Nr. 148.
JOI 29 IUNIE.
ANUL II. - 1877.
                                                                                ABONAMENTELE IN TOATA ROMANI* :
P« u .   ..............U n. A«
Pe « luni................. *|
Pe 8 Uni...............* * w
                                                                                        IN STRADUTATi:
r» ...................... . «
                                                                                     ÎNSMWH'NI SI RICLAIfl*
                                                                               Linia de 30 itere petit, pagina n , 80 bani. p, p.*'"* IR M t>*nl. P* papfina II, 3 lei noi.
                                                                                      Rtclamt 2 lei noi linia.
TIMPUL
         KriK IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Un numfir In Capitală 10 bani.
Biuroul Kedncţiel şi Ad m i n i s t r (t ţ i el: 1’oliitul ..Daoiiv
                                                                                                                 ANUN CITTBI
Se priimeec în itr&in&tate: La D-nil Haamm •imn A Vogi*- In Vienna, Walflichjţuie 10 Â. Oppelîk in Vienna, Btubenbaatei 2; Bmdoif Moem In Vienna , Seiler«tltte 2 j Fmbmj Hrdiaka In Vienna, TeinfalUtrMM 17; Pfniipp LSb In Vienna, EtcbenbachgMM 11; L. îjomş A Comp. In Pofta fi Hamm -Lo/JUa BmlUmr A Comp. In Pari*.
                                                                                                               Scrisori ne francate na se primesc.
                                                                                                               Articolele nepublicate *e ror arde.
   Un număr In Districte 15 bani.
BULETIN TELEGRAFIC
                                                                                                         SERVICIUL PRIVAT AL .TIMPULDI* (Agenţia Havas).
                                                                                                        — Sereiolnl de la A Iulie, 9 era dimineaţa —
                                                                                                                                                                                                                                        Vltna. S Ulie.
  O telegramă din Constantinopol, de la 27 Iunie, zice că lnptele urmează impre-jnrnl Şistovulul şi oă fruntea coloanelor ruseşti a înaintat până lângă Biella pe care o ocupă Turcii.
                        Londra, 3 Ulie.
  «Times, anunţă că s’a decis trămiterea flotei engleee în golfnl Bezica.
  După o discnţie amânată, în cabinetnl engles. asupra pnntnlnl d'a ee sci dacă En-glitera n’ar trebui să trămită de odată flota ea şi nn corp de debarcare de 20,000 oameni, s'a decis numai flota, ca compromis intre miniştrii.
                                                                                                                                                                                                                                   Crageievaţ, 2 Iulie.
  Senpcina a ales preşedinte pe d. Dimi-trie lovanovicl. Guvernul dispnne de o mare majoritate. Principele a deschis Senpcina cn nn discurs, foarte aplandat. El arată in acel discurs sforţele Serbiei pentru a'şi implini misiunea naţională. El speră că istoria ts pnne cel din urmă răs-boifl in nnmărnl meritelor Serbiei, şi aşteaptă cn încredere roadele ce va da sângele vărsat pentru creştinii din Orient. Primirea plină de bnnă-voinţă ce i-a făcut ţarul, 'I asignră că poporul etrb va fi şi de acnm înainte obiectul ingrijirel sale părintescL — Principele Milan recomandă cea mal mare îngrijire Scnpcinel. O hotărâre neengetată ar compromite frumoasele vederi cari ee deschid Serbiei.
                                                                                                               (VesI depeşt şi iu pag. 3.)
                                                                                        BOCDRESCI ” îr
    Toată ţara vede consecinţele ne-cap&.-ltăţel ministerului actual In toate ramurele serviciurilor publice.
    Administraţia, justiţia, financele, instrucţiunea, lucrările publice, ele suferă pretutindeni. Şi aceasta toţi o vedem, toţi o simţim.
    Un fapt Insă asupra căruia nu cugetăm poate toţi Îndestul, care nu atrage îndestul atenţiunea tutulor, este că ministerul radical care se află In capul afacerilor, chiar de ar fi compus de oameni capabili, prin aceasta tus&şi că este un minister
  ■mmm———
 motia ummm.
                                                                                        OCOLUL PAMENTULU1
                                                                                                     li
                                                                                             80 IDE ZIX.B
                                                                                                    XXX
   Trei câlătpf! lipseau, între ceri şi Vân-'tori-Lume. Căza„eră oare in Inptă? SaB ii luaseră prisonierf giQiI? Acea>ta nn se putea aci.
   Răniţii eraţi destul de numeroşi; cerce-tândn-se, se constată e8 rfnifc nn periculoase. Dn smgnr, mal graB rSnit| 8ra colonelul Procter, car. se bătuse ou atâta bărbăţie; nn glonţ îl lo,,„ |a nmer Fn »dn. la gară cu alţi călători, a căror stare reclama o îngrijire grabnică.
   Mistres Audă n’avea nimic. Pileag Fogg care se arnncaee mereB in foc, n'avea nici o sgârieinră. Fii era atins la braţ. Dar Vântnra-Lnme lipsea, şl lacrimile cnrgeefi din ochii tinerel femei.
   Toţi călătorii eşiseră din vagoane. Roatele erafi pătate de sânge. De fiare şi scări
radical pe care cabinetele ’l cunosc ca represintănd ideile demagogiei şi radicalismului cosmopolit cu care şefii sfii sunt In relaţiune, compromite actuala situaţiune politică şi internaţională a Statului romăn.
    Intr'o altă epocă, un asemenea minister nu ar fi periculos de căt pentru buna direcţiune a afacerilor noastre interioare; In momentele de faţă el poate compromite marea ideiă a independenţei.
    Prima condiţiune ce trebue să Împlinească un minister, In noua faşă In care intră Statul romăn, este de a inspira încredere marilor Puteri ale Europei. El bine, cabinetele acestor puteri, şi lncepfind cu cabinetul din St. Petersburg, nu pot de căt a avea cea mal complectă neîncredere In ministerul nostru radical şi aT arăta o naturală de-fienţă.
    Am zis Intr’unul din numerile precedente, şi e bine ca să repetăm aceasta, că un guvern care represintă şi definde In lume, principiele conservatoare. nu poate de căt a avea o repulsiune naturală pentru un minister ale căruia principii subversive constitue un pericol pentru toate societăţile şi toate guvernele.
    Un guvern conservator nu poate să'şl compromită safl să'şl slăbească principiul In virtutea căruia esistă, şi care constitue forţa şi gloria sa, stănd bucuros Îndelung la vorbă şi Întreţinând cu bună inimă, relaţiunl diplomatice şi de amiciţii permanente cu un guvern radical, subversiv şi revoluţionar.
    Se poate servi un moment de dfin-sul, dar iată tot.
    Radicalismul este rfiă vfizut pretutindeni şi Statul romăn nu poate intra ca Stat independent In familia statelor Europei, Îmbrăcat cu hainele radicalismului şi cu un guvern ce este recunoscut ca propagatorul ideilor şi principielor radicale.
    Afară de acestea, radicalismul dacă este puternic pentru a distruge, este absolut incapabil pentru a fonda san a consolida şi cănd circumstanţele '1 aduc ca să lucreze pentru
atârnai! făşii de carne. Se vedea cât pn-teaB etrebate ochii pe câmpia albă de zăpadă, Inngi brasde roşiatici. Cel din nrmă Indian! se vedeaB dispărând spre snd, spre partea Repnblican-river.
   D. Fogg cn manele încrucişate, sta neclintit. Avea să ia o serioasă decisie. Mri. Anda, lângă el, ii privea fără să scoaţă nn cuvânt... înţelesese preocuparea lol Fogg. Daca servitorul săB era prieonier, nn trebuia el oare să facă total ca sa 1 smnlgă din mânile Indianilor ?...
   *11 voia reafla mort saB viB, — zise el mietresei Anda.
       Ab 1 domnule.... domnule Foggl — strigă tânăra femee, apuc&ndn'I mâinile pe cari le stropi cn lacrimi.
       ViB t adăogă d. Fogg,—- dacă nu vom mal întârzia nn minut!,
   Prin această hotărâre, Fileas Fogg se sacrifica cn totnl. îşi pronunţase ruina. O singură zi de întârziere, il făcea să piarză vaporul de la New-York. Pariul ii era fără speranţă perdut. Dor dinaintea acestei cugetări; «Este datoria mea 1, un se oprise.
   Căpitanul comandant al fortului Kear-ney era aci. Soldaţii săi — vr’o sută de oameni se puseseră în defensivă în cas când Sinii ar cuteza să atace direct gara.
vr'o ideift, toţi oamenii cu minte şi prevfizătorl, trebue tare s& se Ingrija-seft. ca nu cum-va acea it& ideiă să fie compromisă şi perdută de dfinşil.
   ÂdăogaţI, că radicalismul cere tot-d'auna acelora, cărora le aduce vreun serviciu, teribile recompense.
   Darurile sale se plătesc scump.
   Nu face cine-va nepedepsit pac-turl cu demonul radicalismului. Acesta ne cere sufletul pentru serviciu-rile ce crede că ne aduce safl darurile ce voesce a ne oferi.
   Nu putem recomanda Îndestul cugetării oamenilor noştri politici precum şi celui mal Înalt pus dintre toţi, conduita lui Bismarck In 1849, cănd el combătu In sfinul parlamentului prusian, darul ce radicalismul german voi să facă regelui Prusiei, oferindu’I coroana imperială.
   El se servi cu o imagine care produse un imens efect, imagine împrumutată unei opere germane.
   In această operă, autorul ne spune că un vlnător blănd şi bun, vlnăto-rul Max Împrumută o cartuşe lui Robin, spiritul răului, şi îndată împuşcă cu dlnsa o aquilă, din care smulge o pană, pe care o pune cu măndrie la pălăria sa.
   Max mal cere şi alte cartuşe, dar Robin U spune că cine se servă cu cartuşele sale, Îşi dă sufletul demonului : Cartuşa cu care te-al servit, zice Robin lui Max Inspăimfiutat, ca să Impusei aquila ale căria pene le porţi acum cu măndrie, a sigilat acest pact. „Credeai tu oare ci această aquilă este un dar gratuit l •
   Bismarck, conjurănd Camera pru-sianâ de a nu priimi pentru regele Prusiei coroana imperială, pe care ’I-o oferea parlamentul din Franc-fort, zise aceste memorabile cuvinte; .Nu vfi Înşelaţi, radicalismul este care aduce regelui acest dar. Curfind san mal târziii, acest radicalism se va In-nălţa ameninţător înaintea regelui, H va cere teribile recompense, şi arfitfLndu'l emblema aquilel pe acest noă drapel imperial, II va zice: Credeai tu oare cit aceasta a-<iuilil este un dar gratuit. .Da! Nu se servă cine-va nepedepsit cu
   «Domnule,— zised. Fogg căpitanului,— trei cfilStorl aii dispărut.
   —   Morţi ?— întrebă căpitanul.
   —      Morţi sail priaonierl,— răspunse Fileas Fogg.— Această incertitudine trebne să înceteze. Intenţia d-voaetră este d’a urmări Siuil ?
   —      Aceasta’» o cestie gravă, — zise căpitanul.— Indienii pot să fugă dincolo de Arkansas. Nu pot lăsa fortul ce’ml este încredinţat.
   —      Domnule. — urmă Fileas Fogg, — e vorba de viaţa a trei oameni.
   —      Ffiră îndoială... dar permis im! este să pun în risic viaţa a cincl-zecî de oameni, ca să scap trei?
   —      Nu scifl dacă poţi domnule, dar eşti dator.
   ___ Domnule, — respunse căpitanul, —
nimeni sici n’are dreptul să’mî spne care ml este datoria.
   ___ Fie, — lise cn            rece Fileas
Fogg. VoiQ merge singur!
   —      Dumnetft, domnule? — strigă Fix, care sc apropiase, - eS mergi singur in goana indienilor!
   —      Vrei oare să las a peri, p’acel nenorocit, cărnl toţi acel cari sunt aioI ii da-datoresc viaţa? VoiO merge.
cartuşele radicalismului şi nu face cine-va cu demonul demagogiei un pact, fără să i dea o parte din sufletul sfiă.*
   Primim din laşi următoarea telegramă cu data de 3 Iulie.
   Cu trenul de la 3 ore, a plecat la Bu-curescl biuroul şi parte din Comitetul central al doamnelor din laşi spre a presanta Doamnei, ambulanţa, anume : doamnele Rosnovano, Aslan, Lucia şi EliBa Liteanu, Natalia şi Lucia Soutzu şi Nicu Ceaur Aslan.
   Atragem toată atenţia guvernului asupra modulul cum agenţii sfii fac rechisiţiile prin judeţe. D’o parte scutesc lntr'un grad revoltător pe membrii partidului guvernamental, iar d’altă parte cad c’o furie selba-tică asupra celor nevoiaşi sad al căror ochi nu plac guvernului.
   Iacă o telegramă ce primim din Bacăd :
   Primarul comunei BogdănescI, aplică legea rechisiţiunilor cu totul arbitrar. De la d-na Mustea, vfiduvă cu patru copil, a rechisiţionat unul din doi cal ce avea.*
   Pentru ce nu ’l-a luat, domnule Brătiene, şi căldarea de mămăligă, ca să'şl amintească şi mal bine copii de guvernul patrioţilor? Este şi aceasta un mijloc d’a vfi face nemuritori.... ca Erostrat?
                                                                                         DIN AFARA.
   Ziarul .Allgemeine Zeitung* publică asupra politicei Comitelui An-drassy, un şir de articole, care ad produs un deosebit efect In ziaristica europeană, parte pentru valoarea ideilor coprinse Intr’finsele, parte pentru-că se presupune că ele ad fost inspirate de către Cabinetul din Viena. Comunicăm cititorilor noştri, din aceste articole, partea care ne priveşte cu deosebire pe noi.
   Arfitănd că Austria nu se poate
lupta de căt pentru apărarea intereselor sale speciale, .Allg. Ztng.* urmează:
    .Care sunt Insă aceste interese specifice I Se Înţelege Întrebarea aceasta nu poate fi discutată de căt pentru caşul, cănd sar arfita că Turcia nu e destul de tare spre a se apfira. Dacă resboiul nu s’ar termina In defavorul Turciei, atunci Îndeobşte cestiunea orientală nu se poate încă discuta şi noi va trebui să ne mărginim a stărui Intru căt ne va sta In putinţă, pentru Îmbunătăţirea sorţii creştinilor din imperial otoman şi pentru mănţinerea ordinel la graniţele noastre. Care cestiunl ni se vor pune Insă, dacă Turcia va fi biruită? Nu se cere o prea ageră privire spre a le putea înşira la primul moment: Independenţa Romăniel, mărirea teritorială a Romăn iei.—Independenţa Serbiei, mărirea teritorială a Serbiei,—împreunarea Serbiei şi a Muntenegrulul, —Crearea unei posiţiunl pentru Bosnia şi Herzegovina,—Crearea unei posiţiunl pentru Bulgaria, — împreunarea tuturor acestor provincii In-tr’o confederaţiune de state.
    Romănia In adevfir este şi a fost independentă şi relaţiunea de vasalitate metaphisică a Moldovei şi Munteniei, a fost pentru Poartă tot-d’auna mal mult o supărare de c&t un avaatagiă. Eară pentru Romănia Arul subţire, care o mal lega de Turcia, era o adevărată nenorocire, fiind un fel de fir al Ariadnel, care mereu face ca furiile resboiulul să se Întoarcă pe binecuvfintatele el căm-pil. Napoleon III Încă la anul 1856 voia să declare Romănia independentă, spre a pune ast-fel o stavilă Intre Rusia şi Turcia. Englitera s'a opus contra acestui principie just ziefind: .Luptănd pentru Integritatea Turciei, noi nu putem să ne Începem acţiunea prin aceea, că o lipsim de o provinciă.* Nemeşa a voit ca şi astă dată cabinetul englezesc cel d'ăntfiiă să declare, că Romănia este o provinciă turcească şi prin urmare, Europa nu are dreptul de a opri pe Ruşi să calce teritoriul el.
   —   Hei bine, nn; nn vei merge singnrl
strigă căpitanul, mişcat fără voie. Nu! AI nn nobil snfiet!.... TreT-zeci oameni cari vor Bă meargă de bonă voie!      — a-
dăoţă el, intorcândn-ee spre soldaţi.
   Toată compania in&intă. Căpitanul n’avu de cât să aleagă dintre aceşti vitezl soldaţi, cn nn betrîn sergent în capnl lor.
   —- Mulţumesc, căpitane! — zise domnul Fogg.
   —      Îmi daţi voe să vă in.oţesc? — întrebă Fix pe gentlemann.
   —      Vel face cum iţi va plăcea, d-le, — T reepnnee Fileas Fogg. Dar dacă vrei ra mă îndatorezi, şezi lângă mrs. Anda. In caz de mi s'ar întâmpla vr’o nenorocire.,...
   O paloare grabnică cnprinee faţa agen-tnlnl poliţienesc. Să se despartă el de Omni pe care ’l urmări-se pas la pas cn atâta gtărninţă! Să’l lase să se eepnnă ast-fel intr'acele postiil Fix privi cn luare aminte pe gentleman, şi cn toate presupunerile sale, sub acea privire liniştită şi francă.
   —   »VoI remânea,* — zise el.
   Peete câte-va momente, d-nn Fogg ctrânse mana tinerel femei; apoi, dnpă ce'l încredinţa preoiosnl aăB sao de drum, plecă cn sergentul şi mica trapă.
   Plecând, zise soldaţilor :
   — Amicii mei, veţi primi o mie de livre dacă vom scăpa prîsonieril!
   Era atunci orele doă-spre-zece şi jumătate.
   Mi . Anda se retrăsese intr'o cameră a gărel, şi aci, singuri aştepta, cugetând la Fileas Fogg, la ceea generositate mare şi simplă, la acel cnragifi liniştit. D-no Fogg işl sacrificase averea, şi acnm işl punea viaţa in foc, toate acestea fără să se fi gândit mnlt, fără frase sforăitoare. Fileas Fogg era pentru dânsa nn eroB.
   Lgen.nl Fix nn engeta tot ast-fel, şi nn'şl putea înfrâna tnrbnrarea. Se preumbla neliniştit pe chuinl gărel. Fogg plecat, înţelesese nerozia ce făcnee că'l lăsase eă plece. Ce! acest om pe care'l ormărise ocolind pământul, se despărţise de ell Natnra 'I reveni»: se acnsa, se certa întocmai ca cam el ar fi fost directorul poliţiei metropolitane şi ar mnetra nn agent prins in flaarant delict de naivitate.
   .Am fost inept! — işl zicea al.—Cel alt T-o fi spne cine sunt! A plecat nn ee va mai întoarce! Unde eă'l mal prind acnm? Cnm am putut oare să fifi subjugat, efl.

TIMPUL
  Ne aducem apoi aminte, oft. pe la ISGS. 1869 ziarele deakiste ,Peşti NapliS* şi „l'ester Lloyd,* fAril îndoială după inspiraţiunile Comitelui Andrassy. care şi atunci era preocupat de cestiunea orientală,—mereu fraternisafl eu românii, discutând cu predilecţiune tema: că maghiarii şi românii, fiind indesuiţl Intre slavi, sunt nvisaţl unii la alţii şi trebuesc să se înfrăţească. Romftnii nu pricipenă ori ignorau atunci a-este enunţiaţiunl. Cel mal fricoşi dintre BucureştenI bănuiaă, că maghiarii ar voi să anexeze Romft-nia. earft cel mal dispuşi la fantasmagorii credeau că Austria şi-a trăit traiul şi visat! la o Daco-Romftnie pftuă la Tisa. Durere, tot-d’auna cele mal sănătoase idei strebat cu mal multă greutate In societate ! O Românie independentă nu numai că se potriveşte cu interesele Austro-Ungariel, ci ar putea să le fie priin-cioasă. Se înţelege, condiţiunea principală este — să se lepede de pro-tecţiunen rusească. Sub protecţiunea europeană. Romftnia va primi cultura modernă şi va şti să preţuiască vecinătatea Austro-Ungariel. In tot caşul a impedeca pe Romftnia de a se declara independentă, nu este un interes. pentru care monarchia Hab-sbnrgilor ar fi dispusă asacrifica viaţa fiilor noştri.
    Anexarea cfttor-va bucăţi din teritoriul Bulgariei nu ar altera dispo-siţiunile noastre relativ la Romftnia. Idea Insă. pe care se pretinde că ar avea-o d. Brâtiann, de a uni Bulgaria cu Romftnia, este un lucru, contra realisăril căruia In cas de necesitate, Austria ar fi gata a se lupta cu arma In mână."
deja insurgenţii aă avut mal multe ciocniri cu trupele regulate turce. Cea mal sftngeroasâ este aceea, ce a avut loc o jumătate leghe de la Tricaln. La 8 luniă, două batalioane NizamI ad angajat lupta contra 1,200 de insurgenţi armaţi cu chaspourl.
    In momentul acesta, guvernul prepară o espediţiune mal mare contra insurgenţilor. Marea lovitură se va face ftncă în cursul lunel acestea, dacă nu vor veni alte evenimente de a forţa pe autorităţile noastre militare a’şl dirige atenţiunea asupra altor punte. De fapt, cnsul acesta este in toate previziunile. Ieri, de esemplu, ne-ad sosit ştiri suspecte de la Domoko, un mic oraş In Tes-salia trei mile de la frontiera greacă la sud de la Tricala. Aproape de această localitate, sunt 800 insurgenţi bine armaţi. Se zice că cel trei căpitani, cari îl comandeazâ, ad îndreptat mişcarea din urmă de la Sfakia în insula Candia.
    Această bandă se zice, că este în posesiunea a două mici tunuri. La 6 ale acestei luni, ea a avut o întâlnire cu un tabor de redifl, şi re-sultatul n’a fost favorabil turcilor. Fiind-că şi dintr’o parte şi dintr’alta esistâ date foarte confuse asupra cifrei morţilor şi răniţilor, ed mă void abţine de a le da. Un singur fapt e bine stabilit, acesta este, că Începutul insurecţiunil în Tessalia a făcut deja destule victime.
    In Persia, ciuma depe o zi pe alta ia dimensiuni tot mal mari. După ştirile din urmă, buletinele oficiale comunică cate 12 caşuri de ciumă pe zi.*
    Se scrie din Ianina, la 13 Iunid, câtră ,Polit. Corrdz* :
    Şefii insurecţiunil, dintre cari cel mal mulţi ftncă necunoscuţi publicului, şi-aii stabilit cuartiprul general la Tricala. Vecinătatea acestui oraş. ce se Întinde spre frontieră şi oraşul Kariţa, situat In faţa Tricalel, a devenit teatrul unor evenimente destul de grave.
    Insurgenţii domină tot teritoriul Intre Tricala şi frontiera greacă. Pe tot spaţiul acesta, el se organiseazâ fără nici o jenă. Diferite versiuni circulă asupra forţei lor numerice. Se eviiluază la 3000 combatanţi şi
   Citim următoarele In „Telegraful romftn* din Sibid :
   Discuţiunea Interesanta din diet’a Ungariei arupra politicei noastre orientale şi declaraţiunile date In decursul acestei discuţiunl de prim ministrul Tisza, e acum obiectul de predilecţinne al foilor din capitală. Cu deosebire, cuvântul rostit de Tisza, se bucură de o commentare generală şi favorabilă.
   „Peşti Napl6“, vechiul organ dea-kist, zice, că Insemnat’a enuncia-ţiune a ministrului preşedinte Tisza In caus’a cestiunel orientale, va li-nisci ţara şi va produce încredere In politica esternâ a guvernului. Erunciatiunea era necesară; cftcl astfel sad delăturat desele bănuell şi nesiguranţa de mal nainte. Mal departe constatează armonia ce esistă Intre opiniunea publică a naţiunel şi intenţiunile regimului. Vorbirea ministr. Tisza va produce o mare impresiune In ţara intreagă. Regimul va trage un mare profit, Insă nummal dacă va urma practic politica ce şi-a propus.
   „KllenOr* se bucură văzând că in-
tre guvern şi diversele partite nu esistă deosebire, cftnd este vorba a nu admite schimăbrl teritoriale. Toţi oratorii In frunte cu ministrul preşedinte declară că nu impartaşesc planurile şi combinaţiunile Rusiei.
   „Hon* accentuează importanţa enunciatiunel ministeriale, pe basa căreia In monarchia noastră nu esistă for, care sa cugete la o reformă radicală a statului turcesc. Conform enunciaţiunel, mobilisarea în Austro-Ungaria nu are loc. Des-baterea asupra cestiunel orientale servesce parlamentului spre onoare. Europa va Începe să Înţeleagă că maghiarii judecă „sine ira et studio,* că maghiarii sunt departe de şovinism (?!! Red.) şi că politica lui Adrassy află aprobare In parlamentul unguresc.
   „Kelet Nâpe* scrie, că jumătate din vorbirea lui Tisza nu este de cftt o polemică deşartă în contra deputaţilor, cari doresc răsboifl; cea-l’altă jumătate coprinde enuucia-ţiunea meritoare, care consistă In negaţiunea a doâ fapte, anume, că ne-ar fi legate mftnile şi că ţintim la o reformă teritorială a Turciei. In deobsce, enunciaţiunea este lipsită de orl-ce basft reală.
   „Egyetârtăs* primesce cu mulţumire esplicările ministrului, Insă numai spre a se putea provoca la ele la timpul sâd.
   „Nemz. Ilirl.* declară, că Tisza a nimicit prin enunciaţiunile sale lămurite şi bine definite, îngrijir.le faţă de ocuparea Bosniei şi ar fi de dorit ca evenimentele viitorului să justifice afirmarea, ea guvernul nu do-resce schimbări în teritorul şi puterea Turciei. Cuvântarea lui hotă-rîtă, provocarea la politica, care a conservat pftnă acum interesele mo-narchiel fără jertfe în avere şi sânge şi în sfârşit admoniarea, că nu este bine a alarma necurmat naţiunea, aă făcut o viuâ impresiune asupra casei. Cuvântarea de acum a lui Tisza e cea mal cu efect din toate cuvântările câte le-am auzit de la dânsul în cestiunea orientală până acnm.
   „Aă învins ruşii* se aude, necontenit de trei zile pe coridorul dietei, pe strade şi în cafenele. Să nu crezi însă că e vorba de trecerea ruşilor preste Dunăre, de succesele armelor rusescl In Asia. Ruşii aă învins fără să se arate unul măcar, aă Învins fără a Întrebuinţa vre o forţă fisică saă morală, unde?— In dieta Ungariei prin rostul deputatului Kallay. Ceea ce n’a cutezat nimenea între maghiari, nici guvernul, a cutezat deputatul Ku’lay, el a luat piatra de moară de pe peptul gu-
vernului. Guvernul poate zice acum: Khnssnban, dapS ce ad respins pe rnjl. doamne mulţumescu ţi că rni-al ajutat să es din perplesitatea In care
Pix, ed, care port in posnnnr mandatai lai de arestare! Acnm văd câ nn snnt de cftt un dobitoc!*
    A st-fel judeca agentul poliţienesc pe cftnd orele treceau aşa de inc-t. Nn scia ce sft mal facă. li venia să spnnă tot tinerei femei. Înţelegea însă cum va fi primit de densa. Ce să facă? li venia să alerge pe nemărginitul câmp acoperit de zăpadă, să arniăriasri pe d. Fogg! Nu T se părea imposibil a'l reafla. Urmele trupei erafl încă imprimate pe zăpadă! . . . Peste puţin insă, zăpada căzând mereu, urmele periră.
    Atnncî descursgiarea cuprinse pe Fix. Incepn să’î vină dorinţa d'n nn mai urmări această afacere. Ocasia d’a lăsa staţia Kearnev şi a’şî nrma calea'! se înfăţişă.
    In adevăr, pe la doă ore dnpă ameaiji, pe cftnd ză nda cădea in fulgi mari, se anrji şoerătnri despre resărit. O umbră mare, procedată d’o lumină roşiatică înainta încet, mărită de abnrii cari’i dădeai! o înfăţişare fantasticii.
    Nn se aştepta insă nici nn tren despre resărit. Ajutoarele cernte prin telegramă nn pntea să vină aşa de cnrănd, şi trenul de la Omaha la 8an-Francisco nu avea să tre acă de cftt adoa-tji.
   Această locomotivă care mergea încet-repezind şuerături, era aceeaşi care, dnpă ce fusese despărţită de tren, îşi armase calea cn o iuţeală nebnnă, ducând cu ea pe machinistul şi fochistul gred răniţi. Ea fugise pe şine mai multe mile; apoi, focul se potolise din cansa lipsei de cărbuni; aburul se imuia şi peste o oră, potolin-du’şî încetul cu încetul mersul, machina se oprise ca la doă-<jeci mile dincolo de staţia Kearney.
   Nici machinistul nici fochistul nu muriseră, şi, dnpă un leşin de cate-va ore, îşi veniră in simţiri. Tocmai atnnci machina se oprise. Cftnd se văznră in pustii, singuri cu locomotiva, ne mai având in urmă-Le vagoanele, machinistul înţelese cele ce se petrecuse. Dar cum se desfăcuse locomotiva de tren, aceaata n'o putu ghici; nu mat era de îndoit insă că trenul, remas in urmă, va fi in nenorocire.
   Machinistul nu se mai gftndi mult la cele ce trebuia să facă. A’şi urma calea spre Omaha, era foarte prudent ; ase întoarce spre trenul pe care poate îl prftdad încă Indienii, era periculos.... Fie ce-o fi 1 Aruncă lemne şi cărbuni in machină, fo-cn se aprinse, preaiunea se ani din nofi,f
şi, pe la doi ore după ameazi, machina se întorcea la staţia K-arney. Mare fn bucuria călătorilor, văzând locomotiva. Potecă să 'şi urmeze acum calea.
   La ajungerea machinel, mistres Audă eşise din gară, şi, adresftndu-se conductorului, îi zise ;
   *0 să plecaţi ?
   —   La moment, donmnă.
   —      Dar acel prisonierî... nenorociţi noştri companioni.
   —      No pot aă întrerup serviciul, — re-spnnse conductorul. Am întârziat trei ore.
   —      Si cftnd trece cel alt iren delaSan-Francisco ?
   —    Mâne seară, doamnă.
   —      Mâne seară ! Dar va fi prea tftr/.id. Trebue s’aşteptaţi...
   —      Cu neputinţă, — respunse conductorul. — Dacă voiţi Bă plecaţi, sniţi-vă în vagon.
   —      Nn, voi» remnnea !* reapnnse tânăra femee.
                            (Va nrma.)
eram !
   Era interesant a vedea cum în casa deputaţilor, cu sftnge rece, fftrft multe gesticulări, şi ce e mal mult, acompaniat de încordata linisce. Kal-lay, zugrăvea cu talentul sfiu sigur în oratorii, starea actuali a Turciei. Oratorul, pe basa studielor din in-tuiţiune propriii, spunea casei deputaţilor. oft Turcia In starea el de astâ-zl nu se mai poate susţinea şi cft ar fi cea mal mare absurditate a se pune Ungaria sft proptească o casă aproape de ruină, pentru ca sâ fie îngropata în ruinele celei pe care vrea sft o propteastft, cftnd nu mal este de proptit. Şi lucru minunat, abia câte o timida protestaţiune, cftnd dupft festivităţile cele grandioase, după vorbirile cele duioase, pftnă la lacrimi, după sărutările şi câte toate alte câte am vâzut câ avură loc Intre turci şi maghiari, orl-cine s'ar fi aşteptat la întreruperi sgomotoase, la fie-care cuvânt, ce cădea ca lovituri de tun asupra fraţilor „regăsiţi.*
   Guvernul, prin rostul lui Tisza, a acaeutuat de mal multe ori „integritatea Turciei.* Aceasta este Încă un „nolime tangere* în bon tonul atitudinel moderne „patriotice.* Accentul însă, cu care apăra guvernul integritatea Turciei, celebrată mal 'nainte cu atăta ostentaţiune, era aşa de şubred, el mal dispare in frasele cari tratară despre neintrarea rao-narchiel în acţiune, cari tratară despre aceea, câ ţinuta monarchiel in viitor se va acomoda intereselor patriei.
Si Ţşurnksu a foat ocupai de turci.
                                                                                                                                                                                                                                             Zewln, 27tunie.
    Ruşii se ratrag pe întreaga linie. Mukh-tar-Paşa a sosit aici şi a fost priimit de către trupe cu entnsiasm.
                                                                          MOLICIUNEA
ministrului ioan campineanu
                                                                                                    SCIRI TELEGRAFICE
                                                                                                                 ale
                                                                                                                                                                                             FOILOR STREINE.
                  St. Petersbnrg 29 Iunie.
   >Agenţia rusă* desminte ştirea, că Rusia ar fi luat angsgismente faţă cu Serbia şi Romftnia relativ la cooperarea lor in acest resbel. Din contra le-a sfătuit a observa cea mai strictă defensivă, făcân-du-le responsabile pentru urmările agresiune! lor.
                                                                                                                                                                                                                     ficlşratl, 30 Iunie.
   Principele Milan a plecat astă-zi cu va porul „Deligrad* prin Semendria la Kra-guevaţ. Mâne va avea loc deschiderea Scup-cinei. Miniştrii ad sosit eri in Kraguevaţ.
                  Constautlnopol 30 Iunie Dnpă >Agenţia Havas* ruşii aQ început iu Asia a se retrage. Cele din urmă lupte de la Batnm şi Bainzid ad fost în favorul turcilor.
   Consulii din Rnscinc ad sosit la Vsrna. Marele Vizir a cerut de la guvernai din Tnnis şase sote de catîri pentru armata otomană. Ca guvern al unui stat neutral, guvernul din Tunis a declarat că nu poate împlini această cerere.
                                                                                                                                                                                                                       Paris, 30 Iunie.
   In cercările polonese de aici ae desmin-ţeşte ştirea respândită de către, „I. de Deb. că in Polonia s'ar plănni o insnrecţinne.
                                                                                                                                                                                                                   Petersbnrg, 30 Iunie.
   (Oficial.) Dnpă ce Loris-MelicofT a respins la 25 pe inimic din o parte a posi ţinniior sale, roşii s’sfl retras spre a nu Bta subt focul turcilor. Trapele s'ad lup. tat cu deosebită bravură, ad avut insă mari perderi fiind că inimicul ern în pre-ponderanţă. Ofiţeri ad mnrit opt şi 2i ad foat răniţi. 850 soldaţi ad rămaB morţi şi răniţi. S’ad luat toate măsurile spre eli berarea Baiaz.idnlnî, care a fost încongin-rat de un număr de inimici înzecit.
                                                                                                                                                                                                               Constantlnopole, 30 Iunie.
   La Dunăre e'a început acţiunea cn energie. Pe întreaga linie ae bombardează. La. Siştov se urmează lupta. Se crede că în curând va avea loc îu Dobrogia o ciocnire. Ştirile diu Asia sunt satisfăcătoare. Roşii, după ce ad ocupat ţinutul Alaşker-tnlul, ud fost bătuţi şi luaţi la goană. Iu Asin ruşii se retrag în toate punctele.
                                                                                                                                                                                             Dervyj-Poşa annnţă din Batnm, că turcii ad ocupat înălţimile de la Samia şi
    Este mal mult de o jumătate an de cftnd portofoliul ministerului justiţiei se Încredinţa d-lul Ioan Cftmpi-neanu, căruia, fără Îndoială, i se recunoscuse nu numai o capacitate, care întrecea cu mult termenul de mijloc al celei ordinare, dar încă şi o voinţă nestrămutata de a face îmbunătăţiri In ramura ce i ae destinase. D-sa se presupunea a fi omul, care cunoscea în deajuns relele ce bântuind maî cu seamă magistratura din districte, datoriile ce avea. responsabilitatea ce’I incumba. Mal mult de cât atât; ’l se atribuia, câ nutresce idei mari. planuri gigantice, pe care spre a le pune in aplica-ţiune şi a produce resultate satisfăcătoare, trebuia sâ vie In capul ministerului justiţiei. Numirea sa dar, rupsese o parte din vălul negru, care acoperea orizontul acestei nenorocite ţări; ea lăsa să se întrevadă câte-va raze de speranţă, cari linisciră multe spirite. Toţi se asceptaă la Îndreptări, la remedii, şi toţi credeaă că de astă dată magistratura noastră a reaflat un ministru, dacă nu cu sciinţa, nepărtinirea şi zelul unul Al. Lahovary, cel puţin cu zelul acestuia, şi că va fi rădicată earăşl la Înălţimea el. cu atftt mal mult, cu cât d. Stâtescu o compromisese şi o sdrobise, dacă nu o omorâse chiar complect, făcând dintr’ânsa o armă politică.
    Ori-cine, In adevăr, vedea ped. Câm-pineanu mergend pe drum cu capul in jos, neprivind nici lntr’o parte nici intr'alta, dus drept de o idee fixă, care se părea căT tortură, şi absorbit adesea în cugetări adânci, îşi zicea stând în loc : „Mult medidează
omul acesta!..... Mari projecte are
In capul săd!...* Şi oricine era adânc convins- câ ele nu putead fi de cât reforme pentru ministerul la care venise . remanieri negreşit, ce era ţinut sâ facă in magistratură, întronarea meritului şi a capacităţel in locul ignoranţei şi imoralitâţel, stârpirea abusurilor etc. Alt-fel nici nu se putea explica, cum acela, care făcuse aproape un jurământ solemn de a nu priirni nici odată sâ devie consiliarul Măriei Sale Carol I, se decisese a călca acest jurământ şi „se scoborâ*,—cum zicea „Românul* oare-eând. — sâ sue treptele Palatului !
    Eraă mulţi cari rîdeaă de aceste aşteptări. Dar şi acel cari se legănat! In aceste ilnsil, nu Intftrziară d’a se convinge de adevărata valoare a omului. Nimic din cele presupuse! Toate eraă ilusiunl şi visuri, cari s aă risipit unul câte unul In timpul de când d. Campineanu e la minister. Mal mult Iniă; In loc sâ se repare ceva, totul se lasă într o stare deplorabilă. Incurie, slăbiciune, negli-genţă culpabilă şi rea voinţă de a face bine : iacă administrarea d-sale.
    Nici odată magistratura ţârei nu a fost mal râd compusă de cât sub d-s», fără sil mal vorbim de predecesorul sâă, de la care, fără Îndoială, decurg aceste rele. Pe toată zioa plângeri, atât din partea cetăţenilor locali, cftt şi din partea pressel; dar nici o satisfacţiune! D. Cftmpi-neanu nu inlocuesce pe nimeni, de şi are în orl-ce minut motivele cele mal plausibile. Aceasta a adus nu numai împuţinarea prestigiului pu-
                                                    timpul
terei judecătoresc!, a treia putere In Stat, dar chiar complecta el decadenţa. Nu vorbim aci de instanţa supremi, din fericire scutiţii de torentul zilei, ci de tribunale, de tribunale ţi curţi de apelaţiune, «Ac-I de judecătoriile de pace nici că uial este de vorbit. Azi nimeni nu mal respectă nici sanctuarul justiţiei, nici pe preoţii el, pentru cA el este degradat ţi pângărit (cu oare-carl escepţil, negreşit) de Însăţi aceia, cari sunt chemaţi a’l ţine la înălţimea lui. Dacă aceasta Jar. se datoresce nedemni-tăţel magistraţilor, pe cari d, Căni-pineanu II ţine In funcţiuni, nu este prin urmare nici de cum surprinzător, ca să se vază In Buzâfl pălmuit chiar presidentul tribunalului In mijlocul grădinel publice, ţi In Rămnic justiţiabilil ameninţărd, In plină şedinţă. pe magistraţi cu bastoanele cari, la răndul lor. insultat! şi el ţi se preparau să asvUrle cu Codurile.
    Fără să mal relevăm aici, nici a-tătea abusurl nedemne, nici atătea scandaluri ruşinoase, cari se petrec In districtele noastre pe o scară foarte Întinsă; fără să luai reamintim turpitudini ca cele de la Olt, Teleorman, Muscel. Mehedinţi, Brăila, Roman, Suceava, pe cari condeiul nu trebue să le Înregistreze, pentru onoarea ţârei, ddr al căror principali motorl ţi executori sunt magistraţii, cari nu ah nici o moralitate suficientă, nici o conduită demnă de misiunea lor, lucruri pe cari d. Căm-pineanu este dator să le cunoască îndestul de bine.— vom veni la capacitatea lor.
    Tot ce este mal ignorant, mal incult, fără titluri ţi fără stagiu, este magistratul d-lul Cămpineanu, In districte. Aţi putea cita exemple numeroase. din cari s’ar vedea că % din numărul magistraţilor din ţearâ sunt absolut lipsiţi de noţiunile cele mal elementare de drept. Se menţin In funcţiuni—ţi funcţiuni importante, ca acelea do presidentl chiar si j'1-decătorl,— niscepracticanţi ordinari, niace adevăraţi bucherl, rugini din alte timpuri, cari abia pot să se iscălească cu litere cirilice, ca ţârcov-nicil de la biserici. Şi nimic nu este mal ridicul de căt sentinţele pronunţate de aceşti ignari cari aU balanţa dreptăţel In mână!
     Cum dar, domnule Câtnpinene, nu înlocuiţi imediat presidenţl ca cel din Romanaţl, BuzăU Muscel, IOm-nic, Dîmboviţa, Botoşani, etc?
     Cum nu trâmiteţl să Înveţe carte Supleanţi ca cel din DoljiU, care n’are nici un examen de drept ţi despre care amicul d-v. D. Stătescu, vă poate informa mal bine de cât noi, precum ţi pe cel din Buzâfl, care are numai unul? Dar pe cel din Roman, Muscel, Bacăd, Oorjifl, de ce ’I treceţi cu vederea?
     Cum de nu lăsaţi In disponibilitate acel faimoşi judecători de instrucţie ţi procurori din mal mult de jumătate ţara, ale căror titluri sunt cu totul insuficiente şi a căror conduită ne abţinem de a o mal calificai PretindeţI a fi inaugurat era alegerilor libere; aţa dar nu mal aveţi necesitate de oameni devotaţi ţi de instrumente servile.
       Cum de nu destituiţi lntr’o singură zi acea droae de substituţi, 33 la număr, toţi ca unul, cari foşti paracliseri, cari foşti sergenţi In armată, cari copişti pe la vre una din comisiile din Bucurescil
       Cum ?!... Cum ln fine, nu faceţi toate acestea, mal cu seamă când aveţi pe biuroul d-v. dnă-zecl de ţese a doă-zecl deţineri licenţiaţi dinţară şi din afară, cari aşteaptă de atât timp sft ocupe o funcţiune şi cftrora le spuneţi In fie-care zi câ nu aveţi
locuri vacante 1 Pentru ce nu curăţiţi Tribunalele de acele incapacităţi capabile pentru d-nil Kosetti-Brft-tianu, cari sunt rlsul justiţiahililor şi compromit In fie-care zi fotoliele pe cari şed, când aveţi tineri şi mal capabili ţi cu atâtea titluri ? Nu fiţi aţa dar de nepftsfttorl; căutaţi a vă convinge singuri de adevărurile ce înaintăm. Nu aşteptaţi să vă spunem noi câ trebue de urgenţă să tră-init.eţl procurorii, membrii şi chiar presidenţil de Cuiţt ln inspecţie prin toată ţara ţi să vă raporteze detaliat, dacă magistratura nu oferă lu adevăr un tabloh, pe atăt de ridicol, cât de întristător. Apoi la minister aveţi lnşi-vă titlurile fie-cft-ruia ; tăiaţi In carne, faceţi schimbări radicale, trâmiteţl pe fie-care de unde a venit ţi puneţi pe cel ce merită la locul sâfl, Insă nu comi-teţl greşeli ca acelea din zilele trecute, când aţi numit pe un biet tă-nâr licenţiat de aici, Substitut tocmai la Roman ţi dânsul a fost nevoit să demisioneze, fiind câ se informase, că acolo nu numai procurorul săd, dar toţi membrii Tribunalului erail nisce practicanţi Îndărătnici, cari, In calitatea lor de şefi, ar fi putut să 'I impue lui călcările cele mal flagrante de legi.
    Numai cu asemenea remanieri imperios cerute, vom putea ajunge a avea o magistratură demnă, titrată ţi primitoare de inamovibilitate, pro-gTes la care trebue să tindem toţi, guvern, camere ţi particulari.
    Să nu ni se zică, câ prin starea escepţionalâ ce ni s a creat in timpii de faţă. trebue să avem privirile dirigiate la Dunăre, ţi câ ast-fel fiind, nici ministrnl justiţiei nu are timp să se ocupe de schimbări, precum nu are nici cel de culte şi instrucţiune publică, ca să mal uea pe la ministerul său. 1) până când situaţiunea nu se va limpezi. Respingem ori ce pretext de felul acesta. înţelegem să
d-nil Brătianu, Cernat ţi Cogâlni-ceanu, care sunt tare preocupaţi să preumble capetele Încoronate de la gară la Palat şi de la Palat la gară, ia trăsuri a la Daumăl, dur ce are a face aci d-nil Chiţu ţi Cămpineanu ?! Afl doară presenţa celui d’ântâifl la Dunăre este necesară pentru a spăi-mănta pe baţi-buzucl; saCi vre un plan gigantic al celui d'al douilea va face posibilă o victorie strălucită pentru Turci contra Ruşilor? Nici de cum.
    Prin urmare, Ministrul Câmpi-neanu este scutit de ori ce preocu-paţiune relativă la equilibrul European, la patrulaterul de bâtae turcesc, safi la trecerea Dunerel In not de Cazaci; singura lui ţintă trebue să fie Îndreptarea ţi Înflorirea magistraturel In ţară. pentru ca nu care cumva mâine, când vom deveni un stat complect independen-dent, recunoscut de toată Europaf tare şi respectat ln afară, să ne vedem de-o-dată desorganisaţl Înăuntru şi distruşi prin noi ănţine.
    Schimbări dar şi îmbunătăţiri In Magistratură, d-le Cămpinene, căt mal urgent! Numai ast-fel vel binemerita de la patrie. Vel obiecta poate, că al avea urnite bunătăţi In cap, dar că nu te lasă a cărmui, d-nil Rosetti-Brătianu; atunci ca un om onest, demisionează, nu păta numele ce porţi devenind unealta celui mal vil spirit de coterie.
                                                                                                                                                                                                         Un antic « d-ful Cămpineanu.
   1). 8unt opt lnnl d© sil® de când d. Chiţu nu **•1 ▼«nit ■! lucres® p® la miniiter.
                                                         SOIRILE ZILEI.
   leală câte-va amărunte asupra linul incident, In care talentuosul pictor rus Verasciagnin, a fost In pericol d’a ’şl perde zilele:
   In sus de Giurgiu, aproape de insula Mecia, zahe bărci cu soldaţi şi oficerl ruşi se ocupat! ziua cu aşezarea torpilelor. De o dată auziră sgomotul roatelor unul vapor care se apropia ; era un vapor care venia pe lăDgă insula Dăngu.
   Atunci se petrecu una din acele scene, cari probează, că natura omenească are partea el bună. Iutr una din bărcile rusesel erau doi tineri, unul, care o comanda, numit Nico-lae Skrydlof, iar cel’-alt, un nume strălucit, pictorul Veresciagnin. care ca mulţi din compatrioţii sel, ’şl a lăsat viaţa de plăceri ţi travalifl artistic, pentru a avea onoarea d’a zice: .Şi eh am urmat cruciada din 1877.“
   Locotenentul Skrydlof, Îndeamnă pe amicul sâh să se retragă, obser-vându’l că pericolul este mare ţi amintindu'l, că dacă Rusia are mulţi oficerl, n are Insă de cât un pictor ca Veresciagnin. Dar in acel moment nu imaginaţia artistului, ci sângele omului agita pulsul lui Veresciagnin, care aminti îndată amicului seh o veche făgăduinţă şi remase In barcă.
   Atunci Şutea (adică Batjocoritoarea, ast-fel se nurnia barca lor) se avântă către vasul turcesc, care căuta s’o evite, d’o parte forţând aburii, d’altă parte apropiindu-se de ţermul turcesc, unde erah vr’o patru sute cambinerl circasianl In tiraliorl, ţi cari trăgeah merefl ln Şutcă. Mica barcă fu îndată atinsă, iar comandantul el rănit. Se mal afiah în ea un alt oficer ţi opt soldaţi. Toţi se hotărără a urma atacul. Şutea ’şt îndoi iuţeala ţi isbuti să atingă vasul turcesc lăngă tocul roatei. Con-fusia era mare pe canoniera inamică,
Indeşert încercară să isbucnească torpila. Nu mal era mijloc de îndreptare, ţi Şutea trebui să se retragă fără să fi aruncat ln aer pe inamicul el.
   Marturi oculari spun. că pe când ea se retrăgea. Turcii prinseră inimă , ţi Începuseră un foc violent.
   Gloanţele o pătrunseră din toate părţile. începu să ia apă ţi era In mare pericol, când vezu ’naintea el o altă canonieră turcească venind despre Rusciuc. In Şutcă mal era o torpilă după sistemul lui Harvey, dar fitilul nu isbueni.
   Acum nu mal remânea, decât să caute scăpare alunecând după insula Dângal, ca să astupe găurile de gloanţe ţi apoi să atingă ţermul românesc.
   Veresciagnin a fost rănit şi zace acum ln spitalul Brâncovann. Seim că M. S. lmpâratul ţi Principele GorciacofITah mângăiat, câ In < Ate-va săptămâni se va vindeca ţi va putea să asiste iar la faptele strâlucite ale compatrioţilor sâl. T)ţl acel cu cari a fost ln ban â, laudă curagiul ţi sângele rece, cu care marele artist a înfruntat pericolul.
                                                                                                                                                                                                                .L’Orient* narează următorul fapt: ţlilele trecute colonelul Gantili vi-sita câte-va puncte ale trupelor sale.
    Pe drum. întâlni un tânăr soldat, care Învedera câ făcuse un lung drum, căci abia ’ţl ţâra picioarele şi era gârbovit. Mergea Insă, mergea merefl, căci voia să ajungă cu ori-ce trude acolo unde datoria ’l chema. Şi cu toate acestea, ce necesitate ar fi avut de puţin repaus!
                                                                                                                                                                                                                    Trecând pe lângă colonelul Can-
tili, salută militâresce ţi murmură cu o voce aţa de stinsă, ca ţi cum ar fi eşit dintr'un pept espirănd; ,8â trăiţi, d-le colonel!*
   Colonelul răspunse salutărel ţi ti ecu.
   Unul care '1 însoţea, ’l observă, câ soldatul care l’a salutat ast fel nu părea să fie un om de rând; că nvea In persoana lui, cu toată starea tristă a hainelor lui militare, cu toată pulberea care'l acoperea faţa, cu totâ osteneala, care ’1 gârbovea, un aer distins ţi nobil care trăda pe omul de nascere.
   —      Cbiamâ'l. sâ'l vedem ! — <ji»e colonelul. Soldatul se întoarse şi salută iarăşi :
   —    Să trăiţi, d-nule colonel!
                                                                                                                                                                                                        EscI foarte ostenit ; cum te
cliiama?
   —    Grigorie Sturzea.
   —    Din prinţii Moldaviel?
   —    Da, colonelul med.
   —    EscI soldat?
   —      Da, m aia înrolat pentru res-boifl: meseria este cam aspră, dar tot merge....
   Apoi ziarul .L’Orient* Şice :
   .Câte nume am putea să adăogăm pe lângă al d-)ul Grigorie Sturzea? Grigorie Ghica, Canstandin Mânu, Di-mitrie Mânu, loan N. Lahovary, loan Bâlâcânu, Constandin Polizu, loan Polizu, Mihail Rioşanu, Stefanopolu, Vasile Vârnav, Moruzi, loan Ghica ţi sute alţii cari servesc ca voluntari.*
   Ne pare bine că acestea le scrie chiar .L’Orient,* căci, fiind-câ face parte din cumetrie, 11 putem Întreba.
   , Dar cumetrii cari asurzind lumea ca patriotismul lor, cari strigai! câ el ţi numai el iubesc ţara, unde sunt acum? Turcii sunt la Dunăre safl prin cafenelele şi gradinele Bucures cilor? l)nr d. Pilat care avea atâtaar-doare d'a Înfrunta inamicul la hotar, ln căt corpurile legiuitoare, pentru
a'l satisface această nobilă şi patriotică                     lepoa, a stâ-
«;„r                         1 a păi-
muit disciplina militară. — unde este acum? Turcii sunt la Dunăre safl In BucurescI, la direcţia telegrafo-pos-talâ ?“
   Ce cinism !
   Aflăm că d. G. Chiţu, ministrul Culteijr şi Învăţământului public, a dat demisia.
   Căuşele acestei demisii sunt anterioare medaliărel d-lul Orăşianu, cu care a pua vârf strălucitei sale carieri ministeriale.
   Noi nu înţelegem câ d. Chiţu să se retragă In urma unei demisii, ci In urma unei revocări din partea consiliului de miniştrii.
                                                                                                         COMITETUL DAMELOR
                                                                                                                    ilin
   ORAŞUL PEATRA CD JUDEŢUL NEAMŢUL
                                                                                                                   pentru
                                                                                                                                                                                                     Ajutorul ostaşilor Români rilniţl
                                                                                                                 (Urmare.)
prin concursul doamne! Stfastiţa luliano. Sevastiţa Iuleano 50 le! ţi 30 coţî bandaj!. Ariclia A. Calude, 22 1. 70 b. Necn-laî Albu, 12 I. Alecsandru luliano, 10 1. loau D. loanin 0 1. Anton Sucel, 7 1.
0.  Stambler, 3 1. Maria Dornescu 4 1. Profira Vergopolo, 5 1. J. Daniel, un album bombonier, D. Laln, 2 1. C-, 1 1- H. Rozinta 6 coţi americS. Nedescifrabil, 1 1-Nicu N. Albu, 2 1. Lazer Ghiula, 3 1. Azovaşiî, 2 1. d-nul Jrmescu, 2 1. Un român, 1 1. Asemenea, 2 1- Asemenea, 2 ). Vasile S. Calude, 5 1. Constantin Christo-dulo, 5 l. Panore Cnlnde, 3 1. Smaranda Gândi, 3 1. Helacaun 4 1. Total 157 lei 70 bani. Iulius Peren G coţi americă.
                                                                                                             LISTA No. 20.
                                                                                                                                                                                                     prin con cu râul D-şoarel Caliojxa Dafiruicu.
   Manolachi Albu, 2 1. Necolal Albu, 2 1. Victoria Dafinescu, 2 1. ţi 1 prosop. Kmi-lia Heck, 2. 1. Alta Meer, 1 1. Ecaterina
I
                                                                                                         LISTA No. 10.
   prin concursul doamnei Rota Dafimtcu. Neculai Albu. G lei. Un anonim 2 1. Aristiţa Leca, 3 1. Rucsandra Ghimicl. 5 1. Neculai Gridov. 11 l. 75 b. Măria Mi-zir, 2 1. Hainea Zaharia, 3 1. 75. b. Elena Salgereaeca, 3 1. Elena Albu, 11 1. 75 b. A. N., 2 1. N. C., 2 1. Emilia Dafinescu,
2  1. Seftica I. Şorec, 4 1. Cananătt, 2 I. Al. Crîneti, i 1. I. Daniel o garniturii nedescifrabil I. Vainberg. 2 I. C. Senescu,
3  1. I. Ghimicl, 2 1. Vasile Alba, 11 , 75 b. D. Lala, 1 1. Catioca Iconomu, 2 1. Mari Dimitrifi 2 1. Arhimandritu 8pi-ridon, 4 1. Roza Dofinescu, 150 dr. scamă. Zoe Zapisescu, 100 dr. scamă. D-ra M. Costopolo, 2 1. Total. 03 lei.
                                                                                                          LISTA No. 22.
   prin concursul d-nel Valburga hăt eseu. Fauea Bobinschi 200 dr. scamă. Trasi-volo Levente 4 I. Madam Iordan 25 bani. Anonim 2 1. b. 25. Ema Mavrodin 1 1. Liza Eraclide 2 1. b. 50. Dimitrin lordachi 2 1. Iconomu Galinca 2 I. Anonim 4 1. D. Nicolau, 2 1. Anonim, 2 1. Profira Ver-gopolu, 2 I. Adela Manoliu, 1 1. Moriţ Caţzi, 4 1. Halţman, 2 1. Codrescu, 5 I. Maria Dilschi, 2 1. ţi 100 dr. scamă. Anonim, 3 I. Alt anonim, 2 1. Alt anonim, 2 1. Alt anonim, 2 l. Manolachi Călino, G 1. Nicolae Ionescu Iconomu, 2 I. Elena Andriaţ, 1 ). Lascar Radu, 111. b. T5. Ghenadi Constantinescn archimandritul, 2 1. b. 50. Ş. Stambler, o ţigaretă. Maria Delschi, o pereche verignţe aur, de pue la urechi. Paraschiva Spiridon Ereangă sin David, 250 dr. scamă. Hrisiţa Lazarin, 350 dr. scamă.
   Total 70 1. 25 b.
   Primiţi direct de d-na Casieră Elena Audreiaţ :
   D-na Pulkeria Roseti, 4 vase de porţelan ţi 200 dr. Scamă. Paraschiţa Brădescu, 125 dr. scamă, 18 bucăţi comprese, 10 trean-gule ţi 17 făţil americă. Pulheria Conta, 100 dr. scamă. Elisa Udrischi, 150 dr. scamă. Eftihia Calmuschi, 2 ocale scamă. Total: 511 lei, lei, 50 bani.
   DEPESI TELEGRAFICE
                                                                                                        Serviciul privat al TIMPULUI (Agenţia Heva.)
                                                                                                                                                                                                                    CeneUntlnop.1, 8 Iulie.
   ft-dif-Pasa. minietra.de rea bel >i Dre-ie dintele SenAtnlnl. Hamik-Paşa au plecat
                                                                                                Bstlzl la ŞdsiIs in urma anei hotărirl Inati intr'nn consilii! estraordinar de miniştri.
   Se ananţX că Tnrcil aă luat ofensiva la Zevvin şi că înaintează in direcţiunea Kar-solni.
                          Parii, S Iulie.
   Vasul francez «La Reine Blanche, a'a cnfnndat erl aproape de inenlele Hiere in urma nnel lovituri acoidentale cn vaenl «Heroina.»
                        Londra, 3 Iulie.
   •Camera Comunelor.» D. lankinsannn-cia că în cnreud va atrage atenţiunea ca merii asupra depeţilor Bchimbate intre Rusia ţi Anglia
   D. Norlhcote cancelarul Echiqn ier ului, confirmă soirea că flota englsfi a’a duc în apele de la Bezica.
                          Paris, a Iuli®.
   O corespondenţă adresată din Rusciuc, »GazetteI de Colonia* zice că iu oraţ este lipsă de tunuri ţi de mnniţiunl pentru noi baterii, că garnizona este slabă. Forturile Maradie, Labis, aşezate înainte, sunt aparate numai de trei tunuri de campaniă ţi ar putea să fie luate noaptea.
                          TI© na. 3 Iuti®.
   O telegramă adresată din Giurgiu, la 1 lulifl, către .Nene freie Presse* anunţă că Turcii aşează noul bateri, cari, de şi sunt afară de bătaia tunurilor rusesel, nu domină mal puţin insulele Dunărei şi ţărmul român.
   O telegramă de la Şumla adresată la 2 Iniid ziarului •Tagblatt» anunciă oă de la 30 Inniti, lupte înverşunate şi nehotărî-toare s’ati dat înaintea Bielei. Turcii sunt comandaţi in această parte de E*href-Paşa. Podul ce aşează Ruşii lângă ŞistoT oneste terminat.
tt p;onA bine îngrijit, esta,pen-U 11 X IdLiV/j tru plecare , eftin de vânzare. Adressa la Tipographia Thiel A
Weiss.
   DOCTORUL I. FELIX
                                                                                                               s’a mutat
                                                                                                   STRADA CAL0NFIRESCU No. 3.
T I M P D L
COOBS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE
                                                                                                                              Buc*r*aci, 22 Iunie 1877.
          VALOARF. A                  Offsrila PfMifi 
                                               (IaioI 
     Obli*. Rurale , ]0»'i 186» _     ifl'i*   78 V,  
                   » > la sort! ---   ---      ---    
        Impr. Oppenheim 8% 1806 ---   ---      ---    
     Oblig. Domeniale 8^/o 1871 ---   777»     277»   
            % » eşi te la sorţi ---            ---    
        » Credit fono Rur. 7<y0 ---   72 'h    72'/»  
           » Credit fonc. Urban ---   60       ---    
Impr. Mun. Cap. 8OO/0 1^75      ---   65       _      
Penii! (300) dobândă fr. 10     ---   no              
Aoţi! Căile fer. rom. 5®/o 1868 ---   ---      ---    
         , priorităţi 60/0 1868 ---   ---      ---    
                 Dacia de Anig.                       
       Act. (fr. 500) 8»/0 1871 ---   200      ---    
         România C*i« de Assig.                       
       Act. (fr. 100) 8»/o 1874 ---   40              
               Mandate ........ ---   ---      _      
        Impr. Municipale fr. 20 ---   ---      ---    
    Act. financiare Române 80/0 ---   ---      ---    
          Căile ferate Ottomane ---   ---      _      
Act. (fr. 400) 80/0             ---   ---      ---    
Kenta Română......              ---   ---             
            ODPOANS                                   
    Oblig. Rurale p. 23 Aprilie 96    ---      ---    
           s Domeniale etpirate 98    ---      ---    
         , Fondare rurale Iulie ---   ---      ---    
                , Comunale .... --- • •6       ---    
            DEVI0I                                    
Parii......,3 Iau!              ---   lOOl/s   ---    
Marsillia.......                ---   ---      ---    
Brucieics........               _     ---      ---    
Anvers.........                 ---   ---      ---    
Elveţift .........              ---   ---      ---    
Londra .........                ---   2505     2505   
Londra domioile.....            ---   ---             
Amsterdam.......                      ---      ---    
               Viena ..... .... _     ---      ---    
Berlin 10 ^ile......            ---   1221/,   ---    
               Lipsea ......... ---   ---      ---    
Eioompt........                 ---   ---      ---    
Lira Otoman......               ---   ---      ---    
Galben auatr......              ---   ---      ---    
Agio 0. Argint......            ---            ---    
                                                                                                              CURSUL VIENEI 4 Iulie (st. n.) 1877.
Mwtalioe.....................
N'ăţivimis.............
R«uta iu aur............
Lom....................
Acţiunile bine*) . . ■ •
Creditări...............
London .................
Obligaţiuni rurale ungare , temefvar , transilvane .
Argint in mtrfnrl . . .
Ducatul.................
Napoleonul.............
Marc 100................
                                                                                                                                                                                                                                              61 10 65 30 62 (0 111 65 774 — 144 SO 124 90 74 25 73 — 73 50 109 40 5 91 9 99 61 ti
                                                                                                             CURSUL DE BERLIN
                                                                                                               4 Iulie (st. n.) 1877.
Acţiunile cSilor ferate române     . 12 70
Obligaţiunile române 6 0j0 . . . 51     25
Priorităţile căilor fer. rom. 8°/0 . 49 75
împrumutul Oppenheim ...             80 —
Napoleonul....................... 16    32
Viena, termen lung................ —    —
Paoa .                     -------——
                                                                                                TEATRUL DE VARĂ
x_«- n-v. a _i_/ a xv c* U IC H -A. R D
                                                                                              Astâ^I şi In fie-care spectacole
  ROMANE, FRANCESE SI GERMANE
                                                                                        Compania dramatică dirigiatâ fi eu concuraţii ortistie al D-lui M. PA SC ALT
                                                                                                 ANUNCIU
  Călătorii la Braşov potafln la inBtitotul
                                                                                        Băilor de aburi de acolo, în dosul gimnastului român,
locninţe curate fi bine mobilate, cu privirea Bpre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentru trasări, cn preţuri forte moderate.
                                                                                           Direcţiunea băilor de aburi din Braşov.
De închiriat,
                              ori in total ori în parte un salon, nn iatac, o altă cameră şi un grajd, preţul pe 6 luni 49 .Talbenî. A se adresa la tipografia Tbiel A WeiBB sefl Strada Scaunele No. 38.
J. M. MARKOVICH&C'""
                                                                          CASA DE COM18IUNI
  CONSIGNAŢII SI
                                                                                  pentrn
Import şi Export
priinnşte comisianî de ori ce articole s£Q producte ca import din Englitora, Francia, Germania, Belgia şi Austro-Ungaria , a-v©nd relaţiunî directe cu numitele ţări.
  Priimesc asemenea oferte şi probe de orî ce natură de productele României, mai cn sămă, grân , făină, orz, fân, spre directa vemjare pentru armata Ceaaro Russă, însă probele şi scrisorile francate, precum şi noi vom da reciprocitate.
  Pentrn serviciul reelţ promt şi proyi-sinnea mSstră f<5rte eqnitabilă garanteijă firma n6strn.
   J. M. Markovich & C-nie
                                                                        Hanul cn Tel No. 11. Strada Lipscani.
                                                                A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                                    şi ae află de vcnijare
LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                         B’
                                                                  LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
                                                                         A
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite tn parlamentul român
                                                                         de
                                                                DIMITRIE A. STURDZA
                                                                    Preţul 2 Leln.
 E. M ANSBERQER
                                                                         ceasornicar
                                                                    8’A MUTATt
                                                                      1 Strada Dâmnel l.
 Se recomanda pentru or! ce reparaţiune ln Bfera profesiune! adie, cu preciurl ftirte moderate şi servicii! jţa.rantat.
   Băile din Zaizon!
   Plăcutele băî de la Zaizon se află într’o vale îngustă a munţilor, nnde sublimitatea seri6să a Carpaţilor se nneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerai pur şi sănătos şi cn fontânile sale minerale, cari aii puţine rivale peste tot globul : Fon-lAua de iod, fort© plăcută la beut; Isvorul fonUn©! InT Ludovic, cât 8© pot© d© limpede, şi baia d© fer şi acid carbonic, cari d© 35 d© anî afl dat cel© mal numeros© resultat© ©scelent© d© cară. FJe aă îmbrăcat astăţjl toaleta lor cea mai nimerită pentru a priimi cn demnitate pe 6speţiî sST! Atât la isvârele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s*aă fScnt din noă reparaţinni, şi sub-semnatnl are onore a invita pe onor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de signr va fi întru t6te mulţămit. — InformaţiunI mal de apr6pe la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bncurescî.
Zaizon lingă Braşov. J LATZIN,
                                                                                                                                                                                    arendaşul băilor din Zaizon.
  Aeşit de sub tipar şi se află depus spre vănejare la librăria I. Szollosy
                                                                   40, Calea Mogoştfel, piaţa Teatralii!:
                                                                  MANUAL
                                                                            de
TECNICA CHIRURGHIE1 RESBELDLUI
                                                                     de Dr. Alex. C. Hepites.
                                                                    PrecinI 10 Leî nonl.
CE SE POATE CAPATA
                                         PEMTRU » FBAraCI
 LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZAR1A
                                         LIN GrERIA DIN VIENA
                                              Cal©a Mogoşoi©! Palaia „Dacia“
Pentru 50 bani; Pentru 3 franci Pentru 4 franci
PsbKu % iciw.
Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru
franc! franc! franc! franc! franc! : franc!: franci:
frâne! : franci : franci : franci : fruncl : franc! : franc! : franc!: franci : franc! : franci : franci : franci:
Pentru 10 franci: Pentru 16 franci: Pentru 20 franci Pentru 20 franci Pentru 18— 25 Pentru 55— 68 Pentru 75—108 Pentru 115    210
I cot Piohet de vară.
: t păreche papuci de baie.
50 bani: l păreche pantaloane pentru călăreţi.
: 2 fete de masă, colorate, de aţă curată.
• *- ytti ni iui o uutoiaiQ de dame.
: *6 p&reefircflraiîr jWÎeBlBtof»"1® B> mârirne.
:  6 gulere moderne pentru dame, după alegere.
: 12 batiste albe de pânză adevărată.
: 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate.
:  6 prosdpe de pânză ourată.
   6 şervete de masă de pânză adevărată.
   12 şervete albe de ceai 3.     ^
   1 cămaşă modernă, simplă său brodată,
   2 batiste ou monograme 6n brodate.
   1 batistă francesă fin brodată cu dantele.
   1 corset de damă.
   3 şorţuri colorate pentrn dame.
   3 peptur! fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
   •j garniture fine şi moderne pentru dame) gulerul şi manşete). 1 camison modern brodat.
   I fată de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe.
   1 cămaşă sed 1 păreche de ismene de damă, bogat brodate,
   1 cravată de damă, adevărat Crem e-Den teii*.
   1 fustă costum, plissd.
   I bucată Tulpan.
I bucată Robe d’enfant de toile I bucată Tarlan engles de 5 coţi.
24 coţi Pichet, t bucată Manta de baie.
frnocT : 1 bucntă p&nră de Rumburg, de 36 46 coţi. franci: I bucată pânză de Belgia de 00 coţi. franci : 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. franci: 1 bucată Toile Batiste francei.
                                                                                                                         Caleu Mogoşoiel Palatul „Dacia“.
                                                                                                                                                                                                       Comănţlile din districte însoţite cu preţul respectiv se vor efectua toarta grabnio pi
consciincios.
_V,MMPHIIMinw
   M» SSOTSk mMMA
                                          Onorabilii Florie a Spitalelor di,) itiutnroscl cliMliml, im al doilea şi splendid ediliciu, la Sinaia sub nninireii de
  MOFIu HOTEL
Snb-semnaţîî antreprenori a! acest al edficio, aducem la cunoscinţa onor. domni voiagiori, că el are 33 încăperi bine mobilate cu cel mai mare confort (50 PaInrî)i restaurantul cu bucătărie francesă şi grecă, precum şi vinurile streine şi indigene cele mal alese, o Cafenea cu Biliard unde se găsesc jurnale române şi streine, eră serviciul prompt şi elegant cn preciurile cele mal moderate.
  Se află asemenea şi staţiune telegrafică şi poştală, două diligenţe care corespund regulat in fie-care <Ji cn calea ferată, pornesc din Hotelul Moldovei (Ploeşcî) şi mergea Sinaia în 6—8 ore.
                     Cu totă stima
                                                                                            fiaLiKOwsky a crle*
582—2.             Antreprenori.
                                              La Exposiţia din Philadelphia 1876 s’a premiat cu Medalia şi Diploma de onbre (cea mal mare distincţiune)
                                                  E-A-TT IDE COLOGNTE
                                                                   DE
t JK4S 73 ARIK PAKIIA
                                                              Place Juliers No. 4
                                                          COLOGME p|e
   A mu fost premiat pentru "uperioritatea ei la următdrele Ezposiţil: Londra 1851, New-York 1853, Londra 1862, Oporto 1865, Cordoba (Repub. Argent.) 1871, Viena 1873 şi Sânt Jago (Chill) 1875. — Deposit pentru v&n<jare cu ridicata la D-nîI :
                        APPEL Sc C-nie.
                       Bucurescl, Strada Covaci No. 1.
   De vSn<Jin are detailn la toţi Parfineri ^\ Drogiştl bun!. 508—12'
gXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXT!
x FRAITZ G-tnsTTHEE, 5
X            » la YLLLE DE BRUXELES    X
X Podul Mo?oşoi«I No. 16 vis-A-vis de Consulatul Russesc X
X ....Iul.,../.: it III tut-ilT- - . • ~
Xdame, miere, uiauuici/c, LiuLiotc ud Jiuu, uiuuua fi niuLt^att, ciumpt peut.ru uârbtfcţî ai dame, flanele fine (crâpe de aanW) camiadne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbat! şi femei in cele mal no! forme şi culori, umbrele de a6re şi de pldie etc. etc. Atrâgfina tot de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din cauaa crieel am redus fârte mult preţurile.
5
XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX)
                                                                                                                    O
                                                                                                                    05
O   O
C/3  m  -
UJ   o  —
CC   2  -
=    <  £
Ci
3  !=]
“    s
O. SIEBRECHT
                                                    RECOMANDĂ
                                              BATOAZE DE PORUMB
                                               recunoscute de cea mal bună construcţie
                                             PIETRE IDE HVIO-A-RA
PLUGURI DE DIFERITE STSTEME
                                                 CU PREŢURI SCĂQUTE
> 00
£ =
K O
% 33
Jt. rn
r o
2

POTURI DE LAGĂRE
 PATURI, SISTEM FRANCES
                                          PATURI SIMPLE
PATURI, CARI SE TRANSFORMEZA INTR’UN MOMENT :
                                  ■IW FA UTEU1E. SI SCAUN
 A se adresa la D-nil ADOLF DEUTSCH , MagaŞie de tapete şi H. HONICHj Tapiţier şi Decorateur, Podul Mogoşdiel.
CEL Ib/LJh-T Lvdl-A-EEE LvdZJACS-.A.SITSr
DE
HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA
                       „A LA BBLLB JABDINIfiHE"
               «IOS EI1T dHUWB^UlMI
                      20, l'olţul Hnîeranlnlaî şi Strad©T Mogoşoi©!, Casele Ur©c6nnt 20
iuvifc pe Onor. Public sâ Inne-voiescfi a visita magaainul meO, unde va gâsi o Esposiţiune de haine confecţionate cum na fost nicft în Bucurescl şi anume
                              COSTUME COMPLECTE
REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE
diu stofele cele oial modeme ale sesonulur de faţa, şi croite dupP jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse ln Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şl Bulevardului
                                     şi se p6te convinge orl-cine c& am remas fidel devisiel acestui magasin:
                    C'OTSTSTTTVr Mare SI PRETIURI               MODERATE.
                                                          JWÎSKF €m ■« f: ^ H/aLui»|
                                                 »A LA BELLEJARDINlftRE«, 20 Colţul Bulevardului ţi gtrttdeî Mogoşbiel, Casele U receuu 20.
Tipografia Tliiel & Weiss, Palatul .Dacia*.