Nr. 164, JOOI 7 IULIE. ANUL II. - 1877. ABON AMBNTBLE m TOATA 10HAN1A : Pe ia . , , . L. a. 40 m snummn: ?* m , s, tusJtirnrKi si RxcL.ua: Lini» d« *0 lit*r« petit, ptgiu IV, 30 bml. Pe rn, » pe puglii» TI 2 lei Bec]«ne 8 tel sol linia. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCBU. Un numir In CapitalA 10 bani. Biuroul Ked ao ţiel şi Administraţiei: Palatul „Danin". AirxjisraiTmi Se priimesc !n itrtinitate: La D-nil Uaawn ttein db Vogttr lu Vieuna, WalB*chga**« 10 A. Oppdik In Vienna, StubenbMtei fj Rwdol Mom* In Vienna , SeileratAttft 2 \ Finiw» Hrdidut in Virana, TeinfaltitrM*6 17; Pfnlipp JM In Vienna, Eechenbachgaaie 11 j L. L temeşrar .... — > transilvane ... — — Argint in mfirfurl........... 109 45 Ducatul........................ 5 90 Napoleonul...................... 9 94 Marc 100................. ! ! 61 S0 Coreul de Berlin, 17 Iulie | Acţiun. C&ilor ferate române 14 — ' Obligaţiunile române 6%. . 52 00 ] Priorităţile C. fer. rom. 8<- 61 26 împrumutul Oppenheim . . Rl — Napoleonul..................... 16 201/» Viena, termen lung ... Parii * scurt . . . 81 20 ' Calendarul «filei Juol 7 (19) Iulie. Patronal (jilel : Cuv. Tom» si Acachie Ratări tul sdretul : 4 ore 33 min. Apusul i6re]ul: 7 ore 39 min. Paaele lunel : Prim-quart. PLECAEEA TRENURILOR Bucnroscl- Sncdra Bucurescl . . . . 8.15 n 10.— I Ploescl...........9.5o n la.06 ; Brftila...........1.53 n 6.45 <] 7.1 & ; Teeucifl..........4.30 n 11.40 1 Roman.............9.05-i 4.54 <] Suceva, sosire. . 12 03 q 9.65 n SocâT»—BucnreacI Sucdva...........5.11 tnnnrl şi doă monitoare ad căzut in mânile învingătorilor. Perderile sunt grave din amândoă părţile. Constantin opal, 16 Iulie. Ruşii cari ocupaD staţiunea Yeni-Saghra pe dromnl de feT Iamboli-Adrianopole, ar fi tTecut, w zice, Balcanii pe la Por-ţile-de-fer. Reuf-paşa, comandantele armatei de la Adrianopole, se prsgătesce s’a-tace pe Ruşi. Circulă zgomotul că amba-sadorete engles, d. Layard, negoţiează cu Poarta pentru a dobândi permisiunea ca flota englesă să intre in Dardanele. Viena. 16 Talie In unele cercor) d’aicî ee consideră ca neînlătarabil cn r&sbel aastro-ras. londra. T6 Iatle f«eara). .Camera coroanelor.» -r D. Bnrke, res-panzând la interpelarea d-!ul J-mkins, declară efi n’are nitrt o obiecţinne de făcnt în contra declaraţinnii Ţarnlni. Guvernai engles a aflat că principele Cerkaski sosise la Bacnrescl însoţit de 400 ofiţeri civili, ca misianeA d’a organiza Bulgaria; dar nu scie dacă Ruşii înţeleg a introduce limba lor in administraţii!nea ţării. Ora-tonele guvernului conchide declarând, că ioeft pa poate spune ce crede că e de tăcut. Respnnzeud d. Burk4 zice că guvernai a foit informat că vasele rnsescî afl capturat vase de comerciîi turoescî in roa-Neagra , dar no posede informaţi uni »adeetulătoare pentru a declara, dacă blocarea Turcilor e eficace safl nu ConsUntlnopol. 16 Iulie S asigură că Răgii cari aQ treeut Balcanii la Porţilenie-fer erafi 18 bataliunî, pe când Tarcil ce li-se opune&fi la Hain-Boogaz n aveaţi de cât doă. Aceştia tre-buiră să se retragă, ceea ce permisa Ruşilor să înainteze pi„ă 1» staţiunea de la Yeni-Saghra. Se afirmă astăzi că Reuf-paşa, mergeod întru întâmpinarea Ruşilor, i-ar fi învins. In nrroa acestei lupte, Ruşii fi retras. Direcţiunea drumului de fer din Rumelia a sosit la Adrianopole pentru a îndrepta la această staţi o ne materialul care e dincolo. Drumul de fer Roa- scink-Yarna nn mal funcţionează de cât piuă la Rasgrad. Ruşii din Dobrogea înaintează. —Mehe-met-Ali-paşa a sosit la Niş. —S’afl adus la Conetantinopol 80 Bulgari arestaţi ca spioni — Serviciul da la 18 Iulie. 9 ere dimineaţa — Viena. 1? Inlie. Mişcarea generalnlol Gnrko se consideră, nu ca începutul unei mal mari operaţii, dar ca o abatere cn scopul d’a tăia linia de comunicaţie prin care armata turcească de la Şamla ’şi primesce aprovîsionarea. In câte-va cercuri militare se crede, că forţele rnsescî srăsipit prea mult in Bulgaria. Tot iu aceleaşi cercuri se susţine că Abdol-Cherim-Ptişa nn va avea nici odată mal bonă ocazie de cât cea de acum peutru a bate pe Ruşi, în virtutea principiului superiorităţei forţelor relative. Se susţine importanţa ocupăreî Nicopo-leî care asigură Ruşilor o temelie pentru operaţie, cum şi avantagiul strategice d’a ocnpa valea Cinndcia de la Cazanlîc până la lamboîi. Dacă grosul armatei rnsescî ar putea să ţină pe Abdol-Cherim în interiorul patrulatnrelnj, al optulea corp râsete ar putea sa ajungă la Adrianopol înaintea unei bătălii decisive care s’ar da lângă Şamla. Raguna, 17 Iulie. Se zoresce îmbarcarea trupelor Ini Su-leiman-Paşia la Antivari. Snleiman s’ar fi opunând la concentrarea unui mare corp de armată lângă Adrianopol. Aceasta concentrare n’ar face de cât Bă slăbească forţele turcesc! din Balgaria Constantin o pol, 17 Iulie. Trapele aşteptate din Siria, vor fi îndreptate spre Filîpopoli şi Sofin. Ia acele trupe sunt câte-va batalioane de voluntari. Belgrad. 17 Iulie. Ministrul de resboifi a ordonat o grabnică construire a doă baterii de calibru mare în arsenalul de la Craguievaţ. Londra. 17 Iulie. Cu ocazia trecerii Bilcanilor, «Standard, zice că guvernul englez şi cele alte naţii din Europa nu vor permite Ruşilor să ocupe Constau ti nopoli. Viena. 17 Iulie. După întoarcerea Imperatornluî. se va lna o decisie despre conduita viitoare a Austriei iu faţa complicărilor orientale. Influenţele străine şi din intra sunt puse în mişcare peutru a face pe guvern să remână în biserica , iar tronul altarul la rare tre-bue să se închine toţi Româniil Nu linguşiţi în toate zilele mulţimea ignorantă şi cftte - va capete slabe ale junimel ? Nu le spuneţi că sunt naţiunea suverană . bine înţelegân-du-se că voi , cari sunteţi preoţii el patentaţi, aveţi puterea reală şi o faceţi să zică : da sail ba, după cum vă vine vouă la socoteală? Aţi fost şi veţi fi aceiaşi1. Dar nu rîdeţl chiar voi , ca auguril din Roma , la această cutezătoare a fir-maţiune ? Constanţă în principiele politice şi în conduita voastră de oameni de Stat! Singurul principiu ce aveţi, este de a nu avea nici un principid! Interesele de partidă, de chiverniseală a voastră şi a adepţilor voştri, iată norma dupe care vă conduceţi. Politică de basculă , numai treaba să meargă bine; azi susţineţi o idee , mâne o combateţi, fără temere de a vă contrazice, numai să puneţi mâna pe putere, acest vis de aur al vostru! Când cu-ziştl şi carliştl înfocaţi , dinastici duioşl până la linguşire, când revoluţionari, republicani, mazinistt, batjocoritori al tronului şi al familiei domnitoare! Aci sunteţi contra tractatelor economice cu statele Europei , contra decoraţiunilor , contra Rusiei şi Austro-Ungariel, aci vă schimbaţi la faţă ca nisce cameleoni, şi susţineţi contrariul. Nu voim prin aceasta a Înţelege, că un bărbat de Stat trebue sâ fie necontenit într’un imobilism politic. Circumstanţele se pot schimha, şi cu ele vederile lui politice, conduita sa. Palmcrston a fost ministrul care s’a semnalat mal mult de cât toţi, prin contradicţiunile sale în conducerea afacerilor Angliei', dar acest eminent bărbat de Stat aştepta schimbarea unei situaţiunl date , şi scia a trage dintr’ânsa cele mal mari foloase pentru gloria patriei sale, spuind cu francheţă, că lucrurile sbimbându-se, trebuia să'şl modifice politica. Dar voi pigmei versatili, vă schimbaţi de azi până mâne principiele ca cămăşile , fiind aceleaşi împrejurări politice, şi ceea ce este mal grav , nu vă inspiraţi de binele şi mărirea patriei, ci de mizerabilele consideraţiunl de partidă, de chiverniseală pentru aderenţii vuş-tri. Şi apoi, incapabili cum sunteţi de a guverna, de a face justiţie şi administraţiune, ci numai politică de agitaţiune stearpă, părăsiţi ţara la bunul plac al partisanilor voştri, o lăsaţi sâ geamă sub jugul lor de fer ! Iată pentru ce considerăm venirea voastră la putere ca o calamitate publică, ca o boală gravă care riscă de a deveni constituţională, şi de a aduce cangrenă în corpul social ; iată pentru ce luptăm din toate puterile ca să salvăm ţara de suflarea contagioasă şi otrăvitoare a radicalismului ! IUN AFARA. Ştirile despre disposiţiunile puterilor beligerante de a începe nego-ţiările de pace, par a fi perdut toată Încrederea. Chiar dacă Principele Bi-smarck nu ar fi declarat că deocamdată nu este cu putinţă a gândi la Incheiarea păcii, e destul câ .Agenţia rusească” comunică ştirea despre această declaraţiune. Organele oficioase din Viena de asemenea se lndoesc că Rusia ar fi dispusă a încheia pace ; In deosebi .Fremdem-blat* , care mal mult de cât toate cele-alte, pare a da expresie opiniu-nilor cercurilor hotărîtonre din Viena e de părere, câ resbelul e ca şi cftnd nici nu s’ar fi Început încă şi că la pace nu vom putea ajunge de cât prin victoriile Rusiei. Numai după ce oştirile ruseşti vor fi ocupat Întreaga Bulgarie şi cel puţin una din fortăreţele mal mari de la Dunăre, diplomaţia va putea face Încercări pentru înţelegerea păcii. După ziarul vienes, Poarta va grăbi să pue capăt resboiulul, de oare-ce ea ştie, că la masa verde, turcii găsesc aliaţi, eară pe câmpul de resbol, nu. Relativ la călătoria Baronului Calice în Englitera, circulat! In zilele din urmă a mulţime de ştiri. Intre altele, se asigura câ a plecat cu misiune diplomatică.Corespondentul vienes al ziarului ,Boh.“ desminteaceste ştiri cu atât mal mult, cu cât nu este adevărat că între Austria şi Englitera ar avea loc oareşi-carl re-goţiârl şi chiar dacă ar avea loc, baronul Beust, ambasadorul de la Londra, nu este omul, care ar putea avea trebuinţă de ajutor. Baronul Calice a plecat cu concedirt numai spre a însoţi pe soţia sa la Li-verpool, unde a plecat spre a-şl vedea familia. După ştirile ziarelor din Viena, Generalul Klapka s’a întors de-o-datâ cu Sir II. Kemball din Asia. .Pol. Corr.” publică următoarele depeşl: Athena, 14 Iulie : Guvernul face cu cea mal mare energie pregătirile de resbniu, dar numai pentru defensivă. Toţi reserviştil armatei regulate sunt deja subt arme. Populaţiunea creştină din Creta e agitată contra patriarhului ecumenic din Constantinopol din causă câ el a revocat pe Mitropolitul din Creta, un fapt care sâ ia drept act de convenienţă pentru guvernul turcesc. După o depeşă a ziarului .Mor-ning Post” Generalul Loris-Melikoff şi-ar fi dat demisiunea, cerănd sâ i se dea ocasiune pentru câ să se justifice înaintea unul tribunal marţial. Din cercuri bine informate, această ştire se desmiute. Pe câmpul de res-boiO din Asia nu s’a petrecut nimic, ce ar putea justifica asemenea dis-posiţiunl. Ziarul .Daily News” ilesminte ştirea, că între Abisinia şi Egipet s'nr fi încheiat pacea. Abisinienil dispun de 14 mii oameni bine armaţi şi de 24 tunuri şi sunt gata a pleca în tot momentul contra Egipetulul. CERCHEZII sil BASI BITZUC1I 5 © ChlDiteD(lj«, 4 Iulie. Dobrogia a font prefăcută într’un deşert: de la MBcin până la Rasova fi Chinnten-dje nn a rămân nn flingnr sat neprSdat. Cele mai raniţe nO fost date pradă focului şi toate annt părăsite. Nnmaî pe ici pe coîe se mal iveşte câte o familie bulgară flămânzită, de oare-ce bordeie cer-cbezeştl şi cele tătăreşti aă luat tot ce art găsit. Abia s’a respandit ştirea despre trecerea Ruşilor peste Dunăre şi cerchezii de odată afl început groaznica lor lucrare. Despărţiţi în cete de cftte 200—100 sute oameni înainte de toate afl adunat vitele şi toate cele-lalte obiecte transportabile. Ce nn afl putut duce cu sine, afl stricători afl aruncat in foc. Locuitorii, cari se opunea 3 ori nu da3 bani, a3 fost schingiuiţi şi prin urmare din cele mai apropiate sate toţi oamenii aS fugit, îndată ce le-a venit vestea despre apropierea Cerchezilor. Cea din urmă prădare s’a făcnt la Me-djidiă, unde apoi toţi cerchezii s’ail adunat plecând spre Vama şi lăsând aceleaşi nrrae. O mnre parte din vitele adunate cu acest chip crapă pe cale în lipsă de apă. In tot timpul prădărilor din Medjidie, comandantul şi mntesnrifol din Tnlcea era3 de faţă. In biserica bulgărească s'aS comis fapte pe cari nn ’ml este permis a le descrie. In Chiustendje domneşte o marş panici, da oare-ce oraşnl e inoonginrat de tot felul de oameni, cari nn aşteaptă de cât ocasiunea spre a da năvală asupra paci-nicilor locuitori. Aici însă anevoiă îşî vor putea face trebile, de oare-ce populaţiunea e dispusă la rezistenţă energică. Afl sosit aici mal mulţi păstori ardeleni, de Ia care cerchezii aii lnat cn totul 6349 oi şi tot ce mal aveafl la dânşii. Consulul austriac I-a primit în casa sa, nnde petrec acum de c&te-va zile. Aîaltăert s’afl văzut cete de cazaci şi de infanterie rusească pe înălţimile de la Medjidie, peste pnţin s’afl retras insă : E probabil că va avea aici loc o luptă, în care turcii vor fi bătuţi de oare-ce nn sunt de cât în număr de vre-o 4000. '■Du PresUf REVISTA ZIARELOR. .Românul* de la 2 Iulib \a un aer demagogic şi, cu o m&nsuetu-dine demnă de membrii colegiului societâţel lui Isus , se Ingrijesce foarte de prestigiul în general al presei; face teoria acestei a patra puteri, după unii, în Stat; se ridică în apărătorul aprig al principiului libertăţel diBCuţiunel prin pre9â... şi termină, în fine, făcând mustrări amare, mal ales presef conservatoare. Am fi dorit ca onorabilii noştri confraţi să fie mal puţin apocalip ticl, cel puţin in această împrejurare, arătând hotărlt către cine se adresează, spre a'şi putea primi şi respunsul ce li se cuvine. Presa conservatoare o reprezin-tăm şi noi. De şi am arătat încă de la reapariţiunea .Pressel”, că suntem partizani hotârîţl al principiilor democratice liberale, — căci respingem de o potrivă , atât privile-giele trecutului, cât şi dogmele radicalismului de astăzi, — nu am Încetat un singur minut de a fi totdeodată conservatori, In adevăratul înţeles al cuvăntulul; căci voim sâ conservăm, spre marea fericire a ţă-rel , instituţiunile liberale , cu cari ne-a înzestrat constituţiunea noastră cu totul democratică. Dar, In fine, confraţii noştri continuă zicănd : ,Am susţinut şi vom susţine tot-d'auna libertatea nemărginită a tiparului; căci, ori câte rele ar produce şart ar părea că produce această libertate, ele nu se pot pune In cumpănă cu binele ce ea. produce.” E folositor, credem, înainte de a procede mal departe discuţiunea, să restabilim realitatea faptelor, să reamintim istoria şi să dovedim , cu .Monitorul* şi acte ministeriale In mână, nu cu cuvinte, câ vă aflaţi. Intr’o eroare profundă, de câte ori susţineţi că aţi iubit tot-d’una libertatea presei. Aduceţi-vă aminte de petiţiunea celor 2,000, publicată în primele coloane ale .Monitorului oficial”, In timpul administraţiunel dv. din 1867 —1868, prin cari se exprimat! plângeri amare contra ziarelor din opo-siţiune de atunci: .Ţara”, .Pressa” etc.! Recitiţi decretul No. 1183 din 1S6S, atunci când administraţiune» radicală era iar la putere. Prin oc«l decret, cabinetul de atunci numia comisiunl speciale .pentru revizuirea şi complectarea codului penal, In cât privesce la penalitatea abuzurilor făcute prin s'r*'' • 8cr'8 Şi pressă‘. Spre mar multă convingere, deschideţi dosarele Ministerului Justiţiei, şi veţi găsi lntr ,6n3ele adresa ministrului Justiţiei din 1860, No. 10871 , In c»re se z'ce . că prin stricta’aph'caţiu ne a legilor, se va stârpi flagelul colomniilor şi ,se va pune odată capet abuzului de scri-0j*g prin furnale... Istă cari sunt intenţiunile d-voa-gtrâ. Iată cari eraţi vederile ce a-veaţl in privinţa libertăţii tiparului ! Când dar acestea sunt faptele pozitive ale trecutului, ce ne-a lăsat administraţiunea radicală din 1867 -1868, suntem coprinşl de adâncă mirare, văzănd că astăzi vă pretin-deţl aprigi apărători al libertăţii tip arului. Această afirmare din par-te-vă cum sâ o numim:., de nu sfi- timpul dare către opiniunea publici luminaţi ?! Ori credeţi cl ţara a ui Ut aşia lesne istoria contimporani? —Ce mal zicem de procesul de presă de tristă memorie, ce se desfăşură Iuu-intea curţel duraţilor, contra d-lvii Lereseu, In 1868! Dacă cabinetul de astăzi nu urmări aceaşl cale ce începuse tn 1SG7. cauza a fost cl achitările ce ţara a pronunţat prin juraţi.... la 1 itescl tn afacerea lakovaki, In Buzăfi In afacerea Popescu, la Bucurescl in mal multe rlndurl reiterale, aceste achitări continue şi neîntrerupte al dovedit puternicilor zilei, că ţara nu e cu d-lor, şi ast fel de temere aă făcut din necesitate virtute. Mal deunăzi nu se judecă oare lna intea Curţel cu Juraţi din Bucurescl plângerea d-lul dr. Rămniceanu contre d-lul Grandea, redactorcle .Timpului?* Juraţii asemenea ao achitat şi In acestă Împrejurare. Astă-zl ziceţi : . S'a crezut mult timp, şi se crede încă de unele'spi-rite .retrograde*, îmbuibate cu prejudecăţile .trecutului*, că .abuzurile presei*, atacurile «I nedrepte şi nemărginite contra guvernului, .libertatea absolută a tiparului* cu alte cuvinte poate slăbi şi chiar re-sturna guvernul cel mal bun. .Am combătut tot-d’auna aceste temeri, şi eperienţa altor state ş'a noastră a probat că nu ne înşelăm, că ,li bertatea nu poate face rSfi.* Acestea sunt cuvintele d-vonstră uin 1877. In 1868 aţi semnat cu toate acestea decretul No. 1183, prin care numeaţi comisiunl speciale : .pentru .revisuirea şi complectarea codului .penal, In căt privesce la penali-„tatea abusurilor făcute prin graili, .scris şi presă’. Vedeţi dar, că amar vă Înşelaţi astă-zl, cănd pretindeţl că .aţi com-.bătut tot-d’a-una temerile in pri-.vinţa libertăţel tiparului". Controlul presei, mal ziceţi astăzi, vă este trebuincios, pentru a cftr-mui bine. Dat’aţI Insă vre-o ascultare dreptelor el critice? Nicl-o-dată. Su luăm un singur exemplu ca să vă convingem pe deplin. Prefectul de Olt a fost suspendat. Arătări precise , determinate, neln-doioase au fost făcute prin .Pressa*. Autorul acelor arătări a luat responsabilitatea afirmărilor sale. Fapte triste se atribuiaă administraţiunel d-lul Fnrduescu. împrejurarea, că acest prefect era rudă eu d. prim-ministru, nu ne-a putut împiedica de a arăta adevărul. Cfttă moderaţiune, cătă re servă, căte cuvinte cu totul parlamentare nu Intrebuinţat-am, pentru a des-vălui criminalitatea faptelor prefectului de Olt, fără tot deodată a cobori prestigiul presei independinte! Ce afi folosit toate acestea ? Nenorocitul ţăran căte transporturi nu făcu fără plată! Cătă depărtare , afară de cea legiuită, nu percurse cu carul şi boii săi osteniţi, fără a vedea pedepsindu-se vinovatul! Domnul Furduescn este astă-zl reintegrat In postul săă, cu toate cercetările a doi procurori generali. Dupe căte cunoaştem, domnul procuror general din Craiova, onorabilul domnii Tituleseu, dete o rela-ţiune In privinţa administraţiunel de Olt, nu tocmai favorabile actualului prefect al acelui judeţ. Onorabilul d. Ministru al Justiţiei, In nepărtinirea sa, plin de dorinţa de a face dreptate şi a pedepsi pe vinovat, insărciDă pe onorabilul d. Opranu, procurorul general din Bucurescl, a cerceta faptele şi a raporta. Raportul cestul din urmă, după căte aflarăm, Încă nu e favorabil d-lul Furduegsu. * Acesta Insă, după cum ziserăm, este reintegrat. Şi n’avem trebuinţa de multe cercetări pentru a ne convinge , că nu nepărtinirea a domnit cănd s’a reintegrat prefectul de Olt. Doă fapte ne dovedesc că , responsabilitatea celor petrecute In Olt recade arupra d-lul Furduescu. Aceste fapte sunt : darea In judecată a doi sub-prefecţr şi .depunerea* unuia din aceştia, anume : Ungurel. Cănd dar s’afl descoperit atătea indice de către d. procuror general, In căt s'a găsit că e de datorie a se închide deja unul din preveniţi ; enm se poate crede, că capul judeţului, sub care n lucrat d. Ungurel sub prefectul avrstat. nu a cunoscut nici nua din faptele abnsive ale impiegaţilor săi! Iii ori-ce cns, nu putem zice că prefectul este capabil. Daca atătea atrocităţi sau petrecut. căte s'afi scris, or că le-a cunoscut prefectul, şi ntuncl el este respuuzător de ele. or că nu le-a cunoscut., şi atunci ce capacitate mar poate avea d. Fnrduescu', cănd uu e In stare a eunosee ce se petrece In judeţul ce administrează?! Din această dilemă nn poate eşi d. ministru din Intru. A fost cu tonte acestea reintegrat d. Furtnesen. spre marea mulţumire a .Romăuulul*. care pretinde că guvernul de astă-zl are trebuinţă de luminele preser iudepen-dinte; da, a fost reintegrat d. Fnr-duescu, cu toată ancheta cl-lul Ti-tnlescu, eu toate cercetările d-luf Opran, cn toată arestarea unuia din vinovaţi, cu toate căte s’afi sris In .Pressa*, fapte positive, dea căror veracitate răspunde şi astă-zl autorul acelor destăinuiri!!.. Eată la ce servă libertatea presei sub administraţiunea radicală a guvernanţilor de astă-zl ! Urmaţi dar pe calea aceasta, căci aşa sunteţi obicinuiţi ; dar lăsaţi... pentru Dumnezeii, cuvintele pompoase şi Înflorite, -— cum spre esem-plu cela conţinute In „Romanul* de la 2 lulifl, relative la libertatea ti-parulnt; — căci celor Îmbătrâniţi... In păcate... le şade răfi florile şi podoabe. Contrariul este o sfidare. Nu vă mulţumiţi, că trecătorul, privindu-vă, Îşi Închide vederea şi trece — mal ales In împrejurările de faţă in cari se află ţara. pănă se va ocoli primejdia cea mare ; --dv. din contră il opr.ţr. spre a’l sfida şi mal mult, siliudu-1 a vă privi In faţă. Facem astă-zl o singură rugăciune Cerului... Viitorul să nu plătească confraţilor noştri de la . Romanul* cum şi el nlâtesc asta-zl adversarilor lor !.. (Pr.’Ssa) SUIRI OFICIALE LEGE. Art. Unie, Administraţiunea domenielor Stata Ini este nutorisnta sii cedeze gratis Societăţei române de gimnastică, arme ţrî dare ia semn, locfilnl 8f. Spirid ou-Vechii! din capitală, «tmda Măgnreaua, cu clădirile vechi de pe densul, pentrn constrni-rea unei hale sistematice de gimnatică şi a nnei scoale de natnţinne, cu obligaţiunea ca pentro tot-d’auna sa serve scopu-. Iul ])«ntru care se cedează, fără â putea ft iua trăi nat de societate snb nici un cuvânt. D. N. Dnca se nn ni osce în postul de ar-chitect al Statului, rămas vacant, de la 1 Martie, prin demisionarea d-nnlnî Mateiîl Brăescu. Cologiul Ii electoral pentru senatori de la judeţul Neanjţu este convocat, îu zioa de 30 Iulie 1377. spre a împlini, prin noîî alegere, vacanţa declarată in Senat, în urma nomireî d-lnî Itosetti Bălănescu în fnuc-ţinnea de comisar al guvernului pe lângă armatele imperiale rusesc!. Coleginril© I, II şt III electorale, pentru consilierii generali de la judeţ ni Suceava, Bnnt convocate a seintrnni, la orele 10 dimineaţa şi in localul comunal de re-şedin pentru a alege noî membri în eon-silitt, după cum urmează : Colegiul I,la 28 Inlie 1877, va avea nn membru. Co’aginl 11, 1, ao Iulie 1877, va alege 3 membri. Colegiul III, la 1 August 1877, va alege un membru. Colegiul III electoral, pentru consilieri generali de la judeţul Iemail, este convocat din nofl, io zioa de 30 Iulie 1877, a se întruni, !• orele Î0 dimineaţa, în Ioca-Iul comunei de reşedinţă, spre a împlini, prin noă alegere, vacanţa ce esistă în consiliu. U loan Cnelin, fost director da prefectură, directoi Ia prefectura jndeţulul Bol-grad, în locul d-lnî N. A. PopovicT. D. Constantin Coţofeanu, actnalnl sub- prefect de la plasa Bol in ţinu, din judeţul Dîmboviţa, în ns^inoileH cnlitiite Iu plusa Cobin, acelaşi jndeţ, în lucul d-lul Vinile Arion, demisionat. II Alexandru I/ămotescu, foit «ub-p/*- feat, sub-prefect la plana ttolintîmj, din jn-dfţul Dâu boviLt, tn lorriI d-loî (\ Coţo-feiiun, piTiiintnt. Pritre Lipan, snli-prcfe.;t Iu jilnsu Co-dra, din judeţul Inşi, in locul J-luî (’. Zirn, trecut în âltd funcţiune. O Stefnn Bujor, poliţaii! al oraşului Vâl-eoyn, din judeţul Imunii, în lucul d-milui V. Ignat. 1). loan Sebastcnnu, coiuÎHnr poliţienesc al ornşnluT Bolgrad, in locul «1-ltil Ignat Seleaşn. ASUMTI Itl M1NINTKK1Al Iulie viitor. — Prin budgetul anului cnrent fiind prevăzuta la facnltatea de litere a universităţii din Bncurjscî o catedră de pateho-logie, pedagogie şi eetestică, cu diurnă de 3600 lei pe au, ministeriul auzind pe consiliul permanent al instrucţiunii, publică concurs pentru ocuparea eî în mod pro-visor pe zioa de 30 Septemvre viitor. Concursul se va ţinea în palatul universităţii din laşi din uaintea juriului esa-miuator, ce 80 va institui la timp. Localul seminnrulnî din Huşi, avend trebuinţă de oara-cari reparaţinni, anume aretate în devisul dresat de îl. artiiitact al oruşnlnî, ministerul publica licitaţiune pen-tm darea in antrepriză a tfectuărel acestor reparaţinni pe zioa de 12 Iulie viitor. VARIETATI Tîn j**nga\1 păcălii. ITn aploiat de la gara din Glogenean in mal multe rânduri observase, că o mână ascunsă ’şî face parte din banii, ce aduna 7jlnic îu saltarul mesei. Toate silinţele de a pune mâna pe pungaş afi remas însă zadarnice. Iu sfîr-şit se hotă reşce a-1 face să se dea Ansuşî de gol : ia o turmă de telegraf, o pune în legătură cn saltarul menii şi cu bateria electrică a oficiului, apoi cu oare-şî care ostili ta ţi nue pune nn pachet de bani în saltar, tocimndo! ast-fel, ca să nn poată fi mişcat din loc fără a deschide curentnl electric. După aceasta pleacă, în-cunosciinţând pe ceî-l-alţl amploiaţi, că are treabă pe linie şi nu se va întoarce de cât seara. Peste puţin apoi ae aude o detunătură, amploiaţii sar speriaţi fi găsesc pe unul dintre dânşii stând cu perul vilvoifi şi cu i schetnl de bnnî înaintea saltarului primejdios. Curentul electric descărnase o puşcă, ce sta ră/.enmtă de părete Iu odaia de alături. yJcitfcU unui art0r9. tAngă Ciaslan, in Boemia, este un sat cu uurnele K«bi-lahlava, in «ateste o cârciumă, eracârciu-marul Blaha avea o fată frumoasă, cu numele Ana. Ana furase minţile tuturor co-consşilor de dimpregiur, fără de a fi dat âoaS vr’unuia dintre d’ftnşil o părticică câtu-şi de mică din anima ci. Intre nenorociţii ador. tor! era şi un anume Şcha-nec, tingr pădurar, pe care răceala frumoasei Ane 11 mâhnea pftnă în adfucul- inimeî. Intr’o zi el o vezu glumind cn nn alt tenPr şi acenstn îl fiica să se declare. Ana insă primi cn racenlS declaraţin-nile Ini de amor. Mnnâit de jalasie şi de amărăciune, el se hoţiii la cea din urmă f:iptă a amoresilor desnSdăjdutţî. Cu câteva zile iu nrmă intră cu puşca pe nni?r in cârciumă, ceru nn pahar de bere şi când Ana intră, inaiută cu paharul plin spre dciirtul? ridica ariua şi o descarcă asupra eî. Ana că/.U moartă şi apoi tînSrnl des-cariă puşca in peptul Aţlkarfa cănilor în seninul ia hi tor. K lucru ştiut, că nemţii sunt n>ari amatori de câni. 0 urmare firească a bunelor disposfţinnî pentru câni e tendenţa de a-î nobilita şi nî face cât mal folositor. Societatea pentru nobilitarea rasei de câni din Berlin, condusă de această tendenţă, a fiîcnt guvernului german propunerea de h dresa câni pentra serviciul de companie şi andine deprinzendn-î să caute urma răniţilor. După încercările, ce h'«Q făcut până acum, idea pare practică şi putem spera ca în curând câniî să ispăşească priutr’nu şir de fapte nuiane, păcatele strămoşilor lor, care luptafl o diuioarS alătn-rea ca stăpânii. >AI ori n’ai paşaport*. Dacă cine-va voiesce să treifia peste graniţele Franţei, trebnieşte să aibă paşaport. Dar după de-taiurile, pH carele le povestesce un călător relativ la căutarea paşa-poartelor, trecerea pare & fi mai uşoară fără de paşaport. A st-fel la o staţie călătorii se dati jos, geandarmiî salută şi cer paşa-poartele. Un domn îşi scoate biletal de visită şi il arată, eară geandarmnl se închină şi merge mal departe. Alt domn scoate paşaportul şi îl dă ; geandarmnl citesce, fixează pe călător, clătină diu cap, apoi il roagă Bă binevoiască a merge în binrofl, de oare-ce bănuiesce că paşa-portul nu e iu regula, La altă Btaţiuue trenul se opresce şi nn geandarra strigă pe la ferestre ca toţi călătorit să poftească cu paşapoartele Ia bi-rod, de oare-ce ploa şi domnii amploiaţi nu sunt dispuşi a umbla prin ploae şi Uorof4 — Toţî călătorii se daiî jos — afară de unul, cade şade treutit în fundul vagonului. Dai d-voastră nu aveţi paşaport, — il întrebă geandarmnl. De loc! — răspunde călătorul. Sunteţi uu om norocos! — zice apoi geandarmnl.— Pe a vreme ca aceasta pa-şnpprtul o o adevărata calamitate.* CRONICA Dofnnnt inginer Lnpnlescu, directorul Că iei ferate Bocurescl-Giurgiîi, ne-a tră-mis o întâmpinare la articolul publicat în acest ziar îu privinţa d-sale. O vom publica în numerul viitor. Micnl articol întitulat “Resboinl,» din număra! treent, este reprodus din €Tele-graful român., Ne grăbim a drege această scăpare din vedere. Iaca sciri aficiale: Asupra lupUi de la Nicopole şi urmărilor ce-« avut, priiiniu următoarele amănunte foarte interesante, pe cari suntem autorisaţî a le crede positive. In zilele de 30 InniQ, 3 şi 4 luliu, Ni-copoli a fost bombardat de către trupele urnesc! de pe ţermul drept şi de bateriele române de la lsluz. In ziua din urmă, lupta a fost foarte crâncenă, umi cn seamă la intăririle din dosul Nioopoleî. Turcii afi reaistat cu vigoare, dar în fine s’afi vâznt nevoiţi t se retrage lu cetate. Ii timpul acestei lupte, pe când trupele turcescl începeai! retragerea, o batalione a eşit din oetate spre a ataca pe Itnşt in coaste. Bateriele de la Islaz şi-aî! îndreptat insă focal asupra eî, şi afi silit’o să reintre in cetate. Lupta a durat până la 9 ore seara şi a avut ud succee din cele mal strălucite. Ilasan-paşa fi Ahmet-paşa, Cari comandai! cetatea, b'hu predat !□ manile Ruşilor împreună ou trupele lor iu uQinSr de (3,000 oameni. Huşii afi lnat 10 tnnurî şi doă monitoare, cari s’afi ii! în portul Nicopoleî. Credem că aceste monitoare soat cele încon-gînrate cn torpile de către Huşi, oj>era-ţiune despre care am vorbit la timp. Corpul, care a eseentat această operaţiune, a fost al noulea, comandat de ba ronnl Kriidner4 şi compas diu trei divi-nianî, doă de infanteriă şi nna de eava- leriă. Perderile snnt grave d’amdndo£ părţile. Trupale române oe aă cooperat I» a-c©*te lupte aC fost eompuse din regimentele b şi 7 de liniă, de bateriele călăreţe, bateria a .wi din al îî-Iaa regiment, a t-a din al I-lea, precum şi escadronul călăraşilor din Teleorman. Trupele noastre ai! făcnt onoare armatei române prin admirabila lor ţinnLă §opt focnl vrăşmaşului. Constatăm aceasta cu deosebită plăcere pentru landa apărătorilor onoarcî şi drepturilor Ho mân iei. Un domn loan Somcsianu. ne t,r&-mite o epistolă cu data din Budapesta, 3/i& Iulie a. c. — Forma şi fondul acelei scrisori probează pănă la evidenţă că ea pi ovine de la nn individ scăpat din Institutul Aîtenacilor. De aceea am şi trărnis epistola In cestiune sub plic Ia adresa d-lul director al acelui institut cu rugămintea de a 9upraveghia mal de aproape pe nenorociţii Încredinţaţi d-sale spre pază şi remediare. BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar o importantă broşură cartea neagra A ROMANŢEI Preţnl este 50 banL A eşit de sup tipar şi se &fl& de vf-n7ire la Librăria Socec: G lEMATIUNEA MORŢILOR de DOCTORUL ISTRATI Priciul 2 lei nel. La Tipografia WE1SS i THIEL şi la Mit* Ibrăriele din ţeri se aflS de ţintare: DICŢIONAR PORTATIV GERMANO-ROMAN de THEOCHAR ALEXI Preţnl 3 lei 20 bani. SOCIETATEA „ECOHOM1A" DIU BOCURESCI ANUNCIU. Din causă că Daminică la 26 Innifi enpirat nu s’a putut ţine şedinţă ueflind d-nil membrii îu numărul prevăzut de arL 4;t din Statute, s'a decis a se convoca o a doa întrunire În zioa de Duminică, 10 Iulifi corent, ora 1 din zi care va avea loc tot In Palatul Universităţii, Sala Fa-cultăţeî de Sciinţe No. 18 fiind la ordinea zileL 1. PrescripţiiI verbal al adonărn ordinare. 2. Kaportul Cornisiunei verificătoare. 3. Chestiunea hârtiei monete. t. Demisiunea a doi membrii diu Comitet. 5. Ori-ce alte propuneri safi chestiuni ce se vor mal ivi se înscrie în ordinea zilei. Preşedinte P. S. Aurthan. .Al 1 luii 1 Strosoir, cel din urmă roiuttn al ingeniusului scriitor Jules Yerne, a avut un succes universal. Deja s’a tradus In mal multe limbi In adevăr, este o cap d’operă. Vom începe a l publica In foileton, după terminarea .Ocolului pâmăntulul. Prevenim pe cititorii cari ar voi să se desffiteze cu una din cele mal frumoase scrieri francese ale acestui secul, că nu o vom trage In broşuri, precum ah crezut mulţi despre cele ce am mal publicat In acest ziar; că, prin urmare, trebue să se asigure de îndată cu străngerea numeri lor. T I M P M L PUBLICATIUNE. — Intendenţa administrativi a miel părţi a armatei nisescl, Invită pe toţi, cari vroesc a lua In antreprisă pe calea licitaţiuiiel, construcţiunea a 5 liarace ( de lemn pentru conservarea de proviant al armatei, ce sunt a se face la Co-< trocenl, vis-â-vis de palatul de vară domnesc. Fie-care din aceste barace va avea lungimea de 51 sagine, lăţimea de 6 sagine şi Înălţimea de la pământ până la acoperiş de 8 arşine. Aceste barace vor ti construite pe stilpi de lemn gros bagaţl In pământ 1' ; arşină şi păreţil laterali remân litru scimluri adică goli: iar acoperişul este de scindurl scăjînd din mijloc spre ambele lăture, eşind de La stilpi Împrejur cu cate arşină afară: pardosdla este de scindurl Vt arşină ardicata peste pământ; pământul sub pardosdla se va bate cu pietriş şi nisip. Licitaţiunea este definitivă firi supralicitaţiune în localul Intendenţei administrative ruse, la 11 Iulie 1877, 12 ore amia\ll. a Concurenţii sunt ţinuţi a depune in fjiua licitaţinnel o garanţie de 20 °/o i săi, garanţie formală a trei comersanţl recunoscuţi solvabili care fiind supusă 4 şi acceptărel administraţiunei. Î Informări detailate, Planul şi devizul se pot vedea la orl-ce oră şi <,li in cancelaria Intendenţei administrative rnse, în Strada Sfinta Vineri No. 40. CE SE POATE CAPATA PEtVTBlI St FB&NCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN VIENA Calea Mogoşoieî Palais „Dacia“ Pentru 50 bani: I cot Pichet de vâri. Peiitru 3 franci: I pireche papuci de baie. Pentru 4 franci 50 bani: I păreche pantaloane pentru cilire[I. Pentru 5 franci: 2 lele de masă. colorate, de aţă curaţi. Pentru 5 franci: 2 garnitura colorate de dame. Pentru 6 franci : 12 gulere eogl., in orl-care fason ţi mărime. Pentru 5 franci: 6 p&rechl ciorapi patentate. Pentrţt 5 franci; 6 gulere moderne pentru dame, după alegere. Pentru 5 franci s 12 batiste albe de pftnsă adevărată. Pentru 5 franci; 12 batiste bine colorate tivite fi spălate. Pentru 5 franci: 6 pros6pe de pânză curată. Pentru 5 franci: 6 şervete da masă de pânză adevărată. Penfcju/ă frapql:, 12 |«rjrete,^lbe de ceaiu. Pentru & franci: 1 cămaşă modernă, simplă «4Q brodată. Pentru 5 franci; 2 batiete cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 6 franci: 1 corset de damă. Pentru 5 franci : 3 forţări colorate pentru dame. Pentru 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 5 franci: 2 gamiture fine fi moderne pentru dame (gulerul fi manete). Pentru 5 franci: 1 cumison modern brodat. Pentru 5 franci: 1 faţă de masă colorată ou ciucuri, pentru caf5 a la VILLE DE BRUXELES Podul Mogoşoieî No. 16 via - ă - Tis de Consulatul Knssesc ttecoraandâ taagueinat seO asortat la tot-d a-una forto bine ca rufirift de b&rbaţl şi de dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă gi mătaaa, ciorapi pentru bărbaţi ţi d*me, flanele fine (crfipe de santd) camisdne, grofette, broderie dantele, cravate de bărbaţi fi ^ fbmel tn c*le mal noi forme fi culori, umbrele de săre fi de pldie etc. etc. Atrăgând tot de-o-d&tă atenţiunea onor. Clientele că din eausa criael am redus forte mult preţurile. ^ ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX? TEATRUL DE VARĂ GRADINA GUIOHARD Astăzi fi în fie-care Şi spectacole B0HANE, FBANCESI SI GEBMANE Compania dramatici dirifioli fi cu concuml artictic a! D-lui M. PASCALY In editura ,uh-semnaţilor a cjit de sub prei&: Tinterfrete ‘MILITAIRE EN ORIENT. Un vocabular de buzunar in 4 limbi adică: BOMANU • FBANCESQ ■ BDSU • TDRCD în care ee vor afla limbele ruBă şi turcS tot cu litere latine ast-fel compus, in cât Ee care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după regulă. Oa adaus conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mai întrebuinţate la converaaţiunî zilnice. Preţul unui exemplar de 160 pagineîn 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest nvragifl e o prelucrare a acelui .L’interprdte militaire en Orient* care a dobândit la 1854 cn ocasia reabelnlul ruşilor contra turcilor şi aliaţii, snccesnl cel mal frnmos prin bunul serviciu care Pa făcut streinilor, şi suntem siguri şi acum va fi această ca. te prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele streine dar chiar d-nii Oficeri noştri şi stranii vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cn acest vocabular, mal cu seamă in privinţa lim-bei turce, care are destule dificultăţi în scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latiue, Cn stimă E. Granit ar Comp. Podu Mogoşoai No. 40. cu trupurile Moşia Vişani, el din Judeţul Romnicu - Sărata, a D-lui Constantin Cretzulescu, se arendezi! de la Sf. Gheorghe anul viitor 1878. Arentuirea se va face prin licitaţie Sâmbătă la 30 Iulie viitor în casa D-lui Nicolae Oreţu-lescu, Strada Clemenţei No. 15. Doritorii de a avea cunoştinţa mal înainte de condiţiunile arenduirel, se vor adresa Ia D-nu Sache Piscu-pescu, în curtea bisericel Cretulescu. Tot in ţliua de 30 Iulie sc vor arenda şi moşiile DEDULESC1 şi IORGULESOA a D-lor Constantin Creţu'.escu, Gr. Mânu şi Zoe Ben-gdsca, moşii ce se învecineşte cu VIŞANI de mal sus. 587. TABLOUL MILITAR Represintând Armata Română cn M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. S'.ticuri în colaboraţinne cu d. căpitan Gherghe, a sosit CromolithografiAt din stăinătnte. D-ni abonaţi la acest taljli/fi sunt rugaţi a trămite, pentru a'şi lua numărul de esemplare de la d, căpitan Gherghe Strada Dionisie No. 68 in tote (jilele de la 5— 7 ore după amisŞi, preeintând şi chitanţa ce aii, plătind şi restnl pînă la suma de 35 franci, costal fi-căral esemplar. Se face cnnoscnt că s’ad depns asemenea tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţul de 10 franci esemplarul D-nil din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptnl căpitanului Gherghe. fabrica â la Itedactîon dn Journal. 692-3 ■S U IM ANUNCIU IMPORTANT. Renumitul Hotel Moldnvia 8ituat in centrul oralului PIoeaci strada Braşovenii, acentij Hotel bine şi elegant conitruit in douâ etage cu mal mult« saldne fi peste 30 camere cnzin şi birt npaţiot, osebit pmv&lil graţd şi şopron precum fi o frumdia gr&dinik In curte cu un pavilion de t6t& eleganţa stil elveţian ce p6te servi sesonul de primft-varft, de vâri, t6mni şi iarnă, este de inchiriat dela sf. Dumitru viitor anal corent pe termen de cinci ani. Este de remarcat că In tot timpul căt armata russă sa aflat in Ploe«cI, acest hotel ca fi grădina se atâtu just, a fost visitat de mal mulţi principi şi adesea de familia imperială. Doritorii de al închiria se potu adressa la proprietarul «uu d. Alecu Negulescu strada Sf. împăraţii, \n Ploeecl. TTn Pianrt bine îngrijit,este, pen- LI A IdUUj tro plecare , eftin de ven^are. Weiss. Adressa la Tipogr&phia Thiel & ANUNCIU IMPORTANT. w 0 Pi (!) & H ă numii Li imonm luniSiN J Sub firma j SAL. WEISERMAN1T Strada Carol I No. <• (curtea veche) vis-â-Tis de farmacia Rissdorfer. Strada Carol I No. 6 (curtea Teehc) vis-â-vis de farmacia Rissdorfer AQ sosit, pentru seeounl de veră un bogat asortiment de Încălţăminte pentru BĂRBAŢI, DAME şi COPII. Cu decţşebire PANTOFI DE DAME In t6te formele dnpî cele mai din urmă fasâne şi efectuate din primele fabrici din Europa. Asemenea un mare transport de clsme lungi de Incht, de Lak rusesc şi de vacs ca şi Mantale (cauciuc) de ploie prima qualitate. Sub-eemnatul mulţumind onor P. T. Public de încrederea ce aii dat ensejissei firme, care până acum aQ depus probe de fina calitate a Măriei cât şi de eftinetatea preţurilor, speră ca şi d’acum inainte va bine voi a 'i da concursul seS, găsind in tot-d’a-nna atăt mărfar! fine şi fasonate cât şi cn preţurile cele mai moderate. (588 -24.) Cu totă stima SAL. WEISERJLANX. fl b W G f> H t1 s La Exposiţia din Philadelphia 1876 s'a premiat cu Medalia şi Diploma < de ondre (cea mal mare distincţiune) E-A.T7 IDE COLOGUE DE 3 M .4 W .73 iBIK f AEIUA Place Juliers No. 4 COLOGI«E 1b A mal fost premiat pentru superioritatPa 87 la următărale Erposiţil: Londra 1851. New-York 1853. Londra 1882, Oporto 1865. Cordoba (Repub. Argent.) 1871, Yiena 1873 şi Sânt Jago (Chiti) 1875. — Depoait pentru vSnjare cu ridicata Ia D-nil : APPEL Sc O-nie. Bucurescl , Strada Covaci No. 1. De vânzare in detailn la toţi Parfmeri fi Dr0pjtl buni. 506-5. GEL DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. LA BEL.LE JARDINIERE" •■OSEIF «nillIBAIJSI 20, Colţul ltnlevarduluf şl Stradel Mogoşdiel, Casele Grecâun, 20 ESPOSITIUNEA IDE HAINE Invit (>e Onor. Public să bine-voieseă a visita iuagasinul mei, unde va găsi o Espotlţiune de haine 0 0 nf 60 ţ i 0 n a 16 emu n’a fost incâ In Bmurcsel. şi anume COSTUME COMPLECTE RED1NGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţă, şi croite după jurnalele cele mai noue. Preturile sunt espnse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se p<5te convinge ori-. * că am remas fidel devisiei acestui mag&sin. ooisrsxjis/r mare bi pretiuri foarte moderate. JOSKV ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului şi Stradal Mogoşoieî, Casele Greceun 20. Tipografia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia*.