Nr. 144. VINERI 24 IUNIE. ANUL II. 1877. ABONAMENTELE IN TOATA ROMANIA : P« ............................ P* « lui\...................... P# I lail ..................... U» r» ............................ L. n. 48 . . « . . i* • . «O inskrticnt si rrclaot: Lini» de 30 litere petit, perina IV, 30 bani. Pe p»g.„ , UI, 90 bnnl, pe pagm» H. 2 lei noi. Reclame 3 IM noî lima. Un numâr In Capitală 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Hiuroul K f‘ i şi A <1 m i n i ts traj i <■ I: Halatul „Dafin". -A-ITET NC1TJRI Se priimeac In «trlinitate: La D*nil Hau***-ttsin A Voglor In ViflMia, VValfinchg&M* 10 A, Oppulik In Virana, 8tubenb;utei 2; Rudoif Mom* In Virana , feileratltte 2 ; Vtnomt Brdicka In Vienna, Teinfaltatriii* 17; Philipp VSb In Vienna, Eichenhochjţaaae 11; L. Ixmg A Comp. In Peştii gi Hoooo-l^af/Ue-BtUtior A Comp. in Pari». 8cii4orl nefrancate nu $* primetc. Articolele nepublicate ae vor arde. Un număr In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC 9ERVICICL PRIVAT AL ,TIMP0L0l« (ifenţia Havan). — 8erviciul de la 5 Iulie, 9 ore dimineaţa — Paria. * lalie- Vasal ,La Hei ti e Blanche4 na » cufundat, dar s’a nămolit la mal. Londra, 4 Iulie. ,Nordd«ntsche AI iţe mei ne - Zeitung4 a-nonciă că într’o conferinţă ţinuţi de ministerul prusian, s’a lnat hotărârea de a propune consiliului federal oprirea espor-taţiuneî cailor. Constantinopol, 4 Ialie. Mehenied-Ali, comandau tale diviaiunii diu Novi-Bozar care operează In Muutenegru, va loa, să zice, comanda trupelor turcescl din Thessalia. bocohksci • iar SITIATUNEA. » Ziarele de toate nuanţele, atât ale oposiţiunel cftt şi ale guvernului, se ocupă mai esclusiv, de căte-va zile, cu chestiunea atitudine! RomAniel în c .^niiuentele actuale, şi mal cu seamă, daeă şi iu ce condiţiunl armata noastră trebue să ia parte activă In rpsboiă. Timpul a fost cel d'ăntăiă care a atins această chestiune. Deja la 5 Iunie In No. 127, am publicat un articol Intitulat: .Căte-va întrebări' pe c,,re l’am reprodus şi In No. nostru 138 din 17 Iunie. P&nă astăzi, nici un respuns nu s'a dat acestor Întrebări ; spiritele sunt cu drept Îngrijite şi cu căt timpul unei hotărftrl definitive din partea guvernului să apropiă, cu atât cresce îngrijirea. Rolul nostru s'a mărginit până acum, a pune Întrebările, aşteptând, pentru a’l analisa, aproba saâ critica, să ni se dee vre un respuns, sad mal bine zicând, oareşl-care indicii de respuns, căci Înţelegem prea bine, că In asemenea materii, nu avem dreptul şi guvernul nu are putinţa a da un respuns complect şi lămurit. De doâ zile Insă, Monitorul Oficios al guvernului sad mal bine zicând, organul a tot puternicului dictator liosetti, Românul Intr'un cuvânt, a început a'şl descleşta gura ; şi In nu-merile sale din 19 şi 22 Iunie, publică doă articole ce pot fi considerate ca acele indicii de respuns, pe cari le ceream pentru a putea la rftn-dul nostru, apreţia situaţiunea. Chestiunea, .chiar ast-fel cum o presintâ .Românul* se Împarte In doă: ăntftia privitoare la trecut, coprin-zând spaţiul de la intrarea armatelor ruseşti In ţară, ear a doa privitoare la viitor, adică la rolul armatei noastre in lupta Începută. Vom examina şi discuta pe rând ambele faze ale subiectului. I. Din articolul .Românului* cu data de 19 Iunie, resultă evident că. cabinetul de care avem fericirea de a fi cârmuiţi, a Început, de şi cam târ-zid, a se îngriji de respunderea cu care s’a Îmbrăcat. S'a Întâmplat aceia ce fatalmente trebuia să se Întâmple, a-dicâ. că pe lângă greutăţile ce Întâmpină In faţa posiţiunel politice ce a creat ţârei, fără a o fi nici pre-vâzut nici pregătit prin rnâsurl Înţelepte. grabnice şi eficace, atât In exterior pe terâmul diplomatic cât şi Înăuntru pe tărâmul finnnţiar, pe lân^ă aceste greutăţi, zicem, se mal adaogă şi altele tot atât, ba poate mal puternice încă, resultând din neîncrederea ce inspiră, din Îngrijirile ce deşteaptă pretutindenea. Am mal zis'o, şi nu o putem repeta in destul: un Cabinet radical la noi nu a putut pregăti, precum nici va putea consolida noua posi-ţiune politică a României, Independinţa noastră a fost pregătită pas cu pas, de cabinetele conservatoare; ele şi numai ele ad lucrat cu tactul politic şi cu luminele, de cari radicalii ad probat că sunt lipsiţi, a convinge puterile europeane că independinţa noastră, departe de a erea o stare de lucruri periculoasă sad ameninţătoare, va Întemeia un puternic bulevard, menit a preîntâmpina ciocnirile intereselor rivale. Opera la care ministerial conservator lucra cu prudenţă, ministeru Iul radical ’( a fost dat a o îndeplini lntr'o clipă şi In mod violent. Caracterul esenţial al radicalismului este de a derâma; şi In împrejurările de faţă, ajutat fiind de evenimente şi mal vârtos de nedibâcia turcească. el a ştiut a'şl îndeplini Încă o dată, singura misiune de care este capabil. Acum Începe Insă partea cea grea a operei. Este uşor de a face aela-maţiunl entusiaste şi patriotice, de-claraţiunile de independenţă sunt cu atât mal Încântătoare pentru urechile şi inimele noastre de RomănI, cu cât ele nu reclamă altă muncă de cât aceia trebuitoare pentru a striga: Trăiască Independinţa Română ! Numai cu atâta Insă, nu s'a făcut Încă de cât o lucrare platonică; până acum am ridicat un edificiu fără temelii şi cărui II lipseşte cimentul necesar pentru a lega sănătos cără-mizele zidurilor, aşa că să poată in-frunta fără pericol, suflarea vrăjmaşă a furtunelor. Aci dar are să înceapă acea lucrare de care nicâirl şi nici o dată nu a fost capabil un partid radical. Acum are să tncenpă era in'emeiăreI, era consnlidărel. Cabinetul d-lul Brâtianu aşa de bine simte neputinţa sa In această lucrare, la cât caută dupâ acum, a scutura dupe umerile sale respunderea situaţiunel. Eatâ In adevăr cum se exprimă .Românul* din 19 Iunie: .Guvernul şi numai guvernul este .respunzâtor. zice pe toată ziua presa .protivnică.* . Guvernul nu este respunzelor de si-„tuaţiunea tn care ne aflăm, fiind-că nu ,d a creai-o.* ,Tot ce s'a făcut p'm'acum. s'a fă-.cti de noi to(l. fi prin urmare, binele fi răul, comun ne este." Da ! D-le prim-ministru; da ! D-le Rosetti ; bine zice presa protivnică. guvernul şi numai guvernul este respunzâtor. Era plebiscitelor s’a Închis la noi şi sperăm că s'a închis pentru tot-d’auna. Cănd aţi propus ratificarea Convenţiunel cu Rusia, şi mal In urmă declaraţiunea de indipendenţă, care Român ar fi putut rădica un glas de contrazicere, când era evident, că cea d’ânteift măsură ferea ţara de inconvenientele unei inva-siunl, ear cea a doua nu era de cât aflrmaţiunea stârel creată României de evenimente. Cu toate acestea, nici In Senat, nici In Cameră chiar, nici din partea presei indipendenţă, nu v’a lipsit sfaturile cele mal Înţelepte, es presiunea temerilor celor mal patriotice In privirea viitorului. Văzând mersul afacerilor, avut’aţl Îngrijirea de a ne asigura sprijinul sad aprobarea puterilor occidentale, sad cel puţin a uneia din ele ? Aveţi cel puţin din partea Rusiei, ver-o declaraţiune că recunoaşte şi va apăra noua noastră posiţiune politică ? Cunoaştem măreţul scop, pentru carele Ţarul sacrifică sângele şi aurul copiilor săi; proclamaţiunile Împăratului ne-o zic Intr'un limba-gid nobil şi franc: acest scop este: scăparea creştinilor din Orient de sub opresiunea şi cruzimele Turciei. De noi Insă nu este de loc vorba. Noi, de mult Încă, şi tot graţiâ Rusiei, nu mal suntem sub jugul otoman, nici nu avem a suferi de sălbătâcia turcească. Pentru noi, câştigarea independenţei este, In realitate, numai o satisfacere ce căutăm pentru demnitatea noastră naţională, este Înlăturarea unor formalităţi umilitoare, vexatoare, ear nu dureroase. Cu consciinţa ce avem de superioritatea noastră In toate privirile faţă cu Turcia, mândria noastră se revoltă cu drept cuvănt In contra a-celel aşa zisă suzeranitate, impusă noâ de concertul european. Rusia, care face parte diu acel concert, recunoscut'a Înlăturarea acelei suzeranităţi; datu-s'a cel puţin vr'o promisiune verbală că va rădica puternicul săd glas, întărit încă prin nelndoelnica învingere, pentru acere şi a obţine In conferinţele următoare, consfinţirea Europei pentru satisfacerea reelamaţiunilor ambiţiune! noastre naţionale I Nu, pănâ acum n’aveţl aici garanţii, nici promisiuni Intru aceasta. Dacă pe calea negociaţiunilor, in calitatea voastră de ra'ficali, n'aţl putut obţine nimic, să vedem dacă aţi lucrat cel puţin In administra-ţiunea interioară, aşa ca să puneţi ţara In cele mal bune condiţiunl pentru a fi pregătită pentru orl-ce eventualitate. Val! şi aci lucrarea voastră a avut resultatele iuherente esenţei voastre, care este de a distruge, fără a putea Înlocui ruinele ce împrăştiaţi In jurul vostru. In compunerea ministerului. Iu loc de a vă Înconjura cu capacităţi şi cu specialităţi, afară de o singură capacitate recunoscută nu aţi chemat de cât nulităţi pentru a umplea golurile şi a vă servi orbeşte. In administraţiune aţi distribuit funcţiunile povăţuindu-vă nu de interesele Statului, ci de interesele partidului ; aţi suprimat prestaţiunea şoselelor. Îngreunând ast-fel orl-ce circulaţiune pe laturile căilor ferate ; aţi adus cea mal mare confusinne In administraţiune şi finance, suprimând de o dată legea comunală şi repartiţiunea comunelor care d’a-bia se pusese In aplicare. In finanţe asemenea aţi distrus tot; n'aţl ştiut a crea nimic, de cât Hărtia-monetă, resursă iluzoria, ruşinoasă, antemerjrătorul huncrutel. In armată aţi desorganizat cadrele făcând din 8 regimente cari abea avead ofiţerii necesari. 16 regimente lipsite chiar de numărul trebuitor al gradelor inferioare; aţi sleit aprovizionările din magazine fără a-le Înlocui. Aţi reînfiinţat garda naţională pe basa alegerel, umilind şi desgustând pe vechil militari. Pănâ a nu sfirşi această repede ochire asupra modulul cum aţi administrat, trebue să nu uităm lucâ un punct de căpetenie. Când ţara avea mal mult de căt or când, tre- VAh'SU U'UMM. OCOLUL PAMENTULUI in BO IDE ZILE XXX i aaziiie această convorbire. Câte-va momente maţ înainte când ori-ce mijloc de transport »I lipsea, era decis sa plece de la Kearney, fi menrn când trenai era aci g»U să pornea aci, Când narea decât să >1 ia local în vagon, „ pre(m< Je puterile »sle d pironea aci. Cheiul gărei ÎI nrden picioarele, şi nu pntea a ne deeli-|«*«ca de dineul. Furia neputinţa îl îneca. Voia afi lupte până in afirţit. Călătorii fi câţl-v. rfiniţl—Intre cari m colonela! Proctor, a c5rnl stare era grayj —ifl lnfiaeră local la vagoane Se au7^a sRornotul căMSreî încSlzinda-se şi abnral *©Xptnd din sapaptf Machinistnl flnerfl, tre-*»al plerS fi dispară îndaU, amesteeftndn- ’şî famol alb ca verrejele de zSpadS. Agentul Fix remasese. Câte-va ore trecură. Vremea era rea, frigul aspra. Fix şedea nemifeat p’o bancă a gSreî. Părea că doarme. Mistreţ» A oda, ca toată vijălia, efia dea din camera sa, se dacea pe cheia căutând eă vază printre fnlgil de zăpadă cari "I ascnndeati orizontul, Rscnlt&nd doară n’o anzi vr’nn sgo-mot.... Dar nimic. Reintra atnncî, îngheţată, ca să easă dnpă câte-va momente.... dar tot în zadar. Inopta; mica trupă na se întorsese. Unde o fi acum? O fi ajans pe Indieni? S’o fi IncSernt? S»a »CeI «oldnţl perdnţi, rStS-cend în voia inUmplărni ? Căpitanul fortului K.earney er» foarte îngrijit, cu tonte că nu voia bh u arale Noaptea se întin.e; zăpada cădea mai rar, dar frigul creacea. Privirea celui mal cu-ragios n’ar fi conMmp|at f*,* Brua7j ace! imens intunerec. O tăcere adâncă domnia pe cSmpiî- Nici sbornl unei paaerî, „;ci trecerea nnui animal, nn turbura liniştea mormântului. In tot cnrsnl nopţel, mistren Anda co «piritnl coprinn de simţiri sinintre, co «n-fletol tnrbnrat, rătăci pe marginea dromn-lul. Imaginaţia o ducea departe, irătin- dn 'i mii de pericole. Ceea ce snferia in acele lungi ore, nn se poate descrie. Fix sta tot ne mişcat in acelaşi loc, dar nn dormea. La o oră a nopţel, nn om se apropiase, ii vorbise chiar, agentnl însă îl respinsese, respnn/.end vorbelor Ini printr’nn semn negativ. Toată noaptea trecn ast-fel. In zori, discul pe jumătate stins al soarelui se înălţa pe nn orizont brnmos Acnm privirea putea să pătrundă o distanţă de doă mile, „pre sud unde plecase Filens Fogg şi trupa ce ’l nrma. Sudul era pnstid. Suna şapte ore de dimineaţă. Căpitanul, foarte ingrijat, nn scia ce să facă. Trebuia oare să mai trămitâ o a d oa trnpă in ajutorai celei d'inteifl ? Trebnin oare să sacrifice alţi oameni, peste cel alţi, cari de sigur periseră? Incertitudinea lui nn ţinu mnlt, şi cn nn semn, chemând pe nnnl din locotenenţii săi, il dăte ordin să facă o recnnoascere spre snd, — când de o dată resunară câte-va pnscl. Era vr'nn semnal? Soldaţii eşiră din fort,şi la oju-mătate de milă, zăriră mica trnpă care se întorcea In deplină ordină. D Fogg mergea în front, iar lângă dăunai Vintnră-Lnme şi cel l'nlţl doicălători, «căpaţl din mânile Sinilor. Se luptaseră ca la zece mile spre sud de Kearney. Veatnră-Lume fi companionii sSÎ lnptafl încă contra selbaticilor, — fi francesul ucisese trei cu pumnii, — când stăpânul aăfl şi soldaţii le veniră în ajutor. Toţi salvatorii şi salvaţii fură primiţi ca strigăte de bacurie. — Fileas Fogg împărţi soldaţilor sama promisă, pe când Vântnră-Lume repeta nn fără drept : •Trebue să mărturisesc că sunt cam scump pentru stăpânul meii!, Fix, fără să pronunţe vr’nn cuvânt, privea pe d. Fogg. Ar fi fost greii de ana-lisat irapresiele cari se impleteaQ într'en-sul. Cât pentru mistres Anda, loase mâna gentleman olul, şi o strângea într’ale el, fără să pronunţe nn cuv£at măcar, Dar Văntură-Lume, îndată ce sosise, căutase trenai in gară. Credea sft’l rrafle aci, gata de plecare Hpre Omaha, tot sperând că vor putea câştiga timpnl purdot. «Trenul, trenul?— strigă el. — A plecat,— respunse Fix. — Şi trenul următor, când vine? —întrebă Filens Fogg. — Abia diaeară! — A! respnuwe flegmaticul gentleman xxxr Filea? Fogg întârziase doă-zecî de ore Vântoră-Lnme, cat-ia involuntară a acelei întârzieri, era desperat. El era canea sărăciei stăpânului să îl! In acel moment, agentnl poliţienesc se apropiă de d. Fogg şi privindn’l bine in faţă, ii zise: «Serios este, domnule, ce te grăbeeci să pleci? — Fosrte serios,— respunBe Fileas Fogg. Al nn adevărnt interes,— urmă Fix,— d'a fi la New-York in zina de I], la noă ore seara, ora plecărel vaporolnl pentru Liverpool? — Un interes însemnat. — Şi dacă călătoria nn'ţ!-ar fi fost întreruptă de acel atac al Indienilor, al ti •jona la New-York in zina de II dimineaţa? — Ds, cn Joă-spre-zeee ore înaintau plecărel toporului. — Bine. Aveţi dar doă-zect ore de întârziere. Intre doă-epre-zece şi doă-zecî, diferenţa e de opt ore. Trebne tu câştigaţi dar opt ore. Vrei să înoercl acest câştig? — Pe jos? — întrebă d. Fogg. — Nn, în sanie, ^— răspunse Fix, — Iniinţă de concursul capacităţi, cunoştinţelor şi patriotismului tutu-lov fiilor el. când concordia Intre Români. In faţa primejdiei, se rădica la Înălţimea unei datorii ee-tăţenescl, tocmai atunci prin per-setnţiunile, prin procesele, prin per-chiziţiunile, prin afişarea acuzaţiu-nilor vdstre In toate comunele, in fine prin o nedemnă şi voluntară denegare de justiţiă, aţi Încercat a ucide politicarnente partidul conservator, şi aţi semănat germenii cel mal vigu-roşl ai unei eterne despărţiri. Intreprindearea este pe atftt de criminală pe cât şi nebună. Numai ghilotina ar putea pretinde a nimici un partid, şi nici ea nu a reuşit nicăirl. .Si apoi, ce aţi deveni chiar voi, când ar dispare partidul conservator? Când, înfundaţi prin nedibăcia voastră, nu mal aveţi scăpare, istoria ne arată că conservatorii sunt acel chemaţi a spăla păcatele voastre, a pune la loc tot ce aţi strămutat, a întări tot ce aţi zguduit şi a clădi tot ce aţi dărâmat. Articolul din .Românul* se sflrşa-şte ast-fel: ,Tot ce se va face d'acum înainte asemenea prin noi se va face,, .căci n’avem de cât a asculta bine .pentru a auzi ce cere naţiunea ş’a ,ne uita pentru a vedea că guver-„nul nu face de cât d'a urma pe .calea ce ea i-a desemnat.* .Apărarea teritoriului, lupta pen-,tru a eşi din acest foc cu dem-.nitate şi onoare, aceasta esteunani-„ma cerere a naţiunii, ş’aceastave-,dem cu toţii că este calea pe care .fără şovăire merge guvernul prin-.cipelelul Carol.* .Seim cu toţii ce voiesce naţiu-,nea: dar trebuie asemene să seim »cu toţii că ’n asemenea Împrejurări ,nu poate guvernul să silească pe .alţii d’a face tot ce dorim noi şi .Întocmai precum voim.* .Ceea ce se făcu până astăzi, na-.ţiunea găsi că bine s’a făcut. A-„vem dar dreptul d’a fi şicuri că .guvernul negocieazâ, luptă cu ener-,giâ şi inteliginţâ, şi seim din na-,inte că ceea ce nu va face este pen-,tru că nu s’a putut face şi că orl-,ee se va Întâmpla, salvate vor fi .drepturile, onoarea şi demnitatea na-.ţiunil române.* Sfântul loan, pe insula Patmos, nu tnveluea proorociile sale din Apocalips într’un stil mal întunecos de cum face tmbâtrlnitul profet din strada Doamnei. Noi avem însă cheia acestor lo-gogrifurl mistice. Ele nu Însemnează alt nimic de cât Îngrijirea ce a cuprins pe guvern lu faţa posiţiunel creată României şi cugetarea sa de a arunca în sanie cu pânze. Un om ’mî a propus acest mijloc*. Acela era omul care vorbise în timpul nopţeî agentul ni poliţienesc, ţi al cftruî servicii! Pix il refuBaBe. Pilea» Pogg nu rgspunse Inî Pix; dar fiind că 'I arătase pe omul în cestie şi care se plimba pe peronul gărei, gentle-mann merse U el. Peste puţin, FileaB Pogg şi acel American, nnmit Mudge, intraQ într un bordeie, la vale de fortul Kear-ney. Aci, d. Fogg eBaminu nu vehicul destul de curios, un fel de cutie, Bşc/.ată pe doS tSlpez.I lungi şi incovăite înainte ca la sănii, şi pe care puteatt încăpea cinci safi şase persoane. La jumătatea săniei se ridica un catart 'nalt. Din oatart, bine ţinut de şine metalice, se întindea o bară de fer care servia să susţină aventurile prea rSpezî. La spate nn fel de cârmă cu care se pntea îndrepta sania. Era precum vedeţi, o sanie condusă de pânze ca nn vas pe apă. In timpul ier-ne! pe câmpiele îngheţate, când trennrile nu mai pot merge, aceste vehicule trec foarte iute de la o staţie la alta. Aii multe pânze şi, împinse de vânt, alunecă pe suprafaţa câmpielor cn o iuţeală egală, dacă nu superioară, trenurilor esprese. In spiuurea ţerel respunderea, greşelilor 3ale. Ce ne tot vorbeşte d 1 Rosetti de naţiunea, de glasul naţiuncl. de voinţa unanimii a nafiunef, şi alte banalităţi de asemenea! Sub co regim voiţi a ne face să credem că trăim. Nu naţiunea domneşte: din fericire domneşte Măria Sa Carol 1 de llohenzollern. Nu naţiunea administrează. Administrează ministerial loan Brătianu. Naţiune! aparţine controlul faptelor noastre: nu ea insă are să vâ ducă pe calea pe care trebue să mergeţi. A voastră este sarcina de a lumina Naţiunea, şi de a merge Înainte In direcţiunea în care credeţi că este bine ca Naţiunea să vâ urmeze. Daca ţinta către care vâ indrep-taţl este funestă, sau daca nu ştiţi a alege drumul ce trebue să vâ conducă la dânsa, atunci respunderea rătăcirilor voastre este numai a voastră; voi veţi avea a da socoteală de greşalele ce comiteţl. încetaţi cu palinodiile voastre; învăţaţi In fine cel puţin a vorbi lim-bagiul oamenilor de Stat şi nu veniţi a Îmbrăca expresiunea temerilor voastre cu mantia limbagiulul a pocaliptic. Nu mal pozaţi ca Spliynxl, căci cel mal naivi afi ajuns astă-zl OedipI, faţă cu voi. fVa urma.) DIN AFARA Căldurile mari au produs o pausă In circulaţiunea ziaristică a Europei. De o dată nici din Asia, nici din Muntenegru, nu ne mal soseşte nici o ştire. Cât pentru operaţiunile de pe câmpul de rfisboifi din Asia, „Ga-zetta de Colonia.* comunică ştirea că un general rusesc însoţit de o mare suită militară, a fost trimis spre a negocia cu un ambasador al Per-siel, relativ la condiţiunile coopera-ţiunef. Dacă Şahul Persiel s’ar hotărî a trămite un contingent de trupe contra Rusiei, aceste trupe ar fi destinate a coopera atftt la Ar-dahan, cât şi spre Batum, unde Turcii sunt în preponderanţâ şi foarte lesne ar putea să opereze joncţiunea cu insurgenţii din Abehasia. — Aceste ştiri ale ziarului german, sunt puse la îndoială de către ziarele englezeşti. .Times* admire, că înaintând In Armenia şi fiind-că siliţi a detaşa o mulţime de trupe, Roşii poate sâ fi devenit mal slăbi faţă nu Turcii, care, retrăgându-se, merefl s'afi concentrat şi ast-fel momentan In câte-va momente tocmeala se fâcn între d. Fogg şi stSplnul corăbiei de ns-cat. Ventnl era bnn. Snfla de la vest-Zăpada se întărise, şi Mndge făgădnia să ducă in câte-va ore pe d. Fogg la staţia Omaha. Aci trennrile snnt freenente şi căile, cari duc Ia Chicago şi la Nev-York, destnle. D. Fogg nn voia să eBpne pe mis. Andă tortnrelor unei călătorii în bătaia vântului şi pe nn frig pe care iuţeala 11 făcea şi mai nesuferit. El îi propuse dar să ră-mâe in paza lui Vântcră-Lume la staţia Kearney. Onestul băiat se va însărcina s'o dncă în Europa pe nn drnm mal ban şi în condiţii mai favorabile. Mis. Anda sefnzu să se desparţă de d. Fogg, şi Vântură-Lnme ramase foarte încântat de Bceastă hotărâre. In adevăr, peutrn nimica in lame n’ar fi voit Bă lase pe Btăpftnul săâ, când ştia că Fix il va Însoţi. Poate opinia Ini Fix despre d. Fogg se modificase mnlt. Dar totaşî era decie eă şi facă datoria, şi, mai nerăbdător de cât toţii grăbia din toate pnterile întoarcerea lor in Englitera. (Va arma.) sunt In preponderenţă numerică la unele puncte, In cât pot sili pe ruşi a se retrage. In tot caşul Insă, si-tuţia Ruşilor nu e atât de grea, In cât sâ fie siliţi a recurge la mijloace, care ar putea să complice si-tnaţiunea. .Biuroul Reuter* comunică de la Erzeruni următoarele : , Aripa stângă a Ruşilor este merefl respinsă de către trupele lui Mukhtnr Paşa. O parte din trupele ruseşti, dupe un marş forţat şl-a operat juncţiuuea cu centrul şi ast-fel împreună afi făcut un atac contra centrului turcesc. Afi fost lnsft respinşi cu deosebire In urma efectelor artileriei turcescl. Lupta a durat dela 12 oare până la 9 orc seara fi in sfârşit ruşii s'afi retras la fosiţiunile lor, care sunt la depărtarea de donâ mile de la Ze-vin. Se crede, că astă-zl, Ruşii vor face un nofi atac. Un corp de 15 Ruşi a Innintat până la Khorossan, cinci mile in dosul centrului turcesc. ,W. Z.* e de părere, că Suleiman Paşa şi Aii Saib Paşa nu vor mal opera contra Muntenegrenilor, ci lăsând un corp de observaţiune Intre Spuz şi Podgoriţa, vor pleca cu marşuri forţate spre câmpul de răsbol din Bulgaria. Dupâ ,K. Z.* Papa ar fiinceput cu guvernul Rusiei negoţifirl relative la catliolici din Polonia şi se crede că în curând se va stabili o Înţelegere, de oare-ce, cu deosebire de când se simte mal slab, Papa a scăzut mal mult din pretensiunile sale. Dupâ ,Globe*, guvernul Rusiei a comandat la Whitschsad 100 torpile, care cât mal curând vor fi transportate atât în porturile din Marea Neagră cât şi la Dunăre. .Globe* Busţine, că Marele duce Constantin este hotârtt a lua ofensiva contra puterii maritime a Turcilor, un lucru care acum dupâ-ee Dunărea e in mftnele Ruşilor, nu va fi greii de realisat. SCIR1 TELEGRAFICE ale FOILOR STREINE. Berlin, 1 Iulie. Principele Bismark a sosit azi amenzi aici. Orşova, 1 Iulie. In Bnlgaria este mare lipsă de provi-sinnî. Chiar ncnm la începntnl ocupaţia-nei intendenţa depeşează în toate părţile pentru transporturi de fân, ovăs şi porumb. Conslantlnopol, I Iulie. Ştirile din Asia sunt fără nici o im-portnnţă.—De la Dnnâre se urmează luptele fără de resnltate positive. BOMBARDAREA. GIURGIULUI. Astâ-dimineaţă, soarele s’a ridicat strălucitor şi vesel şi o uşoară adiere mal alina arzâtoarea căldură ce domină. Negustorii de limonade din schela Giurgiu, eraţi Înconjuraţi de mulţimea obicinuită a oamenilor ce bat stradele şi cari afi devenit mal numeroşi de când s'afi deprins In facia celul-alt ţerm al fluviului, cu acele sinistre morticule de pământ, presărate deambrasurl, In care se vede ca glob de ochiţi, un punt negru care nu este alt ceva de cât un tun turcesc; dar aceste tunuri deschid rare-orl gura; şi când o des- sliid, o fac numai contra bateriilor rusescl la dreapta şi la stânga oraşului, ast fel eâ spaima populaţiunil s'a schimbat Intr’o simplă curiosi-tate. Mai de-ună-zi la hotelul de Europa, lumea mânca, bea, petrecea, ca şi cum resbelul nu s’ar fi Întins în toată ţara. Cu cât orele treceafi, căldura devenea din ce In ce mal năbuşitoare şi uliţele ar fi fost mute fără conversaţiile ce continuaţi sub cortu-turilenegustorilor de limonade. Apele fluviului scânteiaO desfăşurându-se In cotitura de la Slobozia şi reflectând până la picioarele Giurgiului, giamiile albe ale Rusciuculul. Dar pe la orele trei, se auzi o surdă detunătură coborându-se pe rlfi de la capătul cotiturii de ia Slobozia şi aceia cari eraţi In secretele Ruşilor şi stafi de observa In turnul înalt ce se ridică In mijlocul pieţil, văzură o mică coloană de fum, care se desfăcea drept spre rlpa turcească. O alta, apoi earăşt alta se succedară şi după fie care coloană de fum, se zărea una mal slabă în apropia-rea bateriei turceşti. Cea d'ântâifi coloană de fum era de la un tun, cea de a duoa de la un obus care pocnea. Se aude o detunătură mal apropiată. Acesta era răspunsul turcilor, şi nasce ideea răniţilor şi morţilor ruşi transportaţi la spitalul de aci atât de bine Întocmit şi atât de bine aerat [ie care T-aru visitat eri cu rândurile sale de paturi curate. Dar care este acel grozav sgomot şi amestec ce turbură stes/a de după prânz a Giurgiului? Acesta e un obus turcesc ce pocnesce In oraş şi sgomotul vine de la sfârămâturile ferului cari sboră în uliţe, acele uliţl In care locuitorii se ţin de conversaţii şi se plimbă. Obusul a trecut drept pe d’asupra spitalului Crucel-Roşil, unde un doctor şi câte-va surori de caritate s'afi aşezat de curând pentru a Îngriji pe bolnavi şi pe răniţi, orl-ce ar fi, ltuşl safi Turci. Un rus atrage numai de cât atenţiunea 6& Turcii asvârlă In Crucea-Roşiă, Nu ; nu o putem crede, nu trag de cât In turnul unde ne aflam cu toţii, şi care este în aceeaşi direcţia. Această acusaţiune este constant făcută cât ţine resbelul. Bombele ne sosesc din ce In ce mal repede şi iată una care a lovit drept in spital. Totuşi, noi continuăm a spera că este numai o întâmplare; când devin foarte dese, părăsim turnul pentru a ne strânge bagagiul şi a pune caii şi lucrurile la loc sigur, căci In acest moment, tot oraşul este pus sub focul Turcilor. Dar trebue sâ zic un cuvânt despre un om, care lucrează ca un copil pin cuviositatea şi temeritatea sa, ca o femee prin Îngrijirile lui şi ca un bărbat prin tăria sa. Voesc sâ vorbesc despre doctorul Garrick, din St-Petereburg, medic al ambasadei Angliterii, care n'a părăsit turnul de cât în urma îndemnurilor noas tre neîncetate şi a dat îngrijirile sale unul nefericit, care fusese lovit le cap de o isbucnire de obus, lucrând tot timpul cu atata linisce ca şi sciinţă sub foc, In cât dacă ar fi fost destinat pentru aceasta din nas-cere, apoi era potrivit căci este un bun şi brav Scoţian. Am stat doâ ore In oraş şi 1° tot timpul acesta, uliţele erafi rescolite, casele giuruite şi ruinate de bombe. La prima detunătură, locuinţele fură deşteptate, locuitorii se repeziră In uliţă şi când bombele Începură a veni cu mal grabnici succedare, femeile începură sâ plângi şi să se vaete, oamenii Începură si fugă ne mal gândindu-se de cât la el, In rlsetele unor ştrengari, cari adăpostişi supt o boltă, se repezeafi pe isbucnire, cârid vre o bombă pocnia lângă el. Pentru a nu cita de cât un esem-plu, poruncisem unuia din servitorii mei, de a se ţine la un loc sciut, unde aveam să'I dafi o scrisoare, când era să mâ cobor de pe turn, pentru ca să o ducă imediat la trenul de Buturescl. Nu se mat putea găsi : nu sa arătat de cât seara, zicându’ml ca să se scuzese; .Ce puteam să fac? Am văzut pe cel-l’alţi fugind şi m’am luat şi efi după el.* Asta e un bulgar şi dacă sunt mal mulţi ca dânsul In ţara Iul, apoi puţină recru-taţiă şi serviciu de arme va face un biue fără margini naţiunii sale. La gara drumului de fler, unde in’am dus numai de cât, bombele câdeafi iute una dupe alta, unele pocnind in aer, altele nepocnind de loc şi străbătând numai în pământ cu un sgomot surd, pentru casă fie desgropate şi a servi de joc de pe-petrecere până ce pocnesce şi o-muară pe vre-uDul. In timpul bom-bardârel, mal multe persoane a fi fost transportate la spital, dar nici un singur Rus. Bateriele, la care ne era oprită intrarea pentru cuvinte destul de lămurite, pentru ca să nu mal fie trebuinţă de a le esplica, vedeafi obusele turcescl trecând pe d’asupra lor safi căzând aci aproape, dar fără a produce vr’o dată vre-o pagubă reală nici oamenilor nici ba-terielor. Patru baterii rusescl afi luat parte la foc şi se raportă că nici unul n’a fost omorăt safi rănit. Din contra două baterii turcescl afi fost silite să tacă. Ast-fel vedem eâ rtul răsboiulul se Indrepteazâ spre apus. Dunărea nu este trecută mal Dine la Brăila şi Galaţi, cu o resistenţă curat cu numele şi cu puţine perderr de cât este bombardat Rusciucul, şi afară numai dacă imaginaţiunea nu mâ va fi Înşelat, focul a Început astăzi mal sus pe Dunăre. In tocmai cum luna, care este plină safi aproape plină, se ridic şi zorile se perd, ast-fel şi bombele deveniră mal puţin dese, detunările lunurilor mai puţin constante şi puţin In urmă, numai nisce lovituri isolate turbureii liniscea serii. In sfârşit, totul încetă şi noi am străbătut Giurgiul de la un capât până la altul pentru a verifica, la lumina curată a lunel, cari erafi pagubile ce In realitate suferise oraşul. S'a făcut mult, este de temut că s’a făcut prea mult pentru ca sâ fie vr’o şansă despre vre-o Înţelegere, despre vre-o pace apropiată. Aci faţada unei case este străpunsă de o gaură şi interiorul dărâmat. Acolo o deschizătură In uliţă arată locul unde a căzut bomba. La hotelul Europa mal multe săli sunt dărâmate, firele de la telegraf sunt rupte şi zac ?n u-liţâ. Biuroul telegrafic şi el a fost distrus In câte-va părţi. O casă are un colţ luat de un obus gros, o alta are ferestrile sfărâmate şi coridorul prftpâdit. O biati fetiţă cere milă ridieându-şl braţul eontusiat, şi va povesti nuiltâ vreme cum ea a fost răniţi in bombardarea de la Giurgiu. Sunt curioase spusele despre pri-mejdiele înfruntate şi de cari n’a a scăpat de cât ca prin urechile acului ; dar în mijlocul cercetărilor noastre, o singură cugetare ne predomină, o cestiune se presinti, care trebue să fie atinsă cu francheţi şi la care trebue să se râspunzâ onest; Turcii afi tras cu sciinţă asupra casei pe care fălfăia steagul Crucel-Roşil ? Din nefericire pentru umanitate, asupra acestui punct nici nu T 1 M P O L poate fi umbrii de Îndoială. Spitalul privesce spre sud şi pe tot timpul bombardărel, steagul a stat desfăşurat , printr'o uşoară boare In unghiei drept cu rasele soarelui; steagul şi edificiul trebuesc deci de neapărat, se fi fost necontenit la vederea Turcilor, observând că edificiul este isolat şi că Turcii T vedeai! de sus In jos de ore-ce ocupnfi o posiţiune mai ridicată. Obusele ce l'afl lovit, eraO trimise din IntOm plare şi rătăcitei Am numerat cinci locuri pe faciă, unde bombele Întregi aO lovit şi poate vor fi fost şi mal multe. Nici o altă casă, afară de biuroul telegrafic, n’a fost lovită ast-fel. Ce Însemnează toate acestea 1 Ruşii zic, că atăt aci, cât şi mal sus pe fluvii!, inimicii lor plantează Crucea lor Roşiă In locurile unde şl con-struesc bateriile, pre cari le presupun adăpostite. Nu era nici o baterie nici Înaintea, nici Îndărătul, nici in vre-o altă parte In apropiere de (Jrucea-Roşiâ. Faptul e că nu sunt baterii pe lăngă Giurgiu ; Însuşi oraşul este deschis şi fără Intărituri ofensive sad defensive. bue să fi fost asenuse Turcilor şi pentru luarea acestui oraş se crede că mai e Încă mult do lucru. (Tunt j). Bateriile rusesc! cari bombardează Rusciucul erad apoi la o mare depărtare de Giurgiu şi n’uu indrep tat nici o lovitură asupra oraşiulul de peste rlpă; aşa spun oficeril şi nimenea din eftţl ad observat lupta n’a descoperit că vre-o lovitură fusese Indreaptată In această direcţia. Dacă debutăm prin ast-fel de fapte, la ce nu vom opune oare pănă la sffirşitl La represalii selbatice. Res boiul este destul de crud In toate caşurile ; dar Ruşii sunt evident do-ritorl să probeze că ştid să facă resboiul european după principiale moderne şi a mărgini pe cftt se poate râul pentru acel ce sunt siliţi să se bată. Amicii turcilor ar trebui să cerce să i facă să se p6trun4ă de faptul că se artă la bara justiţiei Europei, că oameni de opiniunl independente Însoţesc armata rusă ca corespondenţi şi că vor spune negreşit adevărul ast- fel precum T vfld tu toate zilele. Obesele Turcilor sunt de diferite calibrurl. Unele, preţuite întregi, par a avea calibrul de 16 sad 18 livre. Altele adun diametru d’aproape şase degete şi sunt probabil de calibrul de 70 livre. Toate ad fost asvărlite de tunuri cari se Încarcă pe la spate. Fitilurile lăsad mult de dorit. Multe s’ad aprins la o mare înălţime In aer şi prin urmare n’ad produs efectul cerut; altele s’ad băgat In pământ şi sad s’a aprins pe suprafaţa solului, fără a vătăma pe nimenea sad nu ad luat foc de loc. Tragerea tunurilor părea biue Îndreptată; dar artileria pentru a fi eficace, trebue să Întrunească atătea calităţi bune la oamenii cari le servesc In căt, nici un detaliu nu se poate negligia. Toc mal pentru aceste cestiunl de detalia, se pare că Turcii ad trebuit să nu isbuteaocă. Rusciucul cu colinele sale ne pare o adevărată ţară pro misă pe lăngă Romănia cu căm pielc-l mlăştinoase, dar aceste colini trebuesc luat cu asalt şi tiupele destinate pentru a pune măna pe ele n’ad trecut Încă fiuviul. Cănd vor trece, forturile dominante ale Rus-cinculul, cu eostişurile lor alunecoase, vor fi foarte gred de luat. Posiţiu-nea este foarte frumoasă, căci comandă cu totul despre rid, dar ba-teriele de la Slobozia se pare că ad debordat pe cele-alte. Se presupune că două din cele patru baterii cari ad tras asupra Rusciuculul, tre- SCR1S0RE ADRESATA „TIMI’UliUI1* Domnul I. O. Lerescn ne truroito următoarea scrisoare. Sânt In eroare acel cari atribneic d-sale pnternitatea articolului in cea ti e. Domnule redaclore. Printr’unul din numerile stimabilului d-voastră jurnal, ’ml-aţl făcut răd, fără să o voiţi, să o sciţi chiar, lini place a crede, publieăivl o epistolă datată din Cftmpu-luug. Tonul glnmeş in care era scrisă, cireons-tanţa că m* aflam de oăte-va. zile in capitala judeţului Muscel, unită cu aceea că m’aşl pricepe şi nşl avea aplecare de a publica notiţe asupra oamenilor şi lucrurilor, dar mal a Ies hazardul cu iniţialele 1 şi L, puse in josul epistolei In chestiune şi cari sunt oare-cum şi ale mele, toate a cestea ad făcut să mi se atribne pa terni tatea acestei epistole. Fiind că ţid mult a considera bu nele raporturi cu multe din persoanele atacate, printre cari am rude şi amici,— fără a mă constitui că tuşi de puţin In apărătorul d-lor,— vid a vă ruga, domnule redactore, lu interesul atăt al adevărului căt şi al justiţiei, daţi fie-căruia ceea ce este al său : Bine-vniţi, de o dată in inserţiunea acestor puţine răndurl, a declara dacă td sunt sad nu auto rul epistolei In chestiune, pe caro d-v. datoriţi a l cunoasce necesar mente. Priimiţl, domnule redactore, încredinţarea prea distinsei mele consi deraţiunl. loan C. Leresou. (i jnm. coţi pânză ordinare. Clcopntra Li-vandu, 11 1. 7.1 b. Verile Negresei:, 8 1. Ooitaclii Negreson, 8 1. Soinrand* Andr e-vicî. :i !. (Irigorie Andrievlcî, 3 I. Iconom Catinea, 2 1. Muri» Misir, 1 I. Malta Ca, loraer, a J/4 „„ţi americă. H. 11. Oolomer, 3 5 , coţi americă. Altar Spernur, 1 1. Măria Costiueacu, 1 1. Rilnca Dornescu 1 1. şi 230 drnme scnmil. Eşann Zoiţ:t, nn prosop.. Corbii Elena, 0 cofî pân/.â groasă. 20 copile d'n acoala Nr. 2 Petit,ra, câte .*îO bani He-care, 11 I. 50 b. Iţa Pascal, l 1. Aleesandru Albia 1 1. Eugenii Cibico, 2 1. Emilia Bnicnn, 1 I. Trei copile din acoala N.. 2, 80 b. Kcatorina Vaailiu, 2 1. Malnmatiţa Ccstopolo, 2 1. şi 00 drum. aram... şi MsndiţA Balaş, 1 leii Total 79 lei, 80 bani. SUIRILE ZILEI. Măine Vineri Ia orele 5 sera. pe Bulevard, In faţa Universităţii LJueu-rescl, se va face un serviciu religios pentru bine-cuvăntarea ambulanţei udmntlor din laşi. MM. LL. Domnitorul şi Ddmna vor asista la această ceremonie. M. S. Împăratul, pierind din Plo-iescl, a oferit d-nel Negulescu (nu o brăţară cum s’a zis) un colier de briliante, sm.orand, mărgăritare de mare valoare şi lneiatcu multă artă. Un asemenea dar s'a oferit de către M. S. Împăratul, din partea fiului săd Marelui Duce Alexis, d-nel Iancu Nissim, In a cărei casă a locuit cftt a fost In Ploescl. Caracal, IA Iunie 1877. Spre a se convinge orl-cine de 8 ta re a justiţiei sub ministrul Cftm-pineanu, n’avem de cftt să spunem nn fapt din viaţa substitutului actual de la parchetul Trib. Romanaţ!: In cursul lunel trecute a venit un mandat al judelul-instructor de la Trib. Vftlcea prin care chema pe „Ştefan Ştefan Davidescu“, sub-sti-tutul Trib. nostru RomanaţI, a res-punde la interogator pentru că, pe cftnd ocupa acolo postul de ajutor de grefă, ar fi furat mal multe dosare din archivă. — Ce folos Insă? — căci autoritatea de aici, către care s’a trimis mandatul, nu ’l-a esecutat, aşa că inculpatul, nu s’a Înfăţişat şi procesul s’a temporisat prin amftnare, — In urmă, judele din Vâlcea, vâ-zfend această procedare a celor de la Caracal, a emis şi mandatul, numărul 1696 de la 31 Miid prin care ordonă iarăşi presentarea lui Davi-descu la cabinetul din Vftlcea, In termen de cinci zile. — Dar şi acest mandat a avut soarta celui d'ftntăid. Prevenitul nu s’a Înfăţişat şi, fără habar, se resfaţă In fotoliul nefericitului nostru parchet! Apoi dacă este adevărată zicătoa-rea : „Cum e turcul, şi pistolul,* — putem esclama şi noi ; „cu asemenea magistraţi, haUl de justiţia din Romanaţi!* M. R, OFRANDE (Urmare.) LISTA No. 16. Elod, 2 1. Pachiţa Mavrodin. 2 I. Anna Soarie, 4 I. Adela Alba, 2 1. Zoe Zapi* ■eseu, 2 1. Ariitiţa Leca, 2 1. Iordachi Dafinescn, 1 1. 20 b. Sevaitia Triflnescn, A. 8. Mnre-Dui’alâ Principele Hpn-ric de Hessa şi Rhin a sosit ieri, 20 ale curentei, iu capitală, mergând la Ouartierul Imperial spre a notifica Maiestăţel Sale lmperatorulul Rusiei suirea pe tron a A. S. R. Marelui Duce Ludevic IV. A. S. More-Ducală a venit, la ora 1 după ameazl, la Palatul de Co-trocenl, spre a face o visită înălţimilor Lor, şi a remis, cu această ocasiune, din pnitea ai gustului sâti (rate o scrisoare, prin care A. S. R. Marele Duce notifică suirea Sa pe Tron. A. S. Principele Henric a stat pAnă la orele 4 la CotrocenI cu Măriile Lor, luftnd ceaiul Împreună. Măria Sa Domnitorul a recondus apoi pe augustul cf.lâtor la otelul unde era pogorit şi de unde a plecat, la 5 ore, spre Zimnicea. Doamnele cari compun comitetul din districtul Suceava pentru ajutorarea răniţilor afi oferit presidenţia Măriei Sale Doamnei, care le-a şi respuns prin următoarea telegramă : Prtncesd Elena Su'.u Kftlticeal. „Sunt mftndră a respunde că prii-„mesc cu mare mulţumire presiden-„ţia ce ’ml oferiţi şi a vă arăta sa-„tisfacţiunea Mea pentru frumoasa „misiune ce doamnele din districtul „Suceava aă abnegaţiunea d'a Inde-„plini spre uşurarea suferinţei osta-„şilor noştri. Elisabetha. Notă. Nedescifrftndu-se bine numele câtor-va doamne din cele ce compun comitetul districtului Suceava, s’a comis căte-va erori, pe cari le rectificăm : D-nele Catinca Forescu. Maria Gorovei şi Leontina Diubert. Ruşii aă descoperit o mulţime de cruzimi comise de turci contra călugăriţilor de la Monaatirea numită Cilic precum şi contra călugărilor de la Monastirea Cocoşii!; cea din-tăiă monastire este situată Intre numiţii Balcani la o distanţă de şuse ore de la Tub ea In interiorul Turciei, şi este locuită de călugăriţe care cu toate sunt de naţionn-1 bute Rusă. Cea de a don monastire locuită de călugări Români. este cu doă ore mal departe de cea dântâl şi se »liă situată la poalele unul foarte înalt munte numit Cucoş, de la cave şl nă luat numele şi monastirea. Ruşii au ocupat aceste Înălţimi a-flăndu-se inprrjuraţ! de mal multe sate locuite de romănl şi bulgari, prin ajutorul cărora se introduc In interiorul Balcanilor, stabilind adini-nistraţiunl prin toate satele şi orăşelele ce Întâlnesc. Plugarii turci aliaţi acum sub administraţia creştinilor se ocupă In linişte la căutarea pământurilor şi averii lor fără a fi Intru nimic supăraţi. De Sâmbătă Încă um fost informaţi că patru monitoare turceşti urmate iută de patru vapoare aO intrat de la Silii na In interiorul Dunării cu scop a ataca Ismailul şi a debarca un număr de câte-va mii de turci ce ele conţineau, pentru a o-cupn posiţiuuile păi ţii stângi a Dunării de la mare până la lstnail şi a se face stăpftnl ast-fel pe gurile Dunării şi pe o parte a Basarabiei române. Armata rusă din localităţile apropiate de Ismail ad primit ordin a se concentra imediat pentru a combate Încercările turceşti. Nu cunonseem resultntul acestei tentative, dnr veracitatea nuvelei este In parte confirmată şi din o telegramă din Ismail ce o vedem publicată in „L’Orient*. La 16 corent, eomisiunea compusă din toţi d-nil consuli al diferitelor puteri afltţlîn acest oraş, aO trecut la Măcin pentru a constata roosrsrârile comise de turci. Resul-talul cercetărilor atl fost, că comi-siunea sad convins cu suficienţă că turcii ad eseveitat toate cruzimele ce şi-ad putut imagina şi pe care regulile reshelulul le condamnă. Dacă in toate oraşele, satele şi in toate locurile unde barbaria turcă ’şl a arătat efectele seale, se ar fi făcut asemenea anchete , paginile isUrei acestor doi ani de resbel intre creştini şi turci ar fi fost pline de cele mal Îngrozitoare şi ne-utna-ne scene de barbarie. Tunuri de mare calibru se transporta in numer foarte mare cu trenurile spre Dunăre; nn seim la ce punct sau baterie se vor aşeza, dar aceea ce ne an atras atenţiunea este mărimea lor estraordinară. De mal multe zile, nenumerate trenuri aduc din Rusia nu numai aceşti monştri destructori dar şi multe alte instrumente şi muniţiunl de resbel. Curierul Je Galaţi. Priimim următoarea scrisoare : Domnule director. La serata în beneficiul med ce am dat erl, 21 Iunie, la Union Suisse, am fost onorată cu un public atât de ales şi numeros, In cftt vâ rog să fiţi către el interpretul siraţimân-telor mele de recunoscinţâ, inserftnd aceste eftte-va cuvinte. Priimiţl, vă rog, espresia siraţi-mintelor mele distinse. ________ Finelly. Ofer gratis serviciele mele in arta chirurgicală alftt armatei române cftt şi armatei imperiale ruse In Capitală precum şi In afară din capitală la o distanţă ce il ar necesita absenţa mea din oraş peste 25 ore. , V. Turnescu, doctor in mediei Dă 51 Joc tor in cbirtirjfic Les Chassenrs de Cheve- lnres...............................3—74 , Les Tiraillenres au Xeziqne. 3—75 » La Baie d'hndson........... 3—75 Mnrchand A. Letrea du Marchal de Mollke...........................4—40 Montepin X. de Le Mari de Mar- quente..........................3—75 „ L'Amant d'alice. . . . 3—75 » La comtesse de Nancey.... 3—75 y Uue Passion................3—75 „ La sorciere ronge 2 Vee.. 7—50 — Le Mari et L'amant. . . 3 — 75 , La vicomtese germaine 3 Voi................................13—20 (Va urma). TEATRU ROMAN DE VARA GRFP1NA Gl’ICH VRD Joi 21 luniă, CAZETURILE Comedie localii in 3 acte. Societatea Română de anue, gimnastică şi dare la semn, strada Ba-tiştea No. 2. Dumineca26 iunie 1877. Serbarea Anuală, Concurs şi distribuirea premielor. Intrarea liberă. iutrarea nn lefi. Incepntnl Ia 9 ore. TTn PÎ‘J nn biM *°grijit,este, pen- v H trn plecare , eftin d« violare. Weisa. Adresa» 1» Tipographi» Thial & I T IM P O L CODBS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE Bue*n»ci, 22 1%mie 1877. VALOAREA Cânta Oftarita Pr^ll f&tiOt Oblig. Rural© . 10°/o 1864 781/2 79 78»/, » > la sorţi --- i --- Impr. Oppenheim 80/0 1866 --- --- --- Oblig. Domeaiale 8% 1871 78 78>)i --- , , eşit© la sorţi --- --- --- » Credit fono Rar. l°fo 7x> 72» , --- , Credit fono. Urban --- --- --- Impr. Mun. Cap. 80% 1^75 --- 6t --- Pen.il (3001 dob&nd. fr. 10 --- 110 --- Acţii Căile fer. rom. 50/51068 --- --- --- , prioriuţl 1868 --- --- --- Uacia C-i* do Assig. Aot. (fr. 500) 80/0 l87l 200 România C*ta de Assig. Act. (fr. 100) 8% 1873 _ 45 _ Mandat©........ --- --- --- Impr. Municipale fr. >0 --- --- --- Act. financiare Romăne8% --- --- --- Căile ferate Ottomane --- --- --- Aot. (fr. *00) 8°/o --- --- --- Renta Română...... --- --- ’ A CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie 96 Vţ , Domeniale ©spirat© 94 » Ponciar© rurale Ini ie --- --- --- , Comunale .... --- --- DEVI0E Paris.......3 Inul 9926 _ --- --- --- _ _ Rlrvţia . . ...... --- --- --- Umi......... --- --- --- Londra domicile..... --- 2506 --- Amsterdam....... --- --- --- Viena . . . . • .... --- _ --- Berlin 10 flfle...... --- 122U, --- Upaca . ........ --- --- --- Esoompt........ --- --- --- Lira Otoman...... --- --- --- Galben auitr....... --- --- --- Agio o. Argint...... --- --- TEATRFL DE VAlU GRADINA OUIOHARD Ant&«JI şi In fie-carO J XJ JEK I 8 T R E I KX B i en detail Ue Champagne » Bordeaux en gros Malaga Madera Cherry Muacat Lunel I De Rhin |i » Ungaria Nn p6te concura nimeni cu mine nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ce privesce preţui lor. NB. Liqueururi, Diferite Cegnacurl vieux şi fin Champagne. Ţuici veche naturali şi Unt-de-lemn de Toicana. TVL. THEODORESGU. *xxxxxkxxxxxxxx*xxxkxxxxxxxxx FHAXIMACI-A- 3L.A- „SPEBANTIA" 2 . 8, CiLEA llOOOŞOi E1. M. ^ DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. Ş Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angaj^xă a efectua or!-ce co W ^ mande din ressortul medical. ~RRTTQ fr xxaxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx SOCIETATEA DE ASSIGURAUE mu ASUMI DIN tHBST FONDATA UT A.1STTTX. 1828. Aducem la cunoscinţa onor. public, ci societatea assigurdzfl contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscâ-<5re; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor cansate mâ-furilor transportate pe apă. Asemena assigure^A Şestre pentru copil In tdte combinaţiumle cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţiâ generală şi la a-geuiţile el de prin districte Agent general pentrn România ADOLF WEINBERG Colţnl stradel şi cnrtea vechie (hann roşifi). . I. . . .............................................................................> I OPERILE MUSICALE imprimate in ediţiunea ndstră THIEL 9.50n 12.05a Păşcanl • 7.07 n 10.07 a --- Misii I0.39n l.!5p Roman 8.45 n 12.10 p --- BhxSQ ll.34n 2.35p Bacău 9.50 n 1.27 p --- Brăila 1.5Sn 5.45p 7.15a Adjud 11.12 c 3.22 p --- Bărbos! » 2.45n 6.25p 9.05 a Tecuci 12.30 n 5.10p --- Tecuciu » 4.38n --- Il.40a Bărboşi 2.261 7.25 n 8.10a Adjud 5.58n --- l.lOp Braila 3-08n e.ion 8.68 a Bacău 7.33a --- 3.12p BuzâO 6.27 a --- 12.10 p Roman 9.05a --- 4.54 p Misii 6.16a --- 1.24 p Pîlşcanl > 13.26a --- 6-58 n Ploescl > 7.12a --- 2.46 p Verescl 11.38a --- 9.57 n Chitila 8.18 a --- 4.15 p Suceava Soh. l2.03p --- 9.55 n Bucuresel Sos. 8.30 a --- 4.30 p Suoâva-lţoanî-Viena Tr. ac. Tren de pers. Vi©na-l|canl-Suoâvt Tr. ac. Tren de pers. 1 Suceva-Iţcanl Plec. 12.49 p 11.29 n Viena Plec. 8.08 a 10.53a 8.38 n! Lumberg 9.55 n 3.40n 2.60 n Lemberg sos. a doua di 12.20 p 6.25 a 11 25 n Viena sos. a doua^i » 5.03 p 5.03 p 7.18 p Sucâva-Iţcanl Sos. 6.46 a 5.11 p --- ! Barboşl-Gal a ţl Tr. ac. Tren de pers. Eil«|l-B«rbo}l Tr. ac. Tren de pers. Bărboşi Plec, 2.55n 6.25n 7.26 n Galaţi Plec. 1.20ii 8.25 a 7.30a Galaţi H08. 3.30n 7.00 n 8.00 n Bărboşi 8os. 1.55 n 9.00a 8.05 M Tecucl-BSrlad Tren. mixt© Bgrlad-Tecuciu - Tren. mixte Tecuci Plec. _ 5.00 n 5.35 p Bârlad Plec. 8.40aîl0.00 Bârlod sos. 7.06a 7.50 n TecuciQ Sos. --- 10.60a 12.00a PăşeanMaşI Tr. ac. Tren mixt laţl-Păşcanl Tr. ac. Tren mixt Paşcani Plec. 7.l9n 10.29 a _ Iaşi Plec. 7.16a 3.25 p -1 Iaşi Sos. 9.37 n 1.20;. - Păşcanl Sos. 9.46 a 6.33 n --- ! Vereştl-Botoşani Tren. mixt© - BeToşanl-Varaţtl - Tren. mixte j Vereştl Plec. 9.32 n 11.48a Botoşani Plec. 5.20 n 3.30 p Botoşani Sos, 11.20 n 1.38p Vereştl Sos. 7.14aj 5.24 p Bucur.-Verciorova (Orşova) Tr.d.p. Tr. m. Verciorova (Orşova) Bucur. Tr.d.p. Tr. m. Bucuresel Plec. 8.00 a 6.06 n . Verciorova (Orşova) Plec. 6 45 a __ Chitila 8.18a 0.36n T.-Severin » --- 7.40a' --- Ti tu --- 9.22 a 8.09 n Filiaşl --- 10-17 a; --- (l&oştl --- 9.68 a 8.56 n Craiova » --- 11.441. --- Goleşti • --- 10.44 a 10.01 n Balş » --- 12.45 p --- Piteşti --- 11.21 a IO.16 n Slatina ► --- 1.61 p --- Slatina --- 9-p --- Piteşti » --- 4.42 p 7.16a Bal sl --- 3.001> Goleşti » --- 4.55 p 7.32 f Craiova --- 4.17p --- Găeştl > --- 5.45 p Ml a Fileaşl ft --- 5.24 p --- Ti tu » --- 6.23 n 9.38. T.-Severin --- 8.28 n Chitila > --- 7.26 n 11.03 a Verciorova (Orşova) Sos. --- 9.01 n --- Bucuresel Sos. --- 7.40 n 11.20 a Bucureiol-8iurgiu-(Smârda) şi vioe-veraa valabil de la , Aprilie 1877 X. B Q Trenu Nr. II: Cu tr. ac. Nr. 3 spre Vârciorova, Trecu Nr. 4; Cu trenu accelerat Nr. 4 la ora 8.15, la Brăila-Galat», Roman, Jaasy-Su-ceava, Vi*»na, Paris, Petersburg. Tr.nîf-i NrJ04j is.so *f 12.30 »(' is.40 a' 2.17 p| -A. X XX F I Trenu Nr. I. Cu tr. acel. Nr. 2. care so.. din Viena, Lcmberg. Suceava, Bonmn, Oalaţl. la Brăila, ore 8.30 d. Tren. mixte Tr. mf. Tren. mixt© No. 1 Nr. 3 Nr.103 Nr. 2 No. 4 Bucuresel iKil.) Plec. 9.16 d 6.05 s l.uO p SmArda Plec. 4.37 p /Sos. lo.lld 7.01 s 2.07 p Giurgiu 1 So... 4.45 P (Pico. 10.21 d 7.11 8 2.17 p \PUc. 7.26 d 4.46 p f Sos. 11.35(1 8.27» 4.03 p iSofl. 8.39 d 8.08 ■ (Plec. Il.45d (Plec. 8.49 d 8.16 • Smării a Sos. 11.53 a 4.13 p Bucuresel (Fii.) 8os. 9.48.1 7.17 • Trenu Nr. 3: Cu trenu Nr. 6 de călători care soseşte din Galaţi şi BrăiUla ora 4.30 p. m. Navigaţiunea pe Dunăre de la Orşova în jos este întreruptă. Annncid Important. Una din faptele cele r.iîrcţe ale I’rea Inâlţatnlnl nostru Domnitor, e.te şi curajul ce afi deevoîtat la 15 Maifi prin bombardarea cetâţel Vidinnlnî când obmjnrile inamicnlnî esploijiaB forte in apropriere de Inâlţinien Se, fârS a se da în IStnrî câtnşi de pnţin din faţa bombelor. Acest fapt de mare devo ament pentrn patrie şi serviciB ca cap al armatei române, na p6te r&mânea nepublicat şi de către mine prin tablouri litografice spre a'l memoria, pâatândn-le românii prin pereţii încăperilor lor. âm făcut dar de s’afi litografiat cn cea mai mare exactitate pe acel tablou, vederea intineeî cetăţi a Vidinnluî in marginea Dunărei, vederea Calafatnlnişi a bateriilor româneşti, cam şi bombardările de ambele părţi, asemeni a şi toţi d-uiî oficeri superiori aî armatei române şi cei străini, ce însoţiaB pe înălţimea Sa. Preţnl nuni tablon este aninai de dnoî lei noi. D-nil doritori îl vor cere de la mine cu trimeterea de bani în mărci poştale săfi timbre, calea VăeărescI No. 151. lîră in capitală să află depnse la magasinele de librării Graeve şi Sollosy vis-â-vie de teatru, Ioanidi strada Lipscani, Stainberg strada Carol. A 3-«a parte din bani ce ee va produce din vânzare se vor da din par-temî pentrn familiile soldaţilor răniţi. Se mai află şi cele alte donă bombardării din Vidin şi Tnrtucaia ce e'afi publicat mal nainle. Locot.-Colonel D. Pappasoglu. editura sub-semnaţilor a ^şit de sub presă : [/INTERPRETE MILITAIRE EN ORIENT. Un vocabular de buzunar in 4 limbi adică: ROMANO ■ FRARCESD - RDSD • TORCO în care ee vor afla limbele rnsS şi turcS tot cn litere latine ast-fel compus, în căt fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după regulă. Ca adaus conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele maî întrebuinţate la converaaţinnl zilnice. Preţnl nnnl exemplar de 160 pagineîn 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest uvragiâ e o prelucrare a acelui .L'interpr&te militaire en Orient* carea dobândit la 1854 cn ocaaia resbelulnî ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel maî frnmos prin bonul serviciil care Pa făcut streinilor, şi suntem signrî şi acum va fi această carte prea folositoare, nu nnmai la locuitorii ţărilor ocnpate de armatele streine dar chiar d-niî Oficeri noştri şi stranii vor fi bine ftjnteţîşi mulţumiţi cn acest vocabular, maî cu seamă în privinţa lim-beî turce, care are destule dificultăţi în scriptura el şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine. Ca stimă E. Graeve &• Comp. Podu Mogoşoai No. 40. A eşit de sub Litografie : CHARTA RESBELULUI îd limba Română lucrată îd 6 culori, fie care stat in deosebită culdre cu deşluşirile lor de v5n(iare la t&te Librăriile ou preţul de 60 BANI ESEMPLARUL D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a se adresa la Librăria Comercială a Iul ELIA GRASSIANY C-nie Strada Şelari No. 10 Bucuresel îndaintănd şi costul pentru câte esemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 esemplare in suit, aQ rabatul de 20 la sută. O •05 O 3C7 O > r* > 11(8 UI asta de vânzare cn preţul fbrte eftin prin Domnu C- siebbecht BncnrescL Moşia Boldeşti ];" deţul BuwQ in întindere :i,000 pofvtfne. la o orii rtepjirtare de para Alinii, o» oase şi magasii sfl dii cu aronda «le la St.