Nr. 147. MARŢI 23 IUNIE. ANUL II. 1877. i-TIMPTTL j^jsfRTinîn si kiclamx: wB^ *£&** JLtt W bJHm JLi JrmJI Lini* de 30 litere petit. PV?in» IV, 30 bani Pe pa*in» in, 80 baal, pe pagina II, 2 lei noi. Reclame 2 1.1 noi linia. ^E >-N TOATE ZILELE DE LUCRU. .A.ISTTT 1>T CIIJRI Se priiroeic !n «tr&inâtate: Lft D-nil Haasvm •trin A Vogler In Tienna, Walfi*chR&«*t 10 A. Oppelik In Vi^nna, Stubenhutei 2; Rmdot Uom€ In Vionna , 8®il*ritltt# 2 ; Vtmemm HrtUtJca in Vienna, TeinfaiUtrM*e 17 j Phiiipp Lfib In Vienna, E^chenbachfţaate 11 ; L. Lm§ A Comp, In Pefta fi Htmo* LafJUe Builier A Comp. in Paria. Scriaorl nefrancate nu ae primeac. Articolele nepubHeate ie tor arde. Un numâr In Capitală 10 bani. Hiuroul K «■ G ar* iiei ni Adiministrn^fl: Palatul „Imciiv. Un număr In Districte 15 bani. SC1RI TELEGRAFICE din FOILE streine. Londra, 9 Iulie. Id Cometa Lorzilor, Derby declară că linia de demarcaţiune între Turcii fi Per-aia nu a fost nici odată definiţie statornicită. Negoţiările relativ la aceasta in mat înalte rânduri ril fost intrernpte. Cabinetul englezesc va face însă tot ce ii stil în putinţă spre a evita isbncnirea reebelnlnT între Turcia fi Persia. Pesta, 4 Iulie. Tisza fi Sien aă plecat Ia Viena spre a uegoţin in cestinnea q notei. In cercurile politice de airl negoţiările relative la re-noirea pactului dcalistic sunt privite ca nereofite. Constantlnopole, 3 Iulie. O depefă a guvernatorului din Erzernm anunţi, că Kufii aii fost respinfi on mari perderi din posiţinnile de la Caraclisa, fiind acelea, fi posiţinnî ocupate de către trupele torcefti. Centrul rusesc s’a retras in dosul Kar-gnlnl, iar rafii, care aO fost bătuţi la Alaf-kert, s'afi retras la Baiazid. De la Dunăre nici o ftire: se asignră însă, ca Rafii înaintează în Bulgaria. Turcii se pregătesc a fac» un atac contra fortăreţe! Poţi. Constantlnepel. S Iulie. Depefile oficiale sosite azi la Poartă a-nnnţă următoarele : 1. La Şiftov a avut loc o luptă între 18 batalioane rasefti fi 12 turceşti, fi se asignră că Rafii aii fost siliţi a se retrage. 2. In lupta de Ia Alafkert Rufii aO avut mari perderi. 3. Rufii att fost siliţi a decerna Karsnl. 4. La Suchum-Kaleh a avnt loc o noă luptă. Pera, S Inlie. Papi ce 'fi va fi împlinit mieinnea in Munte-negrn, Snleiman P.ifa va Ina posi-ţie faţă cn Serbia. In orma politicei înţelepte a Porţii faţă cu Mnntenegml, Austria se va mănţinea in neutralitate. Dervij Pafa a strebătnt pe teritorial răsese. Karsnl a fot decernat, La Caraclisa a avnt loc o marş luptă care areefitîn favorul turcilor. Paris, 4 Iulie. Zorilla, Munoz fi Lagnnero afl fost is-goniţl din Franţa fi condnfl până la graniţele germane. igrim. 4 Iulie. Baronul Mollinary a plecat azi La băile de Topueko. Moscva. 4 Iulie. Se asignră că Strnsberg va fi isgonit din Roşia. St.-Petersbnrf. 3 Iulie. Ştirea, că trapele turceft! ar fi înaintat p&nă la Kars fi că ar fi silit pe Rufi a decerna această fortăreţă, este cn total neîntemeiată. Chiar fi astăzi aO sosit aici ftiri din lagărul de la Kars. St. Petersbnrg. !i Iulie. Comandantul suprem al armatei din Cau-cas comunica de la -I Iulie următoarele : O trupă de voluntari, compusă din infanterie fi trei ofiţeri a intrat eri în o baterie de de lângă Kars fi a distrns trei tunnri. Co toate că lnpta a fost inverfn-nată, acest atuo îndrăzneţ lin a costat pe roşi de cut I morţi, 22 soldaţi fi nn ofiţer aii fost răniţi. CoDktantlnopnl, 4 Iulie. Dnpă o depcfăalnî Mukhtar Pafa, turcii nrmiază operaţiunile lor ofensive. Ru-fii s’aS retras la Ardost, in apropiarea KarsnlnT. Divisinnea rusească de la Alafkert a avnt mari perderi. Rufii, retrăgân.. da-se, fi-aQ îngropat tnnnrile. Constantlnopol 4 Iulie. (Ofioios). Divisiunea de la Alnfkurt a atacat eri pe rnfii, care eraQ in nnmăr de vr'o 10 mii in lagărul fortificat de la Caraclisa. Fiind siliţi a se retrage, rufii aQ lăsat in nrma lor mnniţinni, provisiuni fi efecte militare. Coastantlnopol, 4 Iulie. (Oficial.) Ministrul de esterne a adresat tuturor representanţilor din străinătate următoarea notă : Ministrul de esterue al României, Co-gălnicesnn, a adresat la 15 Iunie a. e. prin mijlocirea «genţilor diplomatici ai României, puterilor străine o notă circulară, in care se afimă, că comandanţii o-ftirilor otomane ar fi fost insărcinaţi a nu da pardon soldaţilor români. Vă rog să daţi acestei afirmări cea mai absolută fi mai energică deeminţire, de oare-ce ea este chiar o insultă pantrn armata turcească Dnpă ce veţi ti relevat nricinnea fi i-loialitntea acestei mincinoase dennnciaţinni coprinse în nota românească, cu nu mai puţină energie veţi desminţi nedemnele a-cnsaţinnî, pe cari aceefi notă le adnee contra corpnlnî de voluntari cerchezi, învinovăţiţi de a fi ncis păstori, femei fi copii. Este bine ca Europa imparţială să cnnoască procedarea calomniatoare a guvernului român faţă cn puterea suzerană.* (!? Posta, 5 Iulie. In Fâgăraf s’a intentat proces contra a opt români acnsaţi de a fi agitat contra banei înţelegeri intre naţionalităţile statala!. Belgrad, 5 Iulie. Se asigură că moratoriul va fi prelungit. Principele Milan va petrece in tot cnr-snl sesiune! la Gragaievaţ. St -PetersborL’. 6 Iulie. Trapele rasefti înaintează pe teritorial bnlgar fără a întâmpina vre-o resistenţâ mai serioasă. Nn este adevărat, că nnele dinlre poteri ar fi cerut explicaţiuni relativ la proclamnţiunea adresată bulgarilor. Berlin. 8 Iulie. După ‘Post, ftiroa relativă la întrevederea împăraţilor IVilhelm fi Francisc lo-sif se basează pe o presupunere. In tot casnl, întrevederea un poate avea loc la 12 Iulie, de oare-ce Împăratul Wilhelmnn pleacă din Mainan de cât la 13 Iulie. St.-Pftemharg, 5 Iulie (oficial). La 28 Ionie, generalul Şamsoff a ocn-pat orafol B badag. La 29 Innie, Colonelul Ismailoff, dnpă ce a lnat la goană pe toţi cercheeii fi bafi-bnzucil din impre-ginr, a bătut doă bande de cercbesi, aluat arme, 50 cai vi vr’o 20,000 vite fi aprins doi renumiţi căpitani de hoţi, peCara-Mas-tapha fi pe Aadem. Torciî aQ evacnt tot teritorial până la valul lai Traian.Popu-laţinne» creftină primefte cnentasiasm pe rufi, ca pe salvatorii Băi. Zinu-noaptea trupele trec meretl pesta Dunăre. Trape tnr-cefti nn se văd de loc. De la 27 Innie, n aă avnt loc de cât lupta de avant-posturi. SCIRI TELEGRAFICE ale ,tnir o l o i« (Agen(la Huvas). Serviciul de la 7 talie a 4 sre seara. — Ticna. 7 Iulie. General Stefan-Pafia a so:că ne-ar fi sjnna cărbuni ca să mergem de la New— Voik la Bordeaux, nu ne ajunge ca eâ mergem de la New-York la Lirpool ! — Voiţi avîsa, reapunee d. Fagg. Ventnrâ-Lnme înţelese. II apucă o grije de noarte. No vor mai avea cărbuni! •Ah! dacă stăpânul o Bcăpa şi dintr’a-aceseta, îşi zise el, atunci este cel mai dibacii! om din lnmea. Şi întâlnind pe Fix, nu se putu opri d'a nn'l pune în curentul situaţiei. •Atunci,— ii zise agentul, strâugend din dinţi,— crezi că mergem la Liverpool. — Ba bine că nn! — Dobitocnle !,— respunse agentul şi se despartă dând din umeri. Vântură-Lume fn cât p’aci să ceară lămurirea acestui cnalificativ, al cărui sene nn'l putea înţelege; îşi zise insă, că nenorocitul V.j trebne să fie foarte amărât, foarte înjosit in amorul rătl propriu, c’a fost amăgit in urmărirea lui, şi*I iertă. (Va urma). tre Constituţiunea. care ÎI impune respectul inviolnbilităţel Capului Statului. Codul de Procedura Penală ar fi trebuit să’l povăţuiaseă lutru aceasta, dacă nu l povâţuieşte inima sa. Apoi el mal este culpabil şi de perfidia către noi, Incercându-se a ne atrage Intr’o cursă. El joacă rolul acelor indivizi, numiţi „moutons* In limbagiul vulgar al locuitorilor obicinuiţi din puşcăriile fraceze. Şi aceasta nu este o simplă su-posiţiune din partea noastră; dovada scopului răutăcios o găsim la sfârşitul articolului, unde citim următoarele rânduri : „Cât despre d. ministsu al instrucţiunii, singurul răspunzător constituţional faţă cu legea şi opiniu-nea...... etc.*. Cursa nu va reuşi Insă ; .Românul* a uitat se vede că suntem organul conservatorilor, şi eâ unul din principiile fundamentale ale partidului nostru, este respectul dinastiei. Noi am zis că Ministrul a surprins iscălitura Domnitorului; „RoI mânui* nu admite aceasta; el zice: „Dar unde a trăit oare pimul ee-tăţian al ţării, de la 1866 până azi, de nu ’n mijlocul cetâţianilor ţării? Şi poate—se zice c’a rămas el străin de tot ce scria Orâşianu, numai şi numai ca să’l insulte ? . „încetaţi dar d’a vorbi de surprindere. Safi, daca vreţi să vorbiţi de dânsa, apoi mărturisiţi că ea nu v'a venit de cât vâzându-vă atât de jos, In comparaţiune cu nobila ge-nerositate, cu uitarea orl-cărul re-simţimânt, cu mărinimia intr'adevâr suverană, de care vă dete cea mal strălucită probă, primul cetăţean al ţării şi suveranul Românilor*. Prin urmare mărturiseşte insultele denunţate de noi, (aşa zice el), şi espticâ acordarea medaliei prin: „o nobilă generositaL', prin una,ea oricărui resimţimint, prin o marinimă in-tr'adevăr suverană “. Prea bine! Luam act de mărturisire şi admitem motivele. Insă chiar aşa fiind, stăruim a menţine că aţi surprins iscălitura, căci dacă noi precum pretindeţl am avut tristul curagifi de a arăta Domnitorului acea parte a operilor d-lul Orâ-şanu, care conţine insultele adresate persoanei Sale, voi de sigur trebue să fi sustras ochilor săi aeea-altă parte unde insultă religiunea In persoana Mitropolitului, şi morala publică In persoana unor femei şi unor fete. Apoi mal sunt alte priviri sub care se presintă chestiunea. Chiar cftnd meritele literare ale unul Orăşanu ar Întrece pe ale unul Victor Hugo, totuş Încă, înainte de a'l presenta pentru a fi medaliat, trebuia a se cântări şi acele fapte ale sale cari aparţin vieţel sale publice. Când „Românul* mal departe, citează exemplul lui Safir, el Îşi rlde de credulitatea publică. însăşi cita-ţiunea probează mal lntftifl că satiricul fusese condemnat, şi se găsea In puşcăria, safi, cum se exprimă poetica foaiâ : „sui recele temniţei bolle“, şi apoi mal probează că nu i s'a conferit o decoraţiune onorifică, ci „un odor de prc( mare, un inel bogat în diamante*, un bacşiş. Saă poate găseşte d. Chiţu că onoarea şi banii sunt acelaş lucru. In fine, fiind că d. Chiţu are o aşa Innltă opiniune de meritele literare şi morale ale d-lul Orăşanu. şi fiind că din spiritualele produc(iuni nle acestui scriitor, multe sunt încă inedite, 11 invităm a le culege, a le edita In coleeţiune complectă şi a le distribui ca premiurl la examene, spre a forma inima şi spiritul tineri mei romană. Mal ştii ! Este In stare a o face. Iată un articol ce ui s'a trămis de un abonat, asupra tnedaliârel d-lul Orăşanu; vom publica mâne un al doilea articol ce ni s'a trimis de un alt abonat, asupra aceluiaş subiect : D. Orăşanu Nichipercea, a primit medalia Bene-merenti, pentru spiritualele sa’e praductiuntliterare in timp mal bine de 20 ani şi patriotica sa poesie Armatelor Române. D. Orăşanu Nichipercea este un verhiu cardaş al partidului roşu pe care cu pamfletele sale în care se găsesce mal multă violenţă şi grosolănie de cât spirit, l'a servit, cum zice decretul, în timp de 20 de ani. Când decretul vorbesce de 20 de ani, ar fi trebuit să noteze o mică intrerupţiune, adică cam pe la 1866. Atunci d. Orăşanu Nichipercea, intrat In poliţia Domnitorului Cuza, a început să bată şi să schinciuiască pe foştii sfii amici, torturi denunţate de însuşi ziarul Românul de pe atunci; tot ÎDtr'un timp, acest patriot denunţă lui Vodă Cuza, complotul de la 1 1 Fevruarie pe care îl surprinsese. Insă, Vodă Cuza avu nenorocirea a se uita mal mult la denunţător de cât la denunţare şi nu atribui nici o importanţă unor cuvinte rostite de asemenea gură. Iaţâ viaţa politică a noului decorat. Ea este scurtă dar biDe Întrebuinţată. Cât pentru opera sa literară este adevărat cum zice .Monitorul* că de 20 ani insultă in foile lui, Nichipercea. Ghimpele şi altele, tot ce ţara are onest şi curat safi prin versuri triviale fără i-del, fără fineţe, fără stil şi a căror podoabă unică sunt injuriele de stradă şi grosolane sazlicuri de prin fundul mahalalelor saă prin legende scrise in josul unor pretinse caricaturi In care, creionul care a desinat este demn de pana care a esplicat. Multe din acele poesil şi caricaturi s'afi ocupat special de Domnitor şi de familia domnească, pe cât timp n'afi fost la putere decoratorii şi plătitorii plâtitulul şi decoratului Nichipercea. „Monitorul* vorbeşte îngener al de scrieri spirituale In timp de 20 ani. Ar fi putut precisa mal mult încă. De ce n’a menţionat Nemloida şi câte-va caricaturi pe care pudoarea ne impedieâ de la aminti, dară pe care admiratorii talentului d-lul Nichipercea le pot admira Încă pe la vitrinele librarilor ! Nici o îndoia’â Insă că guvernul înţelege a resplâti această literatură. Şi aceşti oameni puteaă să decoreze pe amicul lor pentru opera sa „ Armatelor române* care cel puţin nu insultă de cât prosodia şi gramatica. EI n'afi voit! Nu! el îl res-plătesc pentru tot ce a hulit, tot ce a intinat, tot ce a insultat pe cât timp n’afi fost el la putere , ştiind prea bine că între tot ce a fost atins de asemenea individ, se afla şi măna augustă care a semnat decretul. Noi care credem că românii păstrează simţul demnităţel, suntem siguri că toţi cel cari se respectă, vor înapoia o decoraţiune graţie căreia sunt espuşl acum a fi a-mestecaţl In asemenea societate. DIN AFARA. „Morning-Post comunică din Berlin ştirea, că Înţelegerea Intre En-glitera şi Austria s'a stabilit. De şi ziarul englezesc nu spuue relativ la care cestiune s’a stabilit această înţelegere, oficioasele din Viena se îndoiesc, obiectând, că interesele En-gliterel nu sunt identice cu ale Austriei, şi prin urmare cabinetul din Viena va evita orl-ce angagiamente, care l'ar putea depărta de Germania. Ştirea despre Întrevederea împăraţilor Wilheim şi Francisc Iosif la Salzbug se mănţine, numai Insâ Intru cât nu a fost desminţită. Pe lângă „Post* din Berlin mal sunt şi alte ziare, din Viena, care pun la Îndoială Întrevederea Împăraţilor, Cu deosebire „Lmb. Ztng* crede, că ea ar putea să dea turcofililor ocasiune pentru interpretări inexacte. Starea sanitară a Papei pare a da loc la îngrijiri serioase. Cardinalul Simeoni a şi adresat representanţi-lor Vaticanului pe lângă puterile streine, instrucţiuni relative la con-ctavâ. In nota circulară relativă la aceasta, Cardinalul Simioni, cel puţin indirect, apelează la protecţiunea puterilor streine contra atacurilor, la care conclava ar putea fi expusă. Operaţiunile electorale s’afi început In Franţa cu o circulară a ministerului de interne, Fourtou. In circulara adresată către prefecţi, Fourtou arată, că guvernul nu numai are dreptul, ci e tot odată şi dator a pune candidaţi oficiali şi a lupta cu toată energie şi întrebuinţând toate mijloacile permise spre a face ca el să fie aleşi, de oare-ce de la alegerile viitoare atârnă pacinica desvol-tare a Franţei şi guvernul e respon- ' săbii de asigurarea el. Ziarul „Observer* din Londra, organul oficios al Comitelui Beust, comunică de la corespondentul sâfl din Viena, următoarele detaiurl relative la ştirile ce se respândiserâ în săptămâna trecută relativ la intrarea în acţiune a Austriei : „In săptămâna trecută, politica noastră externă a trecut prin o crisă periculoasă, din care Corniţele An-drassy a eşit învingător. Este un fapt necontestat că numai de cât după ce muntenegrenii aO fost bătuţi, Ţarul s’a adresat direct către împăratul Austriei stăruind să in-tervie în interesul Muntenegrulul şi să dea prin aceasta imperiului o atitudine ostilă Turciei. In cas apoi. când Austria ar fi refusat a da ajutor muntenegrenilor, Rusia ar fi trecut prin Serbia spre a le da ln-sâ-şl ajutor*. In urma acestei dileme, s’afi răspândit ştirile depre intrarea In acţiune a Austriei şi efectul produs de către aceste, a convins pe toţi, că opinia publică a imperiului Habs-burgilor e contra intrării In acţiune. „Koln Ztng" comunică din St. Pe-tersburg ştirea, că In curănd va pleca pe câmpul de răsboifi din Asia, un noâ corp de 50,000 cazaci. La 22 şi 23 Iunie, mal multe monitoare turceşti aii făcut o încercare de a se apropia de Odesa. Mal mulţi cufundătorl ati intrat In mare spre a scoate torpilele şi a deschide o cale pentru monitoarele turceşti. îndată Insă ce bateriile ruseşti de pe ţermurl afi început a da focuri, monitoarele s’afi retras In grabă mare şi peste puţin afi dispărut. Primul conailiu de [ulmimitraţiune unŞioDal in Djlgarift: PROCES-VERBAL. In urma trecerel armatelor Mnj. Seale Imperatorelul tutulor Rusielor in Mâcin, D. Bieloşercovsci, însărcinat de către guvernul Imperial pentru organisarea puterilor civile şi judecătorescl, astăzi, la 13 ale cuientel, a adunat populaţiunea Mâ-cinulul în localul poliţiei, unde, după ce a constatat că populaţiunea se compune din Bulgari şi Români, a propus a se proceda la alegerea unul Consiliu de administraţiune, compus de 7 membri, precum şi la alegerea şefului de poliţie. Adunarea locuitorilor conformân-du-se legilor şi equitâţel, a procedat la alegere prin vot secret, şi, din zece candidaţi propuşi pentru presidenţia consiliului de adminis-traţiune s’afi ales: D-nil St. Tonef, preşedinte ; St. (onof, vice-preşedinte. Consilieri: D-nil Drumi Verbanof, Marcn Theodorolf, Ionică Mirică, Conat. Gheorghieff, Dimitrie Carof. Gr. VladiefT, secretar ; S. Gabrovachi, poliţaiH. La H ale curentei s'a chemat din nou populaţiunea. şi. după ce a es-primat din noO mulţumirea el pentru modul regulat In care s’a făcut alegerile, s’a procedat la sfiinţirea localului unde va siegia consiliul de adminirtraţiune şi toate autorităţile. Sfinţirea apel s’a făcut In presenţa generalului Jucoff. D. Bieloţercovschi şi alţii; ea a fost urmată de un Te-Deum pentru sănătatea M. Sale Imperiale Alexandru II, a Augustei familie Imperiale, şi a valoroasei armate Rusesc!. După terminarea Te-Deumulul, d. St. VJadiff secretarul consiliului de administraţiune, Intr’o alocuţiune bine simţită, după ce a enumerat suferinţele îndurate de către poporul bulgar din partea barbarilor săi tirani, a exprimat mulţumirile şi re-cunoscinţa eternă a populaţiunel de la Mâcin pentru uşurarea soartel chreştinilor din Orient, scop, ce Rusia prigonia de atât timp. După terminarea acestei alocuţiuni, în semn de recunoştinţă, s’a oferit pâne şi saregeneralulul Jucoff, carele, uimit de această primire, plin de recunoştinţă şi de respect, Intr’o scurtă alocuţiune, a recomandat iubire şi unire Intre toţi, adâogfend că, principala causă a suferinţelor trecute a fost neînţelegerile şi rivalităţile Intre cel ce aveafl acelea-şl interese a apăra. D. Jucoff a adresat felităriie sale aleşilor membrii al consiliului de administraţiune ; în mijlocul aplause-lor şi urărilor pentru sănătatea Maj. Sale Alexandru II, şi a cântecelor elevilor din şcoala bulgară, mulţimea s'a Împrăştiat, şi Consiliul de admi-nistraţiune a intrat In eserciţiul funcţiunilor sa le ; drept care s’a şi dresat presentnl proces-verbal. (Presta) CRONICA Vineri 24 Iunie, Măria Sa Doamna a bine-voit a visita, In sala Athe-neulul, Esposiţiunen anuală a objec-telor de lucru de mână al scoalelor de fete din capitală. La orele 10 1/a , Măria Sa Doamna, Însoţită de doamnele de onoare, a fost întâmpinată la scara intrărel de d. ministru al instrucţiunel publice şi de doamnele Elena Orăscu, Aristia Ananescu şi Jnlia Aricescu, delegatele ministerului pentru esa-minarea şi clasificarea elevelor premiante. Măria Sa Doamna a bine-voit a cerceta cu deamănuntul toate des-părţămintele esposiţiunel ale diferitelor scoale (in număr de 17) Şi, admirând talentul micelor eleke, precum şi zelul şi stăruinţa doamnelor directoare şi institutoare, a dat fiecăreia laudele meritate şi Incura-giftrile cuvenite. Măria Sa Doamna a fost, mal cu seamă, impresionată şi satisfăcută de cantitatea şi calitatea produselor scoalel de Roşu I şi scoalel de Albastru II, precum şi a scoalel centrale, şi a salutat în modul cel mal graţios şi bine voitor pe directoare şi institutoare. Objectul Insă al admiraţiunel generale a fost es-posiţiunea, pre cât de nouă pre atât de măreaţă, a articolelor confecţionate In şcoala profesională de fete, abia creată şi organisatâ de trei luni de zile, şi care, cu toate acestea, presintă ochilor un Întreg şi bine asortat magasin de croitorie, marşanderie, lingerie şi tlorl artificiale, objecte confecţionate atât din materialul cumpărat de minister T I M P D L cât şi cele mal multe, comandate şi cumpărate de particulari. Măria Sa Doamna a esprea cele mal vii mulţumiri doamnei directoare a aceatel scoale-atelier, doamnei Paulina Zacharescu, precum şi doamnelor maestre cari ’l-aU fost anume presentate, şi a manifestat frumoasa speranţă ce are, că această scoală de industrie manufactu-rală va avea cel mal strălucit viitor şi va 8 curând In stare a produce chiar pentru străinătate. De aci, M. S. Doamna a bine-voit a visita şcoala centrală de fete. unde a fost primită, la scară, de d-na directoare S. Băicoianu, eu corpul profesoral, şi de d. Ministru al instruc-ţiunel publice. Lntrănd In clase, Măria Sa a binevoit a esamina mal multe eleve la deosebite studie, precum la religiune, geografie, istoria naţionala, istoria naturală, fisică, pedagogie, limba şi sintactica romănă, francesă, germană, italiană, musică şi altele; şi In toate clasele, şi la toate studiele, Măria Sa a rămas pe deplin satisfăcută de răspunsurile agere şi bine înţelese ale elevelor, esprimăndu’şl [naltele Sale mulţumiri d ne! directoare şi corpului profesoral, A ascultat după aceasta, cu cea mal viă plăcere, imnul naţional ,La Steaua României.* poesie de Sion, musica de Bianchi, căntat de chorul de fete al internatului, şi, la ura 1 după amiazl, a reintrat tn palatul de vară de la Cotrocenl. M. S. Doamna, In aceiaşi zi, la 12 ore, a inspectat ambulanţa oferită de comitetul central al doamnelor din Iaşi, care a fost remisă Măriei Sale de o delegaţiune, compusă din doamnele Maria Rosnovanu, Sevastia Cernat. Natalia şi Elena Suţu, Sofia Aslan, Lucia Liteanu, şi de d-nil Nicolae Aslan şi dr. Unssu. (Monitorul). D. Qeorge Or. Cantacuzino, fost ministru, a adresat M. S. Domnitorului următoarea scrisoare: Prea înălţate Doamne, Na mal este îndoială că ora sacrificie-lor a sosit. Fie-caro Român, a cărui inimi bate înaintea nevoilor şi suferinţelor ţ?rel, este dator a'şl manifesta simţimintele, c&nd ostaşul 'şl espnne viaţa, când Patria re-olarai adjntornl tntnlor fiilor el. Inacţiunea ar fi o crimi; nepăsarea Românilor laminaţi, o pată ce s'ar întinde asupra naţiune! întregi. împins de aceste idee, am luat cursgiul a ruga pe înălţimea Voastră a primi modestul med obol, pentru nenumăratele trebuinţe ale armatei noastre, in resbelul actual. Ca comandant suprem al eî, Maria Voastră sunteţi In poriţione a cnnoasce fi a ordona, mal bin« de cftt orl-care, destina-ţinnea caa mal nemerită, ce urmează a se da acastnl fond. Ofer dară soma de cinel-ţfec* mii lei «0*1 (No. .50,000) în bonuri ale creditului fonciar, ce am onoare a înmftDa Înălţime! Voastre, d’o-dată cu această epistolă. P« lingă această Bumă, mal pun la dia-P°*U“ oftirel noastre, una antă chile mar! porumb, aflat* ^ proprietatea mea Flo-raacil, din diatrictnl Prahova. Prea lnălţ»te Doemne, Pe lângă Ierbintele mele arări, mă simţ fericit de t putea aduce acest mic adjutor junei şi brave! noastre armate, care, sob patriotica oondocere a Măriei Taie, va sci a purta sus drapelul Ţârii, şi a reînvia faptele glorioase ale strămoşilor noştri. Sunt al Măriei Voastre aunns servilor, O. Or. Cantacuzino. Bucireicl, 23. lume 1877 Mâria Sa a bine-voit a rfiapunde ; Scumpul Mei D-lt Cantacua rut, Am priimit cu co® maî viuă plăctre patriotic* d-tale ofrandă, fi in nomele armatei fi al Med 'ţi mulţumesc. Este adevărat, moirentele sunt solemne, fi patern zice că a so«it ora în care toţî fii t^rel sunt chiSnmţl a’ţî aduce obolul pe altarul Patriei, unii prin concurs fi adjutoare de tot felul, alţii dându’fî sângele lor in rândurile bravei noastre armate. In destinaţinuea ce Voiti ordona a se da fondului de 50,000 franci, ce aţi oferit pentru trebuinţele oftireî, Voia îngriji ca dânsa să păstreze , in mod durabil, aducerea a minte a acestui mărinimos dar, ca o dovadă ale înaltelor fi patrioticilor sentimente cari te însufleţesc, fi cari formează o nobilă tradiţiune in familia d-tale. Frumoase monastirl, pioase fondaţinnî de bine-facerî, sunt atâtea monumente ne-peritoare de iubirea pentru ţară fi de sentimentele românescl ale neamurilor Cantu-cuzinescl. Sunt fericit a saluta într’un demn ur-inaf aceleafl frumoase sentimente, fi, re-tnoindn ’ţl mulţSmirile Mele, atut pentru enma oferită cftt fi ppntrn productele în natară, cari se vor întrebuinţa de aduri-nistraţiunea militară pentra hrona armate», te rog a primi, cn această ocasiane, asigurarea afectuoasei stime ce'ţT păstrez. CAROL. Cotrocenl, 24 Innie 1877. AM NCll RI MINISTERIALE Direcţia generală a telegrafelor ţi poftelor La 1 (13) Iulie viitor, de la orele 12—2 p. m. ae va ţine licitaţi-» In pretoriul pre-ftcturel districtului Covnrluî, pentru darea în întreprindere a transportolul espe-diţieî Statului, de la oficinl postai Galaţi la gara fi debarcadarea vapoarelor fi viceversa. Casa de depuneri fi consemnaţiunl Postai de casier al casei de depuneri fi consemnaţiuni, se publică vacant- Doritorii de a *1 ocupa, sunt rugaţi a'şl adresa cererea direcţiune! pentru a se supune consiliului de administraţie. Cererea va coprinde şi va fi însoţită de certificate, constatând nascerea, studiile urmate fi funcţiunile ocupate. Retribuţiunea aceBtoI post este de Iei 17,000 pe an, din care 12,000 leî din fondurile casei de depuneri, fi 5,000 lei din fondurile casei pensinnelor. Garanţia ce se exige, este de 120,000 lei în numerar sad în efecte primite de Stat în cauţiune. Direcţia generalii a Vămilor ţi ;ontribuţiunilcr indirecte La binroul vamal gara Filaret , se va ţÎDe licitaţione în ziua de 4 Iulie 1877, la orele 11 dimineaţa, pentru vânzarea jos însemnatelor petre de brilante fi diamante ce s'a confiscat de vama lafl. 2 brilante în greutate de 2 ’/» karate; 2 » » > * 2 ,9/a« , 4 » » » » 4 1V1 ® * 2 > * » > 2 Vs » Mal multe diamante eix faces în greutate de 20 */« karate; Idem idem de 19 Vs karate; Idem idem de 32 ‘/a karate; Idem idem de G */a karnte. Arendafil mofiilor însemnate în tablou-de mal jos, neconformftndn-se nici pftoă în present dispoBiţinnilor art. 22 din regulament de licitaţinnl, spre a depune sad complecta garanţiile definitive. Administraţinnea aooate în rearendare eapnsele moşii, pe restul indicatului period, pe comptnl actualilor arondafl. Licitaţianea ae va efectua in ziua de 30 Iunie 1477, la ora 12 din zi, atât în Bocurescl, casele Ştefănescu, calea Mogo-foael, No. 87, pentru toate mofiile mal jof notate în citatul tabloQ, cftt fi ia laşi, palatul administrativ de acolo, numai pentru cele situate în partea României de dincolo de Milcov. Tablotl de mofiele Statalul enre se rearendttjft pe iestul periodului 1876- 1806 pentru necom* pivotarea de garanţii. Districtul Argeş. 1. Feţeni, fără podul de peste Olt pendinte de episcopia Rtmnic, arendată cn lei 550, garanţie lei 138. D ts trie tul dolj iii. 2. Dosol Sandei, pendinte de schitul Obedeann, arendată cu lei 400, garanţie lei 100. 8. Margtfu pendinte de Sadova, arendau cn le! 8,200, garantată lei 2,050. Districtul Fâlci*. 4. Zberoaia, pendinte de St. Sava, arendat* ou le! 12,020 garantată lei 3,050 5. Tâlhăreşti, pendinte de Dobrovăţ a-rendută cu Iei 8,010, garanţie lei 2,000. G. Elanul, pendinte de Florescî, arendată cn lei 1,900, garanţie lei 475. 0 Districtul Gorjiu. 7. Herifesci, cn două locuri din Povă-răscî, plaiul Profil fi Muntele-Red iii, pendinte dc schiţai D’an-Semu, arendată cu 1. 425, garanţie lei 38. 9. FrăteRci, pendinte de monastirea Tis- mana, arendată ca lei 1,000, garanţie lei 2.50. “ Districtul Ilfov. 10. Fftntfine)ele, pendinte de Sărindar, arendată cn leî 3 150, garanţie lei 800. Districtul laşi. 11. Comana-de-Jos, cu viele din Pod-goria-Gotnari, pendinte de Agapia, arendată cu lei 0,950 garanţie leî 1,738. 12. Parte din Tu mesei, pendinte de St. Sava, arendată cu leî 1,200, garanţie lei 322. Districtul Muscel. 13. Badea, pendinte de Cftmpu-Lung, arendată cn lei 319, garanţie Ici 80. Districtul Mehedinţi. 14. Mi Iota, pendinte de Tiswana, arendată cu lei 4,500, garanţie Ici 1,Y25. 15. Barila-Cnviua, cu deveaelu Mileui fi deveselnl Ceru, împreună cu Butuţi, pendinte de episcopia Râmuicu monastirea Tismana, arendată cu lei 70,000, garanţie lei 17,500. 16. Sforile de la Ţigauaşi fi Buriluţa, peudiute dt- Tismana, areudată cu lei 1000, garanţie lei 1,000. 17. Cufmiru fi Goanţa cu Punghine, pendinte de Cozia fi St. Dimitrie din Cra-jova, arendată cu I. 120,100, garanţie lei 30,025. 18. Vatra monastireî Strihsia, pendinte de Strihaia, aiendată cu lei 54,700, garanţie lei 13,575. Districtul Roman aţi. 19. Cftmpu-Părulnî, pendinte de Bistriţa, arendată cu lei 9,0u0, garanţie lei 2,250 Districtul Roman. 20- Poenari, pendinte de episcopia Roman, arendată ca lei 2,110, garanţie lei 530. Districtul Tu tor a. 21. Fătăcinni, pendinte de Rachitoasa, arendată cn lei 8,010, garanţie lei 2,000. Districtul Vâlcea. 22. Dobriceni vatra monastireî, pendinte de Arnota, arendată cn lei 3,.500, garanţie lei 875. 23. Vatra schitului Sarpatele, cn gră-dinele ce s’a posedat de schit, afară de partea reservată împrejurai schitului, gen-dinte de Sarpatele, arendată cn lei 950 garanţie leî 238. E C OU R I. Ni se scrie dela Ciupercem : ,ln ziua când s’a urnirt canonada contra trupelor turceşti cari treceau d’a lungul Dunărei, canonadă care a avut un fericit efect, colonelul Cruţescu, care n’are la Ciu-percenl de cât comanda regimentului 360, era tn congediu. Apoi acolo era o brigadă comandată de colonelul Papadopolu. .Publicaţi această lămurire, fără de care scirea ziarului .Romanului* ar fi falsă.* Ambulanţa Iaşenelor, după ce a fost erl bine-cuventată prin rugele clerului, In asistenţa M. S. Doamnei şi a unul public numeros, a plecat la destinaţia el. Onoare Iaş«nelor 1 Fără nici o gălăgie patriotică, ele ’şI-aU împlinit datoria Intr un mod sti ălucit. Bucurescenelor, v’a venit rândul. Nu vă lăsaţi mal jos. Floarea aristocraţiei române, ca Princisa Alina Florescu şi altele, va dat esemplu. Încă doâ corpuri din urmata rusă aflăm că vor intra In ţară. Unul se va răsipi In nnghinl dunărean al Mol- dovei, iar cel alt In Muntenia, — nmăadoâ ca reservă. In jurul TârnoveT a urmat mal multe bătălii crâncene. Turcii nu voiau să pearză cheia celor doâ drumuri cari taie Balcanul, şi concen-trându ’şl forţele, aO isbutit să respingă avant-garda rusă. In cele din urmă Insă, Buşii aU reluat o. Se vorbesce că In atacurile ce vor Începe peste Dunăre, trupele din Do-brogia până In Rusciuc vor fi comandate de Marele Duce Moştenitor, trupele române şi ruse dintre Vidin şi Nicopo) vor fi comandate de Domnitorul nostru, iar marele Duce Nicolae va comanda centrul şi va măn-ţine acordul mişcărilor celor trei părţi. O uoâ barbarie turcească. Acum câte-va zile vre-o mie cinci su'e ni-zaml şi başi - buzucl tâbărâseră pe ţermul lantrel. lângă satul Radan. Aflâud de apropierea Ruşilor, se găteau de fugă. Totuşi au avut timp a măcelări un bunicel număr de bătrâni, bărbaţi şi femei; a prinde câte-va femei şi a le arde cu paiele peste cari le-aU desonorat mal lntăifl; apoi a svărli intr'un puţ părăsit un prunc şi doâ femei. Câte-va mici vapoare de resboiU turcesd Imbrâsdează de joi pe furiş Dunărea In dreptul Ialomiţel şi aruncă obuse contra satelor. Scopul lor Insă este mal mult a apăra retragerea unor trupe turcescl. de cât a Încerca vr’un atac. Secţia comercială a tribunalului de Ilfov a dat, In şedinţa de la 23 lu-niU, sentinţa sa In procesul intentat de acţionarii .Societăţii financiare a României* fostului consiliu de adnii-nistraţiune al acelei societăţi. Tribunalul în majoritate a condamnat pe d-nil N. flhermani şi fii, Hil-lel Manoach fraţii, S. Halfon şi fii, Tb. Mehedinţeanu, Jacque9 Poumay, Secbeari, Rodocanachi, Derusi, şi fraţii A. H. Elias, foşti administratori al Societăţii, să plătească aţionarilor reclamanţi de fie care acţiune ce posed, câte 245 lei noi şi 63 la sută cu dobânda legală de la data intentării acţiunii până la achitare, şi I 500 lei noi chiăltuialâ de judecată. Au respins ln9ă cererea de ese-cutare provisorift. Doul din membrii tribunalului aU emis o opiniâ separată, ca membrii fostului consiliu de administra-ţiâ să fie condamnaţi la suma de 124,000 lei noi, pentru creanţele date la diferite persoane contra art. 16 din statute ; la restituirea a 307 obligaţiuni de pensiune, creditate d-lui Th. Mehedinţeanu saU valoarea lor nominală de 92,100 lei, socotite a trei sute lei fle-care, precum şi la suma de 33,575 lei şi 6 la sută, tentiemâ prelevată de membrii consiliului de administraţiune ca fondatori şi administratori din bilanţele de pe anii 1873 şi 1874. Ul.TIME SUIRI Avânt gardele rusescl aU naintat In sus de Turnova până la Drauava. Spre răsărit de Târnova, pe calea care duce la Osman-Bazar, a-11 âm că a fost o crâncenă încăierare Intre CasacI şi Turci cari aU fo9t goniţi din poziţiile lor. Doi o-fieerf şi opt-spre zece soldaţi turci 9’afi predat Ca9acilor. PREMIURI l’EXTKl' AIIONATII „TIMPULUI" Gravitatea împrejurărilor dnU ziarului nostru o mare importanţă. Direcţia lui Iţi dă toate silinţele pentru a corespunde Imbrâţişărel ce a întâmpinat din partea publicului serios şi ouest. Departe de no! scopul de a ee-ploata această măgulitoare preferinţă a publicului pentru ..TIMPUL4* voim, din contra, să întindem şi mal mult cercul cititorilor noştril, chiar cu sacrificii din parte-ne ; avfind mulţumirea sufletească că răspândim tn societate idei şi principii sănătoase De aceea propunem PENTRU NOILE ABONAMENTE de la i Iulie viilor din publicaţiei* următoare : PREMIURI: Pentru abonaţii pe trei luni, iii Vtt* loare de şa*e frânei; Pentru cel pe şase luni, în Vft-lonre dc dol-spre-zcce franci ; Pmtru cei pe un an, in valoare de do6*zeci şi patru lY-anrl. Publicaţiele din cari abonaţii aU să'şl aleagă, sunt cele următoare : R E G 1 X A Roman de I.amarline, tradne de d-na Zoe Teaio, preţul 1 ieO 20 bani. Dicţionarul portativ Germano-Komân de Teodor Aleii, a doa ediţie,preţul3lei20 b. Metoda de cura naturalA tradaaă de dr. Ang.W, Kânig, preţui 1 lei. Reguli pentru a ajunge la o bfc-trâneţe înulntatA traducere, preţul 50 de bani. OPERE MUSICALE: Suvenir de Zizin. Vals pentra piano-forte de d-aa Constan-tinesen, preţul 2 Ut. Patru piese române. Pentru piano-forte, de d. C. Carlaon.preţul 21. Muma iul Ştefan. Pentra o voce şi piaDO, de A. Flecten-maclier, preţul 1 p 50 bani. Doug Suspine. Romanţă pentru o voce cn acomp.de piano de Th. tieorgescn.preţul 1 lei 50 bani. Spune. Romanţă pentra o voce ca acomp. de piano de Th. Gbeorgeacn, preţul 1 Ui 50 bani Viaţa României. Hora pentra piano de A. K Kratochwil, Preţul 1 leu 50 bani. România. Quadrile de Concert pentra piano de J. W. M«dek, preţul 4 lei. Rânduiala 'mumiei. Pentru piano de O. Mosicesco, preţul 5 lei. DIN OPFJULE D-Iul L. STERN: Dorinţa. Pentra o voce cn acomp. de piano,^preţul2 UI. Adio Moldovei. Pentra o voce cn acomp. de piano, preţul 1 leu 50 bani. Grande Etude. Pentra piano-forte, preţul 1 leu 50 bani. Marioara Horă pentru piano-forte,preţul 1 Ui 20 bani. Durerea’ml este mare. Vals brilant pentra piano, preţul 2 lel. Visuri de copil CJoadrile pentra piano, preţul 2 Ul. La Favorite. Schottisch pentru piano, preţul 1 lei 35 bani. lţic-Poloa. Pentra piano, preţul 1 U*. Apele de Ia Vâeărescl. Schottisch pentru piano, preţul 1 le* 50 b. Marche dp Cavalerie. Pentru piano de E. Wiest, preţul 2 tel. Abonaţii, o dată cu preţul abonamentului, vor trămite şi lista publicaţiilor ce vor să aibă, şi 50 bani costul portului lor. PREŢUL ABONAMENTULUI; Pe an 48 lei. Pe şase luni 24 lei. Pe 3 luni 12 lei. Spre mal mare Înlesnire şi spre a evita facerea unul grop. preţul abonamentului poate fi rlspuns şi în mandate sau timbre poştale. âOMiNimtâpâ. T 1 M P M L COUBS DE EFECTE PDBLICE SI DE DIVERSE Stuatruci, 25 /wiu 1877. VALOAREA Ctnk Off.rlt« Pr^'1 llvll Oblig. Rurale 10% 1864 la tor ti 79 781/j liuor, Oppftnheim 8% 1866 OWig. Domeniale 80/0 1871 «şitel» sorţi , Credit foBo Rur. 70/0 » Credit fone. Urban Impr. Mau. Cap. 80% 1875 Pensii (300J dobăadă fr. 10 Aofil Qlile fer. rom. ă%lB68 * priorităţi 6% 1868 Dacia C-l* de Attig. Act. (fr. 500) 8% l87l Romaaia C-*« de Attig. Act. (£r. 100) &V» 1873 Mandate ....... Impr. Municipale fr. 10 Aot. 6n as ci are Romlne8% Căile Ferate Ottomaae Aot. (fr. 400) 3% Renta RomAni ..... CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie » Domemale aspirate , Fondare rarale Iulie * Comunul* .... DEVI8E Parii.............tcurt Jlariillia..........■ . Br uote ................ Anvari.................. Elveţia . . • .......... Londra ................. Londra domiciie ..... Amiterd am.............. Viena . . . . ♦ .... Berlin 10 ^ile.......... Lupeca , « , ........... Esoompt ....... Lira Otoman ...... Galben aattr........... Agio o. Argint. . . 78 V* 781/4 72 % 72 V* 60 - 71 110 200 — 43 96 93*4, 96 100 Vt 2505 p (Q 0 ANUNCIU IMPORTANT. NUMAI Li RENUMITUL MAGASIN WU^TTmJ Sub firma SAL. WEISERMANN Strada Carol 1 N» <> Strada Carol I No. I> 'a % (curtea veche) (curtea veche) |_J vis-â-vls de farmacia ris-â-vis de farmacia w , Rissdorfer. «««uum f J AH sosit, peutru sesonul de v 1IW FAIITEUIL Sl SCAUN ( A se adresa la D-nil A00LF DEUTSCH , Magazie de tapete şi H. HONICH, Tapiţier şi Decorateur. Podul Mogoşdief. 191 E8P08IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STRDQtJHILE NKGBU« OCASIUNE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 Şl 11 ANI X IST FLA-COA-ISTE SX CU OCAUA cu preţuri fdrte reduse şi neauzite p£ng acum INDIGENE ALBE 81 NEGRE De Cetnarl I De OAIu Mare I Băşicaţi • Drişişanl I Mitcbel I Negru Virti» . Odeteştl | RaŞeofcle | Tiaiiiăti VINURI STREI X*T XI en gros şi en detail De Champagne I De Rhin || Malaga l Cberry » Bordeaux | , Ungaria !| Madera \ Muscat tunai No pdte o*>ncura nimeni cu mine nici In privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea oe priveaca preţul lor. NB. Liqueururl, Diferite Cogaaearl vieex fi fin Champagne. Ţuici veebe naturali şi Uat-da-lemn de Ttecana. THEODORESCU. TT R A. O ■ rv- « C A. R O .LA STl&UA ALBĂ« A V I S IMPORTANT Intăiul şi renumitul Magaain de 1NCALTIAH1NTE FSNTRD BARBAT1, Di»« SI COPII snb firma PHILIPP QOLDSTEIN ,LA 3T60A ALBA* Strada Carol I No. 6, (Curtea veohe) vii-ă-via de Sigismund Prager, Sosindu’ml de cur6nd din cele mal rtnumite fabrice existente din străinătate, ou care stafi In relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dapa faaăuele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Danset Polono se ou nasturi in Mte formele. Sandale, Pantofi, sol.; pentru Bărbaţi : Ghets de vac«, Maroquin, Maroquin salon. Pantofi fi tot ce se atinge de încălţăminte bărbătescl, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vd rog m v8 convinge fle adevlr Achită magaaieeste una din cele mal vechie din Capitală, care 'jl a căştigat o reputnţiuoe de cele mal frumdse uento soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, si sper, că şi In viitor void fi onorat cu Clientela î>-v6«tră. PH1E1PP ttOLDSTJClN, Strada Carol I No. 6, (Curtea Veche) vis-i-vis de Sigismund Prager ,La Sldna albi.» 6, •r GEL IvCA_I 3^A.K,EÎ MA.C3-A.SXIsr I>E HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA ,A LA. BELLE .TAFHDI3STXEFiE“ mr ORiJMBytiJii 20, (’olţnl Bnlrr»rilalnl şl Stradal Mogoşblel, Caaelo Orocdnn, 20 ESPOSITIUNEA OE HAINE Luvit pe Onor. Dublu si lune-voiesui a visiU magasinul med, unde va gisi o Espotlţiune de haine o 0 n (e 0 ţ i 0 n a t e cum n'a fost meft In Rucurescl, şi anume COSTUME COMPLECTE RED1NGOTS şi JAQUETE CU G1LETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE (lin stofele cele unii moderne ale seaonulul de fnţâ, şi croite dupâ jurnalele cele mal none. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se pdte convinge orl-cine cft am remas fidel devisiel acestui magasin: CONSUM MIAHE SX PRETIURI FOARTE MODERATEI •vosssr eRCrvB^uM »A LA BELLEJAUDINliltE*, 20 Golţol dalerardulai şi Stradel Mogoşiiiel, Casai* Or*»"» ->rt : Tipografia Thiel & Weiss, Palatul ,I)acia*.