Nr. 157. DUMINECĂ. 10 IULIE. ANUL II. - 1877. ABONAMENTELE W^^RB**** IN TOATA KONANIA : Dl TMi i’.« .....................D ■ 1 Pe e luni.................* * I ■ H D Pe S luni................... • • H IN STRAUIATATI: l*e an......................................A INSIBT1DNI SI RICLAUI: MBD Uni» de 30 lit«» P**1» I». Ş» Pe pas b» IU. 80b»"’. P* P*8'®« n. 8 lei noi Reclame 3 lei noi lini». Un număr In Capitali 10 bani. MPUL KSE IN TOATE ZILELE DE l.UCUl’. Biuroul U(‘n -7 Canal de VJens, iO Iulie Meuiic#....................... 61 d* N»ţi .nule - • 67 *10 Re'nu ln aur................ 74 80 L *.........................IU 25 Acţiunile bAnoel............806 Creiliturl..................165 10 ............. • • . Itl «O Obligaţiuni rurale ungare . 76 — > t**mp|var . . . 74 — » transilvane . — — Argint in mărfuri ... .109 Ducatul.................... . J 91 Napoleonul.................. 9 Marc 100......................V) Canal de Berlin, 21 Tulie Acţ'uo. Cailor ferate romane . 14 40 Obligaţiunile romane 6tf/o . . 52 80 Priorităţile C. fer. rom. 0O/O 61 75 împrumutul Oppeoheim ... 84 50 Napoleonul.................... 16 28 Viena, termen lung ..... — — Paria , nerjrt .... — Cale-mluru. dtlel Dumineci 10 (22, Iu ie. Patronul » cancelariei technice. 2,040 , , 48 43,238 76 , , I , 67,803 76 Total. Asemenea, s'a scăzut de la articolele de material, No. 5,9, 18, 19, 20, 21. 22, 35, 36, 40, 43, 46,47, 49, 50, 52. 55, 59. 60, 63, 64,67, 70, 71. 72, 73 şi 75, Bugetul ordi-dinar, precum şi de la articolele No. 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 1 1, Bugetul drumurilor, diferite sume Intr’un total de lei 311,309 bani 24, cari sume erafi prevăzute ln buget, mal mult de căt trebuia a se cbiâltui ln cursul acestui an. S'a admis ănsă şi adausele următoare : Lei 2,252 la art. 11, adausul a 2 pensionari , 26,933 33.adaus la art 32 garda civilă după noa organisare. „ 5,000 — la art. 42, adaus la chiriele scoalelor. . 8,006 - la art. 80, plata mă- surilor şi greutăţilor. . 10,000 — Alocaţiune din noft pentru iluminatul şi Încălzitul teatrului naţional, conform legii noul. , 52,191 33, Total Ast-fel, că scăderile totale In bugetul chiăltuielelor s'a redus la suma de lei 326 421 67. Recapitulând acum operaţiunea generală a bugetului rectiflcativ, Consiliul, a obţinut şi a aprobai resultatul următor ; Venituri, lei 8.026.156 76. Cliiâltuiell, . f„ 108,847 09. Deficit provis., 83 690 33. Arest deficit, domnule ministru, este prevenit numai din o singură TIMPUL eausă; reducerea de către Stat a sumei de lei 145,000, subvenţiunea pentru Întreţinerea celor 4 cAl principale, despre care subvenţiune am intervenit deja'eătre d-voastrft, prin adresa anteriori No. 8,348 şi de vom obţine eaiişl subvenţiunea ce ni s’a retras Iu sesiunea legislativi de toamnA anului eurinte, lăsându-ne AncA un escedinte pe cave ur-meazA sâ'l întrebuinţam la lmbunA-tirea drumurilor diu suburbiele depărtate ale oraşului, cari sunt as-t.AzI în mare suferinţa. Aceasta fiind operaţiunea rectificării bugetului anului eurinte, care credem câ se va solda pe deplin, fAri a lisa la finea anului mandate In suferinţă din buget, afara, se Înţelege, de suma de lei, 1, 147,880, bani 25, datoria flontantâ. despre care remâne, cum am zis, a se câ-uta mizloacele prin putinţa d’a se putea solda, am onoare dar a înainta uA-datA cu aceasta, bugetul ru-gându-vA sA bine-voiţl a I da şi d-voastră aprobarea cuvenita, conform legii comunale. Bine-voiţl vA rog, domnule ministru, a primi asicurarea osebitei mele stime şi consideraţiunl. Primar, C. A. Rosetti. Şeful divis., I. E. Pttrescu. din Afara. Luarea Nicopolil, capitularea celor 6000 Turci şi trecerea trupelor ru seştl peste Balcani aii produs In Austro-Ungaria o impresiune penibila. Ziarele turcofile condamnă lipsa de energie a comandanţilor turceşti iar ziarele oficiale caută a pune la Îndoiala importanţa strategică şi cu deosebire importanţa politică a acestor doA succese ale armelor ruseşti. Tocmai însă puind la îndoială importanţa politicâ a faptului tre-cerel Balcanilor, ziarele oficiale dafi insă celor turcofile a rAspăndi cele sensaţionale ştiri relativ la impresia pe care ar fi produso trecerea Ruşilor peste Balcani în cercurile diplomatice. Se depeşează din Viena la Pesta şi din Pesta la Viena, că acum dupe ce Ruşii in adevAr afl trecut Balcanii, nu mal Încape dis-cuţiune şi puterile europene intră In acţiune. E destul Insă că ziarele oficiale ca „Fremdenblatt* şi „P. LI.* declară că trecerea Ruşilor peste Balcani nu are nici o importanţă politică, pentru ca să fim Încredinţaţi că ,Peşti Naplo* şi „De-utche Zeitung* comunică ştiri, despre care şi redacţiele acestor ziare sunt In îndoială. Relntlv la critica situaţie strategică e Turcilor. „Pol. Cor.* comunică urmAtoarele din pana unul militar : „Trecerea unul corp de armată la deni-Saghra a fost un mare succes strategic pentru Ruşi. Prin aceasta el nn numai să devenit stăpânitorl pe toate trecătorile dintre Sliono şi Cnzanlic, de oare-ce trupele turceşti ce ocupa aceste trecători vor trebui să se retragă, ci aă mărit tot-d’o-dată distanţa Între aripa stângă a Turcilor şi grosul, care de cănd Ruşii afl trecut Dunărea abia mal comunică cu trupele de la Vidin şi acum e espus de a fi atacat din dos de către Ruşii de la leni-Saghra. Ruşii aA spart cea de a doa barieră de apAiare a turcilor; el se basează acum pe aşa numita „linie internă* şi dacă vor opera cu dibăcie nu le va fi grea a pune Iul Abdul-Kerim Paşa alternativa : ori să primească o luptă cu frontul în- tors, ori să primească a fi închis Iu patrulater. Re înţelege dacă îl vor litiu», din partea Balcanilor. Dar toate aceste avant.agie nu vor fi de nici un folos, dacă ruşii nu se vor arAta faţă cu inimicii lor In superioritate tactică. Pentru ca să ne lămurim mal bine despre operaţiunile ofensive ale armatei ruseşti spre leni-Snghra. să vedem care sunt puterile cu care se apără turcii în Bulgaria. In triunghiul Rusciue-Turtueaia-Varua, turcii aii vre-o 100,000 oameni, In triunghiul Silistra-Medji-gde-Varna vre-o 50,000 oameni, iar in aripa stingă, la Vidin, Sophia, Niş şi în strimtorile Balcanilor cu totul 70.000, d'impreună, se înţelege, cu trupele din Albania. In sflr-şit la Adrianopol sunt 10,000 oameni. Ast fel toate trupele turceşti la un loc sunt de 2.30,000 oameni, intre care 150.000 in cadrilater. Corpurile din aripa stângă, de la Vidin şi Niş aâ până la leni-Saghra şi Târnova cale de cincl-spre-zece zile bune. pe care nu o pot face chiar nici pe sosea în mal puţin de cât 20 zile. Pe aceste nu se poate dar conta. Corpul de la Adrianopol trebueşte să apere acest oraş şi calea la Constantinopol. Remân dar singure trupele din cadrilater, care vor trebui să intre încă în luna aceasta în acţiune. Din aceste se detaşează pentru fortăreţe şi pentru linia Dunărei câte 10,000 oameni, ast-fel că lui Abdul-Kerim-Paşa nu II rAruân pentru operaţiuni de cât 100 000, adecă mal exact vre-o 80,000, de oare-ce o mare parte nu sunt combatanţi. Ruşii, care acum aduc un nod corp pe câmpul de rAsboifi, afl opt corpuri de armată şi anume doă In aripa stânga şi şase în centru şi In aripa stângă. Terenul între Silistria şi Rusciuc e observat prin detaşamente. Toate trupele la un loc sunt de 820,000 oameni, dintre care vre-o 40.000 vor trebui să rAmâie In România. Rămân dar vre-o 280,000, şi dacă vom scădea şi necombatanţii, vre-o 240.000 oameni. 50,000 din aceştia sunt în Dobrogia, 25 mii, adecă un Întreg corp observă aripa stângă a turcilor, iară restul de cel puţin 165.000 operează contra Iul Abdul-Kerim Paşa şi contra Balcanilor. Cu acestea va avea Abdul-Kerim Paşa să se bată şi abia mal rămâne Îndoială că ll aşteaptă o catastrofă*. SOARTA ARENDAŞILOR STATULUI 1877 Iulie 6, CraioT.1. Domnule redactori. Daca 'ml per.niteţî ţi a dona oara a v8 roga să bine-voiţl a insera |în stimabilei d-v. /.iar a dona petiţie ce am dat Măriei Sale cn ocasin licitaţii de eri ă Talie n res-tnlnl prodnctelor noastre, este că sperăm că vocea d-v. să fie mal mnlt ascultată de căt lacrimile noastre despreţnite de gn-vernnl actnal. Vă rog dară, să bine-voiţl a o publica in cel mal apropiat nnmăr al zinrnlnî d-v. somând pe gnvern a încetn relele care ne vor conduce şi pe noi in mormânt. Cn stimă, /. P. Theodorv. Măria Ta, Astăzi fuse n doua licitnţiune In cinci da Iulie. Astăzi se făcu al doilea jaf, căci a ni se lua productele cu şase franci chila mare In timp de resbel, fie chiar 25 franci chila, este un jaf pentru noi, care vedem alăturea cu noi In punctul Gruia unde Dunărea este deş chisâ vAnzăndu-se grâul 90 fr., porumbul 52 fr. şi orzul 40 fr. Ceia ce remăse ne vAndut la 30 Iuniă espirat se vAndu astăzi cu mă- rinimosul preciă de 25 franci chila mare, ca să bată mal puţin la ochi. Concetăţenii noştri, luptători neîncetaţi pentru pentru guvernul liberal naţional remaseră uimiţi de manoperile acestui atât de mult dorit guvern liberal naţional carele în loc să salveze, voieşte a ruina cu desăvârşire eorpnl arendaşilor, albinele Statului român, singurul producător şi producător a unei treimi a budgetului Statului. Refuzând absolutainent.e şi catego ric ambii advocaţi al Statului a se mal face instrumentul ruinării noastre şi mal ales In timp de resbel, se trimise un Inginer Toncoviceanu a cumpăra productele tutulor arendaşilor, cel ce pentru a face concurenţă prefăcu pe d. lancu Poenaru mare boiar al Olteniei un cumpărător a sute de mii de chile, negreşit acestea cu scopul ca să ia toate mijloacele arendaşilor, dând Doinenile Statului pe mftinele unor oameni favoriţi al guvernului, fără nici un câ-pâtâifl şi fără nici o garanţie, cel mal mulţi streini, a căuta în regie aceste ruine ale României, din aceştia mulţi sunt deja procopsiţi chiar în aceşti doi ani de regie, voind a alunga pe fii României peste hotare a’şl găsi hrana, sărăcind cu desăvârşire prin aceste urmăriri în timp de resbel. Măria Ta, Nu ne aşteptăm ca un guvern liberal naţional adus la putere cu preţul sângelui nostru se procedeze astfel şi când? când fii şi fraţii neştri îşi da A sângele lor la hotare pentru apărarea patriei pusă poate In pericol de guvernul actnal. Când la prima chemare ne întreceam care de mal care sâ'I oferim cal şi carele noastre, grftnele şi po-rumburile noastre, oarzele şi fâne-ţele noastre, fără nici un ban, fără nici o preţuire, ba chiar de multe ori fără nici o chitanţă. Nu credem Măria Ta ca In nici un Stat guvernele să se protegeze ast-fel comerţul şi mal ales când singura avuţie a unul Stat ca al nostru este agricultor. Mal în toate părţile lumel în timp de resbel nu se suspendă numai urmăririle dară se suspendă şi toate plăţile poliţilor prin legea moratorie. Nu Înţelegem Măria Ta pentru ce guvernul ne urmăreşte In asemenea împrejurări, căci de un an şi mal bine, când era Dunărea deschisă nu ne-a urmărit. Pentru ca să scoată bani? dar de unde când Dunărea este închisă î Pentru ca să aprovizioneze oştirile? Dară ce am refuzat noi? afl nu i-am pus tot ce avem la dispoziţie? Ca să îndestuleze armatele ruse? dară nu vede câ recolta de grftfl este prea puţină şi cea de porumb per-dută, şi oştirile noastre vor peri de foamete ca şi noi? Am protestat, Măria Ta, la toate autorităţile ţărel competinte, arătând ca pe lângă resbel şi suspendarea urmăririlor, apoi chiar procedura nu este indeplinită, căci nu am fost citaţi pentru ambele nceste vAnzărl, şi pentru câ nu s’afl depus preciul de cumpărător la licitaţie, am cerut anularea mezaturilor şi darea In judecată a funcţionarilor care afi participat la aceste mezaturi, dară ni se daă foarte puţine speranţe. Măria Ta . Craiova este foarte indignată, cum se pot comite de guvern asemenea fapte când mamele, nevestele şi surorile noastre aşteaptă doliul res-belulul, când guvernul ştie că ca-merile afl luat In consideraţie ame- liorarea poziţiunel arendaşilor, Înainte de dezastrele resbelulul, şi chiar când vA vede pe Mâria-Voastră aflat In mijlocul nostru. Rugăm dară pe Măria-Voastră să bine-voiască a ordona anularea acestor mezaturi şi suspendarea lor până la încetarea resbelulul, mal ales încă când noi am dat şi dăm oştirilor noastre tot ce le trebuie, nu cu preţurile din ţară de 100 fr. până la 120 fr. caru de fin, 60 până la 70 fr. chila de orz, 100 până la 120 fr. chila de grâft, cum confraţii noştri de peste Olt, vrui muscalilor, ci cu preţuri aproape pe jumătate. Măria Ta! Desperarea era să ne coprindâ, dar gândindu-ne la neadormita Măriei Voastre veghiere a nu permite a se face nedreptâţirl In fericiţi ani a Domniei Măriei Voastre, aşteptăm cu siguranţă Incetrea râului şi schimbarea sistemului actual de administraţie. Al Măriei Voastre cu cel mal profund respect. I. P. Theodoru. corespondată 1 TIMPULUI Severin, 4 Iulie. La 2 Iulie, constituindu-se un comitet şi aicea pentru ajutorul răniţilor, s’a dat un concert în grădina Şumarschi la care afl asistat 380 persoane, între cari şi d-n general Florescu care a avut gen-tileţa a da pentru scopul seratei suma de 200 franci ca preţ al intrării. Asemenea şi d-nu colonel Algifl a visitat această splendidă serntă, şi plătindu’şl intrarea cu 5 galbeni. Concertul a fost foarte bine şi s'afl Încasat aproape 1500 lei, cari s’au şi depus la casierie. Peste doă sAptâmânl se mal prepară unul care credem câ va avea acelaş succes. Deosebit de aceasta, comitetul a luat iniţiativa d’a forma liBte de subscripţiunl şi a strânge osebite obiecte necesare, cum scamă şi ban-dage deja făcute în mari cantităţi de damele şi domnişoarele Severinu-lul. Ast-fel sperăm câ Severinul, capitala Meliedinţulul, va fi şi de astâ-dată la Înălţimea lui. Mal trebue să vA spun că concertul a fost dat de artistul Nico-lae Voinescu, al cărui talent cu violina s’a desvotlat lntr’un mod strălucit, — de domnişoara Olimpia Po-povicl, de d-nu Ioan Capeleanu şi d-nu Iacob Şraga. Intre părţi afl avut buna voinţă artiştii gimnastici români, d-nil Petre-scu şi Velescu, d’a ne da concursul lor gratis, cari afl escelat asemenea. Un alt fapt de aci este câ pe d. Ioan Tintorescu, şeful parchetului de Mehedinţi, ’l-afl tras înaintea tribunalului de Mehedinţi ca calomniator. Ne mirăm cum d. procuror general Pretor n’a intervenit până astăzi pentru a’I cere suspendarea de la d. ministru de Justiţie. Avi-sâm pe d.Cămpineanu despre aceasta. Z. CÂTE-VA CUVINTE Mupra STAREI ECONOMICE A BULGARIEI (Urmare.) Viitorul Turciei este apreciat de R. S., amic cu miniştrii de pe atunci, In modul următor; Nu IntrevAz mântuirea pentru dAnşil pe cât timp vor rAmânen musulmani. Poligamia şi reclusiunea femeilor fac parte integrantă din credinţa lor, şi uâ ţară bântuită de asemenea flagele nu poate fi civilisată. Un turc n'are amici, căci amiciţia cere intimitatea familiei, şi un 'Pure nu poate face nici alusiune In harem chiar despre relaţiunile sale cele mal de aproape. Copii de la aceeaşi cadână pot, In adevăr, fi prieteni. Insă fraţii născuţi din mume diferite sug din copilărie ura mutuală ce afl unii pentru alţii. Turcii nu citesc, nu vorbesc ; scopul lor unic este de a câştiga bani pAntru a’l cheltui dintr’o zi într’alta In plăceri safl In pnrade, cu femei frumoase, cu cal frumoşi, cu case frumoase construite din lemn, pe cari cel d’ântAifl dintre moştenitori le va lăsa să se dărlme. Nu voifl să proorocesc nimic despre soarta Asiei, urmă R. S., Insă In Europa populaţiunea turcească este In agonie. Sunt câţl-va ani de când am locuit Intre raielele din muntele Pelion. Se află acolo ca la 60,000 suflete cari n’afl permis nici uâ-datâ verl-unul Turc să locuiască In vecinătatea lor. Afl scoale, biserici şi case preferabile celor din ţară. La picoarele lor, la câmpie, Turcii fură, asasinează şi mor de foame. Aici In Constantinopole nu se arată I guvernul turcesc căci Turcilor le este frică de opiniunea europenilor, şi se ţin în reservâ; dar In judeţele mal depărtate, unde nu se află consul ca să poată interveni, cres-cinil, afară dacă nu sunt atât de numeroşi ca să se poată apăra, sunt trataţi nu numai ca sclavi, dar Încă ca sclavi pe cari stăpânul lor ’l urăsce. Va puteţi închipui ce poate fi o sclavie când stăpânul este un barbar. Un englez, T. U. care a ocupat In timp de mal mulţi ani o posiţi-une înaltă In serviciul turcesc, vorbind despre afecţiunile interne cari vor ocasiona peirea Turciei, zice: Cea mal mare şi cea mal vivace este Împuţinarea Turcilor, absolut vorbind, şi chiar comparându’l cu cel-l-alţl musulmani, şi mal cu seamă cu grecii. Turcul este mândru şi leneş, nu produce; el nu poate crea de cât silind rasele supuse să lucreze pentru dânsul. Femeile, slăbite prin viaţa lor anti-naturalâ şi prin căsătorii prea timpurii, nu sunt fecunde. Toată greutatea serviciului militar cade pe Turci; perderile unul resbel, Îngreuiate prin regimul spitalelor şi sistema comisariatelor, sunt foarte mari. Am trecut prin judeţe întregi unde n’âm vAzut de cât femei şi bAtrânl... Sub influeaţa acestor cause Turcii, sunt pe 1 cale de a muri, treptat In Asia, şi foarte grabnic In Turcia de Europa. Vorbind cu un personagiii Întors de curând de la fruntaria care desparte Armenia turcească de Armenia rusească, acesta să vorbesce In modul urmAtor către d. Senior. Starea Armeniei turceascl este atât de miserabilâ că poporul doresce pe Ruşi. Dn naşă nofl,—şi se schimbă la fie care trei safl patru ani,—ves-tesce sosirea sea differiţilor funcţionari de sub dânsul. Aceasta va să zică ca toţi oamenii cu mejloace sâ’şl prepare gratificaţiunile. Aceasta sărâcesce lumea şi pustiesce oraşele. Se află aproape de fruntarie un oraş cu case mari de peatră care este cu totul pustifl. Acest oraş avea şeai-zecl mii locuitori. Fie-care palat construit pe Basfor a zecimat locuitorii unei provincii. Afară de jafurile colosale ale Turcilor puternici, este tirania minusculă a Turcilor mal de rând. Unul dintre dânşii, cu sileaful sâfl Încărcat de pistoale, descalecă la casa unul creştin ; chiamă stăpânul, care poate că este şeful satului, şi ’l poruncesce să ’l ţie calul. Turcul intră, şeade, şi pune femeile să’l aprinză ciubucul. Fetele fug şi se ascund In casele vecine. După ce’şl isprăvesce de fumat ciubucul, despotul cere pasArl. începe a da cu toiagul şi îndată se aduce tot ce cere. In fine, pentru a încheia cu aceste citaţiunl, voifl adâoga şi părerile esprimate de un Armean de distino-ţiune şi mare partisan al Turcilor. EcA ce spune demnul Senior: Nu este tndoială câ Turcia merge spre ruina sea sub îndoita influenţă a TIMPUL unei administraţiunl rele interioare şi u intervenţiunel esterioare. Dintre străini cari se amestecă In trebile noastre, unii. ca Rusia, doresce să grăbească căderea noastră; alţii, ca Austrin, nu ne voiesce nici bine nici rdd, şi sunt numai preocupaţi de influinţa ce soarta noastră ar putea avea asupra soartel lor. Englitera şi Franţa, cred, ne voesc binele; Insă se silesc de a ne servi Indatorându-ne a lua ceea ce densele cred că este un remedid, şi pentru noi pste o otravă. Scopul este fusiunea diferitelor rase şi a diferitelor religinnl. sap cel puţin egalitatea lor. Ele voesc ca lupii şl oile să locuiască împreună. După părerea Turcilor această apropiere Intre d&nşil şi creştini este cu totul cu neputinţă...... că dacă liatti- bumaimul s’nr aplica Intr’un mod onest, Turcii ar fi aruncaţi In mal cinci ani dincolo de Bosfor; de ace.a el aă hotărăt ca hattiul să rdmăie ca o hărtiă albă... orl-cum ar fi Insă, cu toate că paşii sunt nesimţitori pentru orl-ce rfid sad scandal In imperiu; că Sultanul nu va putea remedia aceBte Btărl de lucruri cari nu le recunoasce, pentru că el nu ci-tesce, nu vede pe nimeni, n’a văzut nici o dată pe cine-va alt de căt pe cumnaţii săi, pe ginerii, femeile, servitorii, şi din lntămplare căte un ministru sad ambasador, totuşi imperiul; lăsat In voia sa, s’ar menţine încă multă vreme. Insă nu! Europa are ochii asupra provincie-lor orientale ; una căte una, sad doă căte doă, vor fi smulse sad separate. Poate că ne vom Întoarce a ne aşeza la Brusa, şi probabil că vom putea păstra Anatolia încă unul sad doi secoll. Aşa dară, călătorii şi reşedinţil englezi din Turcia, turcii şi armenii direct interesaţi la esistenţa imperiului, ajung să recunoască că domina-ţiunea turcească este detestabilă, că a oprit desvoltarea orl-căruia progres, că curănd sad mal tărzid domnia turcilor trebue să înceteze de oare-ce Europa nu poate suferi ca a-tătea milioane de creştini să zacă Intr’o veclnică asuprire. Cel «lol eminenţi economişti Blan-qui şi Senior ad fost dintre puţinii călători cari sosesc Intr'o ţară cu idei nepreconcepute; ca oameni de sciinţă ad lncercetat, s’ad informat că impresiunile lor le-ad aşternut pe hărtie fără alt scop de căt a arăta adevărul. Credem că după arătările unor asemenea bărbaţi, nu se va mal susţine că creştinii ar fi putut înainta In desvoltarea lor economică ; că turcii nu ’i-a Impedicat Intru nimic la aceasta. Populaţiunile creştine din Turcia nu putead Înainta pe cătă vreme iatagauul şi pistolul celui din urmă turc trecead pe d’asupra orl-căria legi; cănd averea şi viaţa erad la dis-creţiunea unei rase care a rămas încremenită pe cănd toată lumea a mers înainte. Un alt publicist eminent, d. Ana-tole Leroy-Beaulieu Intr’un articol însemnat publicat In cunoscuta publicaţi une . Revue des Deux-Mondes,* broşura de la 1 Maid, tratând despre resbelul turco-rus, zice Intr altele: Poarta a instalat In Europa, In mijlocul paclnicilor săi supuşi din Bulgaria, bande de jefuitori cerchesl şi Europa n’a zis nimic. Măcelurile din Siria s’ad efectuat; am văzut pe coamele Anti-Libanulul, sate de 600 locuitori unde nu mal remăseseră de cât femei, bărbaţii fuseseră măcelăriţi Intr’un mod sistematic. Europa a Impăciuit Libanul şi a urmărit es-perienţa fără ca să micşoreze cu o zi termenul acordat Porţii. Creta sa revoltat, reclamând anecsiunea sa cu Grecia şi Occidentul, împrumutând Turciei capitalurile gale, ’l-a procurat mijloacele de a distruge pe Can-dioţil revoltaţi. In adevăr, nu se poate zice că ele resbelnl din Cri-mea Europa n’a avut ln destulă răbdare. Francia Englitera ad cheltuit 3 miliarde şi ad sacrificat 100,000 oameni ln Crimea pentru a lăsa Turciei libertatea de a împlini ea singură reformele sale. Aceste Staturi ’l ad împrumutat anual sute de milioane pentru a o ajuta In lucrarea sea degeneraţiune: cine poate zice că aceâstă politică de răbdare a reu- ca otrăvitoare Mihaly din Ungnrin e*te nn copil de 11 şit 1 Toată istoria Turciei proclamă că pentru supuşii săi creştini nu se poate aştepta ceva de cât de la iniţiativa şi supravegherea Europei. Aşa dar Blnuqui la 1811, Senitor la 1857, Anatole Leroy-Beaulieu la 1877, sunt de aceeaşi părere, recunosc că Îmbunătăţirile promise ln atătea rânduri de Turcia, stipulate Iu tractate, proclamate ln hattiurl, s’ad redus toate la măceluri, la colonizare cu cerchezi şi tătari, la nesocotirea a tutulor datoriilor ce incumbă unul suveran de râtre supuşii săi. O asemenea stare de lucruri s’a putut suferi odinioară când seuii-luna ’şl lucura calul de la Viena până lu fundul Asiei, pră-dând şi măcelărind; astăzi iusâ, ori ce s ar zice, Europa nu mal poate sta nepăsătoare. Acum când resbelul s’a Încins; când Rusia a cheltuit miliarde şi este hotărltă a vărsa sângele copiilor săi, trebuie ca cu toţii că dorim, după cum zice d. A. Leroy-Beaulieu : „ ca sângele vărsat să uu fie şterp pentru valea Dunării de jos şi pentru libertatea creştinilor. Pănă aici, nu se poate tăgădui, diplomaţia sa arătat In tot-d’a-una neputincioasă ca să descurce firele confuse ale eestiunel Orientului : ea n’a sciut nicl-o-datâ să deslege un nod de cât după ce a fost tăiat cu sabia. Nimic durabil nu s’a făcut Încă ln Orient fără ajutorul armelor, şi ln schimb, acea ce nu se poate zice pentru toate conflictele, nici un resbel n’a rămas fără resultate. Resbelul din Crimea a adus independinţa Greciei sad mal corect a unei părţi a Greciei. Facă cerul ca resbelul actual să aibă de resultat ca acea veclnică cestiune a Orientului să mal facă un pas înainte, pe singura cale a soluţiunilor raţionale, pe calea autonomiei populaţiunilor creştine; acesta este interesul civilisaţiunel cum şi al repausului Europei lu viitor. Ca lupta să râmâiâ localisatâ; ca liberarea creştinilor de la Balcani să nu vatăme independinţa altuia, şi Occidentul se va bucura dacă va putea zice după încheierea păcii : se află un popor liber ln Europa*. P. S. Aurelianu. ECOURI. Un comerciant, d. C. Stefânescu, ne trâmite următoarea reclamă asupra căreia atragem atenţia prefec-turel capitalei: Domnule Redactore, Am fost bătut şi maltratat de sub-comisarul desp. II, coloarea Roşu, d, Antoniu. M’a tărât pe stradă cu 20 gardişti şi m’a dus la arestul comisiei, ţinându-mă până a doa-zi la 10 ore Închis, când a venit d. •omisar, Zorilâ şi m'a liberat fără ca să mă maltrateze. N'am să mă plâng de domnia sa care s'a purtat foarte delicat cu mine; mă plâng de d. sub-comisar Antoniu care a abusat foarte mult de îndatoririle ce’I impune legea C. Stefănesru. D. Contescu a trâmis doamnei Steriade, scrisoarea ce publicăm mal la vale, asupra unei confusil de es-presie care ar putea să aibă urmări fatale. In Moldova prin .săricică* Înţeleg, nu .nrsenicul ca In Muntenia, ci sarea de lâmâe : Doomnd, ln cartea domniei voastre. ,0 bună menageră* — pentru care vă aducem omagele noastre, fiind atât de trebuincioasă ln familie şi instrucţie doamnelor romane şi copilelor lor mal cu prisos,—se coprinde la pagina 3 rubrica dnlceţilor No. 5 pentru şerbet de trandafir; .să se moae şi un dram de .săricică*. Această numire de .săricică* este n de obşte cunoscută lu România, 'n partea de dincoace de Milcov adică ln Muntenia, foarte tare. Daca domnia voastră, sub numirea de .săricică*. Înţelegeţi alt-ceva, care nu are proprietatea ot nivel, bine voiţi a rec tifica ln cartea dtale, ca nu din rea Înţelegere să se canseze vre-o nenorocire de către doamnele care ar vroi să facă dulceaţă şerbet de trandafir, căci ed. in vlrsta mea destul de înaintată, niişcidsnd cel puţin nn am auzit să se fi făcut această dulceaţă cu otravă, căci nu aşi fi cutezat vr’o dată s’o pun pe buze. ne cum s’o mănhice. Daca diu contra, acea numire de .Săricică, este In adevăr .săric ică* otrăvitoare după’ cum 9e ctmoasce ln Muntenia, lntr’nn asemenea c.as, doamnă bine voiţi a desluşi dnpuind cartea dmnitnle consiliului medical ; pănă la a căruia de cisiune analitică, să retrageţ! acele cărţi clin vlnzare,—căci ne făcând ast-fel, voi fi silit a pre-Intlmpina răul, de a mă adresa la autorităţile respective pentru censura acestei cărţi, rare pe cât o văz foarte folositoare in toată coprin-derea el, cu atăt ar fi de funestă când s’ar cauza cea mal mică nenorocire In vre o familie, despre care domnia voastră sunt sigur că nu doriţi. Mal este de observat doamnă că sârieir* nici e liber a se vinde fără reţeta doctorilor. Primiţi doamnă distins1 consideraţie ce vă pâBtrez. Or. Contescu. CRONICA Reproducem următoarea rectificare din •România Liberii,* asupra unul articol din acel ziar: Prin articolul, în care bo combate acordarea medaliei « bene-merenti, d-lui Socec, văzând că se atribne numitului d. librar, că cu editarea operilor reposatnlnl Bolin-tineann ar fi speculat într’un mod neleal dreptul de proprietate al autorului; efi ca unul care am priveghiat tipărirea ultimei ediţiunî ţi cunosc de aproape afacerea, în interesul adevărului, vin a face o rectificare. Afirm dar că cu ochii mei am văzut contractul olograf ţi autograf al lui Bo-lintineanu, prin care ’l vinde dreptul de editură al operilor sale ; nu numai atâta, dar chiar tabla de materii a acestei ediţii este scrisă de reposatnl Boliutineanu. Prin urmare, nenorocitului librar nu i se poate imputa de Cât curagiul întreprindere!, de a băga nn capital însemnat pentrn o operă care aţa de greQ se desface! (J. Sion. Oâţî-va gardiţtl necomnnică următoarele: Intr’un articol am văzut mirarea că garda civică uu face eserciţiQ. Este în mare ne-cunoştinţă autorul acelui articol de cele ce se petrec în gardă, sub inteligenta direcţiune a veteranului ei inspector de acum, căci acest inteligente bărbat condus de su-pra inteligenţii Carada, Fnndescu ţi Chi-riţă ceaprazarn, fac mal mult de cât ar trebui să facă. Probă este, că chiar Duminică 3 ale corentel, legiunea a treia de verde a fost chemată sub arme în grădina Cismegiu la orele 7 de dimineaţă, de aci ca muzica şi şeful el in cap s'a dus la şosea, de acolo s’aQ întors in capitală ţi aii eţit la Filnret, de unde s’afi trezit pe dealul Spirei tn faţa caselor şefului de legiune unde pe la 5 ore după amiazl, pe arşiţa soarelui cea mal mare din luna Ini Coptor, defila pe dinaintea şefului de legiune. Se înţelege că pe nn asemenea timp, oamenii nnmaî ţineaO nici o regulă în trecerea lor prin capitală, ci mergeaQ cum puteaO, cari fumând, cari opriudn-se ţi bând bragă. Faptele arată că d. ministru Brătianu a sciut pe cine pune în capul gardei ţi prin urmare Garda este la înălţimea dorinţelor d-lul Cnrada ţi compania. VARIETĂŢI lrn copil la mezat. — O foae medicală din Austria publică ştirea că in Nagy- anî, car* are intomal forma ţi deprinderile unei maimuţe. Ziarele din Viena reproduc această notiţă ţi ast-fel ea ne re-spândesce în publicul cel mare. Saltimbancii, păpuşarii ţi cel-lalţi comedianţi de prin baratcele din Prater de asemenea fac însă parte din publicul cel mare ţi între dânşii ştirea a produs o sensaţiune, asemenea căreia uu s’a mai pomenit în analele saltimbancieî- Şi foarte firefte ! I» aceste vrem» atât de critice, când banii sunt atât de puţini şl lumea se ocupă atât de mult cu fleacurile din Orient, uu adevărat saltimbauc un iţi poate închipui un lucru msl minunat de cât uu copil , care nu e nici bfiţl-buzac, nici căz.ac , ci un fel de maimuţă. Idea dar, marea idee a timpului, care punea lumea întreaga in mişcare, era a câştiga cu ori-ce preţ pe acest copil, a anunţa «ceva ne mai vgzut, ţi a’l srgta pentru bani. Se înţelege unii stăruinO fără de ştirea şi chiar în potriva altora pentru realisarea acestei idei. Pretutindeni se ţineau întruniri secrete, ne adnnaîl capitaluri ţi apoi merefi se trimi-teaO depeşe la primara! din Nagy-Mihdly spre a’l hotărî să mijlocească negoţiSrile relative la comoara de copil-maimuţă. Doi însă dintre dâoşîl ţi anume fruntaşii societăţii din Saltimbanci uu s’afl mulţumit cu aceaBta : s’aii hotărit a negocia direct şi Iu ziua următoare, fie-care în parte, afl plecat la faţa locului. La gară se întâlnesc. A ! bună seara, domnul nitul, bnnă seara amice ! — Dar unde pleci! zice unul. Efl ? respunde cel-lall turburat. — EA plec la . . . la Fraga. Am o afacere. Prea bine! îî zice amicul său. — Şi efl tocmai la Praga plec. Vom călători împreună. Îmi pare bine! — zice cel-lalt, bucu-rându-se că l’a putut păcăli. EI plecară. Se înţelege însă,—nici unul nici altul cu e dispus a fi duB pe la Prsga : amândoi se gândesc dar ca la cea maî apropiată ocasinne să se strecoare printre mulţime şi să o ia spre Nagy-Mihaly fără de ştirea celui-lalt. Grozav lucru e însă concurenţa ! Ei se urmăresc unu] pe altul cu ochi paznici; la toată staţiunea Iţi controlează în ascuns atitudinea; nu dorm, temându-se că vor fi surprinşi, da îl bacşişuri conducătorilor ca Bă le fie îutr’ajntor. ABt fel toată osteneala e zadarnică : nici unul nici altul nu poate scăpa. Sosesc la Praga; pleacă la Cracovia ; de la Cracovia se întorc spre Viena : ca umbra şi corpul nedespărţiţi. A treia zi de călătorie nnnl îşî perde răbdarea şi se urcă desperat intr’nn tren ce pleacă din Galiţia spre Ungaria. Ah! el eBte cel mai fericit om de pe faţa pămîntnlni! Certele împăraţilor, laptele din Bulgaria, crnzimele bsşi-bazuci-!or, toate ii snnt mofturi! — Dar, când a patra zi soseşte la Nagy-Mivaly, vede pe bunul amic venind spre a'l întâmpina, El îşi stail uimiţi in faţă şi doresc u-nnl altuia cel mal bun succes. Prea bine!—grăeşte unul, —dar numai împreună vom negoţia. Aşa să fie! şi chiar fără să fi vgzut co-I pilul — ii respunse cel-lalt şi plecară la primărie unde începură licitaţinnea. Ofertele se urcară la sume enorme. In sfârşit unul dintre dânşii renunţă a mai licita şi cellalt rem&ind cumpărător, plecară cu primarul şi cu părinţii, ca să ia copilul. Copilul?—era un copil întru-cât-va deosebit de alţi copil de vârsta lui,— durere însă el nu putea face pretenţia la importanţa de a fi arStat lumei pentru bani. Făcând aoeaBtă constatare tragică, amicii priviră necăjiţi unul la altul. Vezi! — zise nuni, — că numai în zadar te-al puB să mg urmăreşti! Şi d-ta,—respuuse cel-lalt,— numai în zadar te-al încăpăţînat de a licita mai sus de cât mine. Apoi se întoarseră cn bnzele umflate la Viena. ULTIME SOIRI TELEGR AFICE (Agenţii Hivai)- Londrn, 20 Iulie. Circulă sgomote stăruitoare că negoţiărî private s’ar urma activ între Ţarul şî Sultanul. Proiectul unei înţelegeri directe între Turcia şi Rusia face progrese imense împrejurul Iul Abdul-Hamid cum şi între softale. Deja d. Lavard, a semnalat această din urmă tendinţă. Tnrcofilil de aici afirmă că planul Ini Addul-Chcrim ar 6 aă tragă pe Ruşi într’o cursă pe calea Adrianopo-!•!. O parte din această cale ar fi minată. Planul ,l*ar fi pregătit cn Suleiman-Paşia a cărui energie şi cutezanţă fac de crezut concepţiile unui asemenea proiect. Desti-tnirea Şeiculul Islnm este aproape, şi cauza ei este influenţa Iul Itedif-paşa şi Mâhnind-Du mat-paşa. Com»tantlnopol, 20 Iulie Schimbarea de minister însemnează rezistenţa desperată. Mabniud-Damat-paşa a dat semnalul, destitnind pe Abdal-Cherim, căci acesta retuşa d’a lua ofensiva. Dom-nesce o mare confuzie în cercurile înalte militare şi politice. Vanii, 19 InH*. De la sosirea trupelor egiptene, s’aî1 prefăcut şi sporit îutăririle cari incon-gioară Varna. laşi. 19 Iulie. Jiusaii-Piişu, însoţit Je maiorul rus Ko-sinsky şi un căpitan de artilerie, a ajuns la doă ore şi a plecat la patrn ore la Cbi-şingfi, unde va fi internat până la alte dis-posiţiî. Paris, 2»> Iuli®. Nici o încercare de mijlocire nn s’a simţit. Se aşteaptă resultatul final al operaţiilor militare. Este speranţa d’o pace apropiată. FltlpopoJl, 19 Iulie. Turcii fuc pregătiri mari de resiateuţă. In curând va fl o bătălie. Adrianopol, 19 Iulie. Ajutoarele vin mereft şi trec înainte. ConaUntlnopol, 19 Iulie. •Dgeridiu Havediş, anunţă că Hobart Paşia s’a numit comandant al flotei din Maren-Neagră şi că a priimit ordinul d’a bombarda toate puntele ruse importante Se aşteaptă azi cinci transporturi egiptene de infanterie şi cavalerie. Adriaaepel, 20 Iulie Mehmet-Ali-Paşia a plecat din Adria-nopol cu puteri însemnate. Constantinopol, 20 Iulie. Abdnl-Cherim a telegrafiat la 18 că are signranţa d’a tăia retragerea Ruşilor in Balcani şi că nn aşteaptă de cât sosirea ajutoarelor lui Suleiman-Paşia pentru a începe atacul. 20,200 BoldaţI regulaţi şi alte trupe de voluntari ati plecat din capitulă la Adrianopo); poliţia din Const&n-tinopol poartă acnm pusei încărcate. Emigrarea musulmanilor din Rnmelia create diu ce în ce. Raffua, 19 Iulie. Şease batalioane torceecl aQ plecat de la ScutarI la Niş. Erseram, 19 Iulie. Divisia Van s’a unit cu aripa dreaptă a Turcilor. Trupe însemnate tabără la To-prnei. Londra, 19 Iunie. Ziarele englese publică telegrame din Constantinopol cari desmint scirea că o convenţie s’a încheiat între Poartă şi En-glitera, autorisftnd intrarea flotei englese în Dardanele, cu condiţia că ea să intre îndată ce va cere Poarta. O grupă importantă de bancheri a oferit Turciei dog milioane cincî sute mii livre sterlinge. Beslca, I91uliu. Oficeriî flotei cari se aflaA in concediă, aă fost îndată chemaţi. Berlin, 20 Iulia. Aarifi-paşa , succesorul lui Safet-paşa , este considerat ca cel mal favorabil pentrn pace. ‘Tagblatt, anunţă că S«iet-p«şa a fost destituit pentru că nn voia să recurgă la mijlocirea puterilor neutre, găitanul ar fi dispus să facă demersuri in vedere d’a încheia pacea; dar se teme ca Englesil să nu ocupe Constantinopolul pentru a împedica o înţelegere directă intre Poartă şî Rusin. Constant! ne pole, 19 Ulie. Poarta nu speră să impedice pe Roşi d’a ajunge la Adrianopol. Constantlnopo-lul chiar este in pericol, toată ţara de la Adrianopol fiind fără trupe turceşti. Regulaţi şi neregulaţi eunt toţi duşi. Daci vor fi respinşi spre Constantinopol, această capitală va deveni teatrul unor măceluri pe cari guvernul nn va putea A Ie impedice. A eşit de sup tipar şi se afl& de vânzare la Libr&ria Socec: CREMATIUNEA MORŢILOR de DOCTORUL ISTRAT1 PrMiul 2 lai Ml ,1 T I M I* M L 3 ANUNCIE IMPORTANT. NUMAI LI HKNIIRITDL MIG1SIN CQ O Pa $t»b flrnm SAL. WEISERMANN Strada Carol I No ti Strada Carol I No. •• (!) ti $ si 3 H & (cartea veche) (cartea veche) vla-4-via de farmacia vls-fl-vls de farmacia Riasdorfer Rissdorfer AII sosit, pentru şoşonul de veră nu bogat asortiment de incăl- ţaniinte pentru BĂRBAŢI, DAME fi COPII Ca deosebire PANTOFI DE DAMF Ia t6te formele dnpă cele mal din urma fas6ne fi efectuate din primele fabrici din Enropa. Asemenea nn mare transport de clame lungi de Incht, de Lak rusesc fi de vărs ca şi Mantale (cauciuc) de ploie prima qnalitnte. Sub-semnatal mulţumind onor P T. Pnhiie d- încrederea ce aQ dat saBijissei firme, care panii acum aii depus probe de fina calitate a Mărfel cât şi de eftinStatea preţurilor, sperii ca fi d’acuni inainte va bine voi a ’i da concnrsnl şefi, gfisind in tot-d’a-nna atât miirfnrî fine fi fasonate cât fi cn preţurile cele mal modemte. On tot» stima SAL. WK1NERMANN. b d > H b Î (588-20.) T>E MII DE DOAMNE RECUNOSCUTA R AVISS ANTE a JJ R«medifl incomparabil şi nevătă mă tor ii pentru înfrumuseţarea pelil aprobat interi tentie de Dr. LEJOSSE Paris. Depou principal fi de tspesific la H. Schw&rz, Budapesl, Sladty Mari a Vale ne gas sc No. 9. lik Preţăi nu flacon maro 8 fr , nn flacon mică 5 fr. Acest remedia de purificaţiune de pele recunoscuta în tota lumea, produceîn moment cnl6rea cea mai tandra şi sanătâsa, purifică şi îutineresce pelea, produce obrazului nn colorit fraget, producând elasticitate şi moliciune, depărtând pentru tot-d’a-una pete, lintiţe, alunice, şi reşeţS de nas şi obraz, încât praful de orez seu orice alt dree nn mai e de trebuinţă. Depoul în Bucurescî la li-nu F. Bruss, farmaciit /« ,Speranţa*. CE SE POATE CAPATA PEHTRU St FUAMCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LIXGE1UA DIN VIBN Calea Mogoşdiel Palais ,,l)acia“ Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 50 bani: 3 franci: 4 franci 5 franci: 5 franci; I cot Pichet de vâri, : I pireche papuci de baie. 50 bani: I pâreche pantaloane pentru cilireţl : 2 feţe de masi. colorate, de a(i curaţi 2 garnitura oolerate de dame. : 13 gulere cnyU în OrI-care fason şi mărime. 8 pirechl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, după alegere : 12 batiste albe de p&nză adeverat|. 12 batiste bine colorate tivite şi spălate. 6 proaope de pâniă carată. 6 şervete da masă de pânză adevărată. 12 şervete albe de ceaifl. 1 cămaşă modernă, simplă sâd brodată. 2 batiste cu monograme Cn brodate. 1 batistă francesă fin brodată cu dantela 1 corset de damă. 3 şorţuri colorate pentru dame. 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete». 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafâ. I cămaşă sâfi o pereche de ismene de damă, bo^'at brodate. 1 cravată dc damă, adev rată Crâme-Dentelle. 1 fustă costum plisMe. 1 bucată Tulpan. Pentru 10 franci: I bucali Robe d'enfant de toile. Pentru 16 franci: I bucată Tartan engles de 5 ceţl. Pentru 20 franci: 24 coţi Pichet. Pentru 20 franci: I bucată Manta de baie Pentru 18— 25 franci : 1 bucată pănxă de Uumburg, de 30 45 coţi. Pentru 55— 6B franci •. i bucată pânză de Belgia de 60 coţi. Pentru 75—106 franci : l bucată pânză Corona de 5B coţi. Pentru 1X5 210 franci*. 1 bncAtă Toile Batiste frances. Pentru Pentru Pentra Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentra Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 5 franci : 5 franci: 5 franci : 5 franci: 6 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci: 5 franci 5 franol 5 franci: 5 franci: 5 franci; 5 franci: 5 franci: 5 franci : 5 franol. Calea Jlogoş6iel Palatul „Dacia“. Ctminţlile din dialriote însoţite cu preţul respectiv se vor efeetna learte grabnic Şi IPBTURI DELĂSĂRI \ PATURI. SISTEM FRANCES PATURI SIMPLE PITURI, CARI SE TRANSPORMEZA IHTROH MOMENT ■iw a.na. s> scaun A se adresa la D-nii AD0LF 0EUTSCH , Magnijie de tapete şi J H. HliNICH, Tapiţi-r şi leeorutour. Podul Mogoşcjie!. »»»•«•«»»»««««« utiiE urnii .îl sui In fine am iubutit Cheia Pro-fetnlui/ 'î înainteze d’a dreptul onor. ,SooietSţeî crucea Roşie» din BncureşcI. Asemenea rugăm şi pe ceî alţi d-uî ca-rom li B’a trimis acâsta broşură spre vânzare să se conforme avisulul de faţS, cunoscând că acâstă sumă este oferită de d. M. Rapirn nnmîteî Rocietăţi. M. Şapira. PbUioguomiRt. ANUNCHJ CUttoril hk Uroşuv puUflu la institutul iutilor de aburi de «rolo. in donul giînnasluliii roinăn. locuinţa cnrztM şi biue »t»obiUUv tn privire» apr» grldini, prorum şi grajduri d«» cal fi şopron p»ntm t rău uri, cn preţuri ftfll roo- i«r .t«. Di">{a de #Aaarf dkm |. OCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXD 3FRANZ GtTITTHERx W a U VIIjLE DF UttUXELKS \t Podul .UogOş6iel No. M» Tlfl-â-rl» de Consulatul Hussaht HnoomaaUâ zua^aziDul mu MorUt ld tut-d'a-una f6rte bine cu rufăriă de bărbaţi şi dc U l.uue, galere, miinchcte, batiste dp lîno, alioda şi mătaea, ciorapi pentru bărbaţi ai dame ^ flanele fine (crepe de *ante) camindne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi femei in cele mal noi forme ţi culori, umbrele de §6r« şi de pldio etc. etc. Atrăgtinu tot de-o-datft fttenpunea onor. Clientele că din causa cri»«l am redus fart* inHlt preţurile.^ OCXXXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXjaXX^ De închiriat, ori ori in tub. IU |Wfta QD II* lou, un taine, o âltă cântară şi un ^ ajd, preţui ti lool 4u galbeni. A adroau I» tipogrefiâ Thiel k WtiM s^li Strada Scaii» colo No. J-ţ. De arendat, (1“X,nŞ^ oica-Mnl da la St Ohourglit lîiîd pa turuieo do cinci ani. Doritorii oa vor adre«n lo I>-no Şufan C. Polcuiana mH In oraşul R»mnicn-S4rat kaII in Hncnroocl Strmi» Seaonole No. . o. i 8 K S r O 8 I T S T |)A!)) EPISCOPIEI Xo. i I.A STRUGURlLr N'EflBD* Oi' A 8 I ONE RAMĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4. 8 Şl li am ITn P1«»nr» 1,în- lniriU'l.«»*>.p«n- UU r 1(1111), tr. |>lM3nr« . „ftin cls A'Ivumu !■ Ti|>ugtaphl« Th>«l A vAn.Jar.* Waî.a IIST FLACOANE SI OU OO-A-UA (II pr«|arl Mit» rv.l i» |a pu,a indinkni a l ii k si n k o n k I 0* D4lu «tr* * Muchii Ratf MM* 0* C.tnari . Ortfllţji . Mmiil U«utl •»»»• Vtrt.a VMM Os thampsgn» • Ourdssui sil p4t» hacuri aliu.nl V I N U w î a r u k i rs; » ^ şn>» »i *» i«»i | 0» Rhiit | M.ug. Cfiarry 1 • U#i*rl* | M.a.rt Mascat Lsnsi nins mul In privinU ««Ku.pl rla»ilvr fi o,ol In os«a r. privsnr» prsţul lor. N3. Ll.u.omrl Oltsrlln Cnnnaenrl visus şl fls Chnmpiant Tuicft ...hs naturnll fi UflM. ltmn I. To.c.nt THEODORESCU. , a------- kâM iâââi» SOCIETATEA DE ASSIOURA IE FONDATA IN A.TTT7F. 16SS- Aducem la lUUuacinţa onor. public, ci societatea assigurăzi contra daunelor provenite dc incendiu la clădiri ji obiecte mişcă-ore; contra daunelor causate prin grindină. şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă. Asemena assigur^ă ijestre pentru copil In tdte combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de m6rte. Inforinaţiunile se dă la sub-sorisa agenţia generală şi la a-geniţile ef de prin districte Agent generai pentrn România ADOLF WEINBERti Colţnl stradei şi cnrtea vechie (hann roşifi). I I I I fîMWi 0 PERI LE MUS1CALE imprimata în ediţiunea n6stră THIEL Sc WEISS, TYPOGRAPI Strada Lipncani, palatul «Dacia.* CONSTANTINK90J O.. dr Ziiin. VoJm pour ntuwfortr CAftlsSoN C\ vjuatnr mun»Mi Itiuma*»*, pour pi ano fort* ...........f > ld (MI TENXCHKR A-, Vlum t lai pentru o ro>* p piano.......... 1 QEOROK8CU TH., Douft autpin*. rom. prntru o voea ei ptono • . Hpuor, rom. uţioazlă. praUu o im» « pi KRaTOCI!WIL A. K.. Hora, Viuţn Rnmisiil p«t*a piano. . MlDttJşWAlHflBLv tt»i ptano.............. 4 MU8h*K8C 1 «0 4 •» A mm i 1 60 | V) 1 30 2 2 & M •0 1 fdta *«a«C# •• v6nd oa rabat s tt r %. an CAROL M M "• S .LA STfiUA ALB‘ A VIS IMPORTANT întâiul şi renumitul Magatiin de INCALTlAHllNTE PENTHD BABBAT1, DAHK SI COPII sub firma PHILIPP GOLDSTEI N ,LA OTE0A ALBA* Strada Carol l No. 6. (Curtea veche) vis-k-vis de Sigiamund Prager. SobidJu ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, ou oar® stati în relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dape cele mal modeme şi lucrate cu oea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame : Polone»? cu M nasturi in tdte formele, Sandnle, Pantofi, tel.; pentru Bărbaţi : Ghete de vaci, a Maroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de încălţăminte bărbâtesol, a»eim'ot'tt P^“tru P Copil tote felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vă rog a vă oonringe de adevâr p Acdstă magasie este una din cele mal veohie din Capitală, care şl a căşti*1*1 o reputaţiuie ^ de cele mal frumdse pento soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că şi 1® viitor voii fi P onorat cu Clientela l>-v6stră. PHILIPP WOLHSTtIN, W Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-i-vis de 8igismund Pra*er »5a 8lâua albă.^ L HH*HU**U**********KU*X*XXX*nUH X PHARMAOIA LW „SPBRANTIA" R «, ClLKl KOOOŞO.KI. » X X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. x Obiecte de Caneiur şi Articole de Toalete. — Asemenea »e angajâză a efeatua orl-ce co* mande din roiBOrtHl medical- PtRTTft S«lllll(ll«IIM(«>(IIK««M»lt*lllt«K»l(«KIII(> LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS palatdl ,dacia.» şi la t6te librăriile din ţ^ră se află de vânzare •. METODA DE CDBA NATURALA drept oontrast la vXTĂMÂRILE PRACTICEI MEDICALE 8inRiir» |> tigur» pa»A oontra morţel prematur, şi lAnge.ir.1 oronioe de Aug. Wilh. Kfinig. PRKŢDL i LKI NDU1. REGULILE CE TRKBSE riŞITE pentru a AJUNGE Li 0 BATRiNETA ÎNAINTATA PRKŢDL 60 CENŢI V Tipogriifla Thiel A Weimt. Urlatul ,