VINERI 21 IANUARIE. No. IC. AN’UL II. — 1877 abonamtintem- HA JHBH ■nHk mm mm». TTMPTTT. 1 Xlwl A l_J j. J IXSKKIIINI si reclame: """*** PJAR POL1T1C- COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR. R^olame % Iei noul linia. RSSR IN TOATL DILKLh DK LUCRU Ui număr in Capitali 10 bani. biuboul redacţiei si administraţiei : palatul dacia11 -A. UT TTJSTCIT JPII -■ i" * "-• I* D i.-. //„ ^ bUm 6 Voglcr in Vinumn, W.il io A. Opjttlik in Vienn:i, 1 ; Hudol Mo.utt in Vii’nna , Srili-r«Utie 2; Vinctni Urtlicka n Vipnni, IVinf ilUtrmp 17 ; Phihpp Lob in Vii'nni, Kschfnb;ichi{:uiiie 11; l^ng ă Comp. in I’-jti (i Harwi-Laffitt llulher i Comp. in Pari». Scrisori nefrancstc nu u priimesc. Artioolele nepublicats nu se vor Înapoia. Un număr In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al ,TIMPULUI ‘ (Agenţia Haras). Pari», 31 Iamiurfl- Cestinne.'k garanţiilor şi trimilarc-1 de'e? I1-lor la Constant ii. opo'.e lriâiupiiiJ « oposiţiuiie Are-care din (iurtei Serbiei. 0> t'ti’ i^c^stea, nn arangianient se consideră C1 probabil, Se asigură ci Turcia "« fere i;er,,icI ds ciU numai garanţii morale. Generalul Ceruuief a plecat aslăijl la Londra. CenifantiM»*1* 31 I»nu'rid, 8 ore sora. Se menţiooAă ca sgoniot ci Serbia şi Mon-tenegrn ror formnla Are-carl cereri. Se asigură că Iusnf-pafi este numit ministru de finance şi Sars-paşa, grec de origină, guvernator al insulelor Arehipelngnlnl. BBCURESLI. 20 IANUARIE. Art. 81 din legea organici a Curţii de Cnsaţiune şi de Justiţii impune acestei Înalte autoritiţl obligaţiunea de a comunica la finele fie-cirul an ministrului justiţiei vi-ţiele şi lacunele ce va fi observat In cursul anului la legislaţiunea e-sistenti, şi adaugi apoi ci Curtea va supune tot d'odati Domnului, printr o depntaţiune din sănul el. o relaţiune motivaţi şi desluşiţi Iu care se vor Însemna reformele ce esperienţa ar fi dovedit necesarii a se introduce În vre-o parte ăre-care a legislaţiunif; in fine legea cere ca acea relaţiune si se publice şi si se trimiţi de citre Domn. Co-misiunel centrale, care reşedea la Focşani şi care era unul din factorii puterii legiuităre, Aceşti disposiţiune fărte Înţelepţi presinti mari avantage practice, mat :— In lipsa unul consilii de Stat, gor fcel mal Înalt corp judecitoresc >-fte’ in ajutorul legiuitorului, aducând fructul esperienţil şi mnture-JT aăle deliberaţiunl pentru ame-iorarea legislaţiunit esistente. Un rfii Însemnat de care sufuri acăsti, ţ^ri, pe lingi altele multe care o bintuesc, este precipitarea cu care se fac şi se vot6rdy, diiaA cumva l’a pronunţat, era de două ori nefericit; mal întălpen-rii că constituia o crisâ financiară Jipol pentru-, ă era de natură a Huşi uni le deja destul de tari, le Stat al Turciei. |)e-tecial al Franciel. n a bă-parte de sthnil, că Norddeutsrhe Allgemeine Zeifung In-soţesce cu următdrea reflesiune, decla-raţiunea finală a membrilor conferinţei asupra invalidării de către Turcia. a tratatului din l’aris ; „Acum să descUide, (Jice organul ministerial d.n Berlin, o nouă fi.să In cestiunea Orientului. Turcia, va căuta ca tot-de-nna. a aţlţa discordia şi neîncrederea între puterile cari sunt mal direct interesa te In acostă afacere; der va găsi pe cele trei imperii de Nord tare bot,Irite a lucra din tdte puterile lor şi in plenitudinea încrederii mutuale, pentru a conserva cel puţin pacea Europil." La Constantinopol se pare că nu este lnduo£lă de nimic, impâ corespondentul lui „Koelniche Zeitung." Midat-l’aşa fire de gănd să impună Serbiei condiţiunile de pace formulate de mal 'nainte de l’drtîl şicirl :iă fost unanim respinse de Europa. Noi credem că după ce beţia pretinsului triumf diplomatic câştigat la Constantinopol, se va risipi, cănd fanatismul turcesc, ridicat la diapa-sonul cerut de Împrejurări, se va regăsi faciă cu el insu'şt, cănii focurile bengale ale acestei mise In scenă se vor stinge, şi cănd sabia lui Ab-dul-lverini. acAstâ sabiă care a fost cea mal frumdsă ţ}i pentru găgău-i de musulmane, va fi ntOrnatil la panoplia serdar-ekreiuulul, guvernul turc se va găndi ca nu ş'a sfârşit totul cu Conferinţa şi nu lut se ya da ultimul cuvent In acostă crisă. Se asigură că Midat Paşa a oprit pe Sultan de a primi pe membrii Conferinţei In audienţă de conceHnî; nu s a făcut escepţiă de căt pentru sir Henry Elliot. Acostă eseepţiă es-plică îndestul motivele de care a fost inspirat marele vizir. Se ijice asemenea că lordul Salisbury mal nainte de a părăsi Constantinopo-lul. ar fi scris lui Midat o scrisdre în care'l face responsabil de eşecul Conferinţei. Marele vizir ar fi res-puns eu trufie că consciinţa sa e împăcată. In numărul de n,JI începem publicarea protocdlelor autentice ale conferinţei din Constantinopol. A-trăgend atenţia publicului asupra importanţei acestor acte, credem trebuincios a 1 asigura că. In tradue-ţia ce am făcut, ne am ţiuut cu cea mal mare fidelitate de test, -şi cu a făt mal in lt am ţinut să nu ne a Viate m de la acestă scrupulosi-fate cu căt. în stilul diplomaţie, a-Aevărntul inţides stă adesea in nu-nţa espresiilor. Protccolele Conferinţe' din Constant. 1876-77. 1. PROTOCOL. Şedinţa de ta 0 zilhigife I 291 (" ts Dec. 7li.) Prosentî : Pentru Turcia: E. S. Sarfel-Pija Minis-Iru de EcWrne «I Imperiului Otoman : E. Edhem-Paja, Anibassdor Otoman la Berlin. Pentru Germania: E. S. <1. Bsron de Werther, Ambasador al Germaniei, l’entru Anstro-Ungarm : E. S. Contele y.iehv, Ambasador al Au-dro-Ungariel, E. S. II ron dr Calice, Trimis Extraordinar şi Plenipotenţiar. Pentru Pruncia : E. S. Contele de Pourgoing, Ambasador al Franciel; E. S. Contele de Chaudordy Ambasador Extraordinar. Pentru Marea-Britnniă : E. S. Mar-clnsnl de Salisbury Ministru Secretar de Stat bubelor Ambasador special; E. S. Sir Ifenry Elliot, Ambasador al Angliei. IVntrn Italia: E. S. Contele Cord, Trimis Estraor-dinar şi Plenipotenţiar al Italiei. Pentru Itusin : E, S. Generalul /gnatieff, Ambasador al Husiel După invitare! Excelenţii Sole, Ministru do Esterne al Turciei, dd. Plenipotenţiari al Turciei, Germaniei,. Anatro-Uugnriel, Frnn-cieî, Muril-IJi-elaniil, Italiei şi Kusiel, în-trnnindn-se astădî in conferinţa in urma acordurilor cuvenite Jintre cabinetele lor rospective, la otelul Amiralităţii, şedinţa so descinde la orele 12. E E. L.L. Edhem-Paşa şi Marchisul Si-lisbury, Contele de Cbandordv, liaromil de Calice, Plenipotenţiari speciali, comunică deplinele lor împuterniciri respective, cari s’aO depus în actele Conferinţei. Prcşodinţa Conferinţei so dă E. S. Savfet-I’aşa car» îşi esprimă mulţumirile sele în termeni următori : ‘Este de datoria mea da a esprima pră viele mele mulţumiri dd. Plenipotenţiari cari 'im fac onorea a’inT încredinţa jircşe-dinţa întrunirilor lor. Independent do ori ce sentiment personal, să’mi fio permis a vedea in primul act al conferinţe*, d o dată cu confirmnţiunea unei tradiţinnl diplomatice, un augur, favorabil pentru lucrările nostre. Voi faco tot ce va depinde de lu mine pentru a justifica încrederea d-vâsti... Der me bizm-sc, mal nainte de totc, pe indulgenţa d-vostră în ceea ce mă privesco personal pentru îndeplinirea datorîelor la care d-vostră aţi bine voit ii me chema., E. S. Preşedintole presintă ca secretar al Conferiuţeî pe Mustcşcliarul ministerului Jmp. al Aff. esterne, E. S. Alesandru-Et-fendi Coratheodorv, pe lâugă care si mnî adaugă, Serkis-Efifendi, Secretar gener J al aceluiaşi ministeriu şi d-nnl Charies Mony, primul Secretar al Ambasadei Franciel. Reluând rnventul, E. S. l’rseşedintele dă lectură espuueril urmâtdre : Natura lucrărilor acestei conferinţe mg conduce a crede că nu va fi inutil decă, de la începutul întrunirilor nostre, aşi cerca a reaminti în pucinc cuvinte şirul evenimentelor, a cărora justă apreciatiune nu va putea fi indiferentă scopului ce ne propunem. Sunt aprope opt luni, de când dcsordinl isbucn’nd în câte-va sate din un district al lierzegovinei, vecin cu Muntenegru. Aceste desordinî eraii jirovocate de un ore-care nunier de individe, cari după ce aQ petrecut cât-va timp in Munt negrn, obţinuseră aurorisaţinnea de a reintra în că-minurile Jur după cererile L’rinţulip Ni-chit.a. îndată informat, guvernul Imp. se grăbi a trimite la faţa locului, o comisiuue de anchetă, însărcinata a esamina certurile cari ar fi putut rh fie ii lega te pentru a justifica so3 oul puţin pentru a esplica acestă mişcare. Comisarii fură primiţi cu lovituri de pusei; tote propunerile lor fură respinse fără cercetare şi autorităţile locale se găsiră îndată în faţa linei rosistenţe înarmate, la care ele nu erată de loc preparate. In acest moment o promptă acţiune militară ar fi fost potrivită pentru câte-va bande facţiose, cari cercad a turbura liniştea acestei provincii. Cu tote acestea, consiliele moderaţiei prevalară ; cu tote avisnrile reiterate, cari îl veniad din diferite părţi, Guvoinul Imperiului nu voi să facă un us imediat de superioritatea forţelor sole vis-â-vis de n-ceştl supuşi rătăciţi; în loc de a se purta aspru, caută a linisci şi ne place a crede că astă(jî încă sforţările -iele ar remănea infrnetuose, dt :ă turburările din Nevesigne, tnţî în tote întâlnirile, insurgenţii nu se formaţi mal pnein din colo d» linia de de-tnarcaţimie u celor dong Principate şi bandele sdrobite într'nn punct u| Serbiei şi Muntenegmlnl, npăreau câte-va (Ji|e „r_ mă, pe vre-un nit punct pentru n cuden pe districtele vecine cn Bosnia şi Herzegovinn adăugându-se mereu un mare nurner do Şerbi, Dnlmaţianî şi Muntenegreni. In mijlocul acestei desordine, Guvernul Imp. ridica de mal multe ori vocea pentru n duce la cale po supuşiisgT rătăciţi, pentru a le ntrage privirile la realisarea reformelor utile, dar a fost in dndar. Sa Rilead a face cuveutnl sgd bănuit şi nu ' -' - * ■ viclenia pe care instrumentele conspiraţiunil, nrdită contra wcnritSţil Imperiului, pe care Ra nu o fi întrebuinţat pentru a angaja pe insurgent! să persevereze in resbelul civil. Acestă circonstanţă e-te afară do coatestaţinne şi este cu atât mal important de a o semnala cu cât ea represintă coplexul tntulor faptelor cari ad legătură cu insnrecţiunea din Ilerze-govina ca şi alte evenimente cari o urmară de apr6pe. Lupta continuând în a ceste condiţiunj, guvernul Imperial, şi cel Regal al Austro-Ungarieî luă iniţiativa propunerii unor reforme, aplicabile iu provinciale insurgente. Aceste propuneri nu erad de natură a întâmpina in principia, oposiţiunea înaltei Poprţî, pentru că remânesdin afară de insti-Wiţinnile ce ea trebuia să introducă sponta-ned în organisaţiunea administrativă a provinciilor; totuşi Guvernai Imperial esita a le priinii sub forma ce li se dedese, observând că el nu socotea, că acest sistem de concesiune, aplicat supuşilor revoltaţi o să mergă contra scopului propus şi departe de a desarma rebeliunea, o să-T procure nonî forţe şi o nouă ardore; că în sferşit era de temut ca insurgenţi! să nu vajă în acestă demarşă, a căria eficaeitnte alt-fel nimic nu o garanta în fata capilor cosmoliţl al insurecţiunil, proba sira-patielor cave iar face să persiste inal mult de cât ori când în hotărîrea resistenţeî ce ndoptaseră. Cu tote aceste observaţiunî, a cărora dreptate a dovodit’o urinarea evenimentelor majoritatea Puterilor Amice, susţinând o portnnitatea acestei măsuri. înalta Portă aderă la propunerile contelui A ndrasy, cari fură sancţionate de Iradeua Imperială şi devenira ast-fel o leee de Stat. Se scie cnm acestă cercare de pacificaţie a cădut, in tocmai cnm era temerea; acest iusucoes fu urmat, de o reeradiscenţă au dace din partea insurgenţilor şi de o îndoire a activităţii n partidului levoluţionar în cele două Principate. Circumstanţele interiore ale Imperiului ndăogad dificultăţile situaţiunil şi f.onspirnţiuuea socoti că «o sise momentul dea estinde cercul insurec ţiuniî asupra altor provincii ale Imperin Ini, unde ea de mai mult t’iup şi ţinea cn totul pregătite elementele miei rălcdle ge nerale. Desordinile ce a îi mal venit la în cepntnl relei d’ănteid cercări nle acestui nod plan de acţiune, fură cu tote acestea grab nic risipite şi Guvernul Imperial să credea autovisat a comptn pe bunul simţ şi fidelitatea populaţiuni’or bulgare, când pe la finele lunii 1 nî Martie, insnrecţiunea bnl gara isbncni do odată cn o mare violenţă intr’un ţinut pe atât do liniştit cât şi de prin perspectivele amăgitdre (falîacienses) deajntdro imediat venite din afară să 17, «ară a fi târeţl la revoltă şi s5 .e;nB|ftrB mal mteid prin măcelul -Musulmanilor, jaful bunurilor şi incendiul locuinţelor ’lor. v Peric(>,ul era mare. Districtele bulgare răsculate erad cu totul golite (degarnisţ de trupe ;regnlnte ; prelungirea insurec-ţînmî herzegovinene şi dificultăţi de tot felul paralisa ndiniiiistraţiunea. Cu tdte acestea, mişcarea bulgară în ţinuturile ve-c’n® cn Balkanil fu reprimată, şi acesta ră ca sângele să fi cnrs, după cum unii ad v°'t aă facă pe lume să cmjă. Cu totn' din contra^ Jâcă să ia în consideraţiune vasta .car# pe care complotul era orgauisat, nu-mero ele mijloco defavorabile guvernului Imperial, în mijlocul cărora isbucniae complotul, cinc-va s'ar mjra 0îi 0 insurecţiune Care voise să transforme totă peninsula Balkanilor într'ttn Tllaj ci,Up ,]e carnagid, se putuse reprima şi complectd nimici în aşa de puţin timp ?i a nvea nlftî mnlte sacrificii de depW^ cine.vn nr ave' tot de o dată esplicarea durerosnlnî episod al rezbelului civil şi tâte elementele necesarii pentru al judeca cu dreptate. (Va urma) CAMERA ADUNAŢILOR Şedenla de Vineri, U /anuar,e. n’ar fi fost primul simptom al unei vaste I prosper şi af caruia locuitori musulmani şi conspiraţiunî, caro după cum au probat faptele in urmă, făcea din Herzegovina punctul de plecare al unei acţiuni mal generale contra păcii şi linisceî Imperiului. Sub influenţa unor emisari, stipendiaţi de comitetele insurecţionale, moderaţiunea guvernului Imperiului, trecu în ochii acestor popnlaţiunî ignorante şi credule, ca o probă de slăbiciune; interesul, pentru care demarşele puterilor măi turisead în fn-vbrea unei prompte pacificări, fu interpretat (!■ ele ca o incuragiaro indirectă şi cule două Principate vecine, acordând insurec-ţiuncî un sprijinjmom] şi materii), s’nii vc-(Jut avenlurioril din tote ţerilu năpădind in aceste nenorocite dii-tricte. Fapte de o sălbătăcio neaudită eraii ore cnm impuse de aceşti străini, populaţiuni-lor rătăcite cu scopul pei fid calculat dea da conflictului caracterul nuci lupte de rasă şi de religiuue; şi când guvernul Imperial revenind din primele sele ilusiunî şi amăgit in intenţinnile sule bine-voitore, recurse în fine la forţă pentru a pedepsi a-cesto tent itive criminale, mişcarea luase deja proporţiunile unei formidabile insu-recţinnl, care dirijată do străini, alimentată prin ajutorul do afară şi luândn-şî basa sa de operaţiune iu teritoriul chiar celor două Principate ale Serbiei şi Mun-tonegrulul, cuteza a destiede, favorisatăde creştini, trăind unii lângă alţii în înţelegere (vivant cbte-â-cote) nu întreprinse-scră nici odată nimic in contra autorităţii Sultanului. Documentele cănjute in numele autorităţilor şi mărturisirile principalilor culpabili stabilesc până la evidenţă că insnrecţiunea din Bulgaria organisutâ po o srară întinsă nu trebuia să fie in ideca capilor istiga-torl de cât complimentul vastului complot care'şî propunea a duce resbelul civil pâuă Iu porţile Capitalei. Nu me pot opri de a observn aci că ţările locuite de Bulgari erad acelea, cari in intervalul periddel Tratatului din Paris, profitaseră mal mult do ameliorările materiale şi administrative. Populaţiun a bulgară şi trebuinţele sale morale fuseseră obiectul unei solicitudini cu totul particulară ast-fel că iutre cele-l’alte popnlaţiunî ,‘n Imperiului, se găsead unele cari mer-gead până a acnsa pe înalta Portă de parţialitatea supuşilor săi bulgari. Din nefericire propaganda revo,uţien|‘r“ lucrase sistematic în acelaşi timp a arunc» şi a esploata asupra însăşi autorităţii ^tt! concesiunile, tote bine-facerile sâle- Iu momentul despre care vă vorbesc, comitetele insurecţionale trimisese1’’* prin satele creştine emisari însărcinaţi n ciuma pc Bulgari laarmeşi n-I îndemn» (eonvier) timp şi de disposiţiuneu locurilor, forţele I la măcelul musulmanilor. Un o umăr 6re care militare, oare fuseseră trimise acolo. Bă- I de Bnlgarî orbiţi prin promisiuni mincinos0, Şedinţa se deschide la 12 '/, ore, sub preşedenţia d-luî 0. A. Rosctti. D. P. G/nea întrebă ce s’a făcut cn chestiunea scandalnlnl de la teatru, şi ’î răspunde d. ministrn cultelor că, îndata ce instrucţiunea ’şî va termina afacerea, se va da deplină satisfacere. D. P. CernVescu sulevă chestiunea multelor absenţi a unora dintre d-nil deputaţi, şi Adunarea decide a se invita toţi d-niî deputaţi, absenţi, a veni la şedinţe comu-nicândn-li-se tot de odată că ne fiind nr-înătorl li se vor declara colegiele vacante. Se pune la vot luarea in consideraţiune a creditului de 1900 lei cerut de ministerul de resbel pentru plata unul desenator şi a unul nrchitect şi care rămăsese nevo-tnf din şedinţa trsentă. După o scurtă dis-cuţiune la cnrr iad parte dd. Vizanti, Coa-tinescu, P. Grădiştânu şi d. min’stru cultelor, se voteză creditul cu CO bile contra 26. Se trage la sorţi comisia vorificatore pentru cel 7 deputaţi noul veniţi. D. Costinescu dă citire raportului şi pro-jectnlul de lege rc-lativ la un credit de 160,000 lei, cerut de minist. Lucrărilor publice, pentru p.'nta podurilor şi şoselelor rămase din anul trecut. D. ministru Lucrdr. publice, fiind ,nd-in-terim, declară, fără jenă, că nu are cea mal mică cunoscinţă de acest credit, şi nst-fel projectnl este retras din discuţiuue. Se voteză apoi, fără discuţiuue, încă trei credite; unul de 6000 lei pentru cheltuelî de telegraf şi postă ale' ngenţielor ; altul tot de 6000 lei pentru cheltuelî diplomatice, şi cel de al treilea de 2000 lei pentru plata personalului mobil de la imprimeria Statnluî. D. Dimaneea dă citire raportulnl relativ la budgetul consiliului de miniştri. La Capit. I, după propunerea d-luî Fe~ richide, se adaogă cifra de 8 '01 lei pentru che'tuelile de representaţie ’a’e preşedintelui consilinlnî. La paragraful relativ la npuntamentefe personalului, se transformă titlul şefului de binrod cls. I în nceln de secret ir *1 con-■•ilinlnl şi i se mal adaogă 100 iei ca diurnă. Acăsta dnj'ă propunere» d. ministru cultelor, combătută de d. Verghnti şi sus-inntă de d. P. Grădiştd»n-La cheltuelile de cnncelarie se prevede o cifră de 1200 lei iu Budget J in întreg, este aprobat cu 61 bile contra 4 )' " abţinere. D Vizanti dă citire budgetului ministerului cultelor Şi instrucţiune! pub'ico. y 4. I rechiâ, în disenţiunea generală- se declară contra acestui project. Co-misiunea budgetară in loc să perfecţionede budgetul, prosentat de n inistrn, l'a făcut niel defectuos. Tdte institnţiuuilo şi ser-iciile. s'ed desorganisnt pe la cele nlte ministere, nv6ndn-se în vedere economia; cum se pote ca acum să se desorganişele şi sc61a şi biserica când pentrn dânsele, nu numai nu s'a redus nimic prin budget deră încă s’a adăogat însemnate suine? Acest budget este cn totul sec pentru învăţământul primar, desorganisă cn totul pe cel se-cundnr, şi decă protego puţin învăţământul superior, nciista o face făr-i nici un plan. D. Mnioreson, in reformele sole, avea nu plan, planul de a forma facultăţi enciclopedice. Comisiuue» însă n’a adoptat mei TIMPUL p'. nl ţernian, nici pe cel frapces, nici chiar vre unul al BÎu propriu. Tot aşa a tăcut şi cu binrio*. | D. SiMtan:,' a, Irit îtwfrart» ,Con.i»inncu ţlice că snlnriole tui trobutac mărite, răci dascălii nu trebne să ţie la materie, şi rogX pe Cameră *ă crejă ca comisiunea n’a de-, sorganisa» »'«*'-’• e» » hlorBt CB m,'turî-tate şi chibzuinţă. D. P. GrăJiţttnu esplică cum d. Sihlenu nu a înţeles pe d. UrechiS şi conchide a nu se lna Sn Considerare proiectul comi-siuneî ci acela presentat de ministru. Şedinţa se ridică la orele 5 şi mi cuart. La g ,Serviciul statistic* se reduc 1 do-* societăţi române pentru resolvaroa clies- 9t ţine şedinţi Duminică. ■ Acesta Ştiinţa d« S<1mbăti, 15 fanuatit. Şedinţa se deschide la 12’ i oro snb preşedinţia «-el ' A Hoaetti. D. Z. Stcrfa adrese/ă d-lul ministru de rebel * interpelare asupra insinterri unu» căpitan ta graiul de rnaivr, ' J1 D'c* lH1 esamen, şi In plata de sold* * unui militar, rndăMsn d. ministru, care un f -re nici nu erviiifi.' D. CU Ltcu propun* pnblică n dona •}>, propunere se priniesce di»p& Â oro care dis- cuţinne. ii, 7M£rX“t'‘ anunţă o interpelare, d-luî ministru du lucrări publice, pentru prosta şture ju care se află drnmul Câţnaiu, La ordinea /■ La art. 29 d-nn Fleva cere suprimarea fondului pentru căutaren documentelor is-torioe, iusudupă esplicările d-iui miulstru, că iu acestă privinţă a mănţinnt nuaal suma necesară peutru colecţia de documente ale reposatnliii HurmuzachL pentru care a fost încheiat contract de pr*-decesorele d-»ele , se primesce art. Întocmai. Asnpra art. 80 se urinaijn diseuţiunea aSupra subvenţinnilor scolelornorniale. După propunerea comisiuueî budgetare, Camera nprobă nrmătorele subveuţiutit : 15,000 pentru sc.6la normală din Sev-rin, 15,0)0 pentru cea din Ismail, 12,000 pentru cea dta PloescT «: 40 10 peutru c"» din Bizeil. La art. 88 D. Butilfnu propune snpri-mnrea sub-.-enţiuuei sco’ei luterane din Bucuresci. D. muvihu ai instrucţiune! susţiue acestă sub-venţiuna şi ijiee că ar fi bine, dată am pute», să dăm una asemenea şt pentru jidani. D. Esanv propune a se aloca 30J0 lei pentrn episcopia romauo-catolicT de la I a şl. 3e primesca acâ tfi propunere şi se respinge a d-lnî Bnrileanu, remănând şi scola luterană cu sub-venţiuue. Art. 36, 85 şi 56 se primesce ui modi- . . «.a Şedinţa se ridică la a şi jumetHte ore. tiunoî Israe'ite., Acâstă societate constituită iii’nrma unei uduuărî generale de Komânl şi de Nrso-pâmâitenf, a formulat scopul lucrărilor sale prin o moţiune presentată de unul din membrii ei şi semnată de ndunarea intrigă, al căreia sens esl-e cel următor : Societatea are de scop : Asimiluriunea Israeliţilor pământeni cu Itomâniî, po cât acestă asimilaţiune nu vn-temă patriei Ilomâne. Bc»a lucrărilor sale este : „Nici odată chestiunea nu va putea fi resoiv.ită priu iutorvenţiunea streină., Credem inutile a insista asupra importanţei acestei din urmă disposiţiunî; e incontestabile că principnla causă, care a dat nascere greutăţilor ce a rădicat acestă chestiune, provine din faptul că, snă ţvrin cererea celor intoresaţî, safl prin ţiroprin lor iniţiativă, puterile streine aii vrut să intervină şi se pună capăt unei stări de lucruri ce li se părea anormale. O asemenea procedare nn putea de cât să lovâscă iu amorul propriii al nnţinnei Ilomâne, se facă ca solnţiunoa dorită de toţi să fie înlăturată. Pentrn acest cuvânt societatea crede că de aci înainte trebne să se blameze cn o-nergie veri ce veleitate de intervenţiuno streină, fie directă fie indirectă. Societatea declară in acelnşî timp că ori care ar fi scopul ce nrmăresoe alianţa Is-rnelită, procedările sale nu pot fi de cât condamnate; adresele sale continue la puterile streine, precum şi cea din urmă a sea către conferinţa din Oonstantinopole sunt ntâtea canse pe cari le consideră ca dificultăţi de mare greutate, ce aii venit să se rudioc in coutra scopului la oare sa tinde, Societatea are încredere in bunul simţ »1 poporului român, are încredere in sentimentele sale de progres şi de umanitate, şi de acea la el singnr se va adresa, şi ’l va conjuga să fntiudă o mână frătescă Israeliţilor. Adresâudu-se deră la poporul Româu ea va lupta cu euergiă, prin tote mijl6-oele ce va avea la disposiţiunea sea, pentru realizarea scopului său; *Asimilaţiu-nea Israeliţilor pământeni cu Românii., Pentru acesta ea va cere de la aceşti Tarneliţi ea pe lângă condiţiunea nascerei lor pe teritoriul Român, să nn fie supuşi protecţiuneî streine ş se den probă de amor pentru patria lor, rupând orî-ce legături eu mulţimea nenumărată a I-raeli ţilor streiuî ce vine in ţâră spre a suge sângele şi noesploata, şi cari până astăijî nu aă scăpat uicî o ocasiune spre a-şî arăta nra profundă ce pârtă naţionalituţel Române. De In Români vn cere cea mai estictă npreciare n stărel de lncrurî nctnale ; o concepţiuuo mai largă a ideilor moderne cari nu pot fi compatibile cu esclusiuuia ce lovesce o mare parte n locuitorilor din România de la drepturile de naţionalitate, le vn cere în nn cuvânt, şi dobândirea a-eestui punct răpune capăt lucrărilor sale, ca primul pas în acâstă chestiune să se facă in Feu sul progresul ni şi al umanităţii. Societatea e convinsă că lucrând astfel, va da sulisfacţitine pe de o parte Is-rnoliţilor pământiii cari sunt animaţi de nn sentiment profund de iubire pentru patria R'mnnă ârâ pe de altă parte va fi folositori) României, asimilând cn locuitorii săi pe aceşti din urmă şi depărtând de la silul ei pe toţi aceia cari uomaijl, rătăcind din sat in sat, nu pot, prin acestă Suntem rugnţi u publica urmfttrV rea scrisâre ce priimiin din Paris. Aprobăm ou desăvârşire opiniunen că nicf odată şi sub nici un rnvânt, ohestiunek Israeliţilor nu pote fi re-solvată prin ingerenţa st alină. Facem Insă reservele mistre In privinţa resolvăref acestet clmstmm rare tre-bue stu liatît mal întâia cu multă maturi tute. Porii, 11 Ianuarie 1877 Domnule Uedidore, V« rngăm să adnceţi la cunoscinţa publicului român constituirea la Paris a unei circrnislanşă chiar, nici să inbeseă vre o ţeră, nici să dibândâseă simpatliia vre unui popor. Terminând, facem apel la toţi «deveraţil Români, fără distincţiune de religinne sen de opiuiuDe politică, ti rugăm să discute cu noi ncfstă chestiune importantă, să nihă in vedere numai mărirea ideilor şi folosul naţionale, şi suntem convinşi cn in curând mare va fi numărul acelora cari vor lupta|dinprenuă c.11 noi spre realisnrea scopului ce avem In vedere, scop eniin ineute naţionale şi Românesc. Pentru Sncicta'e: Constantin Călimări. Student in medicină şi elev al scolel de sciinţele politice şi administrative. David EmanueL, licenţiat in sciinţele matematice. Iaşi ÎS I inutric 1877 Jlpmnule Kt iact r z, In nmnânil d-v6stră din 9 rifl, numele mi u este pomenit, bri-Inn'n mea posiljune do inginer ;il Stutu] u I In domenii, invidiată do un domn 1. Pftclennn. In interesul ndevânilut. vâ rog a da loc la respunsnl acesta, ce’l dn tores■: persanelor ce mâ cunosc. Nu sciil d^eft colegul med d. St. RtUnnicenu este hoţ. nici (ltL-a, d. 1. Păclennu e om cum se cuvine' ceea ce Insă sciă este că : delimitările pentru care cu con'rad ,ri cu garanţie ;im f.isl angajat In 1865, a le face, de către onor. 'Iinişter de Fi-nance, acele delimitări sunt efectuate; şi că planurile deră sunt parte, încă la mine. este că capitolul pentru plata lor fiind ejuiisat, am re-fnsat. a le depune penA eănd nu voifi fi achitat de suma de 17.600 lei vechi ce mi se datoresco după contract, pentru ele. Procesul ca să mi se intenteze, oă am rugat pe d-nil advocaţi at Statului cef din Focşani, şi In urmă pe cel din Inşi. pentru ca să nu fih silit a l face eh la Bucuresci. Cănd Întrebă l). 1. Păcleanu care este capaci'atea acestui personagiul etc iint vine n vide \e donft. d-sile; căci pe primul funcţionar (le la domenii pe care Far fi Întrebat, ’l-ar fi res puns că la finele lui Septembie ara ost In Bucuresci, spre a refusa astă bri/an'ă sinecură, care mă liupedieă 1 căştiga dccă nu mal mult, cel pu-in echivalentul celor 600 franjal lu ţi dună. nsceptărl de mandate şi complimente la casieri, Ca eit caut a scăpa de cuesf pro ces prin numirea mea In astă func ţiune, acesta lipseşte de bun simţ de logică. Este puţină lume In Bucuresci cave m6 cunKs^S: jirtb-ce ea decâ eă sunt omul a lncela pe cine-va! Dacă d. I. Păcleanu este safi are vre un aspirant aflător, atunci declar că ce dez ch'Hp\rut mefi de inginer Ia do menit pe 10 judeţe, Însărcinat In 3 luni cu lucrări po 3 ani şi fără nici o disposiţiune a face gheşeftari şi a vinde interesele Statului. Este prima funcţiune ce ocup. şi va fi ultima, căci de cetit şi de respuns prin gazpte nu am poftă, după ce pot să'ml căscig viaţa fără a fi invidiat şi presupus de glieş'ftar. Hînr-voiţl a primi lncredinţ irea deosebitei mele stime. Dunca. ULTIME SOIRI Belgrad, a9 Ianuari» Guvernul Principelui Milnn » trimis ns-ti(iî instrucţiuni agentului sefl din Viena, învitându’l a intra in negociaţ.iuue cu am-bnsada turcă peutru lucheerea păcei. Petcrsbnrg, 29 Ianuarie ţjiarele ruse nfl priiniit ordinnl confidenţial (jiu partea guvernului, d’a se abţine de ori eo r.dut ire despre mişcările armatei de la Sud. CRONICA Bine-voiască a veni li» redacţie pentrn a’i arăta manuscrisul şi n'î spune numele ‘hoţnlnî do păirnbnş.^ Un respuns. Un domn D. G. Bilcinrescu de la administraţia domcnielor ne trimite prin portărei 1111 (Jiu reapuna, — căci nu răspunde nimic, — la teribila dennnciare ce a făcut contra d-sale un mare proprietar şi alegător in colegiul I din Mehedinţi. DBPBŞK TKLEGttAFIOE Scrvicuiî privat sl TIMPULI3 Agen|u Ha>ai Viena, 1 Kevruvric, 'limioeţa. Pressa anunţă că ncgoţiările între Portă şi Serbia îndură o întrerupere din cansă că Pârtii cere Serbiei garanţii cari a’o asigure pentru reanffctarea tratatului de pace. Acelaşi ijiur adaogă că Serbia nu pote să procedeze formal la nnmirua unul plenipotenţiar mai ’nui 11 te d'a se pronunţa Pârtii limpede asupra cestiel garnuţiilor. Londra, 1 februarie, dimineţi. Times de astă diminâţă pub'ică urmă-toren telegramă din Berlin : Razia paro dispusă a prelungi situaţia militară nctuală, cu convingerea că Turcii, nepntând să dncă mult cheituelele cari re-suită din concentrarea urmatelor, vor reclama o soluţie care să facă a înceta o asamenea situaţie. Vimcs pretinde că Ruşii vor trece probabil Prutul, peste ent-vn timp, decâ nu acum. Timts adaogă Nu este do presnmat că vor încerca să trecă Dunărea cnrnnd. In ncpluşi timp d-nn BrăTinnn-Ho-setti a reînceput ('răşl n curteni cu căldură pe ri-nn Manobiche Costache. Diiră după cum andini d - la intimii acestui bărbat, n ru (va mal mi ă tentaţaine da se lnhăm 1 lnră o dată la carul d-Iul Brătianu-Uoset!i. Aşadcr suntom curioşi a vedea cum se va forma un minister In care d. Brătianu nr en,|;V r’reşedenţin. dar cu nicf un preţ ministerul do Interne, pentru două motive din cele mai bine cuvântate pentru Domnia sa: l-iu că ca ministru de Finnnce. cu t6tă In-gămfaron sa. să simte Însuşi «drobii, sub mărimea incapacităţi sale de care a Început să se sperie eh ar Domnia sa: pentru că ortnua roşie a declarat d Iul Brătianu cart mal rfinins mulţi partisanl cari n'ah putut încă să se lnpărtăş-Şs -ă din săn-tul bii'lget. şi că nu mal priimeşte la ministerul de Interne un ministru care să nu facă numirile după ordinul d-lnî Itesetw-he. Aşa d^r după retragerea d-lui Vcrnes 'U , nu mal esist.ă cea mal mică garanţie. Poliţia şi a lministraţiunea ţârei vor fi date In discreţiunca oficinef revoluţionare cosino[iolite din strada Domner, al cărui cap este însuşi strălucitul demagog d-nu Hosetnehe. X11 ne mat remăne nimic de spus de căt că pe cănd demagogia prin fiarele sale şi prin t6te locurile publice cn-t-^ză a ameninţa pe Domnitor că , isnl termen de ,trel sAptămănl* acordat de legea electorală se so-cotosce ,de la 16 Ianuarie curent -păuă la şi'pte Februarie viitor >n-,clusiv la şt^şe ore sera*, ln care timp consiliul comunal va ţinea şedinţele siMe In permanenţă conform Alt. 43 j. 44 do» lege Şi va ■ ' orl-oe fel de reclam iţmni. reiat v ■ la listele (dectorale.— După expir r a icest.ul termen a -ordat do legi'. nicDu reclamaţiiine nu se mal pote oriiici. Autoritatea comunală der a găjjit le trebuinţă a pulica şi jirin presă lisposiţiunea b'gei spre sciinţa tuturor imunilor alegători din i ipi-tală. şi mal cu semă pentru c.'l cari ă dreptul a face parte din colegiul III şi al IV şi care mulţi din d-lor ind chiriaşi sunt siliţi a’şl schimba lomi iliul In fie care an. şi a st, fel piite să nu fie toţi s■ rişt ln roluri ivi adcvAratul d-lor domiciliu, şi prin urm ire nici in liste, care după lege (art. 33) se revisue.se şi se pregătesc In fie-care an după rolurile do eontribuţiunt. De aceia porsdnelo care se in‘c resejă de listele electorale proviso-rii pe anul curent 1877 şi car do-reje a fi lns'rişl esact. lu cele ib'fl-nitive, sunt invitaţi sft bine-voiasc.ft a veni la l’rimărio la serviciul secretariatului In nrAtatul termen de trei sAptămănl (adi'it pănă la şApt-e Februarie viitor) In ori-ce ^i Şi oră de lucrare, spve a vedea listele, cap1 unt puse la disposiţiunea fie-cârul alegător ronform legel. Primar I G. M\NU. Secretar General /. /. SMneescu. No. 866 1877 Ianuarie 10 TIM PUL CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DCVISE liucurtjcî, 19 Ianuarie t$77. VALOAREA C*rul* Pr»e iS Acul Obli^. Rurule . 10*io 1864 80 79 */. , , r^itp Ia sorţi ’ --- lnipr. Opppnli'Min 1866 Obfijţ. DoniPninli* 8®-^ 1871 --- 75 9 , o^ite lasorţl --- , Crrtlit fonc Rur. 70 , Credit fonc. Urban 01 ' --- Impr. Mun. Cap. 80°o 1875 --- 09 --- P^nniT (300) doD&ndk fr. 10 120 AcţiI Căile fer. rom. 5°0l86^ --- , priorităţi 6°J0 l868 --- --- Dacia C->« de Aţsikf. --- Act. (fr. 500) 1871 --- 280 --- Romania C-,# de Anaii?. Act. (fr. Î00) 8°'0 1873 60 Mandate........ --- Impr. Municipale fr. 20 31 20 •/, Act. financiare Române 8°/0 Câile ferate Ottomane Act (fr. 400) 3°:0 Renta Română...... CUPOANE Oblitf. Rurale p. Oetomb a. c. »7 ’/, , Domenialc .... 97i/i 97./. , Fonciar* ruraU . . --- --- , Comunale .... --- --- --- DETISE Paria.......... 9940 9940 Mar»eille........ --- --- --- --- Anv» s......... --- --- --- Lorrlr*......... --- 2610 1608./. - d->m:c»I..... --- ---* Hamburg........ --- --- --- Amsterdam ....... --- ---■ --- Viena......... --- Berlin......... --- 122*/. 122,/. Lipsea ......... --- --- Eacompt........ --- --- --- Lira Ottomană...... Galbenu austr. . . . • • --- 1177 Atfia c. Argint....... --- --- (URSUL YIENEI Viena, 31 Ianuarie (st. n ) 1877. Metalice....... 02 90 Naţiona le...... . 08 15 Renta in anr .... . 74 70 Lose......... --- Acţiunile băncel . . . --- CrediturI...... . 148 70 London ........ . 122 60 Obligaţiuni rurale ungare . . . 73 50 , temeşvnr . . . 72 50 t transilvane . . 71 50 Argint în mărfnrl . . . . 115 50 Dncatnl....... . 5 80 Napoleonul...... 9 79 Marc 100....... 60 25 SOCIETATEA „ECNOMJA" din BUCURESCI ANUNClC Din emisii cil nici în (Jiua de 10 Ianuanu corent , eftud nîi fost convocaţii pentru ft dona 6r!i Adunarea generală a acestei So-tietâţî, nu s'a putut întruni de cât un număr f6rte mininiuni dintre Domnii Societari, ast-fel că nu s’a putut ţinea şedinţă, s’a decis a se face o a treia chieinare; pentru care Comitetul are onore a invita şi d’astă-dată pentru ultima ora pe DoniuiJ membri a se aduna iu ijina de Dumineca 2:1 ale corentei luni lanuariă la ora 1 )i i» tot in Palatul Universităţi sala Facilitaţii de Sciinţe No. 18 fiind la ordinea ijileî nrmătorele: 1. Prescriptul-Verbale al precedentei a-dunărî. 2. Raportul de situaţie şi budgetul. 2. Numirea comisiuneî de verificare. I. Alegerea întregului comitet pe timpu de du oi ani. 5. Votarea budgetului. 6. Fixarea maximului de împrumut. 7. Ori ce alte propuneri venite din partea D-lor membri, conform art. 42 din Statute. p. Preşedinte: C- Trotănu. Secretara: D. Atanasescu. LECŢIUNI PARTICOLARE de MATEMATICI C. Brailoiu, fiul 47 Strada Scaunele 47. SALA CIRCULUI Sâmbătă, 22 Ianuarie 1877 M MASCAT Se aduce la cunosciuţă, că tote abonamen- | tele atât de Dame cât şi de Cavaleri sunt valabile şi la Baluri Mascate date în beneficia. Musloa Militară a Regimentului I-iU sub conducerea Maestrului de Capelă d-nul 8CHOLTISCH şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul NJţă Colţatu vor esecuta, alternativamente, cele mal nuol arii de Dans, Naţionale şi de Salon. începutul la S1/* ore s6ra SALLK DK 1/ATHENEE Dimanche te 4 (22) Fevrier 1877 CONCERT dorrno par M-elle MĂRIE ASSAN uvec l* concours de Mrs L. Wiest, Lublcz et Dlmitreseo P K DOUA MME: I. PÂRTIE 1. Trio (1-er pârtie) Mrs Lubicz, Wiest et Dimitresco Jadassohu 2. Bărbier (Cavatina), «hanţe par M-elle Mărie Assan Rossini 2. Solo pour violoncello, exec. par Mr Di-mitresco (La Fauvette, chantes par Ed. Weber 4. (Doi ochi. M-elle Assan Ventura II. PÂRTIE 5. Trio, (2-me, 3-me et 4-me pârtie) Mrs Lubicz, Wiest, et Dimitresco Jadassohn ( Wiegenlied , , , I. Brahms 6. ( Variations 'mr Hamdel ( die Uugeduld e 6 8Ran Schubert 7. Solo par le Violon exec. par Mr L. Wiest. 8. Vals*1, caute p;tr M-elle Assan Venzano Prii dea place* Premiere place 10 franca — Deuxieme place 6 fr. On commencera k 8 heurea. On pput se procuror dea billeta au Magasin de Musique de Mr. Gebauer , Podu-Mogochoie et le jour du Concert k la Cai*ae. î .UimiARE CONTRA TUTELOR MLELOII A ti apărut In Iaşi ALMANAH MUSICAL de TEODOR T. BURADA pe 1877 (anul al III-leu), cuprinzând mai multe figuri de diferite instrumente de mu-sică aflate in ns la poporul român, precum şi diferite arii de danţ naţionale, aranjate pentru piano. La finele almanahului se află .Elena horă* pentru piano de antore. De vânţltre la tâte librăriele. i Recomandate de toţi medici Europei, sunt re-tiradele dupe un sistem englez ast-fel numite „Water Closette.“ Dupe nenumărate Încercări destul de dificile, am reuşita arangia asemenea retirade cu re-servoire de apă. Încheiate hermetic. pentru oprirea orl-eărul miros desagrea-bil.şiale confecţiona cu totul gata pentru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le p6tă aşeija; mal ales celor din provincie li-se oferă prin sistemul mefl un mijloc fdrte uşor de a şi-le procura unde vor voi. Preţurile se arată îndată dupe trătarea m&surel, qualitâţel lemnului şi mărimel maşinel. In comun preţurile sunt de la Franci 120 pănă la 300. MARCUS LITTMAN. Fabruâ de Water-CIesette hermeHee ' * v *4 '*• Bucureşti, talta Mofoşâal No. 28. t Nonl şi cel mai mare magasin de încălţăminte pentrn bărbaţi, dame şi copii snb firma: SAL. WEISERMAN La Vultur, strada Cârti /. No. €. Snb-semnatnl am onore a adnee la cn-uoscinţa onor. P. T. Public, că am aranjat în sus-ejisu] magazin un bogat asortiment de tot felul de încălţăminte En gras şi En detail, atât in ceea re privesce gheţărie, cismărie de lncs şi de tot felul, cât şi şoşoni şi galoşi francese şi germane, din fabriccle cele mal renumite în Europa. Preţurile mai eftine de cât ori unde. — Fac plecata mea invitaţiune tutulor d-lor cumpărători şi rog a mă onora cn visitele d-lor spre a se informa ntât de fină cunlitate a mărfurilor cât şi de eftinătatea preţurilor. Cn stimă Sal. Welserman. LE BOIIUIIET M1NISTERIEL Preţul I Franc. Se gâsesce de vânzare la Tipografia Thlel & Weis. Văn^ătorii priimesc rabatul obicinuit. ..........---- «DE ÎNCHIRIAT*’- cu preţuri moderato Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LU OCCUPĂ BANCA DE BUCURESCI in Vr P ALATULtJ „DACIA precum şi nn apartament IN FOSTA casa resch tn faţa teatrulnl naţional Infor moţiuni la Direcţiunea Societăţii .DACIA' . 44 l*"*"*"*"*"*^ ‘ ■ ----11 |_U_J_|_1_U_UL_J_U_1_LJ SOCIETATEA DE ASSIGURARE r’OisriD-A.T-A. izrsr iqss. Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigur^ză contra daunelor provenite de incendiu la clădiri şi obiecte niiscă-t6re: contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă. Asemena assigure . op. 17. Hora. Mariâra pentru pianoforte..................... , op. 18. Durerea ml eete mare, Valae brii. pantru piano...... • . op. 19. Visuri Ce de ecpil, Quadrille pantru piano.......... • , La Favorite, Schottiach pour piano........................... , Iţik-Polka pentru piano...................................... , op. 10. Apele de )â Vftcireacl, Sohottieeh pour piano........ VIEUI E.. Morche de Cavalerie pour piano .............................. * Tdta aceate ae vend au rabat da 14 •» K> 40 40 40 W 40 < La Tipografia THIEL & WEISS şi la t6te librăriele din ţeră se află de vânzare : j < DICŢIONAR CALAT0RIA A D0MNIT0BPI.01 « PORTATIV CABOLI 1 GERMANO-ROMAN 1.1 STBEIKlTATE A de Cn portretai M. M. L. L. Domnel şi 1 THEOCHAR ALEXI Domnitorului j 1 Preţul 3 lei 20 bani. PREŢUL B LEI NU0I. i CEL MAI MARE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE si de ARTICOLE de PDA „ Hft. «£: t~kt «|«e»- eilUUB AUM Coltul Bulevardului cassa Grecianu. ,, . , . * , . . , , , _ . reduse, precum se pote Devenind situaţie din gi în