Nr. 160. JUOl 14 IULIE. ANUL II. — 1877. ABONAMENTELE IN TOATA K0HAN1J : Pe iU) . . Pe 6 luni , Pe 3 Inul . gTRAWATATK' Ia. n. 48 • , *4 . * . 12 le [jjjjidlPKl SI RKCUJnt • t:-i. i, 30 ITlar. P't'1. PW» SO t>»»1 "If~. ni, 80 baal, pe pairi na II, 2 lei aol Reclame 2 lei noT linia. Un număr In Capitală 10 bani TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Hiuroul Hcinoţiel şi Administraţiei: Palatul „Daeia" A3STXT NC1TJRI H* priimese tn strUinâtnte; La D«ni\ ffwwcn •toi* A Vogler In Vin na, \Valfischgn**e 10 A. Oppelik lo Vienna, Slutanbtutei 2; Budol Momt In Vienna, S^ilerst&t2; Vmecna flniieJca In Vienna, TeinTallstroue 17; Phitipp LAA lo Vienna, Eschenb&cbgMse 11 ; /- I*mg A Comp. in Peţta |i Havoâ 1mffiU-Bwllier & Comp. io Paria. tariaorl nefrancat# na se primesc. Articolele ncpublicate ie vor arde. Un număr In Districte 15 bani. Cartel de Beeorssel , l2 Iulie Cumul de Tlena, 24 Iulie i *0f. 00'/, Metalice....... ... 69 70 , Domeniile . . . 76 T5V. ...... ... 67 65 Credit fonriar rural 7H. 7IV. Rente In aur..... . . . 75 --- , , urbtn 00 L^«e........ • . . . IM --- Impr. municipal al Capit. 70 Actiutil* bintrt . . . - OMîff. P**rni1..... IU Cre teme5var . ... 74 50 1 » transilvane . . 78 75 Paris 3 luni..... JtftS _ Argint in mArfurT . . ... 109 --- 1 9616 Ducatul....... 92 V^ena ...... Napoleonul...... 89 Berlin scurt ..... 122*/, --- Marc 100...... Canal de Berlin, 24 Iulie Act«un. Câilor ferate române . 14 20 Obligaţiunile române 0 noul proiect de constituţiun°, invită pe toate partidele, pe toţi romănit şi mal ales pe partidul conservator la acest studio constituţional. Noi credem că invitaţinnea este grăbită. Tara nu se preocnpft mal de loc de cestiunea revizuirii aşezământului nostru fundamental, ci Ingrigiată de resbel. ea cugetă curb să insă mal bine din complieaţiunile Orientului, cari de la un moment la altul pot să atragă Europa întreaga in foc. şi cum să-şi dobândească după pace recunoaşterea ruperii legăturii noastre cu Poarta, adică independinţa statului romăn. Acesta este lucrul principal, care preocupă ţara Întreagă. Revizuirea Constitnţiunil este ceva cn totul secundar faţă cu multele şi grelele datorii ce avem să le împlinim spre a dobăndi recundşterea independinţiL* Ni se opun Împrejurările grele aduse de reshelnl Orientului. Este adevărat că toate spiritele sunt, preocupate de aceste mari evenimente ale căror consecinţe pentru noi, nimeni nu poate eă le prevadă. Dar, nu este mal puţin adevărat, că In mijlocul acestor grele preocupa-ţiunl, dificultăţile noastre interne care cresc, se complică şi se încurcă din ce In ce mat ranlt. afl Început a avea şi ele o parte Insemnntă In preocupaţiunile zilei. Interesele astăzi greO afectate . simt că p» căt gravitatea este mare . pe atât. şi măsurile ce li sc vor chibzui spre vinde are. vor trebui să fie mature, bine gândite şi bine aplicate. Declarăm, câ după noi. ori care timp este oportun, când se atinge de a 9e cugeta, de a se studia şi de a se atrage atenţiunea publică asupra unul neajnns fonlam'ntal ca acel al economiei legel noastre electorale , care apasă asupra tutulor intereselor şi caro ameninţă serios prosperitatea ţărel. Mal ales'; timpul este cu totul oportun. <*ănd suferinţele sociale se află ajunse la gradul In care le vedem că s’ni) des-voltat astăzi. Cum! In mijlocul evenimentelor actuale, când preocupaţiunile noastre se concentreazft toate In ele din cauza viitorului ce ele no pot pregăti, momentul nn ar fi oportun de a ne da seama , ce avem de făcut pentru acel viitori Nu e9te timpul oportun de a ne Întreba, dacă, in momentele ontice care ne aşteaptă, o reprezenta-ţiune naţională, întocmită Int.r'un sens sad Intr'altnl, după modul cum 9'a urmat pănâ acum, va fi de si- gur la înălţimea misiunii el, dacă ea va fi In stare a ne aduce vindecare ) Si ne fie permis a zice ci noi, nu Înţelegem aceasti logici! Sad legea nonstri electorali este buni, ne garantează sinceritatea In alegeri, ne garantează reprezenta-ţiunea marelor interese ale ţârei in proporţiunl salutare. Snfl ea este rea şi afectată de viciurile principale ce am arătat. Daci ea este bună şi dacă apli-caţiunea ei aduce resultate bine-fă-cătoare, atuncea nu numai că timpul nu este oportun de a să agita chestiunea reformării el, dar cererea chiar a unei reforme s'ar putea specifica de crimă. Dacă Insă, precum stăruim a crede, ea este afectată de defecte grave, care compromit din ce In ce mal mult interesele ţârei, atunci putem zice că timpul de a se face o reformă salutară In loc de a se lisa să se perpetue un răfl, este şi va fi ori cănd oportun. Este dar oportun, ca noi si ne preocupăm de pe acum de defectele constituţiei noastre; este oportun ca toţi să studiem, si cugetăm si discutăm şi la ora păcii, fie care să'şl aibă conviacţiunea forme ti şi si poată zice intr'un mod precis : „ Eată unde este riul. — , Eată care este tămăduirea." DIN AFARA De pe c im pul de resbol din Bulgaria de cite-va zile. nu ne soseşte nici o ştire. După toate cele ce se zic, e probabil ci cea d’ăntâifl acţiune mal mare, ne putem aştepta ci va fi Îndreptată contra Rusciueulul. Nn va fi dar ne interesant, daci vom comunica cititorilor noştri după ziarul „Presse* unele detaiurl privitoare la pregătirile, ce se făceai acum cite-va zile contra acestei fortăreţe: .Ruşii sunt mal mult ori mal puţin gata cu cernarea Rusciueulul. El ai ocupat toate posiţiunile de la Pirgos pănă la Wetova, fârâ-ra să fi fost ImpedecaţI de către turci. In bateriile de la Slobozia, sunt tunuri de calibru mare şi ast-fel Rusciucul se poate aştepta la zile grele. Ruşii sunt Îndestul de bine informaţi despre pregătirile, ce ai făcut turcii In lunile din urmă pentru apărarea for-tăreţel şi lntru-căt nu ar fi Încă, nu le remăne de cit să privească de aici şi să vază chiar şi cele mal depărtate forturi. Obuzele colosale de sistemul Armstrong, care ai ruinat Giurgiul, sunt de asemenea o dovadă despre armamentul Rusciueulul. Nu se ştie Insă, Intru cit a suferit fortăreţa In urma bombardărilor. Mer-gănd de la Slobozia spre Vieru, şi acum se văd minaretele albe şi casele mari de pe Înălţimile din apro-piarea portului. Gara şi părţile mal de pe şes ale oraşului nu se văd chiar nici de pe Înălţimile de la Vieru; se văd Insă zidurile roşiatice ale unul fort mare din dosul oraşului. Turcii par a fi ales locul pentru acest fort tot atăt de rftfl, precum ah ales şi pentru forturile de la Nicopoli. Tot obusul, care nue bine ţintit, oricare nu strebate pănă la forturi, trebue să cază şi să eclateze In oraş. Pe căt am văzut materialul rusesc, vă pot încredinţa că granatele ruseşti îşi fac datoria. Nu numai toate sunt făcute din acel mal bun oţel, ci sunt tot odată bine conservate. Dn oraş, care e Incungiurat de forturi, nu poate scăpa de calamităţile resboiulul. Se înţelege, Giurgiu nu e Incungiurat nici cu valuri, nici cu forturi, cu toate aceste zace In ruine. TIMPDL Dealtminterl, in ciuda tuturor asigurărilor positive, bombardarea Ru-sciuculul nu s’a început Încă şi bateriile din Slobozia şi de la Malu Roşu nu vor deschide focul de cât după-ce bateriile, ce se vor fi aşezat In partea despre uscat, nu vor începe din partea lor bombardarea. Apoi va urma un groaznic concert. Pentru armată s’afl contractat 4000 bol dejug, 1250 care, 8000 centenare de făn. Aceste trebuiesc să fie adunate In termen de opt zile. Afară de aceasta, liferanţil s’afl mal angagiat la liferaţiunl pentru două luni de zile. Precum vedeţi dar, ruşii 3unt pregătiţi de a sta mal multă vreme Înaintea Rusciueulul. Contra eventualelor Încercări ofensive ale monitoarelor sunt la îndemână torpilele, care se zice că ar fi Întocmite după un sistem cu totul noii, care face apărarea mal mult ori mal puţin zadarnică. Cum anume sunt aceste torpile, aceasta nu vi-o pot încă spune ; vă pot Insă Încredinţa, ci oficeril de marină, cu care am vorbit, sunt plini de avânt militar şi tot-de-auna gata a infrunta moartea, spre a-şl câştiga crucea St. Ge-orgie, adică renume ostăşesc. El spe-rei că cele mal apropiate zile le vor da ocasiune la aceasta.* După asigurările corespondentului din Paris al ziarului .Daily News* clericalii din Franţa aduc cele îual mari sacrificii băneşti spre a asigura reuşita candidaţilor clericali la viitoarele alegeri. Comitetul central al conservativilor dispune de S0,000 lire sterline şi cea mal mare parte a acestor sume sunt contribuţiuni ale călugărilor. Se înţelege, republicanii nu’şl angagiazâ mai puţin pungile. Unul singur, Dubochet a trimis comitetului presidat de Hdrola suma de 2000 lire sterline. Se asiguri că Osman-Paşa a plecat pe la Niş la Sophia, lisând In Vidin numai o garnisoanâ de 5000 oameni. Zi pe zi, colonelul ilorvato-vicl prinde şi desarmează desertorl turceşti, atăt nizaml cât şi başi-buzucl. Dupe ştirile sosite din Cataro, consulul englezesc s’a intors din cartierul general al Principelui Nichita. Despre resultatele misiunel sale, el tace, un lucru, că dovedeşte Îndestul că dacă era insărcinat a hotărî pe muntenegreni si renunţe la ofensivi, nu a isbutit de loc In Întreprinderea sa. .Polit. Corr.* comunică de la 21 Iulie din Belgrad următoarele : .împăratul Alexandru a felicitat pe principele Milan pentru atitudinea reservatâ a Serbiei. De asemenea principele Gorciakolf a felicitat pe ministrul Risticl. .Journal des Debats* crede că turcii vor Încerca să înceapă nego-ţiârl directe cu Rusia şi să încheie pace fără de intervenirea puterilor interesate, se Îndoieşte Insă, că Rusia va primi propunerile Porţii, de oare-ce ar putea să silească prin a-ceasia pe Austro-Ungaria şi Engli-tera. După ştirile ziarelor din Viena, Abilul Kerim Paşa şi Redif Paşa s’ar fi imbarcat la Varna, spre a fi transportaţi la Constantinopol. » De )hi-Gezette* a primit din ca-bul (In Asin) corespondenţa următoare:* .De când trimisul Sultanului din Constantinopol este aci, s’afl ţinut deja trei .durbarele* sub preşedinţa Emirului, cu scopul de a se învoi asupra mijlocului de a njuta pe Sultanul de la Rum (Constantinopol). Totuşi aceste discuţiunl succesive n’afl dat resultat satisfăcător, in cea din urmă .durbnrea*, Emirul s’a esprimat ast-fel : .Suntem Îndatoraţi, este adevărat, a ne bate pentru religia noastră, şi ast-fel a asista pe Sultanul din Rum, dar nu văz lămurit ce drept are dănsul de a reclama asistenţa noastră. Unde era Rumul a-tuncl când stremoşil noştril erai duşi captivi ha Calcuta? Şi când Rusia atacă şi luă Samarkandul, Rumul s’a mişcat, oare s’a pus In campanie pentru causa religiunil musulmanei Acum Rumul se află Intr’o mare încurcături. El reclamă ajutorul musulmanilor. Cu toate acestea, India a fost smulsă din minele musulmanilor, fără ca Rumul să f.ieâ o mişcare, sai si dea o lovituri de sabie. Este dar drept că Rumul Îndură aceleaşi rele, ci face aceaşl cercare pe care ai făcut’o şi stră moşi noştri când si aflai In nenorocire. Noi Înşine, noi ne aflăm în-tr’o mare primejdie. In timpurile noaste, fie-care trebue să vegheze ca să păstreze rea ce are şi a nu Întinde mâna la altul. Şi-apoT, noi nu avem destul bani, pentru a forma o armată In stare de a merge In ajutorul Rumului. Putea-vom noi oare să ne trimitem oştirile prin lungul Persiel. Ce motive vom avea să aducem, pentru a îndupleca pe Regele acester ţări, si ne dea voie să trecem! Drumul pe mare este In minele englezilor. Ne vor permite oare să trăbatem pe aci? Curtenii şi supuşii noştri ne Îndeamnă sâ-I durem la răsboiul sânt, dar noi nu putem lua o asemenea hotârîre.* Ambasadorul turc se află In disperare, In ciuda curtesanilor cari 11 Îndeamnă să spere. El este nerăbdător de a părăsi Cabulul şi aşteaptă un respuns hotarltor de la „Ackun-dul-SvatuluI*. Reproducem din .Figaro* (8 a 20 Iulie) uamătoarele stranie informa-ţiunl ale corespondentului săfl de pe teatrul de răsbolfl. Nu avem nevoe a adăoga, că nu le considerăm de cât ca nisce pure imaginaţiunl: .Primim de la corespondentul nostru la statul major rus, importanta depeşă de mal jos şi asupra căria atragem cu deosebire atenţiunea lectorilor noştril: IţcanT, 9 Iulie. V’am trimes erl prin doi espreşl pentru ca să vă sosească mal sigur, depeşa următoare : ,Alaltă-erl Tzarul a manifestat .brusc personagelor din intimitatea .sa, intenţiunea de a opri resbelul ,şi de a chema Europa să hotărască .condiţiunile păcii. Principele Gor-.ciacoff afost pe dată lnsciinţat.* Adaug la aceste scirl, următoarele informaţiunl personale : Se zice câ aflând hotărlrea Împăratului,1 marele Duce Nicolae ar fi zis : ,El bine vom merge la Constantinopol şi fără el.* Ast fel de câteva zile, curentul pacific şi curentul resboinic devin din zi In zi mal ho-tărlte In cuartierul general. Aceasta a Început a se manifesta de la primele eşecuri al armatei din Asia. încă de atunci, împăratul vorbi de pace şi d. Ketrowo, vechili consul general al Rusiei la Constanti- nopo), care urmează cartierul general, parii pe o sumă rotunda, că înainte de 1 Octombre, are să’şl reia funcţiunile sale pe marginile Bosforului. De alră parte, al 4-lea corp, de curând sosit in BucurescI, nu va trece Dunărea, ci se va îndrepta spre Giurgiu, de unde va asista, de cea-l-altă parte a fluviului, la luarea Rusciueulul, a căruia cădere grabnică ar însemna sfârşitul răsboiulul. Al patrulea corp se întoarce apoi in Rusia. Alte corpuri afl fost ase menea informate despre Întoarcerea lor In mama patrii. Aceasta este negreşit Întâia satisfacţii dată necesităţilor momentului transmise împăratului prin ultimele scrisori ale prinţului Gor-ciacofl. D. Cogâlniceami, ministrul de es-terne al României, pleacă peste trei zile la Viena Însărcinat cu o misiune specială. Dânsul va fi însoţit de senatorul Ştefan Bel lo. Se abservâ mult In BucurescI câ agenţii Germaniei şi Austriei, cari de cât-va timp nu se vedeau mal de loc intre dânşii, aâ dese întrevederi.* Ivin da Voeitine. DIN ADUSURILE Rf-XUAIT I.n AC7TUA.t. D-nul George Cliiţu, ministru, da-toreşte 4 rate Statului cu moşia Mi-rila din districtul Romanaţt fără a fi urmărit. D-nul Pera Opran, Senator, ila-toreşte .şeapte rate* cu moşia Cornetele din judeţul Dolj. D-lnl Eliodor Vergati, deputat, iarăşi „patru rate* cu moşia Gargo-nescl (Balş) din Romanaţl. Ne mulţumim a publica numele acestor trei ilustraţiunl. Sunt nenumăraţi partizanii guvernului cari ţin moşiile Statului cu arendă sau ca cumpărători, fără a plăti nici arendă nici rate. RAPORTUL MARELUI DUCE NICOLAE CĂTRE Armata sa. Supuind aicea descrierea tuturor măsurilor interprinse de mine pentru pregătirea trecerel Dunărei de către armată, rezum aicea tot-o-datâ In scurt toate evenimentele Întâmplate de la declaraţiunea de răs-bol. Armata MaestâţiI Sale a trecut frontiera imperiului In 24 Aprilie şi lnaintâ spre Dunăre după cum urmează : „Aripa dreaptă* compusă din diviziunea 8 şi 12 de cavalerie şi din regimentele No. 21, 26 şi 27 a Co-zacilor de la Don, a trecut frontiera la Unghenl sub comanda „cavalerului de Driesen* şi trecând prin Iaşi, Roman, Bacâfl, Focşani, Râmnic, Buzâfl şi Ploeştl, Înainta spre Im-prejurimele Bucureştilor. „Centrul* a fost compus din al 12-lea corp de armată din diviziunea 5 de infanterie şi din regimentul 34 a Cozacilor de la Don. Al 12-lea corp de armată a trecut hotarul la Unghenl şi Înainta prin Iaşi, Vaslui, Bârlad, Tecuciu, Focşani, spre Bucureşti pe când diviziunea a 6-a urma corpului 12 prin Bestimac, Leova, Fâlciu, Evureni şi Bârlad. Toate aceste trupe erafl conduse de loc.-general Wajnowsky. .Aripa stângă*, comandată de loc.-generalul Radezky, a fost compusă : a) din diviziunea de cavalerie caucasă, din brigada 4 de vânători, din doă compagnil extra-vftnă-torl, din regimentul 23 de Cozacl de la Don, şi din întreaga artilerie de munte. Aceste trupe afl fost conduse de loc.-generalul Scobelew I; b) din diviziunea 11 de cavalerie, care urma trupelor de „sud a* prin Bestimac, Fâlciu, Gaiaţl, Brăila, Bucureşti. Giurgiu şi Daiţa. Infanteria remase In apropiere de Giurgiu , şi cavaleria a fost aşezată In Oblieşti-Nun şi Slobozia lângă riul Ialomiţa; c) Corpul al 8-lea înaintase tot pe aceste I drumuri până la PlumbuţI, şi se concentrase apoi de aseruine In a- 1 propierea de Bucureşti. „Trupele Dunărei de jos*, compuse I din corpul 11 de armată (fără cavalerie) şi din întâia brigadă a di-visiunel 32 de infanteria, sub comanda prinţului Szachowskoj I, trecuse peste Cubei la Galaţi, concentrându-se in 1 Brăila, Bărboşi, Reni, Chilia şi Is-mai). Corpul al 9-lea de armată, care lăsă ca divisiunea 5 de infanterie să I plece o dată cu corpul al 11-lea, a fost transportat la Slatina pe calea . ferată, şi a ocupat apoi punctele sus menţionate. Corpurile de armată 4, 13 şi 14 aă fost dirigrate abia mal 1 târziQ către armata Încredinţată mie. , In urma ploilor extraordinare, toate rlnrile s’afl revărsat peste malurile lor, aâ inundat toate drumurile şi afl stricat de pe aceste toate podii-rile şi mal toate podurile căilor ferate, ast-fel câ înaintarea mal de- i parte a trupelor a devenit o imposibilitate palbabilă. In special, căile ferate române afl fost mal răfl construite, de cât cum mi-am fost închipuit efl lnsu’ml şi pe lângă aceasta afl fost prevăzute cu un personal insuficient şi impractic, ceea ce avu de resultat, câ drumurile de fer n’afl corespuus de cât numai lntr’nn mod j de tot restrâns cerinţelor lor. Toate aceste tmpedicârl adunate la o lalfA afl Întârziat Înaintarea armatei, mal mult Insă transportarea artileriei de asedifl, a parcului de pontoane, a şalupelor de vapor, şi a celul-l’alt material de resboiu precum şi a pro-viantulul, care material a fost tran- I sportat cu calea ferată. Acele părţi al armatei, care înaintau pe jos pe j drumurile şi şoselele ţării, au ajuns | numai cu câte-va zile mar târziflde cum a fost ordonat, pe când materialul de răsboifl transportat cu căile ferate afl putut ajunge la destinaţie abia dupâ câte-va septămânl. A-vant-garda de la Dunăre s’a întârziat In consecinţă şi ea. Diviziunea 8-a de cavalerie a sosit abia In 19 Maifl de la Olt către riul Vede cu cuartierul general In Măgurele. Trupele loc.-general Skobelew I afl ajuns la locul lor de destinaţie abia 1 In 20 Mal, cu toată uşurinţa lorii mirabilâ de marş. Diviziunea 32 de infanterie şi regimentul 31 a cazacilor de la Don afl ajuns la Olteniţa In 20 Mal (1 brigadă) şi a doua i brigadă In 25 Mal, iar cazacii distanţa de la lacul Greaca până la gura Argeşului. Diviziunea 11 de cavalerie a ajuns In 21 Mal la O-blieşti-Nun şi Sloboziă cu ştabul In Slobozia. Avantgarda a fost In Călăraşi şi avant-posturile steteafl de la Hârşova până la gura Argeşului. Armata Dunărei de jos n’a putut de cât abia la 4 Mal să ocupe punctele de la Gura-Ialomiţa (la faţa Hârşovel) până la Chilia- Grosul armatei se afla dupâ cum urmează : Corpul al 9-lea de armată a ajuns la Slatina In 30 Mal Ură diviziunea 5 de infanterie. Brigada corn- . binatâ a cozacilor de la Don a ajuns I la Alexandria In 1® Mal, unde ea s’a format ca rezervă a diviziunel 8 de cavalerie. Diviziunea 12 de cavalerie care formase rezerva trupelor loc.-genernlulul Skobelew I, a ajuns In 15 Mal la CopâcenI In sud de BucurescI. Corpul al 18-lea de armată, cu regimentul 23 de cozacl 1 de la Don, plecând de asemine din împrejurimile Bucureştilor, a ajuns In 30 Iunie In Jilava. De acolo a detaşat o brigadă a diviziunel 14 de infanterie spre Frăţeşti, pentru ca- y zul când loc.-generalul Skobelew I ar i fi avut nevoe de trupe mai numeroase. Diviziunea a 6-a de infanterie ou regimentul 34 de cozacl de la Don , a ajuns In 2 Innifl In cea mal mare apropiere de BucurescI. Corpul al 14 de armată a fost comandat să ajungă Galaţul In 13 Iunie, să schimbe de acolo părţile aflătoare din corpul al 11-lea, căruia iarăşi i s’a ordonat, ca Împreună cu diviziunile 32 de infan- TIMPUL terie să ocupe Olteniţa. Corpul al 14-lea a primit mal departe ordinul , a intra In contact cu trupele corpului al 7-lea şi a ocupa poziţiu-nile de la DunArea de jos, ceea ce sa şi întâmplat sub direcţiunea loc.-general Zimmerman. Către corpul al 1.4-lea ain dat ordinul, să ajungă Alexandria In 27 Iunie şi sA aştepte acolo ordinele mal departe. Corpul al 4-lea l’am transportat cu calea feratA, dAndu'l ordiu a urma strict dupA marşruta data lui. Concentrarea armatei, In respect cu planul primitiv redigeat pentru marş, s'a IntArziat In general cu şase zile, şi acele trupe s'aft IntArziat mal mult, care afl fost transportate cu drumul de fer şi Intre aceste mal ales echipagele podurilor şi artileria de asedifl. AfarA de nceasta, inunda-ţiunile au fost in anul curent dealun-gul Dunărei estraodinar de mari, dar ţinurA şi foarte mult. Apa câzu foarte încet şi IncA la sfîtrşitul lui Iunie, avu DunAre de jos o InAlţiuie de 15 picioare peste nivelul normal. Aceste sunt ImprejurArile, care n'aO permis, ca trecerea DunArel sA se efectueze la 6 Iunie dupA cum la început s a decis şi efl am trebuit din zi In zi sA aştept pAnă cAnd mi s'a InfAţişat o ocasiune mai favoraliilA. Lupta contra elementelor şi nesiguranţa cAilor ferate romAue a Jurat pAnA In jumătatea lunel Iunie, cAnd tmpele afl stat deja gata pentru trecerea principală, care a fost fixată pentru 24curente. Din cauza ine-sactitAţil esploatArii liniilor ferate romAne s’a IntArziat earAşI trenul liontoanelor şi anume cu mal multe de cAt trei zile lutregl contra planului defipt. Din această cauză, mişcarea trupelor de alungulYluluI \ede, a trebuit să fie suspendată şi trecerea principală a putut să se ordoane abia pentru 27 Iunie. Pregătirile pentru ‘recerea DunArel afl fost următoarele : AfarA de cele 4 parcuri de pontoane, ce armata posede ca material permanent pentru podurr, aQ trebuit să se construiascA In Galaţi şi BrAila pontoane de lemn. Dulapii şi scândurile respective pentru aceste afi fost lucrate In Slatina, şi acele pontoane pe care le-am lAsat sA se confecţioneze In Galaţi, avi fo9t transportate ou calea feratA la Slatina, apoi întregul material fu aşezat In Olt şi pe npa Oltului transportat tn jos pAnă In faţa fortificaţiunilor de la Nicopoii. Nu ne-a remas altA alegere. cAcl Intre Nicopoii şi Siştova nu se aflA nici un alt rlft care să curgă Iu DunAre, afară de Olt. Dacă materialul podului 9’ar fi adunat pe rlul Argeş, atunci podul ar fi trebuit să fi fost aşezat In contra cursului Dunărei şi Iu faţa Rusciuculul, care Interprindere am considerate ca absolut imposibilă de realizat. Parcurile de pontoane afl fost transportate cu drumul de fer pAnă la staţia Bănea3a (Intre BucurescI şi Giurgiu) şi de acolo cărate pAnă la Beja. Baroasele de vapor cu tor-pede afl fost transportate parte pAnă la Slatina, parte pănA la Fră-teştl lăngA Giurgiu. De acolo afl fost transportate pAnA la FlAmAnda In jos de Turnu, şi pAnA la Malul de Jos, In sus de Giurgiu şi apoi lAsate pe apa DunArel. La Început am ales două puncte de trecere, unul pe DunArea de job la Brăila, altul pe DunArea mijlocie In jog de Nicopoii. Efl chiar de la Început am avut anume intenţi-unea a trece DunArea la Sistova , aceşt punct, din circumstanţe strategice fiind cel mal propriii; dar împrejurimile de la Zimnicea a fost a st-fel inundate, In cat o trecere pe acolo afl fost un ceva imposibil. De voiam safl nu, am fost nnecesitat sA renunţ In sfArşit la o trecere In faţa Sistovel, şi sA esecut aceasta In jos de Nicopoii, de vreme ce aice DunArea curge numai In o albie şi n’are braţe Însemnate. Ast-fel am luat toate măsurile pentru concentrarea armatelor, şi am ordonat a se închide DunArea In diferite puncte cu torpede contra vaselor inimice. Curele DunArel, chiar la Începutul rflsboiulul afl fost închise cu sub-minArl, atAt pentru ca de o-parte sA nu poatA intra corA- bil din Mare In DunAre, cAt şi de alta ca corAbiile inimice aflătoare pe DunAre sA nu poatA eşi In acest rlfl. In spec;al braţul Mătiuulul. atAt la intrare cAt şi la eşire, a fost Închis a9t-fel. AeenstA interprindere mi-a succes de tot şi la începutul Iul Mal şi Dunărea de jos de la IfenI pănA la llărşova a fost curăţită de corAbiile vrăşmaşe. Mulţumită acestei reuşite, a fost posibil a se aşeza fără lmpedecare la vlhecet un pod pentru trecerea de la BrAila. DunArea Ansă in cursul el inferior a fost atAt vie umflată. că loc.-general Zimmermann m’a fost rugat, a amAna pe scurt timp, pănA la scăderea apei, trecerea fişată pentru 22 Iunie. N'am necunoscut greutăţile raportate de loc.-generalul Zimmermann, Ansă eii vroiam, ca trecerea să se efectueze necondiţionat In 22 Iunie. Loc.-general Zimmermann a întrebuinţat toato mijloacele de care putea dispune şi trecerea care era secondată de mari greutăţi şi pericole, i-ftii reuşit complect Ancă In acea zi. Tot odată a trecut Dunărea generalul maior Sehukow, Intre Galaţi şi Bugeac pe caice cu regimentele B.iahan şi Iljas. şi după lupte continue, această trupă a luat înălţime le de la Bugeac. După această luptă, se retraseră Turcii pe întreaga linie a Dunărei de jos; trupele noastre au ocupat MAcin, Tulcea, Isaccea şi HArşova, fără apunere mal departe. Iu ace9t mod dară an ajuns ambele maluri a DunArel de jos In manele noastre; In timpul espediţiunel n'am avut a deplAnge mari perderl: noi am avut 3 ofiţeri morţi şi 41 grade, inferioare; 1 ofiţer şi 9tt soldaţi răniţi. Treime remarcat, că cele mal multe trupe afl trebuit să treacă Dunărea de jos cu corăbii, bărci şi plute cu toate că pe atunci podul de la Ghec.et la Mă-cin era gata de vreme ce întregul mal de la Ohecet pănA la MAcin şi chiar însuşi capul podului la Ghecet, se nfln sub apă. GUVERNUL JUDECAT OK „ROMAiNIA LIBERA.* Partidul liberal . mal corect gu-venul acestnl partid, se duce.... El se duce nu prin loviturile inimicilor din afară . ci sdrobit prin propriele greşeli ale incapacităţii sale. Căderea de acum are să fie mal grea, mai periculoasă de cAt cea de la 186S, căci astăzi tinerimea en-tusiastă de atunci, judecă sever, ţara deşteptată de suMrinţe, apveţiazA mal matur. HAndurils apocaliptice nu mal lm-păieginează ochii, şi protestările umflate nu mal amăgesc inteligenţele. Ca măne, par-că vom auzi pe d. C. A. Rosetti plăngănd din pustiă : . Ale tale dintru ale tale, Bră-tiene.* Ca măine, par-că vom vedea pe un bătrăn sincer, pe fratele primului ministru, repeţind cu descura-giare : , Nostra maxima culpa.* Dar toate aceste tănguirl vor fi prea tărzil, pentru cel ce cad astăzi prin pi opria lor orbire ; vor fi Insă un bun Invăţâmănt pentru tinerimea ce se rădică, repudiănd firmele de tovărăşii interesate, despreţuind falimentele politice ale celor ce da A, fie albi sab roşii, marfă calpă, lustruită cu frase frumoase. Din orl-ce răfl nn bine... dar pAnă ajungem la bine, prin cate rele mal avem s& trecem! Multă durere trebue să simtă orice inimă curată, care sălta de bucurie In Aprilifl din anul trecut. Atunci eram cn toţi uniţi! Cabinetul partidului liberal inspira încredere naţinnil Întregi, impunea respect şi adversarilor noştri. Toţr miniştri, afară de un nenorocit , săltat fără voiA acolo , unde nimemn nu l-a trecut vr'o dată prin minte că vii ajunge.—toţi erafl oameni de valoare , capabili de a administra ţara şi cu vederi largi. Tinerimea spera multe... Bătrânii partidului ne dafl asigurări ce ne Inveselia. Decepţiunea fu amară. Fracţiunea impropriu numită ro-şiă , simţiudu-se pn terni oii prin număr, se crezu puterniiă şi prin in teligenţă. Pretenţiunile sale, împodobite iu teoria constituţională spre a ascunde npetiturile stomacului se manifestară din ce tn ce mat cutezătoare In hanul ml Uerdan. Vorneacu era un inept. cft. I nu administra ţara cu rutinarii Imticef: Iepureanu un perfid căci se opunea la drepturile ce şi le insuşia Camera cu instrucţia miniştrilor acuzaţi: Co-gălniceunu un trădător, fiind că nu se consulta cu d. Fleva In corespondenţa diplomatică. Loviţi şi insultaţi fără cumpăt. de copiii teribili ni nsţinnil, căci numai denşii sunt naţiunea, aceşti oameni. cari ţinură pept puternic şi bătură pe conservatori In întăririle colegiului lor, desgustaţl de iugra-titudinea şi lipsa de judecată a numărului, plecară unul uite unul de la guvern şi lăsară fracţiunea roşie, flancată de fracţiunea liberă şi indipendentă , să administreze singură ţara. — 1). Sturza, singura capacitate şi energiă . care făcea onoare vl-lul Brâtinnu, fu nevoit şi dOnsnl , amărît şi desilusionat, să părăsească cabinetul, In care intrase cn cel mal mare zel in două răn-durl . spre a lăsa majoritatea din dealul Mitropoliei să repereze finanţele in ruină. Ce au făcut remnşit de atunci şi pAnă acum ? Făcut'afl vr'un bine? Da. Afl n-vut momente vie espansinne, In cari afl venit dinaintea ţării cu propuneri mari. Făcut’afl vr'un răfl? Mult, căci forţa intelectuală lipsea .umbrelor* ce lncongiura pe d. Brătinnu. Intre acestea, evenimentele exterioare se complicarA şi ţara era tl-rltă In vlrtejul resbelulnl. Trebuiai! oameni mari în capul treburilor. lntr'un moment de tresărire, d. Brătianu avu conşciinţa periclulut şi se adresă la d. Cogălniceann. Dar această mişcare de concentrare nervoasă nu ţinu mult. Fracţiunea roşie se opri la sfertul drumului, căci căprarii partidului începură să facă gură. La apelul de unire venit de la Suveran, Camera respunse cu nepăsarea surdului ori cu răutatea duşmanului. La trebuinţa reparării relelor, cabinetul respunde cu sforăitul somnorosului. Unde era necesitate de multă energie şi pricepere. se menţin In capul treburilor, nulităţi, capabile de răii, incapabile de a înţelege binele. A cui e vina. dacă cabinetul se duce ? A adversarilor ? — Dar cum voiţi ca aceia pe cari, In momente decisive pentru ţară, el acnsaţl cumplit In volume late, el ameninţaţi necurmat cn puşcăria, le refusaţl cu dinadinsul trămiterca Înaintea curţii de Casaţiune, II ţineţi isolaţl de ţară. să vină lAngă voi- să vă sprijine cu capacitatea lor, să Întărească domnia celor ce voiesc să'I sdrobească? Să nu predindeţl altora să fiă mai patrioţi de căt voi. Este vina liberalilor, cari vă com- bat ! Nu. Aceştia v'a susţinea, cuci ni \o( ufl liniat, din acelaşi corp fac parte, vă iubesc şi vă preferă adversarilor; dar tocmai fiin 1-'•A vă iubesc şi vă preferă, sunt aspri cu greşelele voastro şi vă stigă: nbăteţi-vă de pe drnmul răului. Aceştia voesc iu capul triburilor oameni capabili, nu umbre numai cu stomac, cari sdruncinA. fără vnift, organismul statului, ne fac de rls înaintea străinilor şi de plAns dinaintea ţării luminate; cari compromit şi pot periclita, prin nepriceperea lor. recunoscută de la Doro-lioiu şi până la Severin, chiar viaţa statului. A cui dar e vina? Cădea va pe umerii alt cuiva responsabilitatea situuţiunil de căt pe al preşedintelui de consiliu şi pe al preşedintelui Cauierel Ei siiut şi iu teorie şi în fapt, In capul treburilor publice. Nul ne am fămt datoria de a le arăta de alătea ori perului şi de a le cere reformarea şi completarea ministerului cn bărbaţi de valoare, Nu voesc? Comit o criiuă. ce nu le o va ierta nici o dată viitorul. Nu pot? Atunci nu e partid politic acela care nn este In stare să dea nn guvern capabil, in sil.u-aţiunl grele. Noi credem că pot, dar nu voc.sc. Ruşii s'afl plăns oficial de drumurile noastre de fer. şi raud au venit să se Înţeleagă cu ministrul respectiv an remas uimiţi.. .. Astfel se impune respectul şi stima stă.nilor? Patriotismul, ori căt ni s’ar spuue de fetişiştil fraiţiunil, nu dă speeialitatea. Armata noastră a suferit şi este chemată să-şi împlinească o mare datorie. I’e cine ţineţi In capul administraţiei resbelulnl?... şi vă mal miraţi Ancă că regretele incep a se manifesta Iu ofiţerime ! Finanţele sufer şi nimeni nu se ocupă de densele. Despre adminis-traţiunea internă, va vorbi pe larg un cunoscător In numărul viitor. Cine se mal ocupă de îndreptare? — Nimenr. ,RomSnm Liberă". VARIETATI Iii rod actor pAcAlit. Ziarul maghiar •i'bredes* avea rSnl obiceifi de a reproduce ştirile mal noî dopa «Magyar Pol-gâr, fâră de a apune mii rar, de unde le-a luat. ,M. Polugnr* protestase în mnl mnlte rânduri, dar d. Asbott , redactorul ziarului «Ebredes* a declarat, că primeşte ştirile de Ia binroal de corespondenţe. Vg-zi ud aceasta, d-niî de la *M. Polgiir*, se pun şi fac nn ntimfr anume pentru redacţia ziarul ni «Ebredes*, în care publică următoarele ştiri : .Loris Melikoff a murit pe câmpul de luptă în urma celor şapte rane grele, cea primit*. — 'Murele Doce Nicolae a fost dat în judecaţi*. - «Czas t — organul oficios al guvernului rusesc, — a fost confiscat in Cracovia*. — «Abdul-Kerim-Paşa a depus comanda,. — «Dervij-Paşa urmăreşte pe inimic până la Hobsa*. r~~ In numărul viitor «Ebredes* publică toate aceste ştiri, iar d-lnî redactor Asboth nu îl rămase de cât să se retragă de pe cariera ziaristică. De ce oare d. Fandosea n‘a fiîcat tot aşa cu d-nil de Ie 'Unirea Democratică*, pe care îî ac ti sa de a fi forat ştiri după «Telegraful»? O crimă grozavă. — Un tînăr din Go-golnica, lângă Narew in Galiţia, servise zece ani de zile în armată fără a fi in-cunoştiinţat pe părinţii săi despre soarta sa. Peste rece ani el se Întoarce, aducând cu sine 800 fi. ce câştigase in timpul serviciului săil şi cele mal bune recomanda-ţinnl pentru ati post bun. Numai de cât după ce a iutrut în sat, a întâlnit pe sora sn, care *.ra niintită fi nu i mai cunoştea. Kn ii Bpuie , că tatal-sefi e dna la or-iş şi nu se va întoarce de cât in zioa următoare. Ducându-bj apoi la casa părintească, găsi pe muma-sa şi o ragă «VI dea adfi post peste noapte. Bătrâna fenice, care nici nu visa că ae află in fuţfi cu fiul sfiti , îl primi cn bunăvoinţă. Kt o rugă să primească suma de 800 fi. şi să o păstreze până la plecare, apoi te culcă şi adormi. Nenorocita femee, adi menită de bmî, lua însă o hotărîre grozavă : «i ucise pe fiiul său şi ascunse cadavrul. In ziua următoare sosi hărbatnl, descoperi din hârtiile găsit**, cine a fost streina] şi în disperare uci«o pe BOţift sa, apoi se înfăţişa la judecătorie. l’afria ţiganilor. — într una diu şedinţele Hocieţiî geografice din Belgia vicepreşedintele Cli. D'IIane Steenhuv^e a ţi-nnt o interesanta duertaţiune relativ la originea ţiganilor. Oratornl, afară de alte scrieri a citat cu deosebire scrierile Ini Dniutni de Rienzi. După d. DTIane leagănul ţiganilor se pune in deosebite părţi: unii la Boi for al Cimeric, alţii in Zenghi-tauirt, Zoroguebar, Circasia, Germania, Ac-tionia, Kgipet, in Colclios, la Dunăre ori în Ukraina. Chiar mal interesantă e lista de nnmirîle date ţiganilor. Arabil şi Maurii iî numesc llaramis (Hoţi), ungurii ci-gany «afi Fâruomîp (poporal Jnî Faraon), englezii Giţmies (egipteni), scoţienii Ca-ird«, Spaniolii Gitanos, portugeeil Ciganoe, svedienil Pacaring, norvegienii Tătari, iar noi şi serbii ţigani. Francesil la încept îî nnmeaă Bohemienî, deoare-ce cel d'ântâiQ le veniseră din Boemia. Iu evnl mediii li s’a dat apoi numirea Arinphan. In Belgia se numesc Landlooper. Persienil îî numesc Luris. iiienzd a vorbit cu rabari, adică vatflvi ţigăneşti, care l'afl încredinţat că ţiganii se numesc enşi-şi *Rummă, Chalt. Amândoă aceste cnviute însemnează 'căinpian*. D’Hone susţine că Patria ţiganilor e în India, unde si astă-zl se K*-«e*c triburi ţigSn-|ti Gna din crmtele Sndiei, uşa numiţii P..riaH, snnt strSbnnil ţiganilor. In Franţa şi Belgia ei &3 sosit U annl 1417. In America nn sunt incu. Cel mai mulţi ţigani ii aveui noi, In Moldova, Muntenia, Ardeal şi ţara UngnreascS. De.vsemenen mnlţl snnt in Slavonia, Stivonia, în Kao-knsia, Spania şi Italia. Nnmernl total ol ţiganilor de pe fnţn pnmentnlnl e de vre^> 5 milioane enflete. (. .impilnâ dreaptă. — Un ţeran din Berăria, care producea mult nnt proaşpSt, sta ta relaţinni de comerţ cn an brntar din oraş : ţfrnnnl vindea nnt şi cnmpera p&ine. — Deodată brotarnl bânneşte, că nntnl e cântărit cn lipsă. Cântăreşte şi constată că drobnrile snnt mal mici decât s’ar cnveni. El intentează procee şi peete puţin amândoi Be înfăţişează. AI cântar? — întrebă jndecătornl. Am! — respnnde ţărănoi. Ai greutăţi! întrebă iară-şl jodecâtornl. Nn am, — rălîpnnde ţărannl, — dar puneam la o parte pânea , ce cnmpăram de Ia brntar, iară la alta nntnl, ce voiam să-i vînz. — Ţărannl a fost achitat. BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar o importantă broşură CARTEA NEAGRA A ___ ROMANŢEI Preţnl este 50 bani. Millilil Stroşoff, cel din urmă roman al ingeniosului scriitor Jules Verne, a avut un succes universal. Deja s'a tradus In mal multe limbi In adevăr este o cap d’operă. Vom Începe a l publica In foileton, după terminarea .Ocolului pămcntuliil. Prevenim pe cititorii cari ar voi să se desfăteze cu una din cele mal frumoase scrieri francese ale acestui secul, că nu o vom trage In broşuri, precum afl crezut mulţi despre cele ce am mal publicat In acest ziar; că, prin urmare, trebue să se nsigure de îndată cn strângerea nmaerilor. T I M P M L CEL MARE ZMLA_<3-A,SX:fcT DK CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A T^A BELLE JARDINr^BE" •«OSBF URtUlBAUM HAINE -lic Line-voi osca a visita magasinul meft, unde va găsi o Esposi|iune de haine oonfec|ionate cum n’a fost ,n(,ft ,n Buouresci. şi anume COSTUME COMPLECTE fSşi JAQUETE CU GILETCELE LOK PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE •Jf Td editura nub-o«ra naţi lor a oşU j,•' * a din secolul al 5-lea, con-IlUol/ript sistând dintr’an volum de pergamint, care conţine o tr&ducţiune în limba latină a scrierilor lai Socrate despre medicina, astronomia ţi negromanţia ; scrierile dedicate Ini Alexandru de Macedonia. Doritorii se vor adressa la administra-ţiunea acestui tjiar. Băile din Zaizon! Plăcutele băi de In Zaizon se ntlă intr'0 vale îngustă n munţilor, unde sublimitatea seriâsS a Carpaţilor se uneşte cn graţioasa simplitate a văilor cn aernl pnr şi sănătos şi cn fântânile sale minerale, cari aB puţine rivale peste tot globul: Fon-fina de iod, fârte plăcută la beut: isrornl ffintAnel lai Ludovic, c&t se pote de limpede, şi bala de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani aB dat cele mal nne mer6se reenltate eacelente de cnră. Ele aB îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mai nimerită pentru a priirui cn demnitate pe âspeţit săi! Atât la isvârele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s'aB făcut din nofi reparaţinni, şi snb-semnatnl are onâre a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcnt stabiliment, unde de sigur va fi întru tâte mnlţămit. — Informaţinnî mai de aprâpe la d. 1. Weiss, proprietar de Tipografie in Bncnrejci. Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. Moşia Cocardgeaoa districtul Ialomiţa, plasa Borci, se arend^tjă pe termen de cinci anî, Cn începere de la 23 Aprilie 1878. Doritorii se vor adresa d-lni Nicn Moscn, strada Colţel No. 10. 594 — 3. ANUNCIU Călătorii la Braşov potafia la institutul Băilor de abnrl de acolo, in dosul gimnastului român, locuinţe carate fi bine mobilate, cn privirea spre grădină, precum figrajdnrî de cal fi şopron pentru trăsuri, cn preţnrî f6rte moderate. Direcţiunea băilor de aburi din Braşov. A VIS AI \ KTIBIWTS Uu professeur franţuip, luarie, titabli en Koomsuiie depuia 7 nns et rentrnnt en France vers le mois d’Aout ponr g’etablir A Parip, se charge de prendre en pension dans cette viile 4 ou .*» etndiauts ron-nmins. Honorabilih*, bon entre-tien soins assidns aont aseorea comrne garanţie morale et mate-rielle ponr Ies interesses. S adresser ponr Ies renseignements et condiţiona sous littre .1. S. 105 k la Rednction du Jonrnal. 5»2-0. (iiiimii wsRRicci mmm. MOSIKK-E: 1. Cretznlesei» din jndeţul Ilfov, atf-[ turi cu Buftea. II. Ţigănia Stoineţci, din judeţul Pra-! hova, lăngă târgnşornl-nou. ' III. Cîoranil, tot din judeţnl Prahova. IV. MiroşiI Mocesca, din judeţul Bozefl lăngă Mirii. Se arendează prin licitaţia pe termen de cinci ani, cn începere de la 23 Aprilie, anul viitor 1878. Doritorii vor veni aă concureze, Duminică 23 Iulie corent, la cancelaria Eforiei, în curtea Bisericel unde se găsesc şi con-diţiele, ce se pot vedea în toate dPele. 691-2.| Se cântă un piano de înnliî-ria-f c® timp de 3 lnnI cn iiltiIIJllal preţ3 de 36 franci. A se adresa la administraţia ijiarulul .Timpul*. De închiriat odăi mobilate Strada Model Nro. 8. in dosul Hotelului d'Orient. TTn Pinno bine îngrijit,este, pen-^ ^ X idiUU, tm plecare , eftin de vâmjare. Adressa la Tipugraphia Tbiel A Weiss. De închiriat, £ Ion, un iatac, o altă cameră şi nn grajd, preţul pe 6 lnnî 40 galbeni. A se adreea la tipografia Thiel A Weiss «ăfl Strada Scaunele No. 3d. Da i4l*AnflQt M°f>a ŞTUBEIU un arenaai, dindistnctni Râm- nicn-Sărat de la Sf. Gheorghe 1878 pe termen de cinci ani. Doritorii ee vor adresa lo D-nu Ştefan C. Foleoianu safi în orBşul Râmnicn-Sărat 8aB în BncurescI Slrada Scannele No. 34. 5«9_o. De închiriatu s6u de vAndpi’A nn piano Bosendorfer cn V f mal multe obiecte din causa de plecare Strada Lnmini No. 16. 590-0. Leopold Stern, ““.SX": nirea onor. bM clienţi precum şi la amatori, a deschis un curs de Piano sera de la 6 pen£ la 8, cu preeifi forte moderat. Calea Moşilor No. 40. HAMLET PRINTIUL DAnTmâRCEI de Wllllam Shakspeare troducţiube in versuri de ADOLF STERN Dedioată M. S&lle Domn el De v&ndare la t6te Librăriile Preţul Lei Xoul 4- A EŞIT DE SUB TIPAR ţi se află de v^ogare LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS S' LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA A ROMÂNIEI Discursuri rostite tn parlamentul romftn de DIMITRIE A. STURDZA 2Preţnl Lefn LEOŢIUNI PARTICOLARE de MATEMATICI C. Brailoiu, fiul 47 Strada Scaunele 47. Un profesor SiX””‘„“J,! vat academia ae oferă a preda în nrmătorele aciinţe : Desemn şi pictnră, geometria, matematica şi îngonere tote sciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra în şcolele aoperiore. Âfarâ de aceste va putea da lec-ţinnl de piano, de limba francesa şi englesa. A se adresa Strada Virgilin No. 6 bis, setl la Tipografia Thiel k Weiss. CE SE POATE CAPATA PVk'VXRU » FBA1VCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA 4 A. • S Toţi d-niî corespondenţi aî diarulnî Timpul snnt rngaţî să bine-voiască ca banii proveniţi din ventjarea broşureî >Cheia Pro-fetaluî,* să ’i înainteze d’a dreptul onor. ,SocietăţeI crucea Roşie, din Bncureţcî. Asemenea rngăm şi pe cel alţi d-ni cărora li s’a trimis acostă broşură spre vân-4are să se conforme avisulnî de faţă, cunoscând că acostă sumă este oferită de d. M. Şftpira numitei societăţi. M. Şapira. Calea MogOş6IeI Palatul „Daciau. Cominţlile din districte Insolite cu preţul respectiv se vor efectoe fearte grahme f> onsciieoios. Calea Mogoş6tet Palate „Dacia44 Pentru 50 bani: I col Pichet de vară. Pentru 3 franci : I pireohe papuci de baie. Pentru 4 franci 50 bani: I pireche pantaloane pentru călirep Pentru 5 frânai: 2 feţe de masi. oolerate, de a(l curată. Pentru 5 frânei: 2 garniture colorato de dame. Pentru 6 franci : 12 gulere enfl^ in orl-care fason |i mărime. Pentru b franci: 6 plrecbl ciorapi patentate. Pentra 5 franci : 6 gulere moderne pentru dame, după alegere. Pentru 5 franci : 12 batiste albe de p&nz& adevfirată. Pentru 5 franci . 12 batiste bine oolorate tivite |i spâlate. Pentru 5 franci: 6 profldpe de pânzft auratA. Pentru 5 franci: 6 şervete da masă de p'inzi adevărată. Pentru 5 franci: 12 şervete albe de ceaid. Pentru b franci: I c&maşă moderni, simpli elfi brodată. Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batist* franeesft fin brodat* cu dantele. Pentru 6 franci: 1 corset de damă. Pentru 5 franci 3 gorţnrl colorate pentru dame. Pentru b franci . 3 peptarl fin brodate pentru ctmişl de b&rbaţl. Pentru 5 franci: 2 garniture Gne şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). Pentra 5 franci: 1 camison modern brodat. Pentru 5 franci: l faţ* de maab colorat* cu ciucuri, pentru c&fe. Pentru 5 franci • 1 cftmaşă aed o pereche de ismene de damă, bogat brodate Pentru 5 franci: 1 cravata de dama, adevărat* CrSme-Dentelle. Pentru 5 franci: 1 fustă costum plina**. Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Pentru 10 franci: I bucată Robi d'enfant de leile. Pentru 16 franci . t bucată Tartan engles de 5 oeţi Pentru 20 franci : 24 coţi Pichet. Pentru 20 franci: I bucată Manta de baie- Pentru 1$— 26 franci : 1 bucată pâmă de Uumburg, de 36—45 coţi. Pentru 55— 68 franci : 1 bne&tă pâmă de Belgia de 60 coţf Pentru 75—108 franci : 1 bucată pftnsu Corona de 58 coţi. Pentru l|5 210 franci : 1 bncată Toile Batiste francei. rnisiognomiai -------------i---—----^TffvfvvWvwf ■ t . tev- ANUNCIU IMPORTANT. NUttâl LA RSSDM1TDL MABAS1N JLTIJ Sub firma SAL. WEISERMAUN (, Strada Carol I No (rnrtea roche) vis-ft-vls de farmacia Riaadorfer Strada Carol I No. B (coclea veche) vls-â-vis de farmacia Kissdorfer. AU sosit, pentrn sesoual d« v4ră un booat asortiment de încălţăminte pentrn BĂRBAŢI, DAME şi COPII. Cn deosebire PANTOFI DE DAME In tâte formele după cele ’ mai din nrmă fasâne şi efectuate din primele fabrici din Enropn. Asemenea nn mare transport de cisme lnngl de Iucht, de Lak rnsese şi de vaca ca şi Mantale (cancinc) de plole prima qnalitate. Snb-seinnatul mnlţnmind onor P. T. Pnblic de încrederea ce I aB dat snsijissei firme, care până acum aB depus probe de fina calitate a Mărfeî cât şi de eftinîtatea preţurilor, speră ca şi d’acnm i înainte va bine roi a ’i da concnrsnl sefl, găsind in tot-d'a-nua ( atât mărfnri fine şi fasonate cât şi cn preţurile cele mal moderate. (588-J8) Cn tâtă stima SAL. WEISERMANN. II fel 0 iG l> H i Tipografia Thiel tt Weiss, Palatul .Dacia*.