Nr. 156. SAMBÂ.TA. 9 IULIE. A BOIST A MENTELE P* Jin 6 luni . |> 3 luni , IN TOATA KOMANIA : IN STKiW*T*T*: L. ii. 4B , . . . 12 60 P» Paft' INSIHTIUNI si KICLAMC: SO liwr» petit, pr.*io» IV, 30 lianl. ,a III, 80 b“"’' P* P»Pna H. * lei "ol. Reclam» 2 lei noi linia. Un numSr In Capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Kedaeţiel şi Administraţiei: Palatul „Dacia" ANUL II. - 1877. TIMPUL ANUNC1URT 8e priimeec In itrUinUtnte: L» D-nll Baattm-ilnm A Vogtm In Viei,na. WalfiichKiun* 10 A. Opptlik In Vienna, Stubenbaitei 3; Rudoi Mott In Vienna , Seilenltlte 2 ; Viaecu Briicka In Vienna, Teinfaltatraaee 17j Pkilipp IA6 In Vienna, Etchenbachgaiee II; L. & Comp. In Pe|ta fi Bavas Laffito Bullier A Comp. In Pari». Scrieorl nefrnncate no ce primece. Artloolele nepublicnte ce ror arde. Un număr In Districte 15 bani. an Cumul de HuenreicI, 8 Iulie Oblig. Ruiale............... . 7* , Domeniale . , . 74l/i 74 Credit funciar rural . . — — _ , urban . — - Iropr. municipal al Capit. 67 — Obli*. Penail.............U5 # — Obli*. Dacia..............200 — , România .... 40 —■ Irnpr. municipal Cu premii — — Renta Romana .... * — — Paria S luni............ 9925 9920 Londra * 2510 — Vigna ......................— — Berlin .................122'/* “ Cursul de Vleum, 19 Iulie Metalioe . .................... 62 05 Naţionale...................... 67 6o Renta In aur.................. 74 35 L -..........................— Acţiunile blncel ...... 805 — CrediturI......................161 30 London........................ 124 85 Oblicaţi uni rurale ungare . . 76 25 , temftţvtu- .... 78 74 » transilvane . . . io9 50 Argint In mărfuri............... 5 96 Ducatul......................... 9 94iya Napoleonul......................6l 3o Marc 100......................— _____ Cumul de Berlin, 19 Iulie Acţiun. Cai lor ferate române . li — Obligaţiunile române 8 0/o . . 52 80 Priorităţile C. fer. rom. 8% 61 60 împrumutul Oppenheim ... 84 — Napoleonul.....................16 27 Viena, termen lung........... Paria , scurt .... 81 25 Calendarul <|Uel Sâmbâta 9 (21) Iulie. Patronul «jilel: Martirul Puncbrotie. RosAritul adrelul : 4 ore 35 mia. Apusul adrelul : 7 ore 37 min. Faaele lunel : Prim-quart. EEEOAIREA. TRENURILOR Răcoresc!-HueAva Bucurescl , . . . 8.15 n 10.— .1 Ploescl . 9.5o n 12.05 I Brâîla .... 1.53 n 6.45 1 Piteţtl.................. 4 42. 7.151 Bucurescl, sosire . , . 7.40 <; 11.20 ij Galaţi—Bărboşi Galaţi............1.20 n 8.25 d 7.30 n Barbofl, sosire . . 1.55 n 9.— <] * OS Barbonl-Galaţi Barboţl...........2.55 n 6.25 n 7.25^ Galaţi, sosire . . . 3.30 n 7,— n 8.— u SCIRI TELEGRAFICE din POIDE STRA.X3STE. St Petemburg, 15 Iulie, conianică diu Caucaa oficial : Garni-aoana din Baiazid era compusă la 18 luai^ din I ofiţeri da stat-major, 26 ofiţeri şi 1587 aoldaţL In cursul asedinlaî, 2 ofiţeri de stat major şi 114 soldaţi au mn-ri*ş iară 7 ofiţeri şi ‘d59 soldaţi ai! fost răuiţî. Restul sunt obosiţi şi slăbiţi. avAucl trebuinţă de repaus. In timpul din urmă, el a’att hrănit din carnea cailor căzuţi. La Kars nimic noii. Constantluopol, 15 Iulie. Ismail Paşa anunţă că trupele ruseşti, in-toreendu-se din Baiazid aii atacat pe tarei şi fiind în preponder&nţS, ’i-au silit a se retrage. In urmă aii sosit insă întăriri şi reincepâodn-se lu ta, raşii afi fost siliţi a se retrage cu pardere de 600 morţi la Ka-rabnlsk, depărtare de 3 ceasuri dela Baia/.id. în provinciale limitrofe cn Turcia, snnt chemaţi. Situaţia este gravă. Belgrad, 18 Iulie. Capii radicali şi conservatori n’aO foBt reuleşî. Majoritatea guvernamentală din acnpcină este de 108 voturi. Constantinopol, 18 Iulie Impresia generală esistă la Stambul oa poterile străine vor interveni. Lucrările de fortificare ale Sofiei înaintează repede. Mehmet-Ali, a ajuns la Niş cn armata de la Novi-Bazar. Viena, 18 Iulie. ^Premdenblat* pablică o telegrama din Pera, primită prin calea Şira, care vor-besce de o mare ferbere şi nemnlţnmire generală la Constantinopol. Se aşteaptă in cărând arestări numeroase şi destituiri o-casionate prin înlăturarea violentă a lnî Abdul-Kerim-Paşa. Constantin o pol, 18 Iulie amiasâ. Belgrad, 15 Iulie. Eri in colegiurile rurale, candidaţii opo-siţionall aQ fost reali şl, ttagusA, 16 Iulie. îmbarcarea trupelor lui Suleiman Paşa se va face cu multă grabă. Londra, 15 [Iulie. «Standard» comunică ştiren, că turcii cumpără arme pe baniî ce li se trimit pentru răniţi. Constantinopol, 16 Iulie. Se asigură că in Asia na trupele regulare, ci Corzii şi iregnlarii de Bob comanda lui Kurd-Paşa şi a lai Taik Paşa vor trece graniţele ca să inaiuLrze spre Privau: abia sunt insă 25,000 oameni. — Trapele din Siria, destinate pentru Armenia, se diri-gează acam spre Sofia şi Filipopol. Toate trufie disponihile se trimit la Adrianopol. Trupele ruseaci aii ocupat leni-Sagbra, dar până acnni nu aă artilerie. Berlin, 16 Iulie. «Biuronl^Wolff» desmiute ştirea, că flota germană ar fi primit ordiu de a pleca in Busica-Bai spre a coopera cu cea englezească şi cea fruucesa. OubUnllnopol, 16 Iulie. Reuf Paşa, comandantul diu Adrianopol, face toate pregătirile spre a ataca pe ra-şil de la leui-Saghra. Ruşii furuiează batalioane de bulgari şi le împart arme. Pari», ia Iulie. Ministrul de interne informează pe pre-fecţl^cj guvernai nu va da sprijinire de cât candidaţilor, cure nu Bunt contra anirei tuturor fracţiunilor conservatoare. Circulara e inspirată de bonapartiştî. — Consiliul comunal din Toulon a fost disolvat. Londra, 10 Iunie. «Daily New^ comunică din Erzerum: Ruşii s ad retran la depărtare de şease cea-BJrI iu doaul KuriuluL lu car8Ul 88ediării, ui ufi *nmcul 10,000 bornbu yra K«r-„nlol. AO rfr.at Jir, p,rl## turcilor 3 #fl. ţerî ş: 100 soldaţi. SC Bl TELEGRAFICE ale .TIMPULUI. (Agenţia Uavas). — Sirvlolal de la 17 Iulie, 9 ore seara — Atena, 17 Iulie. Camera va ţiue până în Septerabre • toţi reeerviştiî voluntari, garda naţională Câte-va ziare asigură că armata lnî Abdn!-K*rini ar fi luat of-nsiva şi ar fi înaintat intre Siştov şi Târnova pentru a tăia linia de retragere a Ruşilor. Ruşii afl ocupat Chiustenge. Se asigoră că Hobart-Paşia va comanda escadra trămisă la Batam. Dragomanul ambasadei Austriei a plecat la Adrianopol şi lamboli pentru a lua informări esacte despre mersul Ruşilor iu Tnrcia europeană. Ruşii s’aQ întors cn forţe mari Ia Ba-iazid. Snnt tot Ia nordul Karsuluî, pe când Mukhtar-Paşa ’şi-a stabilit lagărul Ia răsăritul acestei cetăţi. Miuistrul de Jastiţie, Hasan Paşia, însoţit de generalul de divisie SsvfeUPaşia a plecat azi la Adrianopol. Misia lor ar avea de scop să ia măsnri d’a îrapedeca pe Balgarl să se unească cu Tarcil. Constantinopol, 18 Iulie. Mişcereu ofensivă a Ini Abdnl-Kerim-Paşia între Ternova şi Siştov na s'a confirmat. Constautlnopole, 18 Iulie (Oficiali.) Aarifi-Paşa s'a numit ministru la Eeterne in locul lui Savfet-Paşia care a trecut la Lucrările publice. Circulă sgomotul că alte schimbări sunt iminente. Sultanul a priimit iu aadienţu pe Aarifi-Paşa care s'a instalat apoi la ministeral de Esterne. Atena, 18 Iulie. Erî, după a mia/.I, 12 vase turceşti din escadra care se întorcea de Ia AntivarI, aă trecut intre Corfa şi coasta Albaniei, apucând spre miază-zi» Rezervele greceşti ale armatei regulate »’aă chemat sub Bteagurî. Noutăţile din Creta, Epir ,i Teaalia fac a 86 presimţi că rescularea Creştinilor este iminentă. Viena, 18 Iulie. Se crede că, dacă Ruşii dela Saghra nu vor fi grabnic ajutaţi de forţe considerabile, saO dacă nu se vor grăbi d’a ajunge la Adrianopol, ar putea fi espaşi la mari pericole. Dacă pe de altă parte, Reuf-paşa va putea să ţină piept în timp d’o săptămână, va putea fi ajutat de Mehmet-Ali şi Soleiman-Paşa. Se privesco ca asardoaaă mergerea în Bul-K“ria a celui de al 12-lea corp rusesc, pe cât timp al 4-lea, al 5-lea şi al 7-lea corp nn vor ajunge pe teatrul de operaţiuni. Dar odată bătuţi turcii Ia nordul Balca- nilor, ocuparea Rnmelieî un ar mai înfăţişa piedici «Nene Freie Presse, crede că campania nn ar fi incă perdută de Tarei, dacă Ab-dal-Kerim ar pntea să profite de momentul favorabil pentru a lua ofensiva; dar ca ajutoarele ruse ce deja s’aă anunţat, nu e timp de perdat. CoasUn tini pol, 18 Iulie. O coloană turcească a atacat pe Raşlla Plevna. Resultatal luptei este necunoscut. Hassan-Paşa care a fost rănit la Ardahan, a venit Ia Constantinopol. El este numit comandant al districtului militar Lecbik-tachî. Locoteuental-colonel, Raab ataşat militar al Aastrieî, a plecat la Adrianopol. Loadra, 18 Iulie. «Daily-Telegraph, insistă pentru a se opri înaintarea Ruşilor asupra Bosforului. După acest ziar englez, este un interes vital, deonecesitate imperioasă pentru Anglia şi cele-l’alte poteri de a lacra imediat şi in-tr’nn mod hotărâtor. Ocuparea chiar tim-porară a Constantiuopolulul de către Ruşi, ar fi o lovitură de moarte pentru imperiul britanic. Cetiule, 18 Iulie. Cartierul general al principelui Nichita s’a mutat la Stevjlie, lângă Nicsicl. Mâine toţ! oamenii în concedii! vor avea să se dacă pe la batalioanele lor. Căliră?!, 19 Iulie, Cemovoda a fost evacuată de Turci, cari i-atl dat foc mal nainte dea pleca şis'afi retras apoi spre Silistra. Turcii din acest din urmă oraş aii dat foc bastimentelor cari se aflai! in port. Cemovoda s’a ocupat de Ruşi. Turn »*HAk orele. Cel 6,000 de prisonierl de resboid de la Nicopoli ai! fost debarcaţi aici şi pe dată îndreptaţi spre Rusia. Kagusi, 18 Iulie. Insurgenţi! bosniaci ai! bătat garnizona de la Slevna respingândc-o în oraş, pe care ’1 ţin înconjurat. Ultimele seirl pe pmdmi HI-ti BDCDRESCI £ IULIE Politica noastră nu ne oferă pentru momentul de faţa nit! o materia no6 de discutat. Ţara aşteaptă cu nerăbdare întoarcerea d-lul Coj-tinescu, Însărcinat a aduce In valiza d-sale, prima ediţiune a factolulul, comandata de guvern, In 3>) milioane pagine, pe hârtie velina. A doa ediţia ne nu va Întârzia mult Domnul C. A. Rosetti, primarul Capitalei, după cum lnştiitţ&O mal multe ziare, ’şl dăduse dtwisiunea mal zilele trecute. După arm ni-se raportează, d-sa, mişcat se vede de motive ,mal pre sus de puţurile ome-nefll' a bine-voit a o retrige. Ce fericiţi trebue sa mal fie ctl 50 a-legatorl al d-sale! — ^a oservâm cu aceasta ocasiune, ca iată dod Încercări de demisiune ce face d-nul C. A. Rosetti, şi cari nu afi isbu-tit; poate că va fi mal norocit la a 3-a Încercare. Cu procesul foştilor miniştrii asemenea nimic nod; el doarme liniştit In sânul d-lul Missail şi al d-lul preşedinte al Camerei. Nici o putere fie chiar supra-umană nu a putut Îndemna pe d. C. A. Rosetti a’şl Îndeplini datoria. In chestiunea trecere! armatelor noastre peste dunăre, domneşte cea mal mare nedomirire. Cănd se afirmă că trecerea este iminentă; când din contra se pretinde că guvernul a revenit la disposiţiun! mal prudente. Este evident, că esistă chiar In minister o diverginţă de opiniune asupra acestei grave materii, şi că de aici provine timpul de oprire ce se manifestă. Tot aşa şi cu tractatele de alianţă cu Russia şi cu Serbia; astăzi se afirmă, măne se tăgăduesc. Căt pentru noi, credem, precum am mal zis’o In alte numere ale ziarului nostru, că nimic de felul acesta nu esistă. De cate-va zile, s’a rSspăndit zgomotul despre convocarea Corpurilor Legiuitoare lutr’un termen foarte apropiat. Fiind-că de atunci nimic nu a venit să confirme această ştire, nu vom mal raporta nici noi motivele ce se atribuiah acestei convocări. Timpul cel d’lntâiâ, şi după dânsul alte ziare dintre care şi de acelea ce susţin guvernul, aft vorbit de nişte afaceri foarte suspecte ce s’ar fi petrecut la Primăria Capitalei. România Liberă mai ales a desvol-tat foarte pe larg cele armate In sânul Municipalitâţel; pănă acum nici o întâmpinare nu am văzut publi-căudu-se de partea interesată asupra acestor chestiuni. Cum să interpretăm această tăcere? Vom mal aştepta şi vom vedea. DIN AFARA Ziarele din Viena şi cu deosebire cele oficioase discută cu oare-şl care iritaţiune ştirile relative la dispo-siţiunile râsboinice ale guvernului italian. E de importanţă, că In aceste discuţiunl nu se pune la Îndoială hotărărea guvernului italian de a intra In acţiune, dacă Austria ar coopera cu Turcia; din contra această eventualitate e privită ca un lucru, care de sine se Înţelege. .Pe-ster Lloyd* şi .Fremdenblatt* se Indoesc Insă, că Europa ar da Italiei voiă să intre In acţiune, de oare-ce poporul italian nu are iu terese, care ar fi angajate In con. flictul oriental. Din Roma se comunică ştirea, că aproape toţi ambasadorii puterilor străine şi cu deosebire al Englite-rel, al Franciel şi al Rusiei ah plecat la ţară. In curănd va pleca şi ministrul de externe, Melegari cu concediă. Ast-fel e probabil că de o cam-dată va fi pausă lu acţiunea diplomatică din Roma. După ştirile din Belgrad, Turcii ab trămis o mulţime de ageuţi In Grecia şi Austria spre a sfătui pe bătrănil, femeile şi copil refugiaţi din Bosnia şi Herţegovina să se Întoarcă la căminele lor. Aceşti agenţi stăruesc cu deosebire pe lăngâ aceia dintre refugiaţi, care Bunt In relaţiunl de Înrudire cu insurgenţii şi nu rămăne Îndoială că scopul Turcilor este de a reţinea familiele refugiate ca mijloc de presiune contra insurgenţilor. .Nat. Ztng.* comunică din Roma detaliurl asupra unei Întreţineri, ce a avut Papa cu mal mulţi dintre Cardinali relativ la Întrebarea, cum ar putea să se restabilească o Înţelegere Intre Vatican şi guvernul italian şi dacă o asemenea Înţelegere ar fi In interesul bisericel catolice. Discuţiuuile la cari aă luat parte şase dintre Cardinalii, In căre Papa are mal multă Încredere, ab avut un caracter cu totul neoficial, astfel, de şi Papa a dispus luarea unul protocol asupra discuţiunel, acest protocol nu a fost semnat de uimenl. După ştirile comunicate de către . Correspondenţa Politică * din St. Petersburg, In zilele trecute ab plecat mari transporturi de trupe pe cămpul de resboib diu Asia şi ofensiva contra Turcilor se va Începe căt mal curănd printr’un viguros atac asupra Karsulul. După ce trupele turceşti ab început a se retrage din Bosnia şi Herţegovina, insurgenţii iarăşi fac progrese. La 14 Iulie, o ceată de 3000 insurgenţi , condusă de Des-potovicl, ab dat foc la satele Cele-bici, Covacici, StrupnicI şi RadonicI şi au luat vitele ce ab găsit lu aceste sate. Din Cetinie se scrie de la 8 Iulie : . Alaltăerl, toate trupele turceşti , 1 TIMPUI. afară Je garnizoanele din Podgoria . Spnz şi Scutari , au plecat. Cole inal multe sau dus pe jos, de oare-ce numai pentru o mică parte era loc pe vasele de la Autivarl. Afară de garnizoane nu reuins apoi aici şi răniţii , a căror numSr niu păuă acum nu este cunoscut; de pe o zi pe alta Insă organele turceşti admit un mal mare număr, Ast fel alaltăerl se susţinea că nn sunt de căt doă mii. Astăzi se admite că sunt 3000 şi negreşit mine Turcii vor recunoaşte că sunt aproape de patru mii. Numai decăt dupe ce s a depărtat ariere-garda lui Suleiman-paş; aă deşertat o ceată de vre-o 200 voluntari din Niesicl. Cel mal mulţi aă trecut printre Muntenegreni in Herţegovina. Trel-zecI de inşi aă fost Insă IncoDgiuraţl de către ba talionul de la PlevnicI şi după ce n’aă voit a se preda , aă căzut in luptă. Mulţi dintre Muntenegreni au plecat pe la casele lor spre a se reculege , se asigură insă ca in urmă aă primit ordin de a se lntonrce pănă la 15 Iulie la Plăin.ţa. Se crede că şi cartierulu general al Principelui va d mutat pănă atunci la acest loc. Plaimşa este un munte destul de înalt, care dominează tre-cătoarea de la Duga şi impregiuri-mea Nicsiciulnl şi nu remăne îndoială că Muntenegrenii vor Începe de aici atacul lor. Peste căte-va zile, va sosi aici principele Petru Carageorgievicl spre a intra In serviciile Muntenegrulul. Aprilie 1873, din statiil-ninjor ile artilerie, la vacanţa ce este la direcţia pirotecniet, prin mutirca căpitanului (irlimăticescu i George. Al duilea rând Ar iflegci c. Buutscu Micolae, locotenent de la 1 Ia Duarie 1871, din regimentul I de aitile. rie, Iu vacanţa ce este in acel regiment , prin înaintarea căpitanului Crătunescu Constantin. Scria II Ântâiul rinul /a vechimi SOIRI OFICIALE Sânt iuilţaţi la gradol de major, căpitanii al căror nnme urmează: Seria I Antalul rând ia alegere. Yartiadi Panait, căpitan de la 16 Oc-tombre 1871, din regimentul 2 de artilerie, la vacanţa ce este in acest regiment. Al da. le a râmi la artilerie Fotino Dionie, căpitan de la 2 Octom-b re 1867, din regimentul 2 de artilerie, la vacanţu ce e6t« le regimentul 3 de artilerie. Seria II Ani iittl rând la alegere Crătnnescu Constantin, căpitan de la 1 Ianuarie 1872 , din regimentul 4 de artilerie, la vacanţa ce este in acest regiment. Sunt înălţaţi la gradai de căpitan in arma artileriei; Scria I Ântâiul rând la vechime Fotino Constantin , locotenent de la 8 | Georgescn Hrreştennu loan, locoteneut de la 8 Aprilie 187,1, din regimantul 1 de artilerie, la vncauţ i ce este in regimeutnl 2 de artilerie, prin înaintarea căpitnnnln Vartiadi Pa imit. Al i/oilta rând la alegere. Nicoluil EmauoP, locotenent de la 1 Aprilie lS7 I, din regimentul 2 tle artilerie, la vacanţa ce este în ncest regiment, prm înaintarea căpitanului Futino Dionie. Sunt înălţaţi la gradul de locotenent în arma artileriei : Continuarea seriei IV din înnHnl decret No. OM, de Ia 21 Aprilie is~î Al treilea rând la vechime. Palada Grigore, snb-locutcnt de la 2 Iulie 1874, din regimentul 1 de artilerie, la vacanţa ce este în acest regiment prin înaintarea locotenentului Georgescn B°re-ş tea nu loan. Seria l Ântâiul rând la vechime Boereacu Iulius, sub-locotenent de la 3 Inlie 1874 , din regimentul 2 de artilerie li vacanţa ce este in stntnî-major de artilerie, direcţia arsenalul» I, prin îuninta-rea locotenentului Fotino Constantin. Al doilea rând la alegere. Olăneacu loan , sub locotenent de la 3 Inlie 1874, din regimentul 3 de artilerie, la vacanţa ce este in regimentul 1 de artilerie, prin înaintarea locotenentului Bu-neacn Nicolae. Este înălţat la gradul de căpitan in arma flotilei: Coutinnarea seriei I din decretul No. 1007 de la 7 Iunie ÎS?o. Al Joelea rând la alegere. lavoranu loan , locotenent de la 187^, Aprilie 8, din corpul flotilei , la vacanţa ce este în acel corp, funcţiune din noG creată prin budgetul din 1877. Sunt înaintaţi la gradul de major în infanterie ; Seria I. Ântâiul rând la alegere. Rădulescu Vasile , comisar dpmuesc pe lângă consiliul de resbel al divisieî 11 teritoriala militară, căpitan de la 1 Ianuarie 1872, la vacniiţa lăsată în regimentul 1 infanterie prin mutarea majorului La-howary lacob. Al doilea rând la veehhne. llandoca Grigore, din regimentul 9 dorobanţi, căpitan de la 30 August 1801, lu vncauţa ie este iu regimentul 1 1 dorobanţi piiu trecerea in iicucLivituln a majorului Drăghici Din itriu. Căpitauul in dimUie lutropol Teudur, este reprimit pe ziua de 1 Iullie 1877, in armată. Iu vacanţa ce est* în Corpul de stat-major cu gradul d« căpitan şi vechimea ce aă avut »u acest grad, in momentul demişi ouă rci sale din urmată. Locotenentul Uustaud.iuhj Coubt..utin , diu urma cavulerieT, aflat iu ueactivitate , s\i chemat iu activit .t • de nervicia la nl 2-lea regi meut de călăraşi eieadronul Ar-geşiii, păuă la cumplecturea cadrelor prevăzut» de legea organtsăreî puterel armate. distribuirea premiilor lJk ( < > sfîli-K \ -YT^K‘1 D. ministru al justiţiei, cr re a \ residatso-lbiiinitatea, a respuns la discursul d-lnî Stăn-cescu : d. ministru după ce rreperafor Menţiune: Rădulescu Victoria, Manoliu Dimitrie, Secfia II-Anul I. Premiul 1 : Fotino George. Clasa de violoncel, (Profesor C. Damitrescu). Secţia I. Auul I. Premiul I : Raşca Alexandru. Secţia II. Atiul II. Premiul I : Mugur George. Clasa de contra-Im*. (Profesor Er. Cari ni'. Secfia /. Anul II. Premiul 1: Avramescu Leon. Auul III. Premiul I : Miliuilescn Joan. Clasa ile yiolina. (Profesor L. Viest. Curs pregătitor. Menţiune: I. Kraus, Carol Trager. Anul II, Menţiune: S/.olnay Inlun. Secfia I. Anul If. Premiul II : Cosiinsky Alexandru. Anul III. Premiul 1: Kneitzel Krantz. , I!: Stacher Robert, Decher Crtiol. hj)7îj\ iitîBjiaa. OCOLUL PAMENTULU1 Id QO IDE ZILE XXXVII Dai Filens Fogg însuşi. VS amintiţi că la opt ore 9eara, — cu doă-zeci şi cinci de ore după sosirea călătorilor la Londra,—Ventură-Lume fusese însărcinat de stăpânul săfi să previe pe reverendul Samuel Vilson în privinţa unei căsătorii ce trebuia să se facă a doa zi. Vântură-Lume dar plecase încântat. Se duse cu un pas repede la locuinţa reverendului Samuel Vilson, care uu se aflu Încă acasă. Naturalment*, Vântură-Lume aşteptă, aşteptă însă cel puţin ca doă-zecl de minute. Dar, ca să finim, eraîi opt ore treî-zecl şi cinci minute când eşi din casa reverendului. Dar în ce stare ! Părul sbârlit, fără pălărie, alergând, dar alergând, cum n’a mal alergat om pe faţa pământului, re-fctoruftnd trecători şi răpezindu-se ca o bombă pe trotuare1 Iu trei minute, se îutoraese Ia casa din Saville-row, şi cudea gâfâind în camera d-lul Fogg. Nu putea vorbi. «Ce s’a întâmplat? — întrebă d. Fogg. — Stăpânul meu . . . înguuă Vâatură-Lume... căsătoria... cn neputinţă? — Cu neputinţa ? — Cu neputinţă... pentru mâne. — Pentru-ce? — Pentru că mâue... e Duminecă l — Luni, reRpuuse d. Fogg. Nn; astă-zi Sâmbătă. — Sămbâtă? imposibil. — Da, da, da, da! — strigă Vântură-Lume. — Te a» înşelat cu o zi! Am sosit cu doă zeci şi patru ore mal ’uainte... dar nu *ţî Dini remâne de cât zece minute!. Ventură-Lmr.e apucase pe stăpânul seu de umeri şi ’l tera cil o forţă neresisti-bilă. Fileas Fogg, ast-fol târât, ftră să aibă timpul d’a cugeti, eşi diu cameră, sări in-tr’o birje, promise o sută de livre bacşiş vizitiului, şi după ce striviră doi câni şi încurcară cinci trăsuri, sosiră la Iii fur m-Clnb. Orologiul arăt» ojit ore putru zeuî şi cinci, când să arătă in marele salon... Fileas Fogg făcuse ocolul păineutulai în opt zeci de zile!... Fileas Fogg câştigase pariul de doa-zeci mii Jivre. Acum ! cum nn om atât de esact, atât de meticuloB, putuse aă ae incele cu o zi? Cum shi crezut că in ziua de Sâmbătă seara, 21 Decemvrie a debarcat la Londra, pe când era Vineri, 20 Decembre şase-zeci şi noă zile numai de la plecarea sa? Eută cnusa :Mjeleî erori. E foarte simplu. Fileas Fogg «fură să scie,* câştigase o zi asupra itiniraruluî săfl,— şi aceasta numai fiiud-că făcuse ocolul pământulux mergând spre est, pe când, dacă ar fi mers din contra, s^re apun, ar fi perdut o zi. In adevăr, nerggud spre meazăzi, Fileas Fogg mergea hminten soarelui şi prin nr-mare zilele se micşoraQ cu atâtea ori patru minute jil câte grudnri străbutea în acea dire:ţie. Sunt îi trei «nţe şeal-zeci de grade înmulţite cn patru minute daG în tucma duă-zecl şi patru de ore________ adică zi na cîştigată fără scire. In alţi termeni, pe căni Fileas Eogg, mergând Rpre est, vedea tncâud soarele Io meridian de opt-zecl ori, 'olegil săi remaşl în Londra ’l vedeaG treând numai de ş ipto-zecl şi noii de ori. Da acea, în ziua de Sâmbătă iar nu de Dtminecă, cum credea d. Fogg, aceştia il nşt'ptaQ in salonul Reform-Club. Aceasta ar fi putut s’o arate minunatul orologiG al lui Vântură-Lume — care conservase ora Londrei,— dacă ar fi arătat şi zilele! Fileas Fogg câştigase dar doă-zecî miî livre. Pentru că cheltuise însă pe drum aproape noa-apre-zece miî livre, câştigul bănesc era neînsemnat. Totuşi s’a zis, escen-tricul gentleman nu căutase îu acest paria, de cât lupta, iar nn averea. Tot d’o-dată, rămâmdu’I ncele o mie de livre, le împărţi între credinciosul Veutură-Lume şi nenorocitul Fix, pe care nu putea să fie supărat. Numai, şi pentrn bună regulă, reţinu servitorului sSQ preţul celor noă-spre-zeee sute dua-zecî de ore de arderea gazului cheltuit din negligenţa sa. Chiar îu acea seara, d. Fogg, tot aşa de liniştit, tot nşa de flegmatic, zicea mis-treseî Anda : «Acostăcăsătorie îţlconvineîucă doamnă? __ Domnule Fogg, — reRpcnse mistres Audă, — mie mi se cade să fac această întrebare. Erai ruinat, iacă-te bogat. __ lartă-mâ doamnă; această avere este a dumitale. Dacă n’aî ti cugetat la căsătorie, servitorul meQ n’ar fi mers la reverendul Samuel Vilson, n’uşî fi fost îu-Rciinţat de eronrea mea, şi... — Scumpe domnule Fogg..- *ifle juua femee. Scumpâ Audă... respunse Fileas Fogg. Se înţelege că cununia se făcu după pa-tra-zecî şi opt de ore, iar Vântura-Lume, superb, strălucitor, figura ca martorul jo* nel femei. Nn o Rcăpase el şi oare nu *i-»e cuvenea această onoare? Secfia II. Annl I. Premiul I : Măleunu Cui-stantin. Menţiune: Dumitrescu Nicolne. Auul II. Primul I : Uubişteiu Iaoov. » II : Kneitzel Au ton. Auul III. Premiul I : VViest Ernest. tljwa de declaniatiiiiif. (Profesor Ştefan Velescn). Auul I. Comedia Premiul I: Sfetescu Petre. » 11 : d-ra louescu Siuaranda, Gftr- deacu Nicolue. Tragedia. Premiul I : Notara Couatantin. ■ II- Demetriade Mircea. Anul II. Comedia, Premiul II: Doicescu Alesaudrn. Drama. Premiul I : Zaintirescu Eoianoil. , II: Sergescu Constantin. Clasa de piauo-ele?©. (Profesor G. RaitiJ. Cursul pregătitor. Menţiune : Băicoianu Alesandru. Secfia I. Anul I. Premiul I: Florescu Maria. > 11 : Marcovici Maria. Anul 11. Premiul I: Lucaşievicî Caliopi. , II : Săulescu Caliopi. , 111 : Anghel Emilia. Annl III. Premiul I : Goldenthal Fauuig, Diman-cea Zoe. Secfia //, Anul I. Premiul I : GlTichamanu Cliarlotta, , 11: Corbul) Ana. 9 IU: Săvescu Elena, Vist loueliua. Auul II. Premiul I : BurgharJt Iosefina. » II : George Ana. Clasa de piano-©l©vI. (Profesor G. Raitti) Cursul pregătitor. Annl I. Menţiune Brătianu Dan. Premiul II : Coalinsky luau. Anul II. Premiul 1 : Neuraan Petre. Menţiune: Florescu Dumetrn, Rubiustein lacol>. Secţia II. Annl III. Premiul I : Pruger Sigmuud. Clasa d© flaut. ^Profesor L. de Sânt in). Secfia I. Anul L Premiul I : Pupndat Dumitrn. > II : louescu Toma. Anul III. Premiul I : Nicolescu George. A doa zi, însă, în zori, Vântnri-hume batea tare la uşa stăpânului s£G. Uşa se deschise, şi liniştital gentleman se arătă : «Ce 0Bte, Veutură-Lume ? — Este, domnule! Aflai acum.... — Ce? — Că am fi putut face ocolul pământului numai in şapte-zecl de zile. — Fără îndoială,— răspunse d. Fogg,— nestrăbătând India. Dar dacă nu străbateam India, n’aşl fi scăpat pe mistree Audă, n’ar fi soţia mea, şi...* Si d. Fogg închise nşa încet. Aşa dar Fileas Fogg câştigase parinl. Făcuse ocolul pământului în opt-zecl de zile! Întrebuinţase pentru acest seop, toate mijloacele de transport, vapor, drum de fer, trăsură, Jacht, bastimente de negoţ, sanie, elefant. Excentricul gentleman dezvoltase în această afacere minun&tele’I coa-lităţî de sânge rece şi eaactitate. Dar apoi? Ce câştigase, cu ce se întorsese din această călătorie? Nimic, mi be va răspunde. Nimic, fiei dacă nn o femee Încântătoare, care — or, cât s’ar părea de curios- îl făcu omul cel mal fericit din lume ! Dar cine oare n‘ar fi făcnt fi pentru mal puţin Ocolul pământului ? lalea Fine. (traduceri «!• •**!* \ I TIMPUL vum de ohoe (Profesor R. Petre*). Ser fia //. Anul II. Premial | : Marin Ilieecn. Clasa de clarinet. (Profesor B. Voigt). Seefra /. Anal II. I'roniinl I : Popeiou Tache. , II : Popetcu Senrlut. Clasa de fagot (Profesor L. Milile). Serfia 1. Anal I) Premial III : Poposea Uurilnaibie. Secţia //. Anal I. Premial II : Chiriţi Nicolae. Clasa de corn (Profesor Fr. C>rb Ut*)-Secţia /. Anul II. Premiul I : Arioescn Toma. Clasa fie trompetft. (Profesor Gio Fignrn). S/cţta J. Anul I. Premiul I ■ Digenl Spini. Annl II. Premial II : Paulman Rîffiiel. Glas» de trombon*. (Profesor R. Gandiano). Secţia U. Anul 1. Premiul l : Panlmap Saiuuel. Colegiul UI de Adunare, din judeţul Covurluiu, a ales deputat pe d. George Fulger, cn 111 voturi. CRONICA D. G. Kirilov , profesor de maternuli> a Ia bcohia militarfi din Bncnreseî, «I d. G. Recnleseu , copist la comitetul permanent al districtului Mthadiaţi, angajau du-.se Ht-ciite a da in folosul armatei cel d’ântâiii j umetale din salariul FÎti ce priuiesce de la acea scoală, şi cel d'al doilea cate lei 20 pe fie-care lunii cu începere de la 1 Iunie, anal curent şi până la terminarea resbelulnl. Ministerul arată mulţumirile sale numiţilor di om! jentro aceste ofrande. O parte din prisouierii Turci de la Ni-copoli aD treent pe lângă bucoreacî, spre Rusia, pe calea furata. Unul din cel doi comandanţi pr ison ieri, Hasan-psşa , a fost ados erl în BucurescI şi depui la hotelul Bulevardului. Către seară a fost dus la gara Târgovişteî şi pornit spre Rusia. Hasan-Paşia este un bărbat înalt, oacheş, bărbos şi spătos. Era îmbrăcat c’o vestă militară, pantaloni albaştrii şi cisme lungi. In fignra lui se vedea o cruntă desperare. Părea c’ar fi voit să v curmeze zilele. ['a pablic naroeros a înţesat mertfi bu-evardul cât timp prisoaierol a st it în Otel. CRONICA JUDICIARA PROCESUL PAVELESCU la C U K T E a. cu J L' li A Ţ 1 Sunt c&te-va zile de c&Dil o broşurii circuli Iu capitala, conţinând actul de acnsaţiune contra .fraţilor Pavelescu* cari ar fi asasinat pe brutarul „Sterie Nicolae.* Na Bunteui indiscreţi ca s& atingem fondul acestei cestiunl, căci nu Înţelegem a prejudeca o causâ criminala, fie chiar şi In favorul unor acusaţl, pana ce mal IntftiO justiţia nu va rosti cuvântul e£0. Poate că astăzi, când nimica du a1 a cruţat spre a preveni opininnea publică, nu ne ar lipsi acest drept. Preferim Insă o ooţi-nere, aşteplAnd judecata juraţilor. Un lucru ce nu găsim nici In o ţara a lumel civilizate, şi care reprobăm : este Înverşunarea ce nu ştim cui, care s a grăbit uin un interes ascuns a da publicităţii In acel opuscul înainte de verdictul juriului, mimai a acelui act de acusaţiune de gust romantic. Dar oare de ce nu s’e. publicat şi acele acte cari vin iu favoarea acusaţilor5 Rechisitornl procurorului tribunalului uu găsi şte indicii de culpabilitate, uu judecător . al camerei de punere sub acusare, recunoasce nevinovăţia l’avelescilor : şi toate aceste acte favorabile staă pe stoln icul indigest al anonimului editorc, care profereşle uicl măcar a menţiona despre densele. LE ce ccl puţul publicistul anonim nu a pus aceeaşi grabă a protesta irapr ună cu noi contra arbitra rietAţil ne mal pomenită a Curţii de Assise. care a amânat această cuusă de la 30 Iuuiă tocmai pentru Septemvrie, sa-tisfâcOn lu se vede, numai injustele re-chisiţiunl ale procurorului Ciru Economii. In-cal de nu le ar veni In gftnd celebrilor procurori criminaliştl1 să njurne şi această eau«ăla cilcn-dele greceşti. Ne găsiam faţă In ziua de 30 luniă; cănu o mulţime curioasă din toate părţile se liubulzi.i ca să asculte verva zelosului proenrore al epistolelor anonime. Lumea inteligente se a Ha nerăbdătoare sâ vază cum d. proenrore era să întoarcă .cheia enigmei* acestei drame de interes .tragic, palpitatoriă, misterios!* Şi oare ce poate fi ceva mal misterios de cât acea epistolă anonimă a vizitiului de la 1873 a Iul Costache Pavelescu, care visitiă trăieşte , care la instrucţiune a negat tot-d nuna că ’l aparţine pretinsa epistolă şi care nici măcar nu se vede citat in-naintea juriului! Totuşi epistola i ra să fie fundamentul acusaţiunil : şi aci lumea curioasă aştepta să vază, cum d-nul procurore era să se tragă din Încurcătură. Ce-1 pasă insă de toate aceste puternicului acusatore, când la 187a ; in locul de lu Icoană s a gă-a un [cadavru, şi cănd la 1S77 lu piivata' I Iul fihiţa Cafegiu din viranul nwi-l dan la doă mii paşi, s'a descoperit i un cramă. Oare trunchiul omenesc I poate ti ţâră cap, şi capul fără Imn- , ehift 1 LntrolochenzA-le împreună şi iată cadavrul asasinatului brutar Ste- ( rie! Dată uu credeţi această mare minune, citiţi vă rugam actul de a< u-' saţiune, şi Indoelile ce aţ! avea. vor I dispărea. Să nu încercăm a ne adentra in • domeniul criticei, care pentru inte-1 ligenta apărare va fi o armă destul ( de puternică spre a spulbera o fantastica acusaţiune. Ceea re insă toţi 1 se întreabă, de şi mulţi deja cu o zi înainte de Înfăţişare simţise: ce mobil a provocat pe agerul proenrore sâ facă a mat ţinea vr'o trei luni pe acusaţl In recoroasâ prevenţiune de la Văcăresc)! Să nu fie oare nis< e anonime? In acest cas retrimetem pe literatul acusator public a reciti In operile Iul „Voltaire* valoarea ce inteligenţa dă anonimelor. Lucru ln“» care nu puţin a revoltat bunul simţ al oetăţenilor adunaţi In sala juraţilor, a fost grăb-nicia şi uşurinţa cu care Curtea a amănat procesul la Septembrie, ln-cal de nu s'ar 6 sorocit iarăşi la finele. sesiunel, precum fusese sorocit acum chiar In ultima zi a sesiu-nei din Iuniă! Am zis că Curtea s'a grăbit de a ajurna această cuusă; dar vom zice mal mult, că ea a comis un act de învederată nedreptate. Apărarea a dovedit prin d-nil avocaţi .P. Borş* şi ,C. Bossie*, că parchetul era in evidentă eroare de fapt cănd susţinea că lipsea mărturii .Mariţu Birjereasu*, şi ,Ma-riţa fostă amantă* a lui C. l’ave-lescu. L>upă insistenţa apărătorilor, Curtea a constatat presenţa celei de ântâifl care a şi presentat citaţi unea aa; aşa că procurorul nu a mal contestat nimic. In privinţa celei de a doa, apărarea a susţinut asemenea că era presentâ, şi a insistat să se cheme din sala rnartu. rilor că să presenteze Curţii < ita-ţiunea sa. Procurorul care trebue s& Şl recunoască mărturii săi, persista in a zice că dânsa nu ar fi acea Mariţă. Apărarea combate că nu a cercat pulpitele iuiinel acelei Manţe spre a constata, daca dânsa este fosta amantă a lui C. Pavelescu; că diuâ acusarea se indoeşte cu totâ citiiţiunea ce posede, sâ se confrunte identitatea el prin ceilalţi marturl ; şi In puterea discreţionară ce are Preşedintele Curţii, aere sâ se cheme la moment subcomisarul q iartaluluf spre a da in-formaţumilu cele mal sigure. Adăugim ca nota-bene. că d. Procuror In actul sâo de acusaţiune, nici face menţiune despre această martură. La aceste cereri atât de juste, ce veţi zice : când vă vom spune că Curtea .stante pede*, fără a voi sâ ch- im- măcar p<- această de al doilea Mariţă din sala do marturl (dupre cura cerea apărarea), decide pur şi simplu, că procesul se amână pentru Septembrie!... i1 al ei a iacă uu al treilea înar-tur, băiatul .Nicolae Nicolae* care era citat, şi neutru a cărui lipsă procurorul asemenea insista pentru amânarea procesului. In adevăr, acest inertur lipsea : dar era la dosar pro-cesul-verbal al Comisa" 'ul care de clară că i-a lăsat citaţuinea conform legel de instrucţiune criminală la ultimul dcraiciliă, de oare ce nu se găseşte nicâirea fiind om fără câ-pătâiâ. Şi apoi depunerea ce urma sâ facă acest martur puţin esenţial, nu era nimic noâ şi deosebit de cele ce era sâ t. steze martorul .Lon Stoica Dşurelu*. care se gâsia pre-sente In sala de marturl (ve leţl actul de acuzare publicat In bro-şure). Dacă acest martur pentru care procedura cituţium I era îndeplinită, a dispărut, fiind fără o profesiune stabilă: şi dai â dânsul nu se va găsi nici de aci lu zece nnl: poate H in drept Curtea sâ pedepsească pe acusaţl cu o prevenţiune de z co ani? Ce! Art. 377 din Pr. Ptn. pentru Curte e uu .ce obligatoria, şi nu facultativ*! Este destul ca un procurore să aibă plăcerea a C'To n jurn irea unt1! emise criminale, fie chiar şi pentru lipsă de marturl. pentru ca Curtea sâ fie legată de acele îvqiiisiţiuni ? Dar atunci, unde mai i ste libera apreciere a justiţiei ? In tot caşul, (ie bine Încredinţată onorata Corb-, câ şi această facultate, această Iile râ apreciere, uu poate merge pănă acolo, când doi marturl fiind preseuţl, şi când pentru uu al treilea, procedura era indefinită şi uu se găseşte nicâirea fiind fără căpătâiu : sâ se ajurne un pro. os la infinit intorcând Înţelesul art. 377 Pr. Pen. cum ne place. Aşteptăm cu nerăbdare a citi jur-uulul Ue amânare ai Curţii, spre a vedea motivele sale. Până atunci, recomandăm, in faţa faptelor cum s’aă petrecut, tutnlor juriştilor cri-minalişti, interpretarea suscitatnlul articol in Proced. criminale a lui .Faustin-llâli ■“ voi. 7 pag. £>70 şi 618, lăsând impresiunea de iudig-nare a publicului contra arbitrarei amânări ce Curtea a făcut, X. CÂ'IE-VA CUVINTE aflupra STAREI ECONOMICE A BULtiAltlEI (Unuarc.) Neputând analisa cu de amănuntul opera d-lul Senior, ne vom mărgini a comunic» lectorului estracte In cari se vor vedea părerile notabilităţilor străine asupra Turciei. Umblând prin Terapia cu A. B. care trăia de un an intre turci şi locuise Înainte la Tripoli 1 întreabă dacă Arabul este copilul de progres. .Nu cred că Arabul va progresa pe cât timp va rămânea musulman. Poligamia, impura libertate a divorţului. reelusiunea femeilor, fanatismul, indiferinţa ce el profesează pentru orl-ce cunoscinţă şi pentru orl-ce literatură afară din absurdităţile coranului, dispreţu şi ura către creştini; toate aceste consecinţe ale re-ligiunel sale, ln61trate Intr'ânsul de la nascere, se opun radical la orl-ce progres. Cu toate acestea Arabul se află Intr'o stare de civilisaţiune la care Turcii nu vor ajunge nici o dată... Poţi călători cu siguranţă In Tripoli, dură aici nu eşti sigur nici la cinci mile de oraş, şi chiar In oraş când nopteazâ, mal cu seamă lu districtele depărtate.* Întrebat de E E. ce impresiune a produs Orientul asupra sea, d. Senior I răspunde : .Aici am văzut capitala, ale curia strade sunt de neumblat pentru trăsuri. Am văzut o ţară fără drumuri ; am văzut un palat din ale Sultanului pe fie-care promontoriu al Bosforului; am văzut iutinderl imense de pământuri neocupate şi mal mulţi cânt de cât oameni. Aceste aparinţe nu sunt nici In favoarea guvernului nici a poporului.* Amicul său răspunde la acestea : .Dacă al avea nenorocirea, după cum am avut eO, să trăescl Intre turci, doi safi trei ani, opiniunile d-tale le vor fi şi mal nefavorab.le. Din punctul de vedere al guvernului şi al religiunel, Turcia este un putrigaiă. Tot cea ce face puterea sa, tot ce 'I da consistenţă s’a dus; aceea ce a rămas Be preface In ţărână. Cele mal rele superstiţiunl ale detestabilei Bale religiunl, ura progresului şi ura necredincioşilor, cele mal rele defecte ale detestabilului săii guvern, violenţa, esocţiunea, trădarea şi frauda, eacâ cari sunt de acum Înainte unicile resorturi ale esistenţel sale. N'arn văzut nici o-datâ altă ţară care sâ aibă mal mare trebuinţă de un concberant. Sprijinul ce'l dăm nu servesce de cât a Întârzia aplicaţiunea acestui remedifl eroic.* „Gâudesii, zise d. Senior, că trebuie să ajungem la aceasta î Nu văd altă soluţiune respundea E. F. Turcul este In adevăr un animal neperfectibil. El urasee schimbarea, şi prin urmare civilisaţiunea. Are oroare de Europeul; se înspăimântă de orl-ce propune el. Nu este lin singur cuvânt lu hatti-bumayum care sâ uu ’l fie desgust, intaţiune saă alarmă. Numai forţa '1 va putea Îndatora ca să dea acestui hatti o aparinţă de esecuţiune. Şi de ce valoare pot fi asemenea reforme la o naţiune deprinsă de patru sute de nnl, sâ jefuiască şi sâ apese pe creştini pentru a fi apăsată şi jefuită de câtre Sultani, paşi, cădii şi ieniceri.* Uu frances stabilit in Galata, se espriruâ în modul următor în privinţa activităţii Turcilor: Turcii din Europa nu produc; el sunt o popu-lnţiune părăsită care trăiesce numai din jefuirea creştinilor. Iupedieâ jaful, zice el. saă fă ca sâ fie anevoie, şi turcii vor emigra de la sine-le, şi se vor duce să moară aiurea. Puterea turcească, in Bulgaria şi In Ru-melia, va cădea cu modul acesta de sine, fără concbistă după cum s a întâmplat in Serbia şi In principate. Amicul d-lul Senior opinează că Bulgaria şi Rumelia să fie uuite cu Serbia şi România pentru a face un regat saă o confederaţie. Pentru Turci crede că ar putea opri pe seamă-le Asia mică până când creştinii devenind prea tari contra lor şi să fie siliţi sâ reapuce drumul Tartariel pe care n’ar fi trebuit sâ o părăsească nici o-datâ. Intru cât privesce aşa mugită integritate a imperiului otoman, d. Senior dorind a cunoasce părerea unul mare comerciant engles W. aşezat de ani îndelungaţi in Cons-tantinopule. acesta I respunse curat ji simplu: In cât despre integritatea Turciei este cu neputinţă de a o menţine Intr'un mod durabil. Putem să o doctorim cu hatti humayum, insă boala sea sfidează pe medic: „uullum remedium agit in rfadaver.* Şi Turcia este mal răă de cât uu cadavru ; este un cadavru in starea de descomposiţiune. (AVr. Sein ţiJ (Va urma). ECOURI. E forte uşor a critica po alţii, a atribui altora fapte imorali, mal cu sciuâ când graţie câtor va articole scrise in .Alegătorul Liber* al putut perveui sâ te inalţl la postul de procuror de curte. In ce mod dre lumea criticată ar putea critica pe moralistul procurore d-nu Ciru Eco-nomu, care a fost hrănit şi împrumutat cu bani In timpul asediului la Paris de madame Marguerite fără să’l pasă Jupe un interval de şese ani a-şl achita o datorie de primă ondre? Sta ii şi astăzi reclamaţiunile la ministerul justiţiei şi la consulatul Frauciel ; dar iu morala d-lul procuror este că d-sa nu are nici mă car habar de ele. Cine-va întreba pe altul, de ce unora le plac cuvintele late şi pompoase ? De ce pănă şi când lnfiin-ţiază gazette, le intitulează .Românul,* .Alegătorul Liber,* .Unirea Democratică,* .România Liberă* etc? Pentru că, respunse cel-l'alt, lupul In pielea oii se poate bine hrăni In mijlocul turmei. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havas). Serviciul de la 20 Ialiil 0 ore dimineaţa. Londra, 19 Iulie. Ziarul «Standard* îndemni* pe guvernul englez, a declara solemn că Ruşii, pănă a nu înainta la Adriauopol şi la porţile Constantinopolulnl, vor avea să se măsoare cu forţele Angliei. «Standard* susţine că o politică engleză care ar ţine acest lirubagiQ, ar reduce la «minimum* rizicnl de a terâ Europa în resboiQ. Londra, 19 Iulie. «Camera Coroanelor*. — D. Borke, subsecretar de Stat la afacerile streine, res-punzeud d-lui Sower, zice că rapoartele consulilor englezi privitoare la atrocită-cîle ce ar fi comis Ruşii, se vor comunica Camerei, ca şi rapoartele privitoare la atrocităţile tnrceştî in Bulgaria. Camera va aprecia faptele. Respnnzend apoi d-luî llorcourt, d. Borke declară că comisarul englez la Dunărea de joe, a eBpus că patra năvi aQ foşt cufundate de către Ruşi la confluenţa fluviului, care nn 'î lasă de cât patru picioare de adâncime. Lordul Loftus, ambasadorul englez la St. Peter-sburg a exprimat imediat guvernului rus speranţa că se vor lua măsnrl pentru a remedia o stare de lucruri, care impedică navigaţiunea. Comisarul englez, la Dunăre a fost autorisat a se uni cu colegii săi ca să pro L ateze în această privinţă. Documentele relative la cestiune se vor comunica Cameril, pentru ca să fie esaminate, având iu vedere importanţa lor. Testa» 19 Iulie Scirea trecerii Balcanilor a produs aci a profundă consternaţinne. Ziarele cer o acţiune imediată a Anstro-Ungariel contra Rusiei, declarând, că ori ce amânare es-pnne la cele mal mari pericole, interesele dacă nu esistenţa Monarchiei. Ziarele semioficiale, de şi maî pnţin eaagerate, cer ca acţiunea suil intervenirea AnBtro-Ungariel, să se întârzie/,e până după întâia lnptădecisivă, atunci când Rusia va cere recompensa victoriilor sale. Pe cât timp resbelul vo remânea localisat şi interesele Austro-Ungariei uu vor fi in pericol, Austro-Un-garia trebue sa observe neutralitatea. CoobUntlnopol, 18 Iulie. Uobart-Paşia a plecat la Baturn. In curând se va adresa un apel musulmanilor din toată laraea, spre a obţine subscrieri pentru susţinerea resboinlul. Poarta a trBmis ajutoare la GallipolI pentru a preîntâmpina o surprindere din partea Ruşilor. Berlin, 19 Iulie. Succesele Ruşilor înlătură orl-ce peri-cul de intervenire austriacă. O comunicare semi-oficială adresată ziarelor declară că intervenirea Austriei devine mai neprobabilă cn cât teatral ostilităţilor se depărtează de fruntariile el. flena, 19 Iulie. Succesele Roşilor nu pot nici de cum să schimbe atitudinea AnBtriel care, când a primit resboiul, a r.is asemenea că’î pri-mesce şi consecinţele. Coustnntlnopol, 19 Iulie. Se asigură că Abdul-Kerim, s’a destituit şi înlocuit cu Osman-Pnşia. Ministrul de resboiQ ar fi asemenea destituit. TIMP M L IMI-A-I ZMLft-IRja ZMZ-A-O-JLSIISr DE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE D „-A. LA BELLE JARDINIERE" <*■ c» « ni b-t «ânurwB^UM 0333 E MODA HAINE !D, Col ţol Bulevardului ţji Stranei ttogogoiel, Cafele Grec^nu, *20 Invit [>t* Onor. Public si Wiuc-vuicacâ a visita magasinul meQ, unde va gâsi o Espusiţiune do ha în 6 conf0C|ionat© cum n’a fost incA în BucureşcI, şi anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JA^UETE CU GILETCELE LOR j PARDESIURI IN DIVERSE FASOANE diu stofele '■*'i1' mal moderne ale sesonulul de ţaţă, şi croite diij>6 jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoş6ieI şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine oii am remas fidel devisiel acestui magasin: CONSUM MABE SI PBETIUBI FO-ABTE modebate. JOSEF t'JrVJHtA.CJM ,A LA UKLLE JARDINIERE», 20 Colţul Bulevardului şi Stradeî Mogoşoieî, Dunele Grooenu 20. In editura sub-semnaţilor a Cşit de sub presi L’INTERPRETE M1L1TAIRE EN ORIENT. Un vocabular de buzunar m -I limbi ;ulici: ROMANO • FRANCESD • RDSD • TDRCD in oare vor afla liiubsly rugaşi turcă tot cu litere latine ast-fel compus, iu cât tic oare cnuoscâtor tio litere latine ponto citi fi pronunţa uu viu Ude străine dopa regulă. Ca iuIuus cojiţiue acest vocabular fi o mulţime de Dialoguri din cele uiaî intrebu-inţate la conversaţînn! zilnice. Preţul unui exemplar de 1(50 paginein 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest uvragift e o prelucrare a acelui ,L'interprete militaire eu Orient* careu dobândit la 1851 cu ocasia res bel ului riifilor coutra turcilor fi aliaţii, succesul cel uml frumos prin bunul servicifi care l’a făcut streinilor, fi suntem siguri fi acum va ti această carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele streine dar chiar d-niî Oficeri noştri şi stre-nii vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cu acest vocabular, mai cu seamă în privinţa hrn-beî turce, cure are destule diticnltăţî în scriptura tî fi pe care le am înlăturat dâud cititoralul prounuţarea cuvintelor iu litere latine. Cu stima E. Gram <5r* Comp. Podu Mogoşoai No. 40. A. APARUT: HA1LET PRINTIOL DAMIMARCEI de IV i 11 i ii iu Sliakspeare traJucţiuhe in versuri de A.EOEF STERN Dedicată M Setle Domne! Ue ven^aro la t6te Librăriile Preţul Lei . oul 4 AininciQ important- Pun tlin fiiptele cele măruţe alu Prea i luălţatuluî nostru Domnitor, e»te şi curajul ce nfi desvoltat la 15 MaiQ prin bombardarea cetăţeî Vidiiluluî când obuijurile inamicului esplo^iaii forte iu apropriere de luălţimtM Sa, fur» ase un iu lături câtufi de puţiu din faţa bombelor. Acest fapt de mare devotament pentru patrie fi servieiă ca capa' armatei române, nu potc rămânea uepublicat fi de către mine prin tablouri litografice spre u*l ine-moria, păstându-Io românii prin p« reţii încăperilor lor. Am făcut dar de s’au litografiat cu cea m.iî mare esactitate [>e acel tablou, vederea întinsei cetăţi a Vidiuulul in marginea Dunărei, vederea Calafatului şi u bateriilor româneşti, cum şi bombardările de ambele părţi, asemenea fi toţi d-niî oficeri superiori al armatei române şi cel străini, ce însoţind pe Înălţimea Sa. Preţul unul tablou *ste numai de duoî lei noi. D-niî doritori îl vor cere de la mine cu triiueterea de bani in marc! poştale sed timbre, calea Văearcs:! No. 151. Eră în capitala sa aflu depuse la magasinele de librării Grueve şi Sollbsy vis-â-vis de teatru, loauidi strada Lipscani, Staiuberg strada Carul. A 3-ea parte diu bau! ce 9e va produce din vânzare se vor da din par-teinl pentru familiile soldaţilor ruuiţî. Se mnî află şi cele alte două bombardării diu Vidiu şi Turtucaia ce 9’aO publicat mal nainte. Lucot.-Coiouei D. Pappasoglu. TEATRUL DE VARĂ ORADINA guiohard Astfojl şi m fie-c.ire «li spectacole ROMANE, FRÂNGERE 81 GERMANE Compania drămuite d tliritfiulA fi cu oo ne urmi artistic al Dlui M VA SC AL Y Aeşit de sub tipar şi se află depus spre veujare la librăria I. Szollosy 40, Calea Mogoş6e1, piaţa Teatrului: MANUAL de TECN1CA CHIRUBGH1E1 RESBELULUI de Dr. Alex. C. Hepites. Preciul 10 Lei noul. UIS as KTII1IWTS Un professeur francai*, mărie, etabli en Roumanie depuis 7 uns et rentraut en France vers le niois d’Aout pour s’dtablir â Paris, se charge de prendre en pension dans Cctte viile 1 ou 5 ctudiants rou-mains. Honorubilitc, bon entre-tieu soius assidus sout assures Corn ine garanţie morale et inate-rielle pour Ies interesses. S’adreaser pour Ies reuseignenieuts et condiţiona sous littre J. S. 105 a la Redaction du .Journal. 592-2. A. "W M S Toţl d-niî corespondenţi hi ijiaruluî Timpul sunt rugaţi să biue-voiască ca banii proveniţi din vemjarea bruşureî ,Cheia Profetului/ să ’i înainteze d’a dreptul onor. ,Societăţeî crucea Roşie, din BucureşcI. Asemenea rugăm şi pe cei alţi d-uî cărora li a’a trimis acesta broşura spre veu-<}are să se conforme avisului de faţă, cu-uoscend că acesta sumă este oferită de d. M. Şapira numitei societăţi. Ai. Şapira. PhiuiognomisL CE SE POATE CAPATA PEMTRU & LA DESFACEREA SPECJAUTATILOR IN PANZARIA I Cal^a .Mogoşoiel Falais „Daciaa Pentru P«ntru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 50 bani: I cot Pichet de vară. 3 franci: I păreche papuci de baie. 4 franci 50 bani: 1 păreche pantaloane pentru călăreţi. 5 franci: 2 feţe de masă, colorate, de aţă curată. 5 franci: 2 garnitura colorate de dame. 5 franci : 12 gulere engl., in orl-care faaon şi mărime. fr;incl : d plrechl ciorapi patentate, franci : d gulere moderne pentru dame, după alegere, franci : 12 batiate albe de pânză adevărată, franci: 12 batiste bine colorate tivite fi spălate. t> pros<5p<‘ de pântă curată. 6 şervete da masă de pânză adeverată. franci: 12 şervete albe de ceaifi. franol: 1 cămaşă modernă, simplă săă brodată. 2 batiste cu monograme fin brodate. 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. 1 corset de damă. 3 şorţuri colorate pentru dame, 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). I caiuison modern brodat. I faţă de m.isâ colorată cu ciucuri, pentru cafti. 1 cămaşă stifi o pereche de ismene de damă, bo^at brodate. 1 cravata dc dauiâ, adevs rată Creme-Dentelle. I fustă costum plisse. 1 txicată Tulpan. franol: franci: franci: franci: franci: franci : franci : frarcl: franci: franci . franci: franci: franci : franci . 10 franci: I bucată Robe d’enfant de toile 16 franci : I bucată Tartan engles de 5 coţi. 20 franci : 24 coţi Pichet. 20 franci: f bucată Manta de baie 18 25 franci : 1 bucată pânză de Kumburg, de 36 — 45 coţi. 55— 68 franci : 1 bucată pânză de Belgia de 6o coţr. ^5 108 franci: l bucată p&neă Corona de 58 coţi. 115 2io franci: 1 bucată Toile BatÎBte frances. Calea Hogoşoiel Falatul „Daciau. Ccmânţlile din districte însoţite cu preţul respectiv se vor efectua foarte grabnic şi !’ coosciincios. 0 MORA TRANSPORTABILA r; tile, cu locomobilu şi cele-l-alte unelte, bună de aplicat pentru trebuinţele oştiri aste gata, şi de vemjare la fabrica C. SlEBRFOllT Bucareacî Calea Moşilor No. 11b. De închiriat, orî în tutal ori în parte un salon, un iatac, o alta cameră şi un grajd, preţul pe b luuî 40 galbeni. A ae adresa la tipografia Thiel & Weias seu Strada Scaunele No. 38. O. Moşia ŞTUBEIU tj cil OîlCldtj din districtul Râm-nicu-Surat de la Sf. Gheorghe 1878 pe termen de cinci an!. Doritorii se vor adresa lo D-nu Ştefan C. Folcoiann sau în oreşul Râmnicn-Sarat sau în BucureşcI Slrada Scaunele No. 31. 589 — 0. De închiriaţii sbu de un piuuo liosendorfar ca y m:vî multe obiecte diu causa de plecare Strada Lumini No. 16. 590-0. Leopold Stere, nirea onor. s8î clienţi precum şi la amatori, a deschis un curs de Piano sera de la 6 pene la 8, cu preciă forte moderat, Calea Moşilor No. 40. Se caută un piano de s.l.îv.i.i't- P« 6te servi sesonul de priiuă-varâ, de vară, tâmnu şi iarnă, e»te de închiriat (lela «f. Dumitru viitor anul corent pe termen «le cinci ani. Este de remarcat că in tot timpul căt armata russâ ii aHat in Ploesd, acest hotel ca şi grădina se aţâtu just, a foat viaitat de mal nml|l principi şi oile^ea de familia imperială. Doritorii de al închiriate potâ ndreasa la proprietarul teu d. Alecu Negulescu strada Sf. împăraţii, in Ploescl. E.MANSBEBQEB ceasornicar 8’A HUTAT0 1 8trada D6ranel l. Se recomandă pentru ori ce reparaţiune In sfera profesinnel sdle, cu preciurl fdrte moderate şi verviciă garantat. ANUNCIU IMPORTANT. NDMAI LA RENUMITUL MAGASIN Sub firma SAL. WEISERMAinsr Stnidu Carol I .No «> / (cnnea fecliej Strada Carol I No. «> (curtea veclie) vls-â-vis de farmacia vis-â-vis de farmacia ltissdorfer. t^^P**** Rissdorfer Aâ susit, peutrn ««sonul de verii un boirat asortiment de iucăl-ţăminte pentru BĂRBAŢI, DAME ţi COPII. Cu deosebire PANTOFI D£ DAME In tote formele după cele maî din urmă fasona fi efectuate din primele fabrică din Europa. Asemenea nn mure transport de cisme lungi de Incht, de Lak rusesc şi de vacs ca şi Mantale (cauciuc) de plole prima qualitute. Sub-aemnatul mulţnmind ouor P. T. Public de încrederea ce aii dat ensijissei firme, care pânS acnm aft depus probe de fina calitate a Mărfel cât şi de eftingtateu preţurilor, speră ca şi d’acum inaiute va bine roi a ’i da concursul seă, găsind in tot-d'a-una utăt mărfuri fine şi fasonate cât şi ca preţurile cele maî moderate. Cu totă stima (588-21.) SAL. WEISERMANX. * fel b W H b si PUBLICATIUNE. Intendenţa administrativă a unei părţi a armatei rnsescl, Invită pe toţi, cari vroesc a lua in antreprisă pe calea licitaţiunel. construcţiunea a 5 baroce de lemn pentru conservarea de proviant al armatei, ce sunt a se face la Co-trocenl, vis-â-vis de palatul de vară domnesc. Fie-care din aceste barace va avea lungimea de 51 sagine, lăţimea de 6 sagine şi Înălţimea de la păm4nt până la acoperiş dc S arşine. Aceste barace vor fi construite pe stîlpl de lemn gros băgaţi in pament 1'., arşină şi păreţil Laterali remân fără sclndurl adică goli: iar acoperişul este de sclndurl scâ\lend uni mijloc spre ambele lăture, eşind de la stilpi împrejur cu câte V, arşină afară: panlosăla este de scânduri V2 arşină ardicatA peste pământ ; pământul sub pardosălă se va bate cu pietriş şi nisip. Licitaţiunea este definitivă fără supralicitaţiune in localul Intendenţei administrative ruse, la II Iulie 1877, 12 ore .uniaţii. Concurenţii sunt ţinuţi a depune in (liua lieitaţiunei o garanţie de 20 % sau garanţie formală a trei comersanţl recunoscuţi solvabili care fiind supusă şi acceptărei administraţiunel. Informări detailate, Planul şi devizul se pot vedea la orl-ce oră şi (li in cancelaria Intendenţei administrative ruse, in Strada Sfînta Vineri No. 10. l'ipografia Thiel & VVeisa, Palatul .Dacia*.