Nr. 153. MERCURI 6 IULIE. ANUL II. - 1877. ABONAMENTELE IN TOATA RONANIA : Pe a»........ . . • ' L- "• « Pe 6 luni........ *12 Pe 3 luni............ * • * * in străinătatk: n „••••••» Pe an . , , . # • * •_ INSARTIVM ăl RECLAME. j- 30 litera petii, pagina IV, 30 bani. P, p»*'*» ni, 80 bani, p« pagina II, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. AKTTJ IST OITjm 8« priimeac !n strlicitate: La D-nil H« 11 j L. La*g ă Comp. In Peşta |i Hamtt LafflU-B*lU«r & Comp. In Pari*. Scrisori nefranoate no *e primesc. Articolele nepublicat* ie vor arde. Un mimfir In Capitali 10 bani. Hiuroul Rodfteţiel îji Administraţiei: Palatul „Dacia". Un nurnfir In Districte 15 bani. “ Cursul de Hueorescl, A Iulie Oblig. Rurale.......... T8Vi 78 * Domeniale . . . 73'h 731/* Credit funciar rural . . "O5/* 698/* % 9 urb.in . 60 — Impr. municipal al Capit. 60 — Oblig. Pensii...........115 — Oblig. Dacia..............200 — * România .... 43 — Impr. municipal cu premii — — Rentai Românit............. — — Paris 3 luni............. 9925 — Londra * 2610 — Viena , — — Berlin , .......122'/4 - Cnrsnl de Viena, 16 Iulie Metalice.......................61 25 Naţionale . 03 6o Renta in aur.................. 73 40 L-ee..........................114 25 Acţiunile blncel..............795 - Creditări ................... 148 30 London....................... 125 40 Obligaţiuni rurale ungare . , 75 80 » temerar .... 74 25 » transilvane ... 73 40 Argint In mlrfurl............ 109 50 Ducatul........................ 5 95 Napoleonul.....................10 — Marc 100.......................61 60 Curenl de Berlin, 16 Iulie Acţiun. Cililor ferate române . 13 80 Obligaţiunile romlne 6 % • ■ 52 60 Priorităţile C. fer. rom. 8% 61 60 împrumutul Oppenheim . . 84 — Napoleonul................... 16 28'/* Viena, termen lung ..... — — Paris * icurt .... - — Calendarul filei Mercurl 6 (18) Iulie Patronul filei: Cuv. Sisoe cel mare. R^s&ritul sdrelul : 4 ore 32 rain. Apusul adrelul: 7 ore 46 rain. 1 Fosele lunel: Luni noua. PLEC A. REA TRENURILOR Bac Bucureşti . . Plooscl . . . Brăila . , . Teeuciu . . . Roman . . . 8uoova, sosire rescl- Socâr* . 8.15 n 10.. 9.50 □ 12.06 . 1.33 n 6.45 . 4.38 n . 9.05 d . 12 03 cj } 7.16 4 11.40 d 4.54.] 9.65 n Snc^ra— Bocnreticl 8ucâva ..... 5.11 f fl.46d Roman............8.45 n 12.10 d Tec ucid.........12.30 n 5.10 f Brlila ..... 3.08 n 8.10 n 8.68 Ploescl..........7.12 4 2-45 Bucuresol, sosire 8-30 f 4.30 Bucnrescl --- Verclorova Bucnrescl .... . . 8. 4 8.05 n Pileai..... . . 11.21 f] 10.15 n Slatina..... . . 2.--- (l Craiova..... . . 417 I Virciorova, sosire . . 9.01 n VercloroT»—Bncnreaol Vdrciorova..............6.45 Craiova................11.44 < Satina..................1.61 Piteşti.................. 4.42 7.15 4 Bucnrescl, sosire . • . 7.40 ll.20i] Bucnrescl—Gin rf io Bucureicl.............9 16f 6.05 n Giurgiu, sosire.......11.35 q 8.27 n Glnrpln —Bucnrescl Oiurgid ......... 7.36 J 4.65 f Bucureicl, sosire . . • - 0-48 «j 7.17 o Galaţi— Bărboşi ! Galaţi..........1.20 n 8.25 d 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— <] 8.05 f Bărboşi—Galaţi Bărboşi .........2.55 n 6.25 n 7.25^ Galaţi, aosire . . . 3.30 □ 7,— n 8.— ® SCIRl TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE. Con (dan ti do pol, 12 Iulie Comandantul flotilei tnrcefld din Marea NeagrS, annnţX că DominecS o fregată şi trei corvete aii făcut recunoaşteri pânX U intrarea portnluî de la Sevastopol , apoi fi’afi întors la Eupatoria şi aii bonibar-dat’o. Vasele de reebel turceşti, în ciuda focului bateriilor din Eupatoria , afl lnat un vas rusesc încărcat cu sare şi s'afl Întors apoi la Salina. O depeşă oficială de Marţi anunţă, că Roşit aii fost goniţi din Plevna. Comandanţii din Şiftov şi Târnova vor fi daţi în judecată. Londra, 13 Iulie. •Oficiul Reuter, comunică din Soutari ştirea că consulul englezesc a plecat la Cetiuie spre a mijloci încheierea unul ar-mistiţia iiitre Poartă şi Muntenegro.—Tot •Oficiul Renter* comunică ştirea că Ia-mi.il paşa şi Faic paşa şi-att operat joncţiunea la Tbopariâ. După oe ciorna a încetat în Bagdad, trupele diu acest oraş ivă plecat la Er/.erum.—După ştirile din Vama, • o fregată turcească bombardează Simpha-ropolul. Restul flotilei turceşti înaintează spre Sevastopol. Mokhtar-paşa anunţă de la 11 Iulie, ca Rnşiî sad retras dinaintea Knrsnlnî la Sfiphachi, Karraial şi Kedik lire că trapele turceşti afl ocupat poziţiuuile lor şi că diviziunea turcească de la Baiazid a ocupat poziţiile de la Ekdir, la graniţe. Comandanţii atât militari cât şi civili din Şiştov, Târnova şi Armanbarar aii fost chemaţi la Constau tinopol spre a se prezenta înaintea tribunalului de resboifl. In zilele acestea, ambasadorul Liyard va avea o întrevedere cu Admiralul Hornby, comandantul flotei englezesc! din Medi-terană. Com»tantlnopol, 13 Iulie. Ratib Paşa, fostul ministru de resboifl al Egiptului, iu curând va sosi aici. După ce se va întoarce la Kairo, va suplini apoi pe Prinţul Hftsan, care este actualul mi nistra. Ruşii înaintează de la Ternova spre Balcani, dar trecătoriie sunt pr tutiude-nea bine ocupate de turci. Londra, 13 Iulie. Vasele de resboî ^Flamingo* şi »Con-dor* provSzute cu aparate de torpile, afl primit ordin de a pleca la Salina pentru apărarea intereselor englezesc!. — Dapă »Moruing Post*, parlamentul se va închide la 10 August. SCRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI4 (Agenţia Ilavas). — Serviciul de la 16 Iulie, 9 ore seara — Somla, 14 Iulie. Ruşii înaintează spre Rang rad. Serviciul telegrafic internaţional e suspendat. Comunicaţiunea pe linia Ruscinc Vama e întrernptă. Avant-posturile rnseştî afl înaintat până Ia Vetova, staţiune între Rusciuc şi RaBgrud. Tarei! ocupă posiţiu-nile fortificate de lângă Zeilakov. Mişcările turcilor dsfl loc la suposiţiuuea, că Abdul-Kerim-Paşa are inteuţiuuea de a ae da la luptă intre Ruscinc şi Biela. Viena, lfl Iulie. Nimeni nu crede, că în Asia Turcii vor lua ofensiva. Eî «> vor mărgini intru a respinge atacurile ruşilor, care afl primit întăriri. — Studenţii bulgari de la universitatea din Praga pleacă în Bulgaria. Kars, 15 Iulie. Mnstafa Menemeli Paşa, nonl comandant al fortăreţel, a sosit a-zl aici. Bagdad, 15 Iulie. Persieniî îşi concentrează trapele la Mo-htimorah, în sudol Bagdadului. Bnrke, respunreud la iuterpelnţiunea Iul Ba ster, îşi exprimă părerea de r5d faţă cu faptul că Bulgărit arestaţi iu urma tur-burărilor din anul trecut nici acum nu afl fost eliberaţi.— Acum Lor. Derby a făcut prin mijlocirea lai Liyard obiecţiunî Sultanului şi nu remâne îndoială că promisiunile bine-voitoare ale Sultaunlul vor fi executate. Va prezenta parlamentului corespondenţa relativă. lenkins anunţă că va interpela în şedinţa de luni pe guvern, dacă este adevărat că Ţarul h adresat o proclamaţinne poporului Bn'gar că limba rusească se va introduce iri administraţia Bulgariei, şi d*eă guvernul nu este hotărit a protesta contra uuor asemenea acte, contrar pr^-tuTBiauilor, p« care Rusia le făcuse înainte inLcphrea resboiulu». Rulaţit ln pretinsele cruzimi comise de către Koţţ în ^bc}iA8irtţ Burcke declară că guvernul nu eat* m posiţie de a constata întrD cit «tirîle .unt exacte. desminte ştirea că Lordul Bea-consfiold ar fi .Tn» ^ . . . T“l cand-va intenţiunea ue a m retrage Tlfib, 12 Iulie ,Kfi*Uk“‘ Conmnicî dm Andro-pol jtirtia oficis, cî 1. g ln|ie Q mare cati d« insurgenţi Ad,arl aS aUcat a,ant-postnnle rnaescl de pe malul riu|aI K»blian-Tfei fi aii foat bStnţi de oStri eaiaci. Rafii afl perdnt 9 morţi fi răniţi Se annnţă oficial, lă la B^yazid nn afl lost 30, ci numai 13 mii oameni ConaUntinopol, 15 Iulie. Hotet Paşa, care conduce lucrările de fortiticaţiuni la Adriunopol şi in Balcani, va primi o comandă. Poarta a dispus a se acnpa frontierele de la Drina de c&tre 21) batalioane de Bnb comanda Im Salich-Paşa. Constantlnopol, 15 Iulie. Rasuf Paşa e aşteptat să sosească la Karnr cn renfortnrl considerabile. In părţile aceste e probabil că va avea loc o luptă cât mal curâQd. Hobart-Paşa a primit de Ia Sultan permisiunea de a comanda pe Marea Neagră o expediţiune cu desSvîrşită libertate de acţiune. ConsUntlnopol, 16 Iulie. Un detaşament de cazaci a sosit la Ieoi-Saghra lângă drumul de fer de la Iamboli la Andrianopo). Consiliul de miuiştri adonat la Serus-kierat e in comunicaţiune directă pr iu t*i-legraf cu Abdul-Kerim. Noul trupe sunt trămise in Bulgaria. Soleiman-paşa va sosi iu această provincie către finele săptămAnel. I.las, 13 Iulie. Ieri seară, Roşii, după o viuă lupta la care cooperară cu activitste bateriile române de la Islaz , ocupară satul forticat Simonitz, care se află între Nioopoll şi DnnBre, precum şi înălţimile diu prejur. Toroil, goniţî din poziţiunile lor, fngiră în vlrful dealului spre Nicopolî. Multe mnniţiunî căzură In mâinile învingătorilor. Astăzi dimineaţă, la 7 ore, drapelul rusesc fâ'fâia d’asupra Nicopoleî părăsită de Turci. Ipek (Asia Mică), 13 Iulie. Un numeros corp de Ruşî sosind înaintea Bayazidulol, atacă corpul asediator al Turcilor care, dnpă o vină resistenţă, trebui să cedeze unor forţe superioare. Sosind ajutoare Turcilor, Ruşii se retraseră la râudal lor la Carn-Bulac, trei ore de la Bayazid. Ultimele Miri pe pagina IlI-a BOCURESCI ir IULIE Reproducem după ,Presâa“ din 2 Iulie urm&toml articol : CAnd un Stat Îşi pune In joc, şi prin urmare In pericol, toate forţele eale, militare, expunând situa-ţiunea sa politicA şanselor unul r6s-boia de apresinne, şi sleindu-şi forţele economice şi finanţiare pentru ani îndelungaţi, trebue sft urmi-reaseft nn mare scop, o mare idee naţi onalâ. Care este scopul, care este ideea ce urmăreşte ministerul actual, dând ordine armatelor noastre de a trece Dunărea şi a duce resboiul pe teritoriul turcesc, fârft cel puţin a ’şl asigura alianţe positive, printr’un tractat in formâ, bine lămurit şi bine precisat? Marea idee, singura idee politică ce ne mal remăne de realisat pentru Încoronarea edificiului nostru naţional, şi care trebue să deştepte toate îngrijirile, toată Înţelepciunea, toată prevederea şi tot patriotismul nostru, este recunoaşterea şi garantarea independenţei Statului romăn de către marile Puteri. Ei bine, nu esităm a declara că, politica plină de aventuri şi de pericole ce urmăreşte ministerul actual, este destinată mal mult a compromite de căt a asigura realisarea acestei idei. Puterile, In urma marilor greşeli şi oarbei conduite a S. Porţi, afi priimit cu destulă bună voinţă proclamarea independinţel Statului ro-măn, şi avem toate propabilitâţile că, iu viitorul Congres, ele nu se vor Împotrivi de a o recunoaşte. Fi-va acelaşi lucru, cănd cabinetele vor vedea şi ae vor convinge că, guvernul şi oamenii politici al acestui Stat nu voesc , safi nu sunt in stare a înţelege interesul european ce asistă la valea şi la gurele Dunărer, şi care este singurul safi principalul nostru titlu la solicitudinea şi interesul ce ne poartă 1 Fi -va acelaşi lucru , cănd cabinetele vor vedea şi se vor convinge că, guvernul şi oamenii politici al Rom&niel se decid, cu cea mal mare uşurinţă, a espune acest interes la toate aventurile şi la toate compli-caţinnile ? Este positiv, că Austro-Ungaria şi Englitera nu pot de căt să de-saprobe acţiunea noastră militară, transportăndu-se teatrul luptei pe teritoriul turcesc; şi avem motive de a crede, că cabinetul din Bucu-rescl cunoasce foarte bine opiniu-nea cabinetelor acestor dofi State. Este asemenea evident, că tot ce este de natură a „complica* şi ,ge-ner.alisa“ resboiul, nu poate de căt a displace Franciel şi Italiei. Asiguratu-s'a cel puţin guvernul nostru, printr'un tractat safi con-venţiune cu Rusia, de concursul clar şi energic al acestei puteri In favoarea susţinerel şi recunoascerel independinţel noastre ? Nimic din toate acestea. Dar vom avea, auzim ziofindu-se Împrejurul nostru, dreptul de a fi representaţl iu viitorul congres , daca vom lua parte la rftsboifi in contra Turciei şi vom rfimănea Învingători. Eroare ! Pentru ca un plenipotenţiar romăn să 'şl aibă ,oficialmente* In Congres locul sfifi pe lângă plenipotenţiarii celor-l-alte State, ar trebui ca recunoascerea independinţel Statului român să preceadă Congresul ; şi am voi să ne spue on. noştri contradictorl, In ce mod, prin ce tractat, prin ce instrument diplomatic se va face această recunoas-cere mal Înainte de ţinerea Congresului ? Dar vom esamina cu de-a-mânun-tul toate acestea cestiunl, pe cari nu facem de cât a le atinge acum In treacăt. Un fapt important voim a pune astăzi In evidenţă şi a stabili sus şi tare Înaintea .Ţârei şi Coroanei.' Acest fapt este că Corpurile legiuitoare adică Naţiunea Ugalmente consultată, ’şl-a esprimat părerea sa asupra cestinnel ce ne preocupă şi a tras guvernului calea ce trebue să urmeze. I Să şl aducă aminte guvernul de voturile Corpurilor legiuitoare, de râspunsurile la mesagiul tronului, de moţiunea Camerei şi mal cn seamă a Senatului In privinţa declarârel independenţei, când s a zis că, forţele militare ale Statului vor servi spre .apărarea teritorulul.* Toţi politicii de valoare, din Cameră şi Senat, nfi ţinut acest lim-bagifi, şi toţi ne aducem aminte de moţiunea asupra proclamare! independenţei a eminentului senator d. Diwitrie Gliica, moţiune primită in unanimitate de Senat. Ce s'a zis prin acea moţiune ? Cn acea cunoscinţâ serioasă de situaţiunea politică şi internaţională a Statului român, şi cu acea prevedere de om de Stat, onorabilul domn D. Ghica a zis guvernului: Fiind-câ Turcia a rupt singură tractatele şi legăturile ce ne uniafi cu dânsa, declarându-ne râsboifl, să se „ia act* de această situaţiune creată de Insâ'şl înalta Poartă, dar să nu se pearzâ un singur moment din vedere marile puteri garante, sub al cărora scut ne aflăm şi de ale cărora bună voinţă şi concurs trebue, mal Înainte de toate, să ne asigurăm. In orl-ce cas, să stăm In defensivă şi forţele noastre militare să le întrebuinţăm In apărarea teritorulul. Puindu-se pe tapet înaintea Senatului cestiunea declarârel independinţel, ce guvernul făcuse a se proclama solemn de Cameră şi luase ast-fel asupra sa responsabilitatea .oportunitâţel' acestui act. Senatul nu putea de cât a confirma votul Camerei, Intr'o asemenea gravă şi naţională cestiune, unde nu trebue a se auzi nici o notă discordantă ; ca şi cu ocasiunea răspunsului la mesagiul tronului, de a indica gu-vuanulul calea ce trebue să urmeze. Daca dar guvernul se va arunca Iu cale de aventuri, de pericole şi poate de catastrofe, pe care pare că a apucat, să se scie că o face fără cousimţimăntul Corpurilor legiuitoare şi, prin urmare, nu conform voinţei Naţiimel. Mare le este neprevederea, mult „uşoară le este inima Olivierilor* noştri din minister ! Noi totu'şl Insă credem că, In cele din urină, raţiunea va veni să lumineze patriotismul guvernanţilor noştril, şi'l va face, In ultimul moment, să abandone o ideiâ, a râria funeste consecinţe pot fi incalculabile ! DIN AFARA. După ştirile sosite din Constanti-nopol, cercurilo politice turceşti sunt foarte 3iipârate de faptul sosirel flotei englezescl Iu Besica-Bai. Li-se impută englesilor, că sunt preocupaţi numai de inteiesele lor proprii, cărora Iu tot momentul sunt gata a sacrifica pe Turci. Toate acestea sunt atât de adevărate, In cât ne mirăm că Turcii numai acum le ştifi. Ziarele englesescl, precum se vede. In schimb pentru bunele disposiţiunl ale Turcilor, comunică o mulţime de ştiri pe cât se poate de interesante despre vitejiele Zeibegilor şi ale Cerchezilor, ce actualmente sunt lnsăr- TIMPUL cinaţi cu susţinerea ordinel publice in Coustantinopol. Intre altele, nu de mult Cerchezii aQ prins pe redactorul ziarului „Stamboul," I ’n Q întins la pământ, i-nO astupat gura şi i-aO luat ceasornicul, inelele şi banii. Vice-consulul italian a păţit-o tuşit mal rgfl : Cerchezii i-nfl luat calul şi apoi 1'aă bătut bine. Şi gar-nisoana manifestă asemenea dispo-siţiunl răsboiniee zi pe zi şi In toate părţile Constantinopolulul. Cea mal nenorocit* parte a oraşului e însă Pera, unde panica e atât de mare. In căt toate localurile publice s’aâ închis şi oamenii, care aă ceva de păzit, nn mal cutează să iasă la uliţă. Se asigură că Poarta ar fi luat disposiţiunl spre a lipsi pe Constan-tinopolitanl de această pază energică, trimiţând pe Zeibegl şi Cerchezi In Bulgaria, pentru ca să'şl mal astâmpere focul văzând pe Cazaci. Kilop Paşa şi Beiul Morice, doi ofiţeri de marină englezrştl, actual-minte în serviciile Egipetulul şi Însărcinaţi cu apărarea Caualulul de Suez, aă fost provocaţi de câtră guvernul englezesc să părăsească serviciile egiptiene ori dacă nu. vor fi sterşl din lista ofiţerilor englezeşti. .Journal Ofîiciel“ publică resul-tatele încasărilor de dări indirecte In cele d'ăntel şase luni ale anului 1877. După această dare de seamă, In cele d'ăntel şase luni ale anului curent, Franţa a incasat la dările indirecte cu 2,460,000 fr. mal mult decăt în anul trecut şi cu 26,266,000 fr. mal mult decăt-ce era prevăzut în Budget. După „Standard" turcii nu mai sunt mulţumiţi cu Abdul-Kerim Paşa şi sunt hotărîţl a încredinţa comanda supremă asupra armatei din Bulgaria lui Sule iman Paşa, învingătorului^) din Muntenegru.— Şi în alte comande s’ar intenţiona apoi unele schimbări. „Times" comunică de la Şumlaur-toarele : „In Rusciuc sunt 88 răniţi şi turcii nu daă medicilor englezi voie de a-I căuta. Toţi, în starea In care sunt, se transportă la Constantino-pol. Soldaţii roagă pe medicii englezi să le scoaţă gloanţele, dar medicul en chef al turcilor nu le permite ; chiar cele 2 * lăzi cu medicamente pe care le-a trimis comitetul de Sta-ffard llouse, sunt, în ciuda medicilor englezeşti, sigilate şi puse la oparte. „Polit. Corr." publică din Belgrad ştirea, că în Valiew şi în Alexinaţ s’aă ales pentru Scupcinâ, Olissici şi Hossici, amândoi din oposiţiune, eară lu Craguievaţ şi Negotin, StoicovicI şi Misieg amândoi guvernamentali. In Sabaţ a fost paritate de voturi Intre conservativul Topuzoviel şi guvernamentalul Damianovicl. Se crede că în colegiile rurale, guvernul va reeşi cu cel puţin jumătate din candidaţii săi, de oare-ce populaţiunea rurală condamnă atitudinea minorităţii. Tot „Poliţe. Corr. comunică de la 12 Iulie următoarele: Suleiman Paşa şi pănă acum este la Antivari cu 30 batalioane. Consulul englezesc din Scutari, M. Queen, a plecat cu o misiune importantă la Orjaluca, în cartierul Principelui Ni-chita. Se asigură că la 15 Iulie, toţi insurgenţii Herzegovinenl se vorâ concentra la Ostrog, unde vor aştepta pe Principele Nichita cu un corp de muntenegreni. De asemenea se asigură că Muntenegrenii ar fi hotărîţl a ocupa căte-va districte turceşti. După ştirile din Belgrad, Osman Paşa din Vidin ar fi primit ordin de a fi tot-d'anna gata să plece cu trupele de sub comanda sa la graniţele Serbiei. SOARTA ARENDAŞILOR STATULUI Unul din curagioşil agricultori de peste Olt, d. I. P. Teodor, ne trâ-mite următoarea scrisoare cu o copie după petiţia adresată M. S. Domnitorului. D-nul Teodor, acum câţi va ani, pentru nisce închipuite şicane, s’a plâns pe nedrept M. Sale contra guvernului conservator. Atunci „Romanul" a făcut din această plângere un refren de acusaţie contra acelui guvern. Suntem curioşi a vedea dacă azi. cănd nu mal este vorba de o închipuită şicană, ci de ruina complectă a unei familii întregi, va deschide şi el guriţa pentru a zice un cuvânt într’o afacere care va avea cumplitul resultat d’a arunca spaima In sufletul acelor cari cultivă principalul nostru isvor de avuţie naţională. Iacă scrisoarea d-lul Teodor. Craiova, 1 Iulie, 187*7. Domnule redactor, îmi permit a ve trâmite copie dnpfi petiţia ce am dat Măriei Sale astăzi pentru jaful ce ni s'a făcut, prin vânzarea de erl a productelor noastre şi ale altor mal molţî arendnşl, cumpărândo-se toate de Stat prin mărinimosul avocat public, in presenţa d-lui Brătiann care se află aici. Vă rog să bine voiţi a o însera fu stimabilul d-vosstră ziar făceud comentariile cuvenite asupra guvernului actual, care consideră de act patriotic a despoia caţî-va strobiţi arendaşi, lnândn-le productele, nu ca Turcii de plenşcă ci de la licitaţie cu preţul şase franci chila mare. Cu stimă. I. P. Teodor. Iacă şi petiţia către M. S. Domnitorul : Măria Ta ! De 23 ani, cinci fraţi Theodoru şi tatăl lor, suntem, ne permitem a zice, cel mal mari arendaşi al Statului romăn. De 23 ani, nu numai că ne-arn plătit cu esactitate pănă la para aren-zile, dară încă nici un delict, nici un proces, nici o neînţelegere, ci desfacere pe fie-care period regulată, ră-diinlu-ni-se ipotecile garanţiilor în şapte perioade fix la sfârşitul periodului de arenduire, ceea ce la alţi arendaşi, în toată ţara pot zice, nu se pomeneşte fiind mulţi nedesfâcuţl încă de la 1863. Prin sudorile şi economia noastră ne făcuserăra o stare brilantă; concurenţa din 1870 şi 1872 întreind şi împătrind arenzile moşiilor nons-tie ce ţinem cu arendă, ne-ad adus păgubi aşa de mari în căt nu numai cu produsul moşiilor din patru ani şi venitul proprietăţilor noastre care se urcă peste 26,000 galbeni anual, nu ne-am putut plăti arenzile în a-ceştl patru ani, dară am rămas datori Statului arenda pe un an şi jumătate. Speram In anul acesta a mal achita datoria cu desfacerea a peste 16,000 chile producte, însă resbelul InchizOndu-ne porturile noastre şi mal ales Calafatu, nu numai că nune putem vinde productele a putea scăpa de procentele de 10 şi 15°/o ce plătim Statului, dară încă ne-afl pus în pericol aceste producte a fi arse sad distruse prin bombordarea ce continuă. D. casier de Doljid neţinând nic un cont nici de trecutul nostru, nici de împrejurările de faţă ale resbe-lulul, nici de starea de asediu în care se află districtul Dolj i ti şi mal ales portul Calafat, care popreşte nu numai urmăririle dar chiar şi suspendarea proceselor civile, şi ieri 30 Iunie ne-ad vândut în piaţa Elca aceste poducte şi cu ce preţ ? cu neauzitul şase franci chila mare. In van fură contestaţiile ridicate de noi şi de garanţii noştril înscris, căci numai după ce aduserăm un d, procuror, ne priimi contestaţiele refuzate garanţilor noştril; lacrămele noastre curseră fără efect căci casierul făcu licitaţia. Măria Ta, Alăturea cu noi la Gruia, unde portul este deschis, 3uut cumpărători cu 52 franci chila porumb, 40 fr. chila orz şi 90 fi. chila grld, aceşti cumpărători nu numai că nu pot veni să primească productele in Calafat şi Măgurele, dar încă nu ad curagiul nici a veni a le vedea, te-măndu-se ca nu cum va vre-o bombă, din cârd multe ne-ad Ingâurit casele şi magaziile, să-I omoare. Rugăm pe Măria Voastră, părintele Romanilor să bine voiascâ a ordona anularea acelui fatal mezat din nenorocita zi de ieri. Mal rugăm pe Măria Voastră să bine-voiaseă să ne acorde una din aceste trei graţii ce-l implorăm. 1) Să predăm oştirilor române în contul datoriilor ce rvem către Stat cu preţurile din portul vecin cu noi Gruia, productele acestea adunate cu atâte osteneli şi cheltuell. 2. Să ni-se lase sătenii dnpe mo-şiele acestor producte cel puţin acel din Dolj de la reehisiţie, ca să transportăm aceste producte în punctul Gruia, a le vinde şi a ne plăti da-toriele către Stat, scăpând şi de procentele ce o să ne consume. 3. Să ni-se ţie seefestrate productele, însă să nu ni-se vânză până la încetarea resbelulul. Măria Ta! Ziua de erl a fost o zi de dolid pentru familia noastră. Aşteptăm cu cea mal mare nerăbdare ca mila Măriei Voastre să ne scape de această pagubă îngrozitoare, care ne-ar trămite poate la mormânt, căci nu numai proprietăţile noastre s'ar înstreina, dar încă am rămâne robi Statului şi noi şi urmaşii noştril. Al măriei Voastre, cu cel mal profund respect. I. P. Theodor. CÂTE-VA CUVINTE njupra STAREI ECONOMICE A BULGARIEI Comerciul care nu poate prospera de cât într’o ţară unde agricultura şi industria produc mult, trebuia să se resimţâ de starea de înapoiere a producţiunel bulgare. înainte vreme mult puţin comercid ce se făcea, era în mâna turcilor cari par a avea mal multă aplecare pentru această ocu-paţiune de cât bulgarii. Cu toate acestea, de câţl-va ani, bulgarii s'ad aplicat la comercid cu mult succes; relaţiunile lor cu ţările vecine să înmulţesc pe fie-care an. Intru cât privesce cifra la care se urcă afacerile comerciale pentru Bulgaria, n’am putut dobândi nicloin-formaţiune de oare-ce In publicaţiu-nile turcescl făcute In limba fran-cesâ cu ocasiunea Esposiţiunilor internaţionale, Btlăm cifra pentru lot imperiul. Ori cum ar 0 Insă, comer- ciul bulgar de importaţiune şi espor-taţiune nu poate fi întemeiat, de oare-ce pentru toată Turcia se urca în 1864—1865 la 316 974,700 lei pentru esportaţiunl, cifre atât de mici pentru un imperid atât de vast că de abia vine cui-va a pune temeid pe dânsele. Până mal acum cât-va timp, mişcarea comercială nu numai în Bulgaria dar în toată Turcia, lângezea mal peste tot nul; comercianţii şi fabricanţii asceptad târgurile ce se făcead In unele localităţi peste an pentru ca să poată desface mârfu-r uri le lor. Intre toate târgurile, cel mal vestit era acela ce se ţinea la Usungiova, târg cunoscut şi de către comercianţii noştri cari, după vreme, dncead marfă în această localitate. Usungiova este un orăşel ca de trei mii suflete situat între Fiii popole şi Adriano pole. Târgul se ţine In această localitate în luna lui Septemvre. Peste cinci zeci de mii de oameni, bulgari, greci, turci, români, persani, austriacl, ruşi, israe-liţl se întâlnead la această epocă lu târgul de Usungiova. Consulii diferitelor puteri se aflad de faţă pentru a priveghia la interesele supuşilor respectivi. Economistul Blanqui spune, că Pa impresionat foarte mult splendoarea unora dintre comercianţii ce se aflad la acest târg însemnat, şi In special un neguţător român care avea o magasie cu blănării superioare în bogăţie şi asortiment celor mal frumoase stabilimente din Paris şi Londra. Blănurile sale cari avead o valoare de peste 1,500,000 lei, erad aşezate într'un fel de desagi mari de pele, acoperiţi cu capace ca nisce portofoliurl. Economistul francesse fe-liciteazâ despre primirea îndatoritoare ce i s’a făcut de neguţătorul român. Zisele lui Blanqui nu ne surprind, de oare-ce cu toţii seim că cojocăria noastră se bucura în trecut de o reputaţiune mare. Ţinută într’o stare de înapoere, cu toată dorinţa sa de a merge înainte , Bulgaria a rămas oare cum străină de acea suflare care împinge spre progres toate popoarele creştine. Şi cu toate acestea, nimeni nu poate contesta că poporul bulgar are însuşiri preţioase ; că arde de dorinţa de a se bucura de nenumărate conohiste ale civilizaţiunel moderne. Norocirea că provedinţa pare în fine că s’a îndurat de această nenorocită naţiune; că termenul sufe-rinţilor sale s’a sfârşit şi o eră nouă începe pentru dânsa. Nimeni mal mult de cât noi românii, nu se bucură de aceasta , fiind că şi noi am pomenit de la părinţii noştri ce va să zică a cădea sub jugul turcesc. Şi chiar până astăzi, cu toată autonomia de care se bucură ţara noastră după tractatele încheiate între domnii români şi sultanii otomani , puţine neajunsuri datorim fostei noastre suzerane? Fost-a ver-o ocaziune când să poată a ne sta în potrivă şi a ne umili, contra tu-tulor drepturilor noastre ca să nu se folosească de dânsa? Apoi dacă noi cari eram autonomi şi ne-am resimţit în desvoltarea noastră economică din cauza îndărătniciei Porţii, cum nu s’ar fi resimţit naţiunea bulgară redusă la stare de parte integrantă a Turciei? Norocire că ora emancipârel acestei frumoase ţări a sunat, că în curând naţiunea bulgară, liberă şi stăpână pe sine, va dovedi Europei că merită o soartă mal fericită de cât acea pe care o îndură cu atâta răbdare de sunt atâtea veacuri. Vorbind cu persoane de pare însemnătats sciiţifică asupra stânci economice a Bulgariei şi stăruind în părerea mea că cauza stărel de lnapoiare a acestei ţări trebuesce imputată dominaţiunel turceşti, mi s’a obiectat că din contra, turcii nu sunt vinovaţi în această privinţă: că dacă populaţiunile creştine din imperiul otoman nu se află Intro stare înflorită, cauza sunt ele în-şi-le ; că despre partea Turcilor puteau să ajungă la cel mal înalt grad de cultură. Gri ce am zice pentru întâmpinarea unei acuznţiunl nemeritate de către naţiunea bulgară, s’ar putea taxa de păreri pasionate. Pentru acest sfârşit, preferim a supune la cunoscinţa lectorilor noştri părerile oamenilor cari aft călătorit în Turcia şi cari prin natura specialităţii lor erafi dispuşi a judeca lucrurile cu toată nepâr-tinirea dorită. Intre aceştia, vom cita mal intâiâ pe ilustrul economist Blanqui, care a călătorit In Bulgaria pe la anul 1841. Să nuni se obiecteze că de atunci până astăzi Turcii a’aâ schimbat, căci. dacă cum-va va fi f08t yre-o schimbare , numai In bine nu s’a făcut. Afară de oare-care mici schimbări, Turcii de acum seamănă cu cel de acum 40 de ani. Eacă cum ne arată Blanqui în urma căror împrejurări a călătorit, în Bulgaria : „Pe la mijlocul anului 1841, lu urma oare-căror esacţiunl financiare mal aspre după cura se obiclnuia , o parte din populaţiunile creştine ale Bulgariei se ridică contra Turcilor. Această mişcare, răfl combinată, fu năbuşită îndată de forţa militară, dacă se poate onora cu asemenea nume, bandele de Albanezi pe cari guvernul Porţii se sili a le năpusti asupra insurgenţilor. In timp de mal multe săptămâni, nenorocita Bulgarie fu trecută prin foc şi prin sânge de către aceste orde selbatice, şi sgo-motul despre . pustiirile lor răsună îndată în toată Europa creştină, ale căria cabinete se concentraseră de curând într'un mod atât de învederat in favoarea imperiului otoman. Franţa se arătă foarte preocupată despre aceasta, şi cu această ocaziune, ilustrul med confrate la institut, domnu Ghizot, ministru al afacerilor străine, doritor de a cu-noasce adevărata stare a lucrurilor, ’ml făcu onoare de a’ml propune să mă duc a mă încredinţa chiar la faţa locului, străbătând Turcia de Europa în cea mal mare a sa lungime , de la Belgrad până la Con-stantinopole." După ce Blanqui căletorise de la Belgrad până la Nisa (Niş) , făcuse cunoscinţă la Vidin cu Husein Paşa imperturbabilul distructor al iamce-rilor; după ce constatase prin el însuşi suferinţele bulgarilor, iacă cum se esprimă In momentul plecării sale de la Nisa : „Europa care se interesează atât de mult de cauza sclavilor negri, nu scie de ajuns că esistâ la porţile sale, şi se poate zice în sinul săâ, peste şapte milioane de oameni creştini ca şi noi, cari sunt trataţi de câni in calitatea lor de creştini, de către un guvern pe lângă care, toate puterile creştine afl ambasadori a-creditaţl! Europa nu scie de ajuns că în momentul de faţă, nu se află în Turcia o singură femee creştină a căril onoare să nu depindă de capriciul celui d’ântâiă musulman căruia va avea nenorocire să placă! Europa nu scie că Turcii intră când le place în casa unul creştin, şi iad tot ce le convine ; că plângerea este mal primejdioasă de cât resis-tenţa, şi că cele mal simple garanţii acordate celui din urmă dintre oameni în ţările cele mal înapoiate, ar fi favorl imense pentru Bulgaria. N’am spus încă tot, şi negreşit că n’aui văzut tot. Peste puţin voiţi arăta creştini luaţi cu «fi* ?' ^or' ţaţl cu biciul ca sâ’mf târască trăsura fără voia mea; descrie comerciul cu sclavele la Constanti-nopole; am de complotat aceste tablouri sinistre. Păstreze-se imperiul otoman, dacă menţiunea sea este necesarie păcel Europei; insă administraţiunea sa să fie cu totul reformată pentru onoarea noastră de creştini şi de popoare civilisate. Regimul la care sunt supuşi Bulgarii, este o insultă permanentă pentru guvernele europene, după cum era regimul pirateriei în Alger, înainte de conchista noastră. Un singur cuvânt ar fi de ajuns pentru a pune uu sfârşit acestui scandal: când T va pronnneia Europa? S’a făcut atâtea coaliţiunl pentru interesul politice, nu s'ar putea oare face nna şi In interesul umanităţii?" înainte de a intra la Nisa, oraş TIMPUL locuit mal mult de creştini, Blanqui descrie impresiuneu ce i-a produs un monument Înălţat de turci: .înainte de a intra In oraş, vederea noastră fu Întristata prin aspectul unul monument Infjrozitor, iare ca" racterisâ Intr'un mod atat de trist starea sociala a ţ^rel. Kste o piramida quadrimgulara trunchiata, Incrustata de trei safl patru mii de hârci (craniur!) de creştini strhl care oâzura Intr’o lupta contra Turcilor In anul 1816, şi cu cave fanatismul musulman a făcut, chiar la porţile oraşului, acest trofefi barbar. Cele patru feţe ale monumentului sunt acoperite, ca un raosaic, de mal multe mii de hârci lipite In zid, de la temelie plnft la v£rf: Pietatea Bulgarilor a luat dej i cftte-va sute din aceste bărci pentru a le îngropa ; a mal rămas Insă foarte multe, de cari se ţin ăncă viţe de de p£r pe cari le bate vftntul. Această coloană triumfal# este demnă de un popor de canibali; este cu greO de a nu fi coprins do groază la vederea acestui monument. Salu-taifi cu respect aceste rămăşiţe ale creştinilor morţi pentru apărarea patriei şi religiunel lor j va veni poate o zi . cănd chiar pe locul unde se află astâ-zl aceste rămăşiţe profanate. Bulgaria va Înălţa un templu In memoria lor.* La Nisa făcănd cunoscinţă cu ls-met-Paşa guveruatorele locolităţil, Blanqui arată cum erau trataţi creştinii de acest represintant al puterii otomane: .Se alia In acest moment In sala de audienţă un nenorocit raia care venea, presupun, sâ'I ceară veri-o favoare saft dreptate. Rainoa se pusese In penuchl de la uşă şi se tăra ast-fel cătră paşa care '1 privea cu un aer dispreţuitor şi supărat. Oare in virtutea hati-scheriffulul de (îhiulhana, .1 ziseiu, acest creştin vine la d-ta tărăndu-se pe genuchll Paşa surise cu un fel de amărăciune şi se mărgini a ’ml răspunde : Fie-care ţară 'şl' are obiceiurile sale.* Osman Beift, guvernatorele de la Sofia, oferi ilustrului economist un spectacol analog. Aflându-se la densul, un nenorocit creştin se Infflţ'Şă in geuuchl ; după nv.il multe salutări Indrâsni să dea o petiţiune. După ce acest creştin aşteptă mult timp, Osman B>-ifi surprins, văzănd petiţiunea, o asvărli cu piciorul stri-gănd, cu‘ toate că noi eram de faţă: Ce este? .Ce voiesce acest căinel* N’am vreme să mă ocup de trebile sale ! şi puse să’) dea afară pe dată. Observănd surprinderea mea, Beinl 'ml răspunde cu o espresiune de cel mal mare dispreţ: acest om este o raia ; oare asemenea oameni ar fi trataţi In Francia cu mal multă omeniaI* Fiecine Înţelege surprinderea lui Blanqui auzind aceste cuvinte eşite din gura unul guvernatul e. Pornind de la Adrianopole spre Constantinopole, iacă cum se es-primă Blanqui asupra stărel In care se află acea localitate : Intre Adrianopole şi Khafsa. se află numai ci-mitirurl; Intre Khafsa şi Eski Baba şi Ciatal-Burgas, tot cămpie şi pustietate ; tot pustietate Intre Ciatal-Bnrgas şi Karistiran! .Este ceva mal trist de căt pustia; pe această cale fără asemănare intre doă capitale, funt nenumărate cimitirurl cari se află In localităţi pe unde nu se mal vede nici o locuinţă omenească. , Ce însemnează aceste cimitirurl) De cănd sunt Înfiinţate) Pentru ce oare esistă aceste locuri de lnmormăntare, pe cănd nu a mai rămas .nici o urmă* din satele cari le-aq procurat atăţl morţii De unde provin aceşti morţi) De unde s afl adus acele mii de petri tumularii, lntr'o ţară unde ahia gâ-sescl o petricică pentru a o da ln-tr’o pasăre) Iacă contraste cari confunda imaginaţiunea, şi cestiunî foarte interesante pentru economişti. (Va urma). CRONICA ErI despre ziuă, cetate» Nicopoli, a că-fel apropiată cădere am anonţat’o acom patra zile , a font ocupată de trupele ru-bppcî şi române. Bateriile noastre do la Islaz aă ajutat cu mult succes aaaltanm poziţiilor turceşti. Un atac pe uscat contra Rusciuculul trebue să înceapă dintr’o zi într'alta. Comunicaţia trapelor turceşti din noţastă cetate cu cele concentrate la llusgrad este tăiată de armata rusească. Soirea că iu cnrând Turcii vor provoca o bătălie lângă Ac-L m, nn o putem crede, mal ca seamă că chiar lini» lor de retragere spre Şumla safl spre Prnvndi, este aproape d’a fi tăiată Un cnragios corp de Cazaci a înaintat ca recnaoascerile pâuă la Salincaî, cel mal apropiat pnnet strategic spre Şumla. Rana pictornlni Veresciagnin merge iote spre vindecare. In cărând tulentuosul pictor ras va avea fericirea să urmeze iarăşi pe compatrioţii săi in generosul lor Atent. Generalul Roth, care fusese rănit d’un glonţ turcesc la gât, aflăm că este aproape vindecat şi că peste câte-va zile va reîncepe serviciul. « România liberă, e’a supărat de gluma noastră pentru aceie corespondinţe de la teatrul resboiulnî, de la faţa locului (vorbă să fie) ca rari unii din confraţii noştri nutresc credulitatea găgăuţilor capitalei, şi ne promite că, în ceea ce o pri-vesce, ne va convinge cn chiar originalul corespondinţelor, că ea no este deprinsa să înşele opininnea publică prin tertipuri de ciarlatanf. Foarte bine. O condiţie însă fie-ne permis a recomanda cor^spondinţelor sale după câmpul de resbel, aceea d’a pretinde acelor cari le scriil să înşire fapte şi noma! fapte, sa respecte topografia localităţilor (că doară nn suntem toţi geografi ca colonel Slăui-ceann, ptntru a schimba faţa pământului după chef) şi să lase pentru uoî, Bncnren-ceniî, speculaţiile snbiective. Unui corespondent i se oere a comunica tot ce vede şi and»*, iar uu numai ceea ce 9e petrece in inima sa ii mintea luî. Fără această condiţie, fie signră >Ron ânia li-b>r〠că toate corespoud raţelede la Câm-pal rezbelului vor semăna foarte mult cu călătoria în lună a Ini Kdgar Poe. Ziarul d-lnî ministru de Esterue, «România liberă- , striga foarte tare contra abuzărilor ce fac funţiouariî ministrului de Interne, cu prilegiui rechiziţiilor militare. Ceva mai mult. Aleşii acestui guvern merg până acolo cn flămânzia d’a mânca poli , in rât provoacă nisce fapte foarte triste între ţărani şi soldaţi. Dar pentru ce toate acestea să se mal strige prin gazetă, când publicitatea poate să le învenineze şi mal molt? Pentru ce d. ministru de Esterne va trece din cabinetul eăfl în cabinetul ministrului de Interne, cabinete despărţite numai c’on salon , şi să se înţeleagă deepre în frânarea şi stărpirea răului? Pentru ce?... Pentru că ’î atâta armonie în minister! Citim în «Steaua României Un nofl tren cn răniţi ruşi a sosit erî seara la gara de laşi, de unde partea cea mal mare afl fost transportaţi în Rusia cn trenul de ambulanţă, enră o parte mai mică afl remas aici spre a fi căntaţi îa spitalele locale. De Marţea trecuta, sosesce necontenit trenuri cn oştiri ruseşti, cu tunuri, muni-ţiunî şi provizinnl, cari, fără să ee oprească prin Iaşi, se îndreaptă toate spre Danăre. Acestea fac parte din diviziunea a 30-a care, până în momentul când scriem, nn şa terminat încă de transportat spre câmpul de lun*y ^ detaşamentele sale. Reproducem aceste scirl oficiale: Ante-gardele corpului din armata rusă de la Şiştov, care era destinat s’ntace Nicopoli în partea despre uscat, afl sosit azi pe la 2 ore pe înălţimile de lângă satul românesc Şiraoviţa. In acelaşi timp, comandantele trupelor române de la Islaz a dat ordine loco ten in-Ului Stănescu d’a trece Dunărea c’o trupă Ş a face recnnoascere pe ţărmul tnrcesc. Trop* a trecut, fără resistinţă, ş’a foit întâmpinată de românii din Şimoviţa cu mare intusiHsm. Urările de: trăiască România, trăiască nrnmta ron ână, uniplenfl acrul. Li s’ai! oferit d’ule mâncării şi li »\» cerut protecţiuuea în contra cmzimelor Turcilor. Corpul acesta a iuuiutut până In înălţimile unde s’aflHfl Ruşii, şi împreună cu el ai! visitat posturile din apropiare cari fuseseră părăsite de turci. La acele posturi, «'ai! găsit muniţiunl şi material de resbel. întoarcerea corpului comandat de către d. locoteninte Stăne^cu s'a făcut în mijlocul celor mal călduroase urări pentru România din partea românilor de pe ţărmul turcesc. Lupta în contra Nicopolei s’a început ieri de către corpul rnsesc de pe uscat şi de bateriele române de la Islaz. Luptu a durat până spre seară. Peste noapte, garnisoua s’a retras, şi astă-zî pe la 7 ore dimineaţa, RuşiT afi intrat în Nicopoli. Se zice c’ail făcut 27 prisoniarl. Această nouă victorie are o iu seninătate ce nn poate fi trecută cu vederea; prin posesiunea Nicopelel, Ruşii îşi asignrpa/ă aripa dreaptă. Ni se asicură că comnnicftţinnea drumului-de-fer e întreruptă îctre Rtisciuk şi Bagdad. Anteposturile rusescî sunt la Vetova, pe calea ferată dintre RuBciuk şi Ras grad. In conformitate cn programul pnblicat prin «Monitorul oficial, solemnitatea dis-tribuţiunei premielor elevilor scoalelor se-condare şi primare din capitală, h’h ţinut in ziua de 29 Iunie, în palatul Universităţii (sala Sunatului). înainte de orele 12, fixate prin program, sălile Senatului, atât sns cât şi jos, erai! pline de asistenţi, de toate clasele societăţii, aşteptând această serbare şcolară. La orele 12, d. ministru justiţiei, pre-sideod această solemnitate, în lipsa d-lnî ministrnla instrucţiunii, care însoţia pe Măria Sa Doamna la aceeaşi solemnitate şcolară iu (Jraiov sosi in sala Senatului; eo-siren d-sale a fost anunţată asistenţilor de către un marş, esecutat de mica orchestră, compusă din elevii conservatorului de mo-sică din Bucuresci, in lipsa din capitală a musicelor militare. D. ministru aşezându-se în faţa tribunei, şi avend in juru’I pre d-niî prira-pre-ş*dintc al înaltei curţi de casaţinne, rec-torele universităţii, membrii consiliului permanent şi corpul profesoral, ascultă imnul ce se îutouă de către elevii conservatorului, ia anire cu aceia al liceelor, acompaniaţi de orchestră. Dnpă terminarea imnuloî, se făcu apelul nominal al elevilor de premiat, care s’ail presentat succesiv, primind coroanele din mânele d-lul ministru, earS cărţile de premia s’afl dat de către rectorele nniver-sităţeî. Premianţii I, când li se dafl coroanele, erafi salutaţi de către orchestra conservatorul ni. DupS terminarea acestei solemnităţi, d. ministru, Î!itreţineudu-9e cât-va timp cu d. prim-preşedintel al înaltei curţi de ea-saţiune şi cn parte din corpul profesoral, a părăsit sala d‘o-dată cu pnblicul asistent. •loî, 30 I anie, s’a ţinnt tot iu sala Senatului şi solemnitatea distribuţiuneî premielor elevelor scoalelor secundare şi primare de fete din capitală, dupe programul publicat mai d’inainte prin «Mouitor*. Şi, astăzi, atât sala de jos, care este destul de spaţioasă, cât şi tribuna pnbiică de sus, înainte de orele 11, erai! îndesate de mulţimea ce venise să asiste la această serbare, ast-fel că făcuse aproape imposibilă circulaţiunea; această mare afluenţă de a-sistenţî era compusă mai cu seamă de părinţii elevelor, cari venise să asiste la recompensa ostenelilor de peatean, a fiicelor lor. La orele 12, annnciându-se de către orchestră, sosirea d-luî ministru al justiţiei, care presida şi această solemnitate, d-sa intrând în sală, se aşeză în faţa tribunei, fiind înconginrat de membri consiliului permanent de instrncţinne; ascultând mal întâii! iranul ce se întonă de către elevele scoale! centrale, acompaniate prin piano de către profesorele lor d. Hianki. După terminarea imnului, se făcu app-lnl nominal al elevelor de premiat, care veneafl succesiv să primească coroanele din mâna d-luLministru, iară cărţile, din mâna d-lul vice-preşediute al consiliului permanent. Premiatele l cn cuuuuă arat! salutate de către orchestră la încununare; premiatele I cn cunună, de la şcoala profesională al! fost încununate prin chiar coroanele de flori articfiiaJe, lucrate ad-hoc de către elevele atelierului respectiv al acestei scoale. Mai m ol te din elevele de premiat, pe câni se presentafl spre premiere, ofereai! d-lni ministru şi d-lul vioe-preşedinte al consiliului permanente buchete de flori ca semn de stimă şi recuuoacinţă, ce afl către cti cari îngrijesc de viitorul lor prin instrucţiune. După terminarea acestei BolemnituţJ, care a durat până li ora 1 jum. d nu ministru, mulţumind iu parte consiliului permaneut de instrucţiune, a părăsit sala. ECOURI. IViimim din comuna Tecuciu, plasa Teleorman, districtul cu acelaşi nume, o scrisoare de la căţf-va ţărani cari se plăug contra subprefectului acelei plăşl, pentru modul nedrept şi arbitrar cu cure face rechisiţiile militare. In loc d'a lua pe locuitori cu răn Iul pentru transporturi, el II ia după areudarea arendaşului care'I pune înainte tot pe acel cari nn s’aă învoit cu dănsul. Aceste abusurl se comit mal In toate districtele pe cari cade greul re-chisiţiilor militare. Dacă democratul nostru prim-mi-nistru. in mijlocul numeroaselor sale ocupaţii, Îşi' mal amintesee că atăţl ani 'şl a bătut peptul cu pumnii de dragostea poporului şi se jura In numele Iul, 11 rugăm. In numele umanităţel, să pună un frfift jafului şi linpilărel de care ţipă poporul s6ă cel prea iubit. * * Alaltă-seară pe la ora 11 din noapte aă arestat ilegal pe Comerciantul Costacbe Ştefânescu. Ca mar-tur ocular am văzut cănd sub-co-misarul a ordonat Sergenţilor de noapte, carr erafi tn număr de 20, a ridica pe numitul Comerciant ;i a’l duce la arestul Comisiei de roşiii. Nu'şl poate nimeni imagina cum acel Agenţi, afi înfipt măinele In nenorocitul Comerciant pe care’I Id-tindeafi şi tărafi pe calea Mogoşoaiel. Ast-fel maltratăndu-1, ’l-afi asv&rbt In arestul Comisiei unde astatpănă a venit, un alt impiegat poliţienesc, Zorilă, care de isnoavă a început să 1 maltrateze dupe cum mintea sa copilăresc# l-a dictat. Apoi l’a pus In libertate. Luaţi măsuri, d-le Rosetti-Brătianu ! îndreptaţi răul. Nu lăsaţi asemenea copil, mal cu seamă In capul Colorel de Roşu unde este fruntea Comercianţilor Capitalei. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havei). Serviciul de la 17 Iulie 9 ore dimineaţa. Vlena, 11 Iulie. Generalul Klapka a sosit de la Conatanti-nopol. Deusul a avnt erî o îutrevorbire cn ambasadorul otoman, Alt-ko-Pitşa şi astăzi cn primnl ministru corniţele AadrasBy. Generalul Klapka consideră ca ce-va imposibil ca Rasia să triumfe cn desăvârşire asnpra Turciei. D.ica aceasta din nrmă nn va pntea ans-ţine lupta până încăput, Europa va nrma resboinl până la complectă sleire. Se crede pe aci în o alianţă secretă între Rusia şi Italia. Conform acestei alianţe Italia şi-ar anexa Albania, dar s’ar ciocni de opnnerea Austriei Generalul Klapka crede de 0 potrivă in o alianţă secretă intre Roşia şi Italia. Brest. 16 Iulie Corveta roşă «Bogatyr* a plecat astă-dimineaţă. Fregata msă «Amiral-Askold» aste încă aci. Atena, 16 Iulie. Sgomotnl că o arant-gardă rusă ar fl trecut Balkaniî a prodos în Grecia o mare bacuriă. Camera, ale careia şedinţe snnt snspen-date, poate să fie din nofl convocată, dacă trebuinţa va cere, până la 15 Âagnft , epoca legală a închiderii sesiuni!. Candfa, 14 Iulie. ■10 de Turci din Uithymns afl atacat nn sat chreştiu. Ei afl rănit un om şi afl arestat uiaî multe persoane. O mare torturare a urmat după acest act de violenţă. BULETIN METEOROLOGIC. Temperatura. — Jndicaţinnca gradărilor căldării, maxima şi minima, de peste noapte şi de postezi, lanmbrăşt la soare. Termometro grafurile, divisiunea centigrade, afl arătat: Lom 27 Innie, la soare 29. -f-0. la um-nrfi 37 gr. +0. AcesU a font cel mal mare grad de căldură, la umbră pină as-tă-zî. Înălţimea har. 756 mi. Noaptea, 20 grade. Marţ! 23 Iunie, la soare 32 gr*; la umbră 13. Noaptea 13 */io gr. -f-U. In. bar: 760V,. Miercnri 29 luni#*, la umbră 23 */10 gr. la soare 21 gr. Noaptea 14 gr. -f-0. In. Bat. 759 V*. Joi 30 Iunie, la soare 39 gr. Ia umbră 26; noaptea 12 gr, In. bar. 760. Vineri 1 Inlie, la soare 394/i.i la umbră 29 grade -f-0. Noaptea 13 grade -f-0. Iu. bar. 755 rai. Simbâtă 2 Iulie, la soare 43 grade, Ia umbri 29 gr. -f-0. Noaptea 14 gr. In. bar. 751. Duminecă 3 Ioiie, la soare 44 grade, la umbră 33 gr. Noaptea 16 gr. In. bar. 755 mi. Hygrometrul fiind spre humiditate şi barometrnl căznt, este probabil ci timpul se va schimba, prin ploae. Mihail Strogoflf, cel din urmft roman al ingeniosului scriitor Jalea Verne, a avut un succes universal. Deja s'a tradus In mal multe limb! In adevăr, este o cap d’oper&. Vom începe a’l publica In foileton, dupft terminarea .Ocolului p&mfentulu!. Prevenim pe cititorii cari ar voi s& se desfeteze cu ana din cele mal frumoase scrieri francese ale acestui secul, cft nu o vom trage In broşuri, precum aG crezut mulţi despre cele ce am mar publicat In acest ziar; c&, pnn urmare, trebue s& se asigure de IndatA cu strângerea numerilor. BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar o importanţi broşură Cartea neagra A Preţul este 50 bani A eşit de sup tipar şi se află de v&Dzare la Librăna Socec: CREMATIUNEA MORŢILOR de DOCTORUL ISTRATI Preciul 2 UI oel. SOCIETATEA „EC0H01A" DIN BUCURESCI ANUNCIU. Din causă că Duminică la 26 Innifl espirat nn s’a putut ţine şedinţă neflind d-nil membrii în numărul prevăzut de art. 43 din Statute, s’a decis a se convoca o a doa întrunire in zioa de Duminică, 10 Iulifl corent, ora 1 din zi care va ave» loc tot In Palatul Universităţii, Sala Fa-cnltăţel de Sciinţe No. 18 fiind la ordinea zile!. 1. Prescriptnl verbal al «donării ordinare. 2. Raportai Comisinnel verificătoare. 3. Chestiunea hârtiei monete. 4. Demisiona» a doi membrii din Comitet. 5. Or!-ce alte propuneri safl chestiuni ce ae vor mat ivi se înscrie in ordine» zilei. Preşedinte P. S. Aurtlto«. i T I M 1* M L 9 ANUNCIU IMPORTANT. NUMII LA RENDMITDL MAGASIN ■ VUJLT1II* Sub firum SAL. WEISERMAUN Strada Carol I No. tt ( ^ Strada Carol I No. t» I (curtea roche) vls-A-TiH de farmacia Hlssdorfer (O (curtea Tectie) H ris-A-vis de farmacia ■ ltissdorfer. ( J AA sosit, pentru sesonul de veră un bogat asortiment de încălţăminte pentrn BĂRBAŢI, DAME şi COPII. Cn deosebire PANTOFI DF DAMF in tote formele după cele . fy luai din nrmă fasdne şi efectuate din primele fabrici din Europa. li Asemenea un mare transport de cisme lungi de Incht, de Luk H rusesc şi de vacs ca şi Mantale (cauciuc) (le ploie prima qualitate. Sub-semnatul mulţumind onor P. T. Public de încrederea oe . nit dat sns<)issei firme, care până acum nQ depus probe de fina . calitate a Mărfel cât şi de eftinătatea preţurilor, speră ca şi d’acnm |L1 iuainte *a bine voi a ’i da concursul seB, găsind in tot-d’a-una atăt mărfar! fine şi fasonate cât şi cu preţurile cele mai moderate. ' gf Cu totă stima (588 —23.) SAL. W EISERMAXN. E8P0SIT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STRUGURILE NEGRU* OCASIUNE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 Şl 11 ANI I3ST FLACOANE SI CU OCAUA cu preţuri forte reduse şi neauzite pen<3 acum INDIGENE ALBE ŞI NEGRE De Cotnari De 06lu Mart Băşicată » Origăşanî Mischet Negru Vârtos . 0dobeştl Raţlechii Timâiisi VINURI STREINE en jţroa şi en detail De Champagne I De Rbin || Malaga | Cherry > Bordeaux | * Ungaria ||| Madera | Muscat Lunel Nu p<5te concura nimeni cu mine nici iu privinţa calit&ţii vinurilor şi nici in ceea ce priveace preţul lor. NB. Liqueururl, Diferii a CognacurT vieux şi lin Champagne. Ţuică veche naturală şi Unt-de-lemn de Toscana. JSA-. THEODORESCU. PATURI DE LflGARi ( ( < < PATURI, SISTEM FRANCES t | PATURI SIMPLE t PATURI, CAR! SE TRANSFORMEZA INTR’UN MOMENT ţ . irw fautevii. si * ;rv A se adresa la U nii ADOLF DEUTSCH , Magazie de tapete ^ H. HONICH, Tapiţier şi Decorateur, Podul Mogoşdieb ** t .zi lAAA Al ■ !%"■ St 1 STRdnm CA R O WLi ,LA STfcl’A ALBĂ* _A_ "V X S I M JE> O IR. X A. 3ST T întâiul şi renumitul M agitai n de 1NCALTIAMINTE PENTRU BARBATI, DAME SI COPII aub firma PHILIPP QOLDSTEIN ,I.A BTEUA ALBA* Strada Carol I No. 5, (Curtea roche) via-a-via de Siginmund Pragfr. Sctiudu'ml de curând din cele mal renumite fabrice exiatente din străinătate, eu care stau in rclaţiunl intime d« mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi da pe fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese cu nasturi in Idte formele, Sandale, pantofi, sel.j pentru Hăfbaţ* : Ghete de vaci, Ntaroquin, Mtsrorjain snton, Pantofi şi tot ce <■*» atinge de înciiiţăminte KArbătcscl, asemenea pentru Copil t<5t« felurile de ghete cu canturi, elastic şi altele, vc rog a vâ convinge de rvlevor Acostă magasie este una din cele mal ve.rhie din Capitală, cure şl a «iştigat o reputaţiune de ce]e mal frunids** peuto soliditatea şi efunTitatoa mărfurilor, şi Hp‘*r, că şi in viitor voifl fi onorat cu Clientela D-vd-tru. PIIILUT GOLDSTUN, Slnvla Carol 1 S <■ S, (Curtea Veche) vis-â-vis 8© rfsultat© ©acelcut© d© cnră. Ele au îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mai nimerita pentru a priirni cu demnitate pe ospeţiî săi! Atât la isvârele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’uti făcut din nofi reparaţia»!, şi sub-semnatul are onâre a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru t6te mulţămit — Informaţiuni mai de aprâpe lu d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bncurosci. Zaizon lînga Braşov. J LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. ANUNCItJ Călătorii la Braşov pot»fia la iuatitatal Răilor de aburi de acolo, in dosul gimuasiulul român, locuinţe curate şi bine mobilate, cu privirea spre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentrn trăsuri, cu preţuri forte moderate. Direcţiurua băilor dt aburi din Braşov, Un student Nord?S".“îbMdr. vat academia se oferă a preda ■JlC CTIUMK in următorele sciiuţe . Desemn şi pictură, geometria, matematica şi îngenere tote sci iu ţel e necesare pentru pregătirea de a putea intra în şcolele superiore. Afară de aceste va putea da lec-ţiuui de piano, de limba fruncesă şi englesă. A F6 adresa Strada Virgiliu No. fi bis, sefl la Tipografia Thiel A Weiss. De arendat, din districtul Râm- nicu-Sărnt de la Sf. Gheorglie 1878 pe termen da cinci uni. Doritorii se vor adresa lo D-nu StFfan C. Folcoinnu sau în oraşul Râmnicn-Sărat sa îl în Bncuresc! Strada Scaunele No. 14. 5q0 — *’• De închiriaţii s6u de vAndaTO nn P'Bn0 Bo.endorfer cn V I«^ldruj mal multe obiecte din causa de plecare Strada Lnn ini No. 1G. 590 - 0. Leopold Stern, nirea onor. s«I clienţi precum şi la amatori, a deschis nn curs de Piano sura de la G penă la 8, cu preciă forte moderat, Calea Moşilor No. tl). Se cântă nn piano de îlirhîrîaf p* tini>> d" s ln.nî.cn 11 IclL preţa de 3G franci. A se adresa lu i dmiuistraţia (J’arulul ,Timpul*. De închiriat, oiliU mobilate Strada Model Nro. 8, în dosul Hotelului d’Orient. i PUBLICATIUNE. < ----------------------------------------- ^ Iiitei\(i<‘i\ţ.'i aitininistrativă a iikci p.irţi ji armatei ru^esol. inviţi toţi, ( cur) vroosc a lua iu antrepriza )ie calea licitaţiunei, conztrnctiunoa a 5 barac.e ^ de lemn pentru conservarea de provenit al armatei, ce sunt a se lace la Co-trocem, vis-â-vis de palntul de vară domnesc. Fie-care din aceste baracc va avea lungimea de 4) sasine. lăţimea de fi sagiue şi înălţimea de la pământ până h acoperiş de 8 arsine. Aceste barace vor fi construite pc stupi ile lemn gros băgaţi In pământ 4 1', arşină şi păreţii laterali rem.'in fără scindări adică goli; iar acoperişul 4 este de scinduri sein,lumi din mijloc sjirc ambele lăture, eşiud de la stilpl 4 împrejur cu câte '/a arşină afară: pardoseli este de scânduri V arşină ardicato ^ peste pământ: pământul sub pardosâlă se va bate ru pietriş şi nisip. j Lic.itaţiunea este definitiva fără supralicitnţiime \n localul Intendenţei J administrative ruse, la 11 Iulie 1877, 1» ore amiaji. ,1 Concurenţii simt ţinuţi a depune in (liua licitaţiunei o garanţie de 20 , 4 sau garanţie formală a trei comersanţi retunoscuţi solvabili care fiimi supusă 4 şi acceptârei administraţiunel. J Inform.ri detailate, I’lanul şi devizul se pot vedea la ori-ce oră si di A iu cancelaria Intendenţei administrative ruse, in Strada Sfînta Vineri No. tu. LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATOI. .DACIA.* şi la t6te librăriile din ţ6ră se afli de vânzare : METODA DE CURA NATURALA drept coHtraat la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura şi sigura pază contra _ morţel premature §i lingezirel cronioe de â Aug. Wilh. Kânig. PREŢUL 1 LEI NUOI. REGULILE CE TKEBUE PÂpiTE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CENT1M. SOCIETATEA DE ASSIGURARE F02srjDA.a:^. insr isss. Aducem la eanoscinţa. onor. public, că societatea assigurezâ contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscA-6re; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor cansate mărfurilor transportate pe apa. Asemena assigurâijii ^estre pentru copii in tdte coiubinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de uidrte. Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţiâ generală şi la a-geniţile el de prin districte Agent genera] pentru România ADOLF WEINBEUG Colţul atradeî şi curteft vechie (liana roşiii). mm mvm sunam Onorabila Klbrie a Spitalelor di» Oueuresrl rlfuliiid, un al doilea şi splendid ediiicin, la Sinaia sub numirea de %»ULi HOTEL Sub-seninuţii antreprenori ni acestui eJficiu, aducem In cnnosciuţn onor. domni voiagiorî, câ el are 33 îucâperi bine mobilate cu cel mai mare confort (50 paturi), restaurantul cu bucătărie fraucusă şi greca, precum şi vinurile streine şi indigene cele mai alese, o Cafenea cu Biliard unde se găsesc jurnale romane şi streinp, oră serviciul prompt şi tlegant cu preciurile cele mal moderate j J Se află asemenea şi staţiune telegrafică şi poştală, două dîligenţe care pund . n’at îu fie-care (ji cu calea ferată, pornesc din Hotelul MeMuve! (PIopşcI) şi merg la Sinaia în 6 -8 ore. Cu tot-ă ii tini a fti'|y%l,K€IWNKY C '“'' 58-j_i. Antreprenori 0PER1LE MU SI CA LE impriraate in C(Up' Hpft nAstri THIEL »“» • ‘ f OEORGESCU TH„ Două . ..pi"'- „Jntru ‘ pmno. ■ • ■ . Sn.ine rom. Di(mu»l4, pentru o v ce ou piano . ■ ’ k- llnra Viiita ■•■■*•**'*' T 1 » piruo. - 1 ' l-O-»- ‘ pentr. kratochwil a..........- . . MKDEE J. W„ Ro.uAnia, gumlrl'l' p. ntr piM0 MUSlCESCO Q„ Rândului» «“""l’.V.A"tur I, . ■ STERN L ou 10 Per 1 , , xi 'X ^ingut. urni CU OM li ImbowoM (AJ,° M“"Uva) Sl"8«t. und Clav * 4. H rănile Ktinlc pour pi ano forte... und CUvierb. . , v. ______ Clavierb. . nn 4 Uriinuf p*'ur pianoforte.................... l7‘ fitWK. Mandra pentru pi an o fort* . ’ ’ . . * " or Durerea niJ este mare, VaUe brii. pentru'piano . : ’ op !»• v'‘"rlC” ; ” “P'b Oriile pentru piano . . . * L» Favorite, Behottiacn pour pi.vno . , * * Jjik-rotkiv pentru piano ... .................. * ; >r »»• Al'"'" '>•, 1,1 Vâoiroacl, Rohottiioh' pour piano ViKUX K*. Marohe de Cavalerie pour piano ' T6te aoeiUs «a vând ou rabat de th b0 50 10 l’ipogratia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia*