Nr. 142. MERCURI 22 IUNIE. ANUL II. - 1877. Sfe:“~-::S rp T T\/T T)TŢŢ .....so I ■ I I 1 I .nsirtidni si «ucu»: ■JKh hL V JLl ■!» ■JLoBaH Lini» de SO litere petit, pagia» IV, SO hani. Pe pagina III, 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi. Reclame 2 Tel noi linia. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Un numSr In Capitală 10 bani. Hiuroul Wfdao^ipl şi Adminintra^icI: Hnl.atnl ..linc-in". ANTJNCILTBI S« priiiuPtc tn «trăinitat* : Lft D-nil ITatutn itein A Voglor în Vienna, WalBichffMse 10 /. Oppolik in Vienna, 8tubenha«t*i 2; SwLoif Mo»n in Vienna , Seilerat&tte 2; Vimcen* Hrdicka in Vienna, Teinfaltstrua* 17; Pktlipp Lob in Vienna, E»chflnhachga*ae 11; L. Ltmg A Comp. in Peşta |i Havas La/JUe Bullier A Comp. in Paria. Scriiorl nefrancat* no ie primesc. Articolele nepublicate *e vor arde. Un număr tn Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC SERVICIUL PRIVAT AL .TIMPULUI* (Agenţia Havan). — Servioiul de la 2 Iulie, 4 ore io«ra- — >Agenţia generală ruiâ* telegrafiase la roicl, cu data 29 Iunie.’ Nu ia mal prii mit aici nici o mrtitate poet*-rioară afacerel de la Zimnicea. . împăratul, care camprue la Dracia, a Miitat de aoolo la bombardarea Nicopolulul p* care afl făcut cenute. . . . Dupt* bătălia de la Şiţtov, M. Sa «a dus la Aimmoea ca «4 vtiitrie p* răniţi şi să decorese pe cel mal bravi; apoi a trecut Dunărea fi a intrat In Şietov. Enta«iaamul nu te poate desen. Populaţia bulgară înconjura pe împăratul, il iă-ruta mănele, plângea de bucurie ji I mulţumi* oft a scăpat o. M&cin, 1 Iulie. Aici cel d ântăifl consilia municipal naţional, iub protecţia Ruţilor, funcţionează deja. Locuitorii ad foit chiămaţl să aleagă el înşişi, dintre cel mul demni fi mal capabili, pe membrii consiliului, cum *i pe al tribunalului ţi poliţiei, or-jţanisată prov'iorid. Consiliul municipal se compune de patru bulgari fi trei români. Bucureşti. 2 Iulie. ,Agenţia generală rusă* telegrafiasă : Noutăţile din Montenegru cu data de alaltă ari ad sosit. Ele sunt prea bune. 8eopul campaniei Turcilor pAnă acum n’a fosî atins. , împreunarea lui Mehmet Aii cu Suleiman-Pafia na s'a făcut pe pământul Munte negrului unde nu mal este nici un turc. A. 8. Principele Carol de Hessa a sosit in capitală. De aci se va dace la M. S. împăratul A-texandru II pentru a’I notifica suirea pe tron a Marelnl Duce Lndovie. Principele Gorciacoff atl dimineaţă a făcut vi-•ită A. 8. Mare-ducală, care a descins la Hotelul Bulevardului. — Serviciul de la 2 Iulie, g ore seara. — Mhena, 2 Iulie. Un decret al regelui ordonă suspendarea pe un-spre-iece iile, a plăţii în specie fi cursul forţat al biletelor de bancă. Guvernul a oontractat cu mal multe bănci, un împrumut de doă-recl milioane de drahme cu dobândă de 2 la sută. Plot» englesă a plecat cu ordini sigilate. — Serviciul do la 3 Iulie, 9 ore dimineaţa — Londra, 3 Iulie. .Camera Comunelor.* D. Northeote, cancelarul IcViqmerulul, nce că Principele Gorciaroff a făcut d-lul Veîlesîey primirea cea mal satisfăcătoare fi că atafatul militar englez va fi tratat ca fi celd alţl atacaţi militari. D. Northoote refosă de a comunica corespondenţa relativă la acest incident fiind că corespondenţa n are nici un caracter oficial. Berlin, 2 Iulie. Agenţia Volf anunţă că în caşul când i ar confirma sgomotul că es por tare a eailo este oprită, ţaceastă oprire va fi motivată prin raţiuni nu politice, ci agricole. * D. de Bismarck a plecat la SchCnbausen fi se va întoarce la Varsin in cursul sâptămănel f Alhena. 2 Iulie. Escadra englesA merge probabil in apele de Ja Bexica. * D. Dellgeorge va depune aii un proect de împrumut de patru-xecl milioane. Banca a acoperit deja o jumătate din acest împrumut. Viena, 2 Iulie. Principele Hataan a sosit la 30 Iunie in Şumta, unde a avut o conferinţă cu Abdul-Kerim. Cetiri ie, 1 Iulie. j Mal toată armata turcească este campită pe *’a DnnăriT largi valuri, ce saltă şi plesnesc, 1 and bombele stridente în creastâ-le isbesc, Tot câută şi ’ntonează nn imn de sărbătoare La nnnta libertăţii cu bravele popoare. Destul de patru veacuri de când snb jug feros, Târâm pe Monstru-ncesta, flămând şi somnoros, Oe nn-î desceot şi ager de rât simţind o pradă Pe care s’o sfărâme sub putreda’! grămadă ! Destul, o Eoropă, de când faclia ta Zadarnic se consumă pe orb a lumina! El suflă peste densa, şi rând n’o poate stinge O ’nencă snbt o ploaie de lacrimi şî de sânge. D-stul! — In zioriî 'zilei când Cristul a înviat, Ta seri, o vechia Inme s’a spArt şi cufundat. De patru grele veacuri această crnntă feară Balcanii şi Oarpaţii eutremnră şi sbeară ; De patru grele veacuri popoarele, cn zmei, Se duc neobosite, se duc in urina ri; O prind, inving, alungă... dar, val! dnpa isbândă R-emân tot ele prinse iu giara-I sângerândă. Din noG se încoarjlă Inpta, se sfarniă, ae distrag, Şi unul câte unul se ’nalţă de snh jug. Ieri Grecia — vechiil.leagăn de zeî şi libertate! Azî noi... şi aâne toate. — E ziua de dreptate! Statna cea de nur, d’argînt şi de argil — Colos la cap putinţe, la basa Iul fragil — Ce Crainl BabiIonel visa ch se doboară , Deopeatră ne’nsemnată, şi ’n mii de ţăndărisboarS. Colosul e Puterea Osmanilor trândavi — Popor de sardanapall, de lotri şi d® sclavi; Iar pantra destinată să ’1 surpe şi reteza, Sunt janele popoare, mănnnte dar viteze, Sunt asprele blăsteme ce sutele de ani Aii grămădit pe capul acestor triat! tirani. . • Ca mândrul tSQ DauubiG, l’a cărui origine D’abia nn pumn de unde şoptesc pe coline, D va rectifica aceaată f o Apare din vedere. t i m r r l de două petre, movişca care Je abia se mal afla prin unele din satele noastre. Cultura viei ocupă oare care Întindere In Bulgaria ; strugurii de masă mal cu geamii, precum este ceauşul, se deosibesc prin frumuseţea lor. Fabricaţiuneu vinului este Încă Înapoiată; vinul ce se face.se bea mal mult nofl. Cu toaxe acestea oamenii din partea loenlul m’afl Încredinţat cA In mal multe localii ăţl se fabri-cează vin tot atăt de bun ca şi cel de la Negotin din Serbia ; şi vinul de Negotin, mal cu seamă vinul roşu se bucură de o reputaţiune meritatft. Alftturl cu via, se cnltiveazâ mal toţi pomii roditori cari se aflft şi In ţara noastră. Prunii tomnatici sunt foarte comuni şi se g&scsc In veci-nfttatea satelor. Din prune se fabri-ccazft ţuică ca şi la noi. Persic.nl, nucul, mărul, perul, gutuiul, cireşul şi vişinul vegetează In toate gr Adinele şi prin vil. Cnltnra dudului şi crescerea gftn-dacilor de mătase se face In tontă Bulgaria, Gogoşile de mătase de ’l ăr-nova se bucurA de mare reputaţiune In Turcia. Grâdinâria de legumi este foarte respAnditâ In Bulgaria ; locuitorii a0 aplicare particularA peutru această ramură a agricultnrel. Irigaţiunea grădinilor se ftee cu mnltA dibăcie. Mal toate legumele consumate in Tnrcia sunt produse de bulgari. Aceasta nu poate surprinde pe nimeni, de oare-ce grădinarii bulgari, ţin grădini pănă In vecinătatea Pestei şi a Vienel. O cultură pe căt de plăcutA. pe atăt de bănoasă este aceea a tran da Arilor. Călătorul tntălnesce In calea sea, cămpurl întregi de trandafiri plantaţi şi Întreţinuţi cu multă regulă. I'lantaţiunile din vecinătatea localităţilor Eski-Zaara şi Kasanlîk. sunt renumite. Fetele sunt însărcinate cu cultura trandafirilor. Fabri-caţiunea esenţei de roşă şi apa distilată de trandafiri ocupă mnltă lume In MaiO şi parte din Iunie. Bconomia vitelor este bine Înţeleasă de către agricultorii bulgari. Vitele albe, bivolii şi oile eonstrtueec o avere însemnată In această ţară. Ilarele sunt eaccente ; boii de muncă se pot trece Intre rnfeele de frunte; earâ bivolii de Bulgaria sunt unici În Europa. Intrn eAt priveze industria această ramură de producţiuue este ca să zicem aşa In studiul domestic; mai toate obieetele se fabricenză cu măna; cu toate acestea, şelăria şi pasmentăria sunt ajunse la oare-care perfecţiune, aşa că obiectele fabricate pot figura oii distincţiane In orl-tare parte a Europei. Stofele de mătase In felul acelor fabricat» de ţerancele noastre, sunt esecutate cu mult gust şi cu multă artă. Turcii se făleau cu drept cnvănt in es-posiţiunile universale, cU ţesăturile de felul acesta fabricate In Bulgaria. Ca şi la noi, femeile bulgare ţes dimia şi pAnzâ trebuincioasă pentru casă, aşa că ţăranii mal că nu poartă vestminte de proveninţâ streină. Industria mare este o eestiune de timp şi lmpregiurârl. 0 industrie care a ajuns la oarecare grad de perfecţiune, este ceramica ; olăria de Huselnfc este fabricată cn oare-care artă şi e^ganţă, ornamentată intrnn mod variat^ oa artistic. Sunt căţl-va ani deja, de cftnd această industrie producea la Itusciuc preste 3UO,OGO lei pe fiecare an. Ouţităria de Gabrova este asemenea o industrie bine întemeiată. P. S. iursllan. (RerilU aeiinpficA.) SCIR1 OFICIALE CA ROI, Prin graţia Iul ţi ToJnţa nA- ţionalS, Domn al Românilor, ,La toţi de faţfi 91 viitor nfinătate ;* Anuprft raportului imuntrnluî Nostru 9#creUr de Stat la departamentul cultelor ţi initrocţione! publice, sub No. 5,658, Am decretat fi decrettm: Art. I. Acordăm medalia , Bene- Mereu ti« claia I d-lol M. Pascali, artUt dramatio, pentru meritele Bale artistic*, ostenelile ce fi-a dat yi steri Beiel* ce laee de a rid 10a fi'rta dramatică la înălţimea e&teticfl fi culturală ce i-se cuvine. Art. 11. AcotdSm medalia ,Bone-Me-renti« clasa îl : v TOhî N. T. Orăşnun, directorul ,Mo-nitorulaî Oficiul * fi imprimeriei Statului, pentru spiritualele «ale prpdntţiuni literare, în timp mal bine de 20 ani, fi pentru patriotica «a poenie .Armatelor ro-Ri&ne,* ţl D-lnT Fr. Dam**, france», profesor la li-cenl MabeiO-Basarab, pentru meritele sale ca publicist român, ţi pentru laudabila sa activitate spre a face conoacute in străinătate istoria pi limba Românilor. Art. IU. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul cultelor fi iastrne-ţinnel publice este însărcinat cu eseenta-rea decretului de f4ţa. Dat In Bucureecî, la 10 luuie 1877. CA ROL. Miniştrii secretar de Stat la departamentul cultelor şi instrucţiunel publice. G Chiţu. No. 1,395. Raportul d-lul ministru cultelor 51 insfrueţiu-tiel publice către M. S. Domnitorul. Prea înălţate Joamtu, In conformitatea art. V. fi XI din regulamentul medaliei >Bene-Merenti, aprobat prin înaltul Măriri Voastre Decret No. 314, din annl trecut, sub-semnatul vine, cn cel mal profund respect, a recomanda Măriei Voastre acordarea acestei medalii, fi anume: Medalia clasa I: D-lut M. Pascftly, artist dramatic, pentru meritele sale artistice, ostenelile c6 §i-a dat fi sacrificiele ce face de a ridica arta dramatică la înălţimea estetică şi culturală ce i-se cuvine; D-luI N. T. Orăşanu, directorul ,Moni-torulnl Oficial şi imprimeriei Statului, pentru spiritualele sale prodneţium literare, în timp mal bine de 20 anî: — patriotica sa poesie ,Armatelor Române» este una din ultimele manifestaţiunî ale talentului săă poetic, — fi D-luI Fr. Dame, franc es, profesor Ia li-cenl MateiB-Basarab, pentru meritele sale ca publicist român fi pentru laudabila an activitate spre a face cunoscute în străinătate istoria 91 limba Românilor. Rugându-vS, Prea înălţate Doamne, ca, dacfii Şi Măria Voastră credeţi că, aceste persoane întrrmeic candiţiuflrfl6 Cterute pentru a purta atest înalt semn, de dîetinc-ţiune, să bine-voiţi a semna alăturatul proiect da decret Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălţate Doamne, Al Măriei Voastre, Prea plecat şi supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul cultelor gi in atr neţi unei publice, 6. Ctllţu. No. 6,58. î*77, Iunie 7. M. S. Domnitorul a bine-voit a acorda medalia ^Virtutea militară* oficerilor fi gradelor inferioare ce urmează, pentru fapte de curagitt şi devotament săvSrşite în zilele de 4, 10, 15,20 şi 27 M «fi 1877, cu ocasia bombardărilor de la Islaz, Be-chet fi Corabia. Medalia de aur ^Virtutea militară:* Colonelului Canlilî Grigore, comandan-tnl brigadel I din a 4-a divisie al 2-len corp de armată. Locot.-colonel Petrovicl loan,din a) 15-lea regiment de linie. CiplUnnftil Vasilîu Zamfir, dia al 7-lea regiment de linie. CKpUrfftal Pana Ale*ftndru, din al 14-lea regiroect de dorobanţi. Căpitanului Busilă Dimitrie, din al 14-lea regiment de dorobanţi- Căpitanului Zorim» Gngore, din al 3-lea regiment de ciîărafT. LuMtuiAMlblal Damîan Dimitrie, din al 7-lea reginient de linie. Loc ote ou ut ului Nicolan Emanoil, chn al 2-lea regiment de artilerie. Locotenentului Savopoln Gheorghe, din ui 2* tea regiment artilerie. Locotenentului Zachareunu Alexandra, din al 4-lea regiment de artilerie. Locotenentul ni Cucu Nicolae, din al 4-lea regimeDi de artilerie. Sub-loeoteuentulul 9cărlăteae« Filip,din al 13-lea regiment de dorobanţi. Scb-locotanentului Pani Ioan, din al 15-lea regiment de dorobanţi. Sab-locotenentnlal Partenie Vasile, din al 2-lea regiment dfl artilerie. 9nb-locotonen talul Lepădătesca Ioan, din al 3-loa regiment de călăraşi. Snb-locotenmtnluî Chnst-ian Dimitrie, din al 3-le regiment de cfflSrnyT. Medalia de argint ,Virtute Militară:* Sergentulul-niajor Ghiţescn Constantin, din a) 2-len regiment de artilerie. Sergeutulut-major miliţian Lnhovari Ioan ataşat la al 3-lea regiment de călăraşi. Sergentului Anton Gheorghe , din al 1 1-lea regiment de dorobanţi. Sergentului Nicbifor Gavrilă, din al 15-lea regiment de dorobanţi. Sergentului Alexandru Nicolae, din al 4-îen regiment de artilerie. Sergentului miliţian Hiofann Micimii, a-taşut la al 3-lea regiment de călăraşi. Sergentului miliţian Mann Constantin, ataşat la al 3-lea regiment de călăraşi. Caporalul Vulcănescn Theodor, din al 7-le» regiment de infanterie. Caporalul Raileauul Vasile, din al 13-le«i regiment de dorobanţi. Caporalului Nichit» Vasila, din a) 1 ",-leo regiment de dorobanţi. Brigadierului lacob MateiC, din al 2-lea regiment de artilerie. Brigadierului Munteanu Anton, din al 4-lea regiment d« artilerie. Brigadierului Roba llie, din ul 4-lea regiment de artilerie. Soldatului Sabasau Vasile, din al 13-lâa regiment de dorobanţi. Soldatului Geantă Ioniţă, din al 13-lea regiment de călăraşi. Soldatului State Constantin, din al 13-lea regiment de călăraşi. Soldatnlul Bostiog Ioan, din al 14-lea regiment de dorobanţi. D. George Kirflov, actnal şefde biuroQ în serviciul timbrelor, se înaintează Ia postul de şef de servîciB, în locul d-lui Fe-tesen. D. C. D. Aricesco, fost director general al archivelor Statalul, s’a numit îu postul vacant de rtvisor şcolar în judeţul Ilfov şi Vlaşca. S’a acordat sergentului Augbel Constantin, din regimentul 3 călăraşi, escadronut Ilfov, dreptul d’a purta medalia militară de argint, pentru serviciul militar de 10 ani împliniţi în gradul de sergent, cn o pensiune viageră de 300 lei pe an, pBtitn din fondul casei de dotaţie a oasţeî. DIN INTRU Prin Înaltul decret sub No. 1,41 I, din 17 Iunie 1877, Al. S. Domnitorul a bine-voit a numi cavaler al ordi-nei Sftaon României pe căpitanul Botez Ioan, din batalionul de geinii, pentru cnrngiul ce a arfitat In oticher, 1 garnitură bornb. ordinară de transport. —Total, 47 1. I. Daniel nn mic porţelon. Catincn Jio-vane, 200 dram. scamă. Marin Miser, 200 dram. scamă M. G., 20 comprese olanda. (Va urma.) SCIRILE ZILEI. Aflăm că trupele ruseşti afl ocupat puntele Plevna, Lovăz şi vechia capitula a Bulgariei, Tăruova, după patru bătălii crăncene. Nu se poâte o înaintare mal repede. Consiliul Municipal din Măcin s’a ales: patru Bulgari şi trei Romani. Dărnicia principesei Alina Flo-rescu, născută Stirbey, nu seacă A mal dăruit prin d. V. Stâncescn. .Crucel Roşii,* o altă sumă de 378 franci, 60 bani. lecâ şi căte-va scirl oficiale de la teatrul răsboiulul. Bcdqrad, 18 Iunifl. — Intre orele 2 şi 3 după amia^B, şease monitoare turceşti ş’un vapor s'aO apropiat de comuna Gibrienl de pe malul Mârel Negre, şi-nO luat prisonierl 4 lipoveni, cari s’aflafi pe mare In barce. Patru din aceste monităre s’aO oprit la o distanţă d’o verstă şi nd început a bombarda comuna Gibrienl; bombardarea a durat două ore ; s’aă aruncat ca la 11)0 obtise, cari aii lovit vreo 15 case, ad dat foc la 2 clăi de făn şi-ad omorăt un viţel. Cele-l’alte două monitoare şi vaporul afl rămas In t'cere. Peste noapte ad plecat tonte. Trei dintre lipovenii luaţi prisonierl nd (ost liberaţi; el aQ declarat c ad fost întrebaţi de turci dăcă se aflad ruşi la Gibrienl săd prin vecinătate şi In urmă liberaţi, după ce-ad spus. că nu era acolo de căt un corp de vre-o 15 cazaci. Unul dintre prisonierl, cel mal bătrăn, a fost reţinut pe vapor, promiţăndu-i bb lDsă, după declaraţia celor liberaţi că va fi In curănd pus In libertate. Un monitor şi vaporul s’ad ludrep- tat spre Bulin», cele l’alte nu se scie unde sunt. S ad luat grabnice măsuri pentru apărarea eficace şi a ncestel părţi. Giurgiu, 30 lunid. — Pe la ora 6 jum. p. m. a reînceput bombardarea. '1 urcil trag necontenit in Giurgiu. Pe la 8 ore. bombardarea e viguroasă din partea ruşilor. Canonada a Încetat d’amăndouă părţile pe la 9 ore. In Rusciuk, s’n văijut un foc mare care a durat toată noaptea. Ni se spune asemenea că erl, pe zi, patru şalupe rusescl ad făcut o Încercare pentru a arunca In aer un monitor turcesc, care se afla In a-Jiropiare de Nicopoli. Lupta a fost crăncenă. Cu tot focul de pe monitor, cele patru canoniere nu şi-ad părăsit Întreprinderea. Dna din ele ar fi reu-uşit chiar a debarca pe ţărmul turcesc, de unde oficianţi, ce o comanda, a tras trei lovituri de revolver. Insă fără succes, asupra căpitanului monitorului, care eşise pe copertă pentru a comanda mişcările vasului, cari trebuiad să fie răpezl şi bine calculate, spre a se putea înlătura Deri-colul la care era espus. Căpitanul a fost totuşi rănit de un glonţ de pe una din canoniere. Întreprinderea Ruşilor, ni a’asi-cură, n'a reuşit pe deplin, de oarece monitorul n'a putut fi atins de torpile, dar ar fi avut de efect de a ’l imobilisa cu desăvărşire, fiindcă In giuru ’l s'ar fi aşezat peste tot torpile, tari Tar putea arunca tn aer la cea mal mică mişcare. Publicăm cu plăcere acest amm-cid, pe care'l recomandăm iubitorilor de frumos : COMITETE CENTRAL Dl DAU AL Societă|ei Cruce! Roşie, Bucurescl. Admimstraţiunea acestui Comitet are deosebita plăcere a anunţa că, ilustrul literat şi poet romăn, onor. d-nul V. Alexandri, a oferit binevoitorul d-sale concurs, de a ţine o conferinţă literară, In folosul soldaţilor răniţi. Această conferinţă va avea loc la Atheneul Romăn, sub înaltul Patro-nngid al Măriei Sale Doamnei, Vineri 23 Iunie curent. Avem toată speranţa că onor. public, care cunoaşte destul de bine importantele şi frumoasele scrieri ale mult stimabilului şi distinsulu< nostru poet, cari fac floarea literaturel româneşti, nu va lăsa să scape această ocasiune, fără a se folosi de dânsa; mal cu deosebire când scopul este atăt de nobil şi lăudabil. CxniletuL Comitetul central de dame al sooietiţel .Crucea Roşie*, enb preşedinţa şi înaltul PatronagiQ al Măriei Sale Doamnei, Miercuri 22 Innie, va avea loc in grădina «o-cietăţei române de gimnastică şi de dare la semn, strada Batişte, casa Retoridi, in folosnl soldaţilor răniţi, o serată iBusieală, Cn aceasta ooasinne se annnciă, că grădina va fi iluminată ou gaz aeriform, yi că nn se va face nici o chetă de oătre doamnele comitetului, neprimindo-se la casă nici nn ban mal mnlt ce cât preţul tntrărel. Măria Sa Doamna va bine-vol i onor» cn presenţa înălţime! Săle această serată. Incepntnl la 8 ore. — Precinl Intrirel 2 franci. Theatru de vară, grâdina Quichard: astăzi marţi la 2) Iunie, Mi rohiza-SpAIAtori|&. comediâ In 2 acte; intrarea un lefi. COUBS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE Bnctir«se4, 20 /mm« 1877. VALOAREA C*roia OffArita Prsclfi fXoot Oblig. Rurale . 100/0 1864 --- 77% 77 ■/., » » la sorti Impr. Opponheim 8o/0 1866 _ _ Oblig. Donieniale 8% 1871 --- • <‘i* 77 V* • , eşite la sorţi > Credit fono Rur. î^/o 72'/, 72 » Credit fonc. Urban --- 60 lmpr. Mun. Cap. 80% 1^75 --- 70 Pensii (300) dobăndă fr. lO 110 AcţilCăile fer.rom. 5% 1868 > priorităţi 6% 1868 --- --- Dacia C-i* de Aisig. Ao*. (fr. 500) 8»/0 1871 --- 200 Remania C *» de Assig. Act (fr. 100) 8C0 1873 --- 45 --- Mandate........ --- --- --- Impr. Municipale fr. 10 --- --- --- Act. financiare Romăne8% --- --- --- Căile ferate OtUxu&ne --- --- --- Aet. (fr. *00) 3o/o --- --- --- Renta Romănă --- --- --- CCPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- 96 --- » Domeniale espirate --- 93 93'/, , Fondare ruraleInlie --- --- --- , Comunale .... --- --- --- DEVI0E Pari........3 luul --- 9920 --- Marsillia......• . --- --- --- Bruoieies........ --- --- --- Aavers ......... --- --- --- L.teţia ...... --- --- --- Londra ......... --- 2508 2505 Londra c nici le ..... --- --- --- Amsterdam....... --- m» mm Viena . . . . • .... _ _ --- Berlin 10 transilvane . . 73 50 Argint iu mărf rl . . . , , . 100 40 Dncatnl....... . 5 91 Napoleoani...... * f» 01 Marc 100....... . ol 35 CURSUL DE BERLIN 2 Inlie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 40 Obligaţiunile române 6 °j • * 51 75 Priorităţile căilor fer. rom 8°|0 49 75 ImjiTmnntnl Oppenheim . . 79 --- Napoleonul...... 16 30 Viena, termen Inng . . Pari9 » senrt • • --- TEATRUL DE VARĂ GRADINA GUICHARD Astăzi şi in fie-care spectacole BOKAXE, FBANCESE 81 GERMANI Campania dramatică dirigintă fi «i concursul artistic al D-lmi M. PASCAL Y ANUNCIU Calatori! la Braşov potnfla la institutul Răilor de aburi de acolo, în dosul gimnasinlul român, locuinţe curate şi bine mobilate, cu privirea apre gradină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentrn truHurî, cn preţnrl forte moderate. Dirtcţiun/a băilor dt aburi din Braşov, Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zaizon ae nflă într’o vale îngufltă a munţilor, unde sublimitatea serios» a Carpaţilor se uneşte cn gra-ţioafla simplitate a văilor cn aerul pnr şi sănătos şi cn fântânile sale minerale, cari aă puţine rivale peste tot globul : Fon-tftîia d* fftd, forte plârntâ la heut ; isvorul fbntnneî luT Ludovic, cAt se pole de lini-pftde, şi hain de fer şi ucid carbonic, cari de V> de anî au dat cele mal numerose resnltate escelente de cură. Ele aQ îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal nimerită pentru a priimi cn demnitate pe 08peţii săi! Atât la isvorcle de băut cât şi la scaldele reci şi calde a’ail făcut din nod reparaţiunî, şi au b-aeru natul are onore a invita pe onor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru tdte mulţumit. — Informaţiuni mal de aprtfpe la ci. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bucnrescî. Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. 0 MORA TRANSPORTABILA r tile. ca locomobilă 51 cele-l-alte unelta, bună de aplicnt pentrn trebuinţele oştiri este gata, şi de vemjare la fabrica C. SIEBRECHT Bncnreacî Calea Moşilor No. 110. In editura Bub-nemnaţilor a''şit de sub pre.b: L’INTERPRETE MILITAIRE EN OKIENT. (Jn vocabular tle buzunar in 4 limbi adică; BDMANO - FRANCESO RDSO-TDRCD în care se vor afla limbele rusa şi turcă tot cu HI ere latine ast-fel compus, în cât fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după regulă. Ca adaus conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mai întrebuinţate la conversaţinnt zilnice. Preţul unul exemplar de 160 pngineîn 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest uvragiu e o prelucrare a acelui .L’interprete militaire en Orient* carea dobândit la 1851 cu ocasia resbelulnî ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunul servicii! care Pa făcut streinilor, şi snntem siguri şi acum va fi această carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele streine dar chiar d-uii Oficeri noştri şi Rtre-niî vor fi bine ajutaţi şi mulţnmiţîcn acest vocabular, mal cn seamă în privinţa lim-beî turce, care are destule dificultăţi în scriptura eî şi pe care le am înlăturat dând cititornlul pronunţarea cuvintelor In litere latine. Cu stimă E. Graeve or* Comp. Podu Mogoşoai No. 40 Moşia Boldeşti deţul Buzed în întindem 8.000 pogone, la o oră depărtare de gara Mizil, cu case şi magasil 3A dA cu arendA de la St. Hheorghe 1878. Doritorii se vor adresa la D-nu Al. Lahovary strada Funtânei No. 8. 584-4. Anunciă important- IJna din faptele cele măreţe ale Prea Înălţatului nostru Domnitor, este şi curajul ce atl desvoltat Ia 15 MkîQ prin bombardarea cetăţei Vidinuluî când obudurile inamicului esplo^iaO f6rte în apropriere de înălţimea Sa, fără a se da în lături câtuşi de pnţiu din faţa bombelor. Acest fapt de mare devo'ament pentru patrie şi servicii! ca cap a! armatei române, nu p6te rămânea nepublicat şi de către mine prin tablouri litografice spre a’l memoria, păstându-le românit prin pereţii încăperilor lor. Am făcut dar de s’at! litografiat cu cea mal mire exactitate pe acel tablou, vederea întinsei cetăţi a Vidinnluî in marginea Dunăreî, vederea Calafatului şi a bateriilor româneşti, cum şi bombardările de ambele părţi, asemenea şi toţi d-niî oficeri superiori al armatei române şi cel străini, ce însoţiait pe înălţimea Sa. Preţul unul tablou este numai de duo! lei noi. D-nil doritori îl vor cere de la mine cq trimeterea de bani în mărci poştale s6î! timbre, calea Văcărescî No. 151. Eră în capitală să află depuse la magasinele de librării Graeve şi Sollosy vis-â-vis de teatru, Ioanidi strada Lipscani, Stainberg strada Carol. A 3-ea parte din bani ce se I va prodnce din vemjare se vor da din parterul pentru familiile soldaţilor răniţi. Se mal afla şi cele alte două bombardării din Vidin şi Tnrtucaia ce s’afl publicat mal nainte. Locot.-Colonel D. PappaSOfllu. TABLOUL MILITAR Represintănd armata Română cn M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. Satmari în colaboraţiune cu d. căpitan Gherghe, a sosit Cromolithografiat din stăinătate. D-ni abonaţi la acest tablofi sunt rugaţi a trămite, pentru a’şt lua numărul de esemplare de la d. căpitan Gherghe Strada Dionisie No. 68 în tote (Jilele de la 5— 7 ore după amia 5.41 p 7.44 a --- , PlocoSC1 9.50n 12.05a Păşcanl » 7.07 n 10.07 a --- Misii I0.39n 1.15p Roman ■ 8.45 n 12.10p --- Buzăi! 11.341) 2.85p Bacăd n 9.50 n 1.27 p --- Brăila 1.53n 5.45p 7.15a Adjud • ll,12n 3.22 p --- Bărboşi 2.45n 6.25p 9.05 a Tecuci » 12.30 n 5.l0p --- j Tecuci ti l.3Sn --- 11.40a Bărboşi » 2.26 n 7.25 n 8.10a Adjud 5.58n --- l.lOp Braila > 3.08 n 8.10r 8.58 a Bacău 7.33a --- 3.12p Ba zâti > 5.27a --- 12.10 p Roman 9.05a --- 4.54p Misii > 6.16a --- 1.2tp PăşcanI 18.26a --- 6.58 n Ploescl » 7.12a --- 2.46 p Verescl 11.38a _ 9.57 n Chitila i 8.18a --- 4.15 p Suceava SOB. i2.03p --- 9.55 n Bucnrescî Sos. 8.30a --- 4.30 p Suceva-ljcam-Viena Tr. ac. Tren de pers. Viena-lţcanl-8uc4va Tr. ac Tren de pers. j Suc^va-Iţcanl Plec. 12.49p 11.29 n Viena Plec. 8.08 a 10.53a 8.38 n Lembere 9.55 n 3.40 a 2.50 u Lemberg bob. a doua di 12.20 p 6.25 a 11.25 n Viena sos. a douatji , 5.03 p 3.03 p 7.18p 8uceva-Iţcanl Sos. v>.4h» 5.1 lp ~ BarhoşI-Galal Tr. ac. Tren de pers. Galaţl-BarboşI Tr. ac. Tren de pera. Bărboşi Plec. 2.55n G.25 n 7.251, Galaţi Plec. 1.20 n 8.25 a 7.30 a1 Galaţi SOS. 3.30n 7.00 n 8.oOn Bărboşi Sos. | 1.55 n 9.00 a 8.05 a Tecucl-Berlad ' - Tren. mixte Berlad-Tecucii - Tren. mixte Tecuci Plec. 5.00n 5.35p Bdrlad Plec. _ 8.40a!l0.00a Bârlad sos. 7.05a 7.50 n Tec ucid Sos. --- 10.50all2.00a1 PăşcanI-laşî Tr. ac. Tren mixt laşI-Păşcanl Tr. ac. Tren mixt P Aş câni Plec, 7.19 n 10.29 a Iaşi Plec. 7.16a 3.25 p --- ToşI 8os. 9.37 n 1.20 a --- Păşcanl Sos. 9.46a 8.33n --- Vereşti-BatoşanI Tren. ni iile - Boteşani-Vereştl - Tren. mixte Vere şti Plec. 9.32 n 11.48 a Botoşani Plec. 5.20 n 3.30 p Botoşani Sos, 11.2011 1.30 p --- Vereştl Sos. 7.14a 5.24 p, Bucur.-Verciorova (Orşova) Tr.d.p. Tr. ui. Verciorova (Orşova) Bucur. Tr.d.p. Tr. m. Bucnrescî Plec. 0.00 a 6.05 n Verciorova (Orşova) Plec. _ 6 46a --- i Chi ti la 8.18a 6.36 n T.-Severin --- 7.40a -- l*i tu --- 9.22 a 8.0» n Fi li aşi --- 10.17 a --- Oie3tl --- 9.56 a 8.56 n Craiova » --- 11.44a --- | Goleşti • --- I0.44ft 10^)1 n Balş » --- ]2.45p Piteşti --- 11.21 a 10.15 n Slatina > --- 1.51 p --- Slatina > --- 2-p --- Piteşti . _ 4.42 p 7.15a BalşI > --- 3.00 p --- Goleşti * --- 4-55 p 7.32 a Craiova » --- l|ll )1 --- Găeştl > --- 5.46 p 8.41 a Kileaşl > --- 5.24 p --- Ti tu --- 6.23 n 9.38 a T.-Severm --- 8.26 n _ Chitila --- 7.26 n 11.03a Verciorova (Orşova) Sos. ».Ulh Bucureacl Sos. --- 7.40 n 11.20a Bucureacl Giurgiu-(Smirda) fi vice-verta valabil de la Aprilie 1877 Tren. mixte Tr. mf. Tren. mixte Tr. mf. No. 1 Nr. 3 Nr. 103 Nr. 2 No. 4 Nr. IO4I BucurescI (Fii.) Plec. 8.15a $.05 s 1.00 P Smarda Plec. 4.37 p 12.20 a Corn ana /Sos. lo. 11 d 7,01 8 2.07 p /8os. 4-45 p 12.30 a |Plec. 10.21 d 7.11 » 2.17 p Giurgiu (Plac, 7.26 d 12.40 a Giurgiu /Sos. 11.35 d 8.27 s 4.03 p Comana /8os. 8.39 d 0.08 a 2.17pl (Plec. \ 1.45 d \ Plec. 8.49 d fl.lSs 2.27 p gmărda 8o*. 11.53 a| 4.13 p BucurescI (Fii.) Boa. 9.48d 7. j7 s 3.331. Trenu Nr. II: Cu tr. ac. Nr. 3 spre Virciorova, Trenu Nr. 4: Cu tranu accelerat Nr. 4 la ora 8.15, la Br&ila-QalaU, Roman, Jassy-Su-ceavo, Viena, Paria, Pctersburg. X.EOATXJHI Trenu Nr. I. Cu tr. acel. Nr. 2, oare sos. din Viena, Lexpberg, Suceava, Roman, Galaţi, la Brăila, ore 8.30 d. Trenu Nr. 3: Cu trenu Nr. 6 de călători care soaeşte din Galaţi ţi Brăila la ora 4.30 p. m. Navigaţi unea pe Dunăre de la Orşova in jos este întreruptă. Moşia Vişani, ou trupurile el din .Judeţul U^mnicu - Sărut. a I)-l;n Constantin Cretzuleseu. se areiuleija de la 84. Uheorgho anul viitor IK78. Arenduiren se va face prin licitaţie SAmbAtA la 30 Iulie viitor în casa D-luI Nicnlae Cretzu-lescu, Strada Clemenţei No. Io. Doritorii de a avea cunoştinţa mal înainte de condiţiunile arenduirel, se vor adresa la D-nu Saclie Piscu-peseu, in curtea liisericcl Cretzulescu. Tot in <ţiua de J50 Iulie se vor arenda şî moşiile DEDULESCI şi TOKOUIiESCA a D-lor Constantin OretzulesAu. fir. Mânu şi Zoe I3en-g6sca, moşii ce se învecineşte cu VIRANI de mal sus. 6s7_3 De închiriat, or! în total ori în parte nn salon, nn iatac, o sită cameră fi nn grajd, preţnl pe 6 lnnl 40 galbeni. ^ se a Bordeaux | » Ungaria i| Madera Nu p6te concura nimeni cu mine nici în privinţa calităţi! vinurilor şi nici in ceea ce privesce preţul lor. NB. Liqueururt, Diferite Cognacurî vieux şl fin Champagne. Ţuici veche naturală şi Unt-de-lemn de Toscana. JsdL. THEODORESCU. De Cotnari , Driglţanl abeetl Băşicată Negru Vârtoa Tim&ibii j Muscal Lunel jPATURI DE LAOARl I PATURI, SISTEM FRANCES l PATURI SIMPLE i PATURI, CARI SE TRANSFORMEZA INTRU» MOMENT f mrw fauteuil ss scAtrrw A se adresa la D-nir ADOLF DEUTSCH , Magn^e de tapete şi P H. HdNICH, Tapiţier şi Decorateur, Podul Mogoşdiet r ———AAAAA strada c:*- ,LA ST^UA ALBA‘ AVIS XMPOflT ANT întâiul ji renumitul MngMin de INCALTIA1IHTE PBHTHB BABBATI, DAME SI COPII • ab firma PHILIFl5 OOLDSTEIN ,LA STEDA ALBA" Strada Carol î No. §. (Cartea veche) via-k-vis dft Sigismnnd Prager. Sosindu’m! de curând di» <**• renamlt« tabnee existente din străinâUte, ou care atati in relatiun! intime do mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi d«pe faeănele cele mal modeme ai lucrate cu oea mal mare Aohditate, d. e. pentru Dame: Polone«e en nasturi in t6te formele» Sandale, Pantofi, sol.; pentru Bărbaţi: Qbete de vaca, Maroquin, Maroquin ia]on. Pantofi |i tot ce se atinge de încălţăminte *bărbăte»cl, asemenea pentru Copil t<5te felurile de ghete cu naituri, elastic şi altele, vă rog a v« convinge de adevt-r Aerată măgărie Mte una din cele mal vechie din Capitală, care şl a oăftigat o reputaţ>une de cele mal frum6»e »entn soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, c* fi In viitor voifl n onorat cu Clientela D-vd.tră. PHILIPP 90LD8TEIN, ţ Strud» Carol I No. 5, (Curtea Veche) via-â-ei, de Sigiumund Prager ,La Sldaa alb».. Tipografia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia'