Nr. 148. MERUURI 29 IUNIE. ANUL II. - 1877. ABON AME MTELE IN TOATA ROMANIA : P# iui ................................L. n. 48 l'e 6 luni................................. * 24 P«* 3 lupi................................. » 12 IN strainatatk: 1‘* an ........................... ,60 1NSKKTIPNI SI rkcumk: Linia de 30 litere petit, pa#ina IV, 30 bani. Pe purinft III. 80 bani, pe padina H, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia. Un număr In Capitală 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuro ul liedftc-ţUM şi Administraţiei: l'nlatul „Daeia". ANUNOIUBJ 8» priimuc in «tr&ioUate: La D-ni. ?r«m tuia & Voplm In Viei na, WalfiKhgaaia 10 Â. Oppetit In Virana, Stubrabaztei J; BodoZ Moue In Virana , SsâlentMte 2 j Vimema HrdieJca In Viram,, Teinfalt«tra>u contra, să se încarce supapele.* In acea 7.i, «pr« ameazi, după ce cal-cnlă poeiţia vaporului, Fileas Fogg chiă-mă pe Vintară-Lnme, şi'I ordonă să se dară a deşchide uşa căpitanului apeedy. Ordinul pentru Ventnră-Luroe era tot ca cum'i-ar fi zis să scoată din lanţ un tigru tarbat. Se scoboară insă la cabină, zicând: ,De sigur că’l voia afla tnrbat l‘ In adevăr, dopă eâte-va minute, cn un torent de răcnete şi injurii o bombă siria pe covertă. Acea bombă era câpitannl Spaedv. Era evident că va iabncni. .Dude snntem?* acestea fură cele d in-tâiu cnvinte ce grăi printre înecurile furiei, şţ nu mal este de îndoit, că ar fi fost puţin predispus bietul om la apoplevie, nu ar fi scăpat teafăr. .Dude snnt! — repetă el cn faţa înflăcărată. — La şeapte-zecl mile de Liverpol, — îl reepnnse d. Fogg cn liniştea ce’l carac-terisa. — Piratnle! răcni Ardrew Speedy. ___ Te’am chiămat, domnule.... — Spnmător de mare! — ....domnule, — urmă Fileas Fogg— ca să te rog să ’mî vinzi vaporul. _ Nn! pentru toţi dracii, nn! — Pentru că voifl fi *i!it să'l ard. — Să’ml arzi vaporul ? — Da, cel puţin lemnele din sus, cad nu mal avem combustibil. Hă'ml arzi vaporul? — sbiera căpi- tauul Speedr, care nu mai putea scoate nici silabă, liniştit. — Uu vapor care mă cost căinci-zecî mii de dolari. (250,000 franci.). — Iată, iţi daU şeaî-zecl mii (300,000fr.)» reepnuse Fileae Fogg, oferind căpitanului au pachet de banc-note. Vederea acestor hârtii avu nn efect minunat asupra lui Andrev-Speedy. Nu era de florile mărulnl american ca să nn se misce la vederea unei sume de dolari atât de mare Căpitanul începu eă’şl înece supărarea, eă ascundă toate nemulţumirile contra pasagerilor săi. Vaporul era de doă zeci ani. A'l vinde pentru nn asemenea preţ, era nn câştig nebun.. Bomba nn mai pntea să isbacnească, căci d. Fogg stinsese fitilnl. — Dar machina şi conoa de fer, vor fi tot ale mele? Int'«bă căpitanul cn nn glae de tot incniat. — Dar machinA şi conca vapornlni remân ale dnmitale, domnule. — Ne am înţeles? — Inţsles. Şi Andrev Speedy , apucând pachetul de banc-note, le nnmeră, apoi le afondă în adftncnT posnnar. In tot timpnl acestei scene, Vântnră-Lnme albise. Cât pentrn Fix, era oât p’aci să'l cadă apoplecsie. Peste doă-zecl mii livre cheltuite! Apoi mai dărnia acelui nrs de mare şi machina cn conca de fer a vapornlni, adică mai toată valo area vaporului! Adevărul este că suma furată de la bancă se ridică Ia cincl-zecl şi cinci mii livre! Dopă ce căpitanul iji puse banii bine, Fileas Eogg ii zise : "Domnule, toate câte s’a# întâmplat nn trebue să te pnnă in mirare. Dacă nn a-jnng la Londra in zina de 21 Decembrie, la opt ore patrn-zeci şi cinci minute seara, psrd nn parifl de doă-zecl mii livre. Sciţi că Am întârziat d’a apnca vaporul de la New-York, şi fiind că refneal să mă dnci la Liverpool.... — Şi drăcni să mă ia dacă n’am făcut bine, — strigă Andrev Speedj, — căci această încăpăţânare m'a făcut acum să câştig peste patru zeci mit dolari! Apoi urmă Berios : ‘Sciţi un Incrn, căpitane.... — Fogg. __Căpitane F'ogg, al o inimă de Yankee., Şi dopă ce zise ceea ce credea că este nn compliment pentrn paragernl săB, se gătea să plece când Fileas F’ogg ii zise : ‘Acnm vaporul e al me8 ?, — Fără îndoială, in tot ce este de lemn, se înţelege. — Bine. Puneţi să se strice lemnăria interioară şi arnncaţi-o in foc., Se înţelege facil cât lemn uscat trebuia eă arză pentrn a mănţine aburul la pra-sinnea trebuincioasă. In acea zi arseră băncile, cabinele şi podul. A dos zi, 1!) Decembrie, arseră esparele şi dramele. Desfăcură catartele, apoi le despicară cu satirul. Oamenii echipsginlol se întreceau a sfărâma. Yântură-Lome dărâma, tăia, ferestrnia,— lucra cât zece inşi: cn nn envânt devenise o fnrie a etricăcionel. A dona zi, 20 Deoemvrie, toată lemnăria vaporului, ara tăiată bucăţi. Din ‘Henri-etta, nu mai remăseee de cât nu bastiment de fer. Io acea zi insă, recunoscoră coastele Irlandei şi farnl de la F’aatenet. Dar la zece ore seara, vaporul nn ajunsese de cât în dreptul Queenstovnnlnl. Fileas Fogg nn mai avea de cât doă-zecl şi patra ore ce Bă ajnngă la Londra. Apoi aceet timp abia ajnngea ‘Henriettel, casă meargă la Liverpool, cu tot zorul aburilor. Şi aburii eraO cât p’aoi să înceteze! ‘Domnule, — ii ziee atunci căpitanul Speedy, care In cele din ormă începuse a ee interesa de proectele lui, crede-mă că te plâng. Toate iţi snnt contra. N’am a-jons de cât in dreptnl Queenstovnnlnl. Când ni se coiminiciise faptul cu cfite-va zile 'uainte, am surls, crezând Cil este o născocire răutăcioasă, o mistificare. A trebuit să citim iu .Monitor11 acel faimos decret pentru a ne convinge. Pupă acest fapt, care este coroana tutnlor sndftrilor aduse de regiunii demagogic moralei publice şi bunului simţ. pentru partea sănătoasă a poporului român, scopul ce urmăreşte acest regim, devine evident. Acel s,op este de a discredita tot ce este respectabil şi de a lovi tot ce este onest. După asemenea fapte, suntem In drept a întreba respectuos pe Măria Sa : „Cura mal poate ţine ca miniştri, pe aceia cari prin faptele lor afi comis crima vădită d'a aţiţa pe cetăţeni la ură şi despreţ contra Suveranului RomAnieI“ 1 Ca Suveran al acestei ţări. Măria Sa are datoria de onoare ca să apere prestigiul Tronului, are nn de-posit sacru pe care este obligat să'l conserve la toată înălţimea Iul. Nu trebue să erte nimernl a batjocori şi insulta Tronul, mal ales consilia-rilor sfii, cari sunt cel d'âutăiâ datori a l apăra. — In înalta! Înţelepciune, Măria Sa va înţelege că, nepedepsind asemenea acte, ar fi respunzător înaintea conscinţel sale de corupţia şi demoralisarea ce demagogia aruncă In această ţară. Prin fapte de această natură, demagogia iDfiltrâ In sufletul societă-ţel, convingerea că : pentru a parveni la ce-va in această ţară, omul nu trebue să urmeze calea onoare!, mancei, abnegărel, devotamentului leal, ci calea viciului, trădărel, calomniei şi cinismului. Uepresentanţinnea radicală, prin vice-presidentul el, atacă religia şi clerul. Oonsiliuril Tronului insultă Tronul. Scriitorul „Ghimpelui* poartă medalii de onoare. Ne întrebăm acum : ce mal ră-măne demagogiei de făcut pe calea celui mal cumplit desfreâ, celei mal desevărşite conrupere a simţului moral al Naţiune!? Un A banal. RIN A FAR/. DupA ştirile dia Viena, resbelul între Turci şi Muntenegreni poate sâ fie privit ca terminat. Se asigurft. ca motivele retragere! Turcilor din Muntenegrn, sunt politice şi anume c?l Austria ar fi ameninţat pe Poartă, că dacă trupele turceşti nu se vor retrage, trupele austriace vor intra «— Al— eselamă d. Fogg.,— Qneensto-nuî est« acel ornş file c&ruî focuri le zărim? — Da. — Putea-vom oare ph intrSm in port ? — Nn 'uainte de trei ore. Nnmaî când 0 fi marea în matca eî. — S5 aşteptSm!»— respunseliniştit Fi-leas Fogg, fără ca figura lnî fa trSdeze c5, 1 rintr’o înalta inspiraţie, el avea să încerce incă o dată a învinge cumplita restrişte 1 In adevăr, (Jaeenstovn este nn port pe coasta Irlandei, unde transatlanticele caii vin din Stateie-Unite, aruncă sacii ca scrisori. Acele Bcriforî trec la Dnblin co nn tren al căiei ferate tot-d'a-nna gata de plecare. De la Dnblin ajanae la Liverpool cu vapoare de mare vitesâ,— aţa că ajung cu dofi-spre-zece ore mai curând de e&t cele mai iuţi vapoare ale companiei maritime. Cele doă-spre-zece ore pe care le câştigă curierul AmericeT, voia sa le câştige Fileas Fogg. Si in loc d’a ajunge *Hen-rietta,, a doua zi seara la Liverpool, va ajnnge la amia/.i, şi prin urmare, va avea timp fă fie la Londra înainte de opt ore pat^a-zeci şi cinci minate seara. Pe la unu din noapte, «Renrietta*, intră în portal QaeenHtovm AtnncI Fileas in Muntenegru. Cu toate acestea trupele turceşti nu s’aâ retras de cftt după ce Cabinetul diu Viena a luat angngiamentul de a hotărî pe Muntenegreni să observe o atitudine paclnieă. Despre direcţia, lu care aU plecat trupele turceşti de la graniţile Muntenegrulul, pănă acum nu se seie nimic positiv. După ştirile din Ca taro o parte va pleca la Dunăre eară alta In Tesalia. .Journal oficiel* publică mal multe decrete ale ministrului de Interne Fourtou, prin care se fac o mulţime de permutări, şi anume fl prefecţi. 10 secretari generali, 36 subprefect! şi 56 consilieri prefectori-all sunt parte noâ numiţi, parte permutaţi. Clericalul Emil Carron a a fost numit prefect al departamentului Haute-Marne. Turiştii republicani din Franţa aâ constituit sub preşedinţa senatorului Arago, un comitet, care s’a Însărcinat a controla în tot cursul campaniei electorale, faptele guvernului şi a le aprecia din punct de vedere teoretic şi practic. Asemenea comitete s'aâ constituit apoi şi in Lvon, Marseille şi alte oraşe principale. „Pol. Corr.* corfhmicâ de la 6 Iulie, din Ragnsa următoarele : „Cea mal mare parte a corpurilor intrunite de sub comanda lui Suleiman Paşa şi Aii Saib Paşa, aâ plecat spre Scutarl şi Antivari. E probabil că trupele vor fi transportate, parte la Dunăre, parte în Tesalia. Atftt în Herţegovina, căt şi în Albania, toate forturile şi redutele aâ fost aprovisionate pentru un timp mal indeluDgat; afară de aceasta> sub comanda Iul Mehemed Aii Paşa va rămânea aici un corp turcesc destul de mare pentru defensivă. Ziarul „Colos* comunică din Cons-tantinopol ştirea, că locotenentul Puşkin. care a fost prins la Sulina de către turci, făcând o încercare de a scăpa din Inthisoare, a sărit pe fereastră şi a rămas mort. REVISTA ţHARELOR Ciudat! Până şi „Reforma a început să dea bobftrnace guvernului, aşa in cftt d. Brfttianu poate sâes- Fogg primi o viguroasă strângere de mână din partea căpitanului Speedy, care remase pe scheletnl de fer al vapornlnî seu, schelet care preţuia mai mnlt cu jumătatea preţului cn care’l venduse. Pasngerii să deteră jos îndată. Fix in acel moment avn o dorinţă sălbatecă d’a aresta pe d. Fogg. Dar n’o făcu! Pentru ce ? Ce lnpiă era într'ensnl ? Revenise el oare asupra opiniei despre d. Fogg? înţelesese oare că se amăgise ? Totu’şT Fix nu lăsă pe d. Fogg, care, fără să resufle, se nrcă in trennl de la Qneenstovn. La unu şi jumătate din nopte ajungea la Dnblin. In zori ne îmbarcă iuta pe nn vapor— a-deverat sul de oţel, care străbate c’o siguranţă şi iuţeală estraordinară, distanţa până la Liverpool. La doă-spre-/.ece fără doă-zecl minute, in y.ina de 21 Decembrie, Fileas Fogg se cobora în fine pe cheiul Liverpooluiuî. Nu mal avea până la Londra, de cât şaseore. Dar in acel moment, Fix se apropia, ii pune mana pe nmăr şi, arătândn’I mandatul, iî zice : «Dumneata eşti FileaB Fogg? — Da, domnule. — In numele reginei eşti arestat!. (Va nrma). clame ca Ccsar pătruns de cuţite: „Şi tu, Valeutiuene!“ Reproducem din acel ziar următorul articol, se înţelege, cu c.urio-sitate : DOMNUL GENERAL FLORESCU KVKN1MKNTKLK ACTIIAI.K O naţiune In resbel, are nevoe de braţele tutnlor fiilor el. Nu înţelegem dar atitudinea guvernului şi mal ales a d-lul ministru de resbel, in faţa generalului Florescu. Nu ne putem esplica causa saCi motivele pentru care acest vechili ostaş român nu este încă chemat In activitate ! înţelegem ca d. Florescu să nu fie chemat de către d. Brătianu, ca să compună împreună un minister; inţelegem ca actualul guvern să'l combată in alegeri; înţelegem ca să combată ideile sale politice saâ actele sale ca fost ministru; — dar nu putem înţdege de loc, pentru ce d. gpneral de divisie Florescu nu este încă chemat la armată; pre când s’aâ chemat alţii de diferite opiniunl politice, pentru ce nu s’ar chema şi d-nealu! ca să comandeze cel puţin un corp de armată? Ce fel, vedem că s'aâ cbemat şi reintregat In serviciul activ al armatei, fel-de-fel de fn'divizl, despre cari mulţi nici nu mal ţineaO chiar minte că aCi fost vre-o-dată militari, fel-de-fel de oameni, cari s’aâ văzut uevoiţl de a demisiona din armată pentm diferite motive, iar acest general, unul din cel mal patrioţi şi înalţi militari, este lăsat In retragere, şi in ce timpuri ? în timpul cel mal critic, într’un timp în care ţara are nevoe de capacitatea, de braţele, într’nn cuvânt de concursul tutnlor? Am fost cer mal energici luptă tor! în contra sistemului guvernului Catnrgi; am desaprobat actele regimului trecut, şi adese-orl am combătut chiar personal pe fostul ministru Florescu; — însă cftnd este vorba de d. general Florescu, de acel general căruia datorim în mare parte, lăsând pasiunile politice la o parte, organisaţiunea armatei române, nu putem de cftt să desaprobăm cu desăvârşire nedreptatea guvernului vis-a-vis de d-sa. Ni se va obiecta poate că d. general Florescu a participat la actele ministerului Catargi, şi că actualmente se află sub acusaţiunea Camerei. La aceasta râspundem mal dinainte, că generalul Florescu nu este condamnat; că faptele pe care comitetul de acusaţiune le-a pus în sarcina d-luf Florescu, nu sunt de loc de natura acelora cari ar putea justifica lăsarea în neactivitate a unul general capabil , instruit şi activ care se bucură de prestigiul şi încrederea armatei. Nu voim să atingem pe nimeni, dar nici cel mal neîmpăcaţi inamici al d lui Florescu, nu vor putea contesta, că chemarea sa In activitate ar face impresiune favorabilă asupra armatei, şi opi-niunea publică ar aproba un asemenea act de înaltă dreptate, şi mal Înaintea de toate, de mare necesitate pentru ţară în împrejurările critice de astăzi. In faţa cuvintelor rostite mal deunăzi în cameră de către principalii ac.usatorl al foştilor miniştri, ca dd. Stătescu, Ionescu, Vernescu ş. a. şi mal cu seamă în faţa rezultatului cercetărilor Curţeî de Compturl asupra gestiunel d-lul fost ministru Florescu, guvernul nu mal poate avea nici un cuvânt spre a chema cftt mal în grabă în serviciul activ pe vechiul şi esperimentatul general al ţârei, renunţând la capacitatea sa militară şi la braţele unul oştean, care este aşa de trebuincios in împrejurările actuale. Oare Franţa , Germania şi alte state nu aâ făcut apel la braţele tutnlor fiilor lor de orl-ce opiniunl politice, şi nu am vâzut in timpul resbeltilul din urmă, bărbaţi de toate colorile politice, republicani şi le-gitimiştl, bonapartiştl şi orleaniştl operând împreună contra inimicului comun al patriei? Urele politice şi pesonall trebue uitate cu desăvârşire în momente supreme, deoare-re numai folositoare nu ne pot fi în asemenea momente, când are să se decidă despre soarta şi viitorul României. (Reforma). CRONICA Vineri, 24 curent, Măriile Lor aâ Întrunit la prânz, la palatul de la CotrocenI, pe A. S. principele Gort-ciacoff, mare cancelar al Imperiului Rusiei, pe EE. LL. D. consiliar de Stat actual Freederieksz, pe d. baron Stuart , agent diplomatic şi consul general al Rusiei, pe doamnele delegate ale comitetului central din Iaşi, spre a remite M. S. Doamnei ambulanţa organisatâ de acest comitet, precum şi alte notabilităţi. D-nil miniştri de esterne, de justiţie şi de resbel aâ luat parte la acest prânz. A S. Mare-Ducalâ Principele Hen-ric de Hessa s'a întors, Sâmbătă 25 curent, de la Zitnnicea, şi s’a pogo-rît la palatul de la CotrocenI. Duminecă 26 curent, Măriile Lor aâ dat un prânz In onoarea A. S. Mare-Ducalâ Principele de IIes8a,la care a asistat afară de suite, d. baron de Alvensleben consul general al Germaniei. Colegiul III de adunare din Do-rohoiâ, a ales de deputat pe d. Va-sile Caleantranr, cu majoritate de 76 voturi. S’a dat medalia Bene Merenh clasa 11 următoarelor persoane : D-lul Socec, librar-editor, pentru zelul şi activitatea ce pune în res-pftndirea prin tipar a operelor marilor noştri poeţi şi autori, precum şi pentru editarea mal multor cărţi didactice ; D-lul L. Wiest, artist în vioară, pentru meritele sale artistice, câştigate în timp de aproape 40 de ani, şi pentru frumoasele sale com-posiţiunl musicale, şi D-lul Al. Fleohtenmaoher, artist in vioară, pentru meritele sale artistice şi pentru frumoasele sale pro-ducţiunl In cultura musicel uoastre naţionale. Pe la Siştov aâ trecut pănă la 5 Iulie 120 mii Ruşi, între cari 20,000 cavalerie. Tunuri, afară de cele de asediâ, sunt 250. Iutre Zimnieea şi Turnu-Mâgurele sunt vr’o 80,100 linşi. La 4 Iulie, marele Duce Ni-colae, generalul Ignntieff şi statul major aâ trecut Dunărea şi cuartie-rul general a fost mutat la Siştov. Armata rusească după ce » trecut Dunărea, s'a împărţit în trei corpuri: unul operează spre Rusciuk, altul spre Nicopoli, iară al treilea înaintează spre Balcani. Pentru răniţi S’a primit pentru Crucea Rafie de la d-na Aristea Christodoresou 1 kilogram 50 gr. scamă, care s’a şi Înaintat la destinaţie. Redacţia mulţumesce pentru această oferire. Persoanele mal jos notate din districtul Durohoiâ aâ dat in folosul armatei următoarele sume de bani. Ministerul le esprimâ vinele sale mulţumi». £*• Grigore Popovicf, din comuna Severin, |er 200. D. Haim Nusem, din comuna Darabani, lei 150. D. Nicolae SoBan. din comuna Cor-doreni, lei 220. D. Panait Casinair, din comuna Hera, lei 300. D. Aleeu V. Miclescu, din comuna Hera, lei 300. D. Lupa Zarafii, din comuna llera, lei 235. D. Aleeu Miclescu, din comuna Surharaâ, lei 300. D. Costi Vasiliâ, din Comuna Bro-scăuţi, lei 235. D. Sloim Vainstaim, din comuna Rădăuţi, lei 100. D. Dimitrie BotPz, din comuna Havărna, lei 235. D. Ştrul AvramSmat, din comuna Mamorniţa, lei 157. D. S. Holban, din comuna Buda, lei 100. Parohul Anania Lâzărescu din comuna Săveni, lei 150. D. Peisiha Misiloeşi Solomon Mi-chelsteim, din comuna Săveni, lei 200. Totatul listei: 3,105. Această depunere s'a făcut la casieria centrală, după cum probează reeepisele cu No. 1,544, 1,613,1722 şi 1.747. Publicăm următoarele scirl oficiale: Iswail, 26 Iuniâ. — Vapoarele turceşti Îşi urmează escursiunile pe lângă ţermil Mării Negre, căutând a causa perderl armatpl ruseşti aşezate în localităţile vecine cu ţârmil şi poate chiar a pătrunde pe Dunăre. Ast fel la Sulina, care acum e părăsită de poporaţiune. s'aâ oprit erl dimineaţă noâ vapoare, şase mari şi trei mici, şi-aâ bombardatu-o cau-sându ’l însemnate stricăciuni, şi provocând chiar şi un incendiâ. La gura Dunării cu acelaş nume ar fi sosit tot erl alte doă-zecl vapoare turceşti. Un altul care se află pe la gura Kiliel, luând în goană o barcă de la GibrianI, s’a înâmolit. încercarea făcută de turci, d’a pătrunde pe gurele Dunării, ar putea causa mari dificultăţi oştirel ruseştf din Dobrogea, dacă ar reuşi. Pentru a împedica Insă reuşirea el, comandantele armatei ruseşti din Tulcea a luat mâsurî serioase, aşezând în cursul apel torpile, cari ar arunca în aer vasele ce sar încerca să înainteze. Vinerea treoută. vre-otrel vapoare de resbel s’aâ îndreptat de la Brăila spre Călăraşi, Turcii aâ tras câteva obusuri asupra vapoarelor. Unele din obusele Turcilor aâ căzut In co-lUUTlft Socariciâ, nefâc*nd alte stricăciuni de cât spargerea uşel de la o casă. Un monitor turcesc se preâoablă pe dinaintea Călăraşilor, Socariciulul şi Ciocăneştilor. Luarea Tlmovel de către oştirile ruseşti este oficial confirmată. Garnisona acelei localitAţ1 se com- T I M P D I, punea iU 3.000 redifl, un corp de cavaleria şi de artileria. Lupta sa sflrşit SftiubAtA seara, i'And Ruşii ati intrat victorioşi In acel oraş, făcflnd prisouierl căte-va sute de cavaleri. Poporaţiunea ‘ 11 primit cu entn-siasm ; s'a cftntat uu Te-Demn pentru M. S. Ţarul şi pentru ariuata sa. Aflam In momentele din urma cA s’nfl trAmis doA monitoare rusesc! pentiu a lua vaporul turcesc lnoino-lit tn apropiare de Vllcov, de care vorbesce scirca ce publicAm mal sus. Elevii premianţi intuia din ocoalele secondare ale capitalei : J.iceul sân tu! Stiva. Clasa 1, Nedelescu George; Clasa 2, la-comescu Aleeandrn : Clssa 3. Sărăţeami Constantin; Clasa 4, Nedelcu Nicolae; Clasa 5, Nicolaioscn Constantin I; Clasa 0, Iliotu Constantin : Clasa 7, Oevidascn Ale-sandru. Liceul MaiA-Bastirab. Clasa I, Perieţeann Constantin; Clasa 2, Popovici Petre, Clasa 3, Ipceauu GregoriO; Clasa 4, Vericeann Italinin ; Clasa 5, Plo-pnann Constantin; Clasa t>, Găvănescn Toan, Clasa 7, Brătilă Mihail. Seminarul Central. Clasa 1, Florea Georgescn Racoviţa); Clasa 2, Georgiu Bungeţiann (CosovSţn) Clasa '3, Nicolae Nastasescn (Rucărl; Clasa (.Demetru Bnngeţianu CosovSţu): Clasa 5, Ovid NlnacaUann (CAmpu-Lnng); Clasa 6; loan Micescu (Valea-Dragnlul); Ciasa 7, Georgin Clinceann (Clinc»nî). Gimnaziul I.azăr. ClaBa 1, Nicnlescn Ştefan 11; Clasa 2, Manolesco Constantin ; C'asa 3, Nicnlescn George ; Clasa 4, Kanten Emanuel. Gimnastul Mthni-Bravul. Clasa 1, Nagnlicî Michail; Clasa 2; Stoenescn Constantin ; Clasa 3, Teodo-raacn loan ; Clasa I, Antonin Ilia. Gimnastul lilalel-Basarab. Clasa 1, Boţea Anton ; Clssa 2, Oio-ciann Dimitrie. Şcoala superioară de Comerciâ din Bucureşti. Clasa 1, Swefelberg Isac; Clasa 2, Popof Cristn ; Clasa 3, Elefterin Grorge; Clasat, Dnmitrescn Dnmitrn Il-lea. Şcoala normali primară CaroI 1. Clasa I, Borşn-Conetantin (Tntova); Clasa 2, Potercă Nicolae, (Dolju); Clasa 3, (ebâşanu Nicolae, (Mnscel). VARIETATE (Urmare), In timpul acesta, sosi servitoiul căruţaş, Florea Gheorghe Popescu. ea sA-I dea socoteala, şi loniţa Tu-dorache, vfzăndul pe Sterie Nico-lau cu treaba, pleca , la rftndul sSfi, la prAvaiie. Dupe luarea socotelel, Sterie Nicolafl care era încălţat cu nişte şoşoni căror le lipsea mal mulţi nasturi, trimise pe Florea Gheorghe Popescu sA-I cumpere nasturii de care avea trebinţA Acesta 9e duse, lnsA nu ’şi putu Îndeplini însărcinarea. căci nu găsi nici un ovreiO cu prăvălie deschisa. pe ia 8 ore, dupe plecarea lui Florea Gheorghe Topescu, sosi tesghetarul, C.rigorie ŞerbAnescu , care 'şl dete şi el socoteala şi se depArtA. O ora dupe aceasta, pe la 9 trecute. Sterie Nicolafl intrâ In brutărie, numără painea şi se reîntoarse iarAşI In odae la densul. G jumătate de ora In urma, servitorul frAmAntAtor Costache Ionescu, intrA la densul In odne şi ’1 Întreba ceva relativ la serviciul brutăriei. Sterie Nicolafl SI zise cA’I va aduce răspunsul IndatA. Costache Ionescu eşi Şi aşteptA ln van răspunsul cerut. In cele din urroA, crezănd cA stăpânul săfi se culcase, nu mal cuteza sA intre pentru a-1 deranjn. Din momentul acela, Sterie Nicolafl nu mai fu văzut de nimeDl. Cu toate acestea, luminarea urse noaptea tArzifl ln odae la dăDsul. cAcI, multa vreme IncA. prin ochiul din fundul odAel 9nle fi piin ferestre, se văzu lumina. Sgoinot de lupta snii de altA violiuţA nu se auzi de nimeni inA-untru. A doa-zi, servitorii brutArie), obicinuiţi a vedea pe Sterie Nicolafl e-şind de dimineaţa din odaea sa, observând cA el nu mal apare, se Îngrijiră şi deterA de veste poliţiei. Oamenii autoritAţei deschiserA uşa şi pAtrunserA luAuntru, fArA a constata vr'uu deranjament prin casA. Toate lucrurile eraO aşezate la locul lor. Pe pat. el remarcnrA paltonul lui Sterie Nicolafl, ceea ce ’i fAcu sA creazA cA el plecase numai In surtuc. Casa de fer era InchisA. Cu toate acestea, cheile el se gA-sirA sub salteaua patului. CAutAn-du-se Intr’dnsa. nu se gAsi nici o sumA însemnată de bani. Aurul ce ea trebuia sA conţie fusese sustras. Autorul sustracţiunel, prea dibacii! pentru a nu lAsa nimic ln casA, neglijase de a ridica cAte-va fişicurî cu gologani de aramA, o salbA de aur şi alt,A monudA mărunta. (testul lnsA. care dupe declaraţiunea tovarAşulul lui Stere Nicolafl trebuia sA fie considerabil, fusese dupA cum am spus, ridicat. •lustiţia fAcu posibilul pentru a gAsi indatA cheia unei enigme care, de la început, pAru spAimAntAtoare. Ea nu scuti nici alcrgArile, nici în-formaţiunile, nici cheltuelile. Fiind cA sgomotul se respAndise cA Sterie Nicolafl fusese văzut la Varna, in Turcia, agenţi furA trimişi in acest loc pentru a '1 cAuta prin oraş, prin munţi, pe ln monastirl. Toate cercetă -rile lor lnsA remaserA zadarnice, căci Sterie Nicolafl, victima a unei crime, pe cAt de oribile, pe atAt de aiula-cioase, nu pflr sise imprejmuirile capitalei. Cadavrul lui era ascuns şi îngropat cu grijA, lntr un loc soli tar şi neştiut (le nimeni. OmorAto-ril, pentru a amAgi justiţia, respAn-diserA acel sgomot, pe care viitorul era sA'l desminţA In modul cel mal formal. Un alt mijloc de a face irnposi-bilA descoperirea adevărului fu o noA rumoare ce se ImprAştiA in public. O femee, numitA Dumitra Manole, se duse şi spuse unchiului lui .Sterie Nicolafl, care poartA numele de Nicolafl Stan, cA o fată, anume L«*an-ca Ţiţei GhiţA, a auzit pe nevasta unul Spirea Radu povestind cA, in noaptea de 22 spre 23 Decembrie 1873, bărbatul el veni»» acasă cu mantaua plinA de sAnge şi o pusese sA i-o spele, zicănduT sA tacA, cAcI nu estre bine. Conclusiunea ce se trAgea din acest fapt este cA acel Spirea Radu asasinase pe Sterie Ni-colafl. Instrucţiunea se grAbi a lua in-formaţinnile cele mal precise asupra acestui fapt, de o mare gravitate, dacA ar fi fost esact. InsA, iatA ce descoperi. Spirea Radu avea, ln adevăr, o manta; lnsA nici o datA ea nu fusese spAlatA, nici nu purta urme de sAnge pe dănsa. Noaptea de 22 spre 23 Decembrifl, 1873, el o petrecuse afarA din capitnlA, In cAtunul CAl-dAraru, la d-na Marghioala Protopo-peasca, unde In calitate de vardist, fusese trAmis de comandentnl corpului al şaselea, ou o scrisoare la fiul acesteia numit lancn, ca sA cumpere făn. Ln ziua de 24 Decembrifl, adică imediat dupA întoarcerea sa ln capitalA, el fusese arestat şi depus In penitenciarul VAcArescf, fiind cA se descoperise cA mAncase nişt» bani al corpului din care făcea parte. AceastA subită întemniţare, precum şi silinţele interesaţilor de a acredita versiunea mal sus raportatA, era de naturA a face sA circule asupra acestui spirea Radu rumori de sAnge şi de asasinat. Cu toate acestea, justiţia gAsi cA nu era nimic fundat In aceste sgomote, cA Spirea Radu n’nvusese nici o cunoştinţA, nici a-mieiţie cu Sterie Nicolafl, şi cA trebuia să’şl lndrepteze, prin urmare, lnvestigaţiunile aiurea. Dn lucru de o mare importanţă ’l lipsea instrucţiunel pentru a’şlfixn cercetările; era corpul lui Sterie Ni-colaQ. Ea nu era sigură dacă acesta a fos emorlt safl dacă inal trăeşte Încă. Cu tonte laborioasele şi neadormitele sale cercetări, ln curs de aproape doi ani de zile, ea nu pusese mâna pe nici un element care să o lumineze asupra acestui punt. Ea se decise cu tonte acestea, sA mai aştepte înainte de a şl zice cel din urmă cuvent. (Horn. lib). (Va urma). ECOURI. Un tutd vitreg. — MulţAmitA voturilor date de cel 50 de alegători (din 5000 de alegători înscrişi) avem astăzi de Tată al Capitalii pe marele C. A. Rosetti. Fericiţi contribuabili al Capitalii (safl mal bine zis contribuabili al lui Rosetti-Ser-rurie & C-ie), bueuraţi-vă de alegerea voastră! Ştiţi cum afl început părinţii oraşului economica d-lor administraţie? El bine, citiţi desbate-rîle Consiliului Comunal, şedinţa din 14 Iunie ln .Monitorul Primăriei" no. 17, şi veţi vedea cA aceşti vitregi părinţi al oraşului afl cheltuit pentru arcul de triumf neisprăvit sub care a trecut M. Sa Împăratul, bunicica sumă de *53!) lol 35 Imul! — Se şt ie de toţi cA dacă prii mirt-a făcuta Majestdţil Sale a fost splendidă, aceasta se datoreşte numai iniţiativei cetăţenilor care s afl grăbit a Inpodohi casele lor, ear nici cum municipalităţii care n a fost In stare a termina la timp nici acel singur arc de triumf, care cu toate acestea, a costat peste 8500 lei noi. — Se zice Insă că din aceşti bani s’ar fi cumpărat haine negre şi mănuşi albe pentru mal mulţi domni Consilieri, care trebuiad să prii-mească pe Înaltul oaspete. — El bine Încă cAte-va asemenea priimirl oficiale şi de sigur d-nil Sermrie & C-ie nu numai îşi vor relnoi gar deroba. dar vor cumpăra şi imobile — dar ce vreţi, ast-fel vrea naţiune a. A propos de Întâmpinarea făcută Maj. Sale Împăratului la gara Tîr-govişte, un martor ocular ne povesteşte următoarea anecdotă : D. C. A. Rosetti, primarele oraşului, aştepta pe peronul gării avănd ln mănA nesăratul d-sale discurs, (sarea era aşezată deosebit pe otavă); la stAnga d-sale sta domnul Consilier Mano-lescu In frac, cravata albă şi ţiind-în mftinl — tava cu . . . (era să zic, cu dulceaţă) cu păinea şi sarea ce urma a se prezenta MajesităţiI sale. Democratul nostru Primar impacient, nervos (nu dejunase încă) apostrofează deodată pe colegul săft cu cuvintele ; .El! Manolescule, ţine tava „mal bine. Ce ! al uitat deja tim-„pul acela cănd erai la majorMişa,...* Răspunsul d-lul Manolescu nu se putu auzi. cAer In acel moment şueratnl locomotivei anunţă intrarea trenului Imperial în gară. (Un contribuabil). Atragem atenţia poliţiei capitalei asupra unei plAngerl care va fi împărtăşită de toţi aceia cari se interesează de viitorul generaţiunel năs-cf-nde. Trecănd pe dinaintea vre-unel cafenele, aruncaţi-vă vederea înăuntru şi veţi vedea o mulţime de copil, bănd, fumAnd şi jucănd biliard. Ce vor deveni aceştia) Negreşit că nici buni cetăţeni, nici buni capi de familie, nici oameni de muncă şi ordine, dar sdravenl şi turbaţi radicali ! Nu seim dacă această înclinare tristă a generaţiei noastre intră In vederile guvernului, — dar In numele acestei ţări, 11 rugăm să liseze de toată nsprimea regulamentelor poliţieneşti contra întreprinzătorilor acelor cafenele safl grădini, pentru a pune capăt unei asemenea des-raăţărl care ameninţă a compromite o genernţie Întreagă şi cu ea poate chiar esistenţa Statului romăn. Primim de la Olteninţa următoarea scrisoare ; De către brutarii din acest oraş suntem speculaţi In modul cel mal neomenos. Păinea, care este mal mult tArăţe, o vinde pe preţ de 40 bani bucata şi aşa zisa jimblă, cu 50 bani. De şi preţurile sunt exagerate, dar cualitatea pănel este cu totul vătămătoare sănAtAţel. căci este crudA şi acră, neţinăndu-se nici nn cont de regulamentele esistente In această privinţă. Da căt-va timp, onor. Pri- măria a numit advocat pentru a f susţine procesele do contra-venţiu-ne la judele plAşd. Cu mari dificultăţi a putut isbuti să se condamne cAţt-va din acr-ştl brutari la arest şi amendă In folosul Primăriei, amendă care se urcă laţifradeSOO franci şi care pănă acum nici nn s’a împlinit de perceptorul urbei, astfel că acel brutari se văd cu totul încuragiaţl de autorităţi. In interesul orăşenilor, am crezut bine a vă pune aceasta ln vedere, rugAndu-vă respectuos a denunţa faptul ca sA vază şi d. prefect de Ilfov suferinţele orăşenilor şi paguba ce suferă comuna din negligenţa d-Iul perceptor, cu nelnplinirea aniendelor ce i sunt date spre esecutare. Nu ne aşteptăm aşa mult de la perceptor, care mal 'nainte nu ocupase alte funcţiuni de căt aceea de notar prin comune. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havai). Serviciul de la 12 Inlie, amiazi — Berlin, 9 Iulie. ,Reicbst\nzeiger. pnblică o ordonanţa imperială care opresce esportarea cailor. To-tnşî camera Imperialul este autorisata să acorde escepţil. Conitantinopol. 9 Iulie. Afită-seară ministrul marinei a plecat sa inspecteze fortificaţiile Balcanilor. Corpnl Ini Snleiroan-Paşia se va duce la Dunăre. Circulă sgomote pesimiste. Şira, 8 Iulie. Legaţia italiauă a cerut Porţel ca privilegiul acordat vaselor grecescl d’a intra în porturile blocate, să se acorde pi vaselor italiaue. Berlin, 8 Iulie. Ziarele vorbesc că s’ar putea ca flotele englese pi austriaco să lucreze împreună în afacerile turcesc!. Viena, 8 Iulie. Pentru a râsipi banuielele AnBtrîri, Rusia ’î-a reinoit asigurarea despre desinte-resarea ei personală. Principele GorciacofT a protestat contra violărel neutralităţel teritornlul persan prin care Tnrciî ’şl-a8 trecut trupele. Conslantinopol 9 Iulie. Nnmeroşl Circasienl pleacă. Amiralul engles Horby, comandantul flotei, a venit teri. Va avea cerând o audienţă la Sultanul. Mukbtar-Paşia îşi nrmeaz,ă apropiarea de Kars. Ruşii concentrează forţe multe la Ar-daban. Intrarea în portol Smirnei b’» oprit oficial- Londra, 9 Iulie. •Camera Comunelor.,—D. Northcote de-sminte scirea ‘Gazetei din Colonia, tn privinţa pretinselor declaraţii ce ar fi fScot d. Layard despre ocuparea eventuală a Con-stantinopolulul de către tropele engleze. D. llardy, anb-secretnr de Stat la ministerul de resboid, declară că trupele strânse la Aderohot nn snnt destinate a fi trămise în străinătate. Parfo, 9 Iulie. I se depegează ziarului ‘Gazeta de Colonia, din Viena, că după ştirile sosite din Con stan ti no pol, în cea din urmă audienţă ce i s’a acordat, Layard ar fi declarat Sul-tannlul, că Englitera crede că a sosit momentul pentru intervenirea eî. Layard a mal adaus, că Rnsia ar respinge propunerile de pace ale Kngliteî, Englitera ar fi silită să ocnpe Dardanalele şi Coastantinopolul spre a scoţi interesele englezescl şi tor-cescL Dacă Turcia s’ar opune, în cas de necesitate, Englitera va forţa intrarea. Sultanul a respuns evasiv, recomandând re-presentantnlul englezesc a se adresa către minister. ‘Gazeta de Colonia, zice că demarşele ambasadorului Layard ad fost motivate prin împrejurarea , că Englitera bănnesce ca Namir-Paşa ar fi plecat la Dunăre spre a începe negoţiări de pace co roşii, fără de a recurge la intervenţinnea Engliterel. Jn genere în Viena se crede, că această presupunere nu e lipsită de temeid, cu toate că Poarta nn consideră momentul ca favorabil. Engletera se teme ca nn cumva inflninţfl el asupra Porţii să fie micşorată. De altă porte ambasadorul Layard ar fi declarat că Englitera va părăsi neutralitatea şi va intra în acţiune contra Rusiei. La ConBtantinopol se crede, că această de-claraţiune s’a făcut Se crede că admira-lul englezesc a venit spre a se înţelege ca Poarta relativ la o eventuală ocupaţiune a ConstantinopolnluT. Onor. Domn! abonaţi, a căror abonament esplră la Anele aceste! Iun! sunt lucii odată rugat! a relnoi imediat abonamentele lor spre a nu suferi întârziere In primirea ziarului. Admlniatraţlunei PREMIURI I 'KNTKI ' ABON AŢI I „TIMPULUI" Gravitatea împrejurărilor dafl ziarului nostru o mare importanţă. Direcţia lui Işl dă toate silinţele pentru a corespunde Imbrăţişărel * de Aaiig. Aot. (fr. 500) 8% l87i 200 România C-l* de Aaaig. Aot (rr. 100) 80/0 1873 45 Hand&t ...... ~ --- --- Tmpr. Municipale fr. 10 --- --- --- Aot. financiare Romăne 8% --- --- --- Cil le ferate Ottomaae --- --- --- Act. (fr. 400) »% --- - Renta Romănă .... OOPOANK Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- --- --- , Domeni&Ie eroi rate --- --- --- D Foncabre rnrale Iulie --- --- --- k Oomtnale .... --- --- --- DKVIBR Pari» ....... «curt _ 9910 Marfillia......* . --- --- --- --- --- Anvei's........ . --- --- - Elveţia . . •...... --- --- - Londra ......... --- --- --- Londra domioite..... --- --- - Amsterdam ....... --- --- Vien» .... .... --- --- Berlin 10 £ile ...... --- | 1B2I/-J --- Lipsea ......... --- --- --- Esoompt........ --- --- Lira Otoman...... --- --- --- Galben austr....... --- --- Agio e. Argint..... 1 --- --- CURBUL V1ENE1 9 Iulie (nt. n.) 1877. Metalice......... . 61 10 Naţionale . ;....... 70 Renta in anr...... . . 72 65 bose........• * . . 112 30 Aoţiunile băncel..... . . 799 --- CreditnrI........ . 145 50 Loudon........ . 125 50 Obligaţiuni rurale ungare . , . 75 25 , temei v-r . . . , . 7? 75 , transilvane . . . . 73 70 Argint în mărfuri .... . . 109 --- Dniatul........ 97 Napoleonul....... . . 10 02' Maro 100 ..... « . . . 61 75 CURSUL DE BERLIN 9 Iulie (et. n.) 1877. Acţiunile cililor ferate române . Obligaţiunile române 6 . . . Priorităţile căilor fer. rom. 8°/, . împrumutul OppenheÎTu . Napoleonul..................... IC 32 Viena, termen liuig . . . Paris , scurt.................. — — 12 90 51 50 49 25 84 - An'iţl (. Ia fie-care Şi spectacole ROMANE, FRANCAI SI GERMANI Compania dramatica jWfUtiri cu concwttU artiilic al D lui M. PASC AL Y TEATRUL CEL AI A R E Marţi Ja 23 Iunie 1877 REPRESENTATIDNE EXTRAORDINARA IUNT FOLOSUL Familiilor soldaţilor români râniy • Dată de elevii Conservatorului de muBÎca ;i declamaţie din Bucuresci. TEATRUL DE VAR! SRADIHTA OUICHARD LeopoW Stern, Ş3BSS atrt» onor. «SI cli«u\I precuu» şi 1» amatori, % duchiii nu cor» l’ano *»*ra da 1» 'i pini 1b 8, tu ţineri fl Wrt* mnd**TAt, Cnlao MofiloT No. 40. M Mut it [acuitate. ;s ct*T« cnn6«cr bina fi u practica 1 xb*I urniţi uni ftudiola programului licoal, doro»c« a produ leoţiunl partioutur* A ol adroaa la adinanintraţionoa acaatni •Jiar, Palatul ^Dacia4. E- fs/L A NSBBRQER ceaiormcar 8’A 31 U T A T C 1 Strada Ddronel l. Se recomandă pentru ori ce reparaţiune In sfera profesiune! sein, cu pruni uri f6rte moderate 5 • erviciil garantat. ANUNCifJ Călător iî la liruş.jv jMjtytlu la mu ti tutui Biţilor de aburi de acolo in dosul Zlinii&sluiiu român locuinţe curata ţi Mue mobilate, cu privirea spre grădini,' precum şi grajduri de cal şi şopron pentru tiăsnn, eu prHţnrî fort» moderate. Direcţiunea băilor ie aburi <{tn Urnim'. Se cântă nn piaiio de în^lilriîi't p8 ,T" : 11IOILI iişlt de 38 fraucî. A »e adresa In administraţia iliarnhil .Timpul*. De încliiriut Strada .Modei Nro. Hotelului d'Orient. 0lu aub pros&: LTNTERPRETE militaire Băile din Zaizon! Plăcutele băl de la Zaizon se află iutr’o vale îngustă a munţilor, nnde sublimitatea seriâsă a Carpaţilor se nneşte cn graţioasa simplitate a văilor cn aernl pnr şi sănătos şi cn fântânile gale minerale, cari afi pnţine rivale peste tot globnl: Fântâna de iod, fârte pUmtâ la beat; Isvornl fântânei Ini Lodovic, cât se potr de limpede, şi bala de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani aii dat cele mal nne raerose resnltate escelente de cară. Ele aQ îmbrăcat aBtăjl tor lela lor cea mai ni merită pentru a priirni cu demnitate pe 6speţil săli Atât la isvârele de bănt cât şi la scaldele rect şi calde e’au făcut din noQ rsparaţinni, şi snb-semnatnl are onors invita pe onor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăcnt stabiliment, nnde de sigur va & intru tâte mulţumit. - InformaţiunI mai de apr6pe la d. 1. Weiss, proprietar de Tipografie în Bucnrescl. Zaizon lingă Braşov. J. LATZ1N, arendaşul băilor din Zaizon EN ORIENT. Un vocabular de buzunar in 4 limbi adică BOMANli FitiNCUSO BOSO-TDBCT* in care ne vor afla liuibele rnsă şi turcă tot cn litere latine HBt-fel compus, în cât fie cure cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cnvintole străine după regulă. Ca adans conţine ncest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mal întrebuinţate la convereaţinnl zilnice. Preţul nnnl exemplar de 160 pagiueîn 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest nvragiQ e o prelucrare a aceloi .L’interprâte militaire eu Orient* carea dobândit la 1854 cn ocaeia resbelnlnl ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bnnnl serviciîS care l’a făcut streinilor, şi Buntem siguri şi acum va fi această carte prea folositoare, nn numai la locuitorii ţărilor ocnpnte de armatele Btre-ine dar chiar d-nii Oficeri noştri şi stre-nil vor fi bine ajntaţl şi mulţumiţi cn acest vocabular, mal cu seamă in privinţa lim-bel turce, care are deetule dificultăţi în scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine. Gn stimă E. Graeve &• Comp. Podn Mogoşoai No. 40. A eşit de sub Litografie : CHARTA RESBELULUI în limba Rom in 4 lucrată în 6 culori, fie care stat in deosebită cu!6rc cu desluşirile lor de vinţlare la t6te Librăriile cu preţul d * m HANI ESEMPLARUL D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a se adresa la Librăria Comercială a Iul ELIA GRASSIANY C-nie . Strada Şelari No. 10 Bucurcsol I tnaintănd |i costul pentru cAte esemplare doresc la avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare în sns dati rabatul de 20 la Rută. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.* şi la t<5te libr&riile din ţârft ■e află de vâmjare : METODA DE CDRA NATDRALA drept contrast la VÂTImIBILE PRACTICEI MEDICALE 8ingura şi sigura poză contra raorţel premature şi Iăngenrel cronice de Aug. Wilh. Kfinig. PREŢUL 2 LET N O O I. REGULILE r CE TREBDE PAţilTE g pentru a ' AJUNGE LA 0 EATRAHETA ÎNAINTATA I PKEŢUL 50 CENTIM. I MERSDL TREN0R1L0R CAILOR FERATE IN ROMANIA BucurescI-BArboşI-Roman-SuoAvi Suoiva-Romnn.BnrbDşl.BuoureecI Tr. mJ Trt-a. de per». Tr. an. Tf*n Ar per*. Bncurescl Pire- a.l5n lO.OOli Suc^va Pl-r. vtl p 8.48 a , Chitila B-2Mn 10,18. Verescl • 541 p 7.44 a I Ploceacl . | 9.50n 19.05. Paşcani , 7.07 n 10 07 a Mieii I039n 1.15ş. Roman 8.45 n It.lOp BnzOd lt.S«n •1.95,, Bacăfi • 1.50 n 1.17 p j Brăila lA3n S.*5P 7.15* Adjud » 11.12a 3.12 p --- Bărboşi 1 I5n fl.tăp 9.05a Tecuci » lUOn 5 10 p ! Tecuci îl 4 IWn 11.40* Bărboşi • 1.2'In 7.25 n 8.10 a Adjud 5.5811 _ l.tOp Brăila • 3.08. S.lOn Baciâ 7J*. _ 3.12p BuzdS • 5.17* ll.lop i Roman ».(!»:« _ 4-5. p Mizil » 6.10 a 1.3* p 1 Păşeau! r.,5- i, Ploescl » 1 -ll a 3 45, VereecI 11,38. 9.57n Chitila « tUOa 4.15 P Suceava Hog. 13 oSp 9.55 ol Bucuresci s*>». 8.30., *-30 f 8uctva-l|eini-Vlena Tr. 'ic Tren de per». Vi«na-lţonnl-8uc4va Tr. *c. Tren de pbc* | Sucdva-Iţcant Plee 11.49P n.*»n Viena PI». 8.08 a 10 53a 8.33 n Lemberg 9.55 n 3.40 n 3.50 a Lemberfir sos. a doua di H.3itp «.25» II 25n Viena »o». a douruj » 1.03 P r».03 P 7.1»,, Mucava-Iţe ani So*. «.46 . 5.11 p --- | Barboşl-Galaţi Tr. ac. Tren il. ji. , G»l»tl-B*rb»şl IV. ar- Treo de pers 1 Bărboşi Plec. 2.55n 6.15 n 7.26 n Gal aţi Plee. 1 70 n 8 26.1 7-30 x i Galaţi M». 3.30 n 7.00 n 8.00 n Bărboşi Ros. 145" 9 00 a S M’ - 1 Tecucl-Bftrlad lr-n, mixte Borlad-Teeucfă Tros». misie Tecuci PlML 5.00 n k&p Bârlad Pier. 8.40a 10.00a Bârlad »N. 7.01 i 7.S0 n Tecuciii 8>i. 10.50a 12.00 a PăşcinMafl Tr. ac.j Tren mixt Itşl-Păşctinl Tr. ir. Tin IfilKt Păşcanl Plee. T.J9a jo.aoi Iaşi pi«. 7.18», 4 25 p Inşi 8**». 9.97 o l.30x Pkşrxrl ftw. IMi au» Voreştl-Botoşani trtt. lîilU Bateşanl.V.r.şll Tron. mixte 1 Vercştl PlM. «8fn|ll.Ua Botoşani fin 5.70 n 3*30 p Boto^uil “ '* ll.lOn l.»«p Vereştl 8oi. ni» 6 71 p Bucur.-V.rcioror» (Orşova ; - Tr.l.p. Tr. in. Vereiorovt (Orşova, Bucur. Tr-I.p. Tr f*j j Bucuretcl Plec. 8.00 a «05 i, Verciorova (Orşo va) Plec. 6 46» Chitila 8.1* î '• 1» T.-Severin # î 40 a 1 Tîtu • îî 1 8 OPn F11i aşi » 10-17» 1 Gă“şt1 » P Mn fUi n Craîovu ll ti , | Goleşti » 10 44 a 1*01 n Balş , - 12. «5 p Piteşti , ll.il . IO l»u Slatina # 1.51 p Slatina > 2 - p Piteşti 4.4» r 7.1» J Bal şl • 8.00 p Goleşti > 4-65 p 7.3* *J Craiova » 4.1 îp Guestl > 5 4*r «41* Fileaşi » »t«p Titu • --- 4.13 n 9.36 » T.-8everin 8 Kll Chitila 7.96 b 11-05 » Verciorora (Orşova) Sos. 9 01 n --- Bucuresci Sos. T-40b 1110» BuoureteU6lurglu-(8in4ri)i) şl «le.- verii valabil de la %i Aprilie 1877 Bucuresci Comun* (Pil.) Giurgiu Snlr^i n»r. |Bo«. |PlN. iw IPIee. Am. Tren. mixte 14 r. 8 4.05. f.ll . *2 Nv-108 IjOO 7.01 " *-07 P 2 l'P I n-d p Trenu Nr. Trenu Nr 8.15, ceava. No. 1 » Ud 10.114 MUU ll Aid 11.444 IIASi r. II: Cu tr. ac. Nr. 3 spre VArciorova, 4: Cu trenu accelerat Nr 4 !a ora la BrAila-Galatz, lloman, Jaxsy-Bu-Vicna, Paris, Pcteriliurg. «.»* p O A. HoMt Giurgiu l'omwut Buesnusel (fU.j TUR Tren. mixte Nr. 3 No. 4 1.300 8.39 d A 4» 4 3.484 4.37 |> «.45 p 484 p «OR. «18 7.17 Tr.mf. Nr. 104 12-10* 1330 . 11.40 1.11 p • 77 J, »*‘P Pte». /*» iPlos. jBoa. (fim. 8oa X Trenu Nr, |. Cu tr. acol. Nr. 2, care sos. din Viena, Lemberg, Sacoava. Roman, Galaţi, la Brăila, ore 8.30 d. Treno Nr. 3: Cu trenu Nr. 6 de călători care soseşte din Galaţi şi Brăila la ora 4.30 p. m .N • • i(ţaţnmca pe Dunăre de In Orşova in jos e*te întreruptă, ui 0 Ph (!) b ANUNC1U IMPORTANT. NOMAI li BUDE1TDL KiGASiH Snb tirmi SAL. WEISERMANH Ntr«da («rol I No *• (rurto* vochO) Tl»-4-tlu do farmacia Hlmdurfor AQ «ouit, pentrn sosonnl do vgr* nn bogat asortiment du încălţăminte pmtru BĂRBAŢI, DAME fi COPII Cn deosobire PANTOFI DF. DAME tn VA» formule dnpi cule iu»I din nrml f»»6ne şi efeetoato din primolu fabrici din Keropn. A semeţi ea nn maro transport do clame lungi de lucbt, de Luk rnaosic şi do rica ea |i Mantale (canoioe) do pliilo prima '«oaliutr. ^ub-semnatnl mnlţomiod onor P. T. Pnblic de lncr*der«« ca «Q dat ■aa^iawi firme, care până «com aO depus probe d- fina cantate a MSrfel cât fi de oftinftaten preţurilor, Sţierî tm fi d’acnm înainte va bine voi a ’i da conenrenl «OH, gleind in to4-d*«-nn« aut mărfuri fine fi faaonate cât şi cn preţorllo cele mal moderate Ca tâtfl stima SAL. WEISKKMANN. Jt Strada 4 arul I No (I (rnrtea verb») vin-â-ria de farmsrla Kl«dorfor % tJ > H i •588-18.) PATURI DE LAGAR PATURI, SISTEM FRANCES PATURI SIMPLE i PATURI, CARI SE TRANSTORMEZA IHTR'UN MOMENT ■m FAUT1ÎUII. SI SC7A.gjm A se adresa la D-nil ADOLF DEUTSCH , Magazie de tapete şi H. HONICH, Tapiţier şi Decorateur, Podul Mogoş6iel. O- SIEBRECHT rrcosanda BATOAZE UE PORUMB recunoscut* de cea mal bunfl construcţie PIETRE de MOARA - S o o 00 ~ laj a? PLUGURI DE DIFERITE SYSTEME CU PREŢURI 8 C i ŞUTE k a - 8 O — 3 ~3 < QO ................................. a o » - ^ *............... SOCIETATEA DE ASSIGURAKE foitdata nsr .A.isr'uxs lesasa. Aduceiu la cunoscinţn onor. public, eâ, soc ie ia» t-a ;\es?igurâz4 contra daunelor provenite de incendia la clftdirl şi omecte uiiscâ-i5re; contra daunelor cauaate prin grindina, şi contra daunelor cansate mărfurilor transportate pe apA. Asemena assiguri^i ijestre pentru copil In t<5te combinaţiuu'^‘ cerute, şi asupra caşurilor de mârte. Informaţiunile se dă la sub-gerisa agenţift goneralâ t‘ ‘a a‘ geniţile el de prin districte Agent general pentru România ADOLF W EIN B EB0 Colţul Btrfldeî şi cartea vechie (hanu . J ■■ f NTR 7% O r*1*- :> ă c:ab<» »LA STăl'A ALBi* A VIS IMPOPTANT Întâiul şi reen»'*-' N*g** » 1 HiCALTlAllim FENTBO Uititl DA1K SI COPI ,u5 4roi* PHILIP? OOLD8TBIN >La 8TSPA ALBA* Btrndn 0*«l I Ne. *■ ** »'«**■«»• Pr'<* SMIlJa'ml 4» vurAnJ ,île »«* auturi in ui* f„rLl», !*u*l»l*» Pa*1®.0, eri-l peetr. Blr'ul : OWO 4* *♦» S»r^m. rZ*ft'lj.*!*. --*?■ ^ Ţ ?* lacAltAmi.u SArWMul. *•*'' , • ■ -■"■* *.!«• * *: :r;t r"!i 1 ?< ■ j '** * n «‘ fl OborAi fu Climei»®"****; rHILIPr «OI.D*Tll!4. JUr*'!* ^ lUarU* >*ehe> ti^tIm |i &.ru> ->4 Pnşir l lUfG» 14 ir 1'ipogTRfin Thiel & Weiss. Palatul .Dacia*