MERCURI 19 IANUARIE. No. li. ANUL II 1877 A bonamfntele IN TOATA ROMANŢA: P# »n................• • ■ Pe 6 luni............• • • ' Pe 3 Ioni . . ............. I,. n. 18 . . « . . 11 IN TOATA EUROPAî Pe an ...................... 00 1NSIRTIUNI SI reclami: Lini» de *> Hlere petit, p;i*ina IV, » bul. pagisalll. 80 bani. p» pafţina 11,1 el noul Beelame 1 lei noul linia. TIMPUL I?IAR POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR. ESSE IN TOATE DILELE DE LDCED A.KTXJKraiTJ RI Se uriimeec In atrSinltatc: La D-nil Uaaten-itein 4 Vo fler In Vienna, Walfitchgaiae io A. Oppelik In Vienna, Stuhenbaetei * ; Rudol Motu In Vienna, 8eilrr»utt« 8; Vineţiu Hrdteka in Vienna, TeinfalUtraaae 17 ; PhiUpp L6b In Vienna, Eichenbachfpuie 11; i. Lang REFORMELE PROIECTATE Toţi publiciştii moderni, care s’afi ocupat de condiţiunile normale a unul regim constituţional regulat, să unesc a considera ridicarea magis-traturel In putere a Statului indi-pendent, ca condiţiune esenţială pentru garanţia libertăţilor publice şi pentru funcţionarea prosperă a acestui regim. Instituţiunile judiciare In ideia tutulor publiciştilor sunt şi trebue să formese o adevărată putere publică, paralelă cu puterea legislativă şi cu puterea esecutivă. Nici una din aceste puteri nu trebue să absdrbâ pe cele-l’alte, ci fie-care trebue să p6tâ lucra şi să esercite acţiunea el propriâ In un cerc determinat şi distinct. Doâ din aceste puteri organice, puterea legislativă şi puterea esecu-tivâ, sunt după natura lor, chemate sâfl espuse, putem ^ice, a esercita o influenţa considerabilă, una asupra celel-l'alta, ca unele ce se găsesc In un contact perpetuu de atribuţiunl in parte identice şi se ocupă In comun de interesele generale ale ţârei. Puterea judiciară din contră, nu este chemată a se ocupa de cât esclusiv de interese private, car# trebue puse la adăpost de fluctuaţinile politice unde intrft multe passiunl şi ambiţiuni ; şi când este chemată In caşuri estraordinare a să pronuncia asupra unor conflicte Intre puterea ese-cutivâ şi legislativă, rolul puterii judiciare este cu totul precumpănitor destinat a modera passiunile luptei şi a face se predomine idea justiţiei, simţul legalitâţel, autoritatea legii ca elemente «ociale superiori puse In afiirfi. şi mnl prepus de orl-ce dis-cuţiune. Din acest punct de vedere a procedat şi Constituţumea ndstra cftml a deferat autorităţii judiciare dreptul de a resolva in ultimă instnuşă eestiunile electorale, conflictele de atribuţiunl şi judecata miuişttilor ca înalţi agenţi al puterii esecutive. Ceea ce caractevisă In special puterea judiciară şi o distiuge de puterea eseeutivă. şi de puterea legislativă, este principal că puterea judiciară n'are o acţiune activă, să ne fie permis acest pleonasm, asupra societăţii, asupra intereselor publice; acţiunea seâ. mal propriu (Ji.s rolul puterii judiciare este cu totul pani*'. Puterea judiciară aşteptă se fie segi sa'ă s£ă din mişcarea intereselor private seu din mişcarea intereselor publice : şi unele şi altele sunt puse sub scutul el. In cas de lesiune d£r ea trebue se fie provocată spre a putea lucra; nu II este permis a fi provocâtdre. Este de Înţeles penrru fie care că pentru o misiune ntăt de dificilă, puterea judiciară trebue să Insuşescă cualitâţl superidr*. să fie ferită de pasiuni, şi pusă In posiţiune de a-şl putea apera indipendenţa el contra-celor-lalte puteri; ea are nevoiă de multă delicateţă In procedări, de mult tact, de multă esperienţă. de mult sănge rece şi de o mdipeudenţă nediscutabilă şi afară de orl-ce bănuială. In dată ce ea va fi diprm-dentă şi va putea fi obsorbită de o altă putere, ’şl perde caracterul de autoritate publică, de putere constituţională, şi devine o instituţiune degradantă, un instrument, de ty-ranie şi de despotism. Putem ondi-ţiunile se le esenţiale de existenţă şi de desvoltare; absenţa puterii judiciare din concertul eelor-nlte puteri ale Statului, precum sunt puterea eseeutivă şi puterea legislativă, ca autoritate superioră indipeh-demtă. desnaturesă ehi.tr pe aceste din urmă, alteră esenţa lor, şi le preface, In loc de instrumente de ordină şi de linisce pentru societate, tn instrumente de desordină, de a-narchiâ. onre, prin o lege fatală a lucrurilor, devin apoi instrumente de.r despotism şi de dictatură. Separaţi unea puterilor este o maximă de drept liberal, confesiunea şi concentrarea lor în o singură fnănă. direct sau indirect, este din contra o maximă de drept absolutist. Ce făcea tn vechime la noi şi in imperiul roman monstrnositatea poterii, starea de înjosire a societăţii, de umilire a caracterilor? tocmai concentrarea justiţii in mănele puterii esecutive, tocmai confusiunen puterilor, starea de dependinţă a nmgistraturel. Domnul era şi capul guvernului şi capul justiţii într'atăt. in căt tote instanţele juderătoresel n nvdfi drept nirt să pornuncie sentinţe, ci fftcdfl cmaforale adecă raporturi către Domn ; chiar divanul veliţilor boerl care era un fel de colegii! compus de miniştrii: şi a-ceştl miniştrii judecători aveţi departamentele lor pe cari le administrau şi unde judecai!. Sub un asemenea regim de ronfnsiune de puteri. nu putea fi nici o gnrnnţiă de bună justiţie şi nici libertate politică. Regulamentul organic a consacrat pentru ăntăia 6ră fa noi principiul scpnrnţiunel puterilor, negreşit mitijat şi necomplect, după cum o comporta situaţiunea societăţii nd-stre de atunci; a fost Insă, un pas de înaintare pe rare In urmă l'a de săvîrşit Constituţiunen actuală. Ce am făcut noi din instituţiu-nea judiciară ridicată de Const.itu-ţinnea ndstră la Inălţ.mea unei puteri publice, şi ce ne promit reformele propuse de comisiunea budge tară a Adunării Încurajate de atitudinea guvernului şi de mişcarea care a semnalat venirea sa la putere? Le vom esainina în un al doilea articol. Sfîrşind pentru astăijf declarăm Că nu facem din acestă questiune o questiune de polemică militantă ci o questiune supendră de datorie cetăţendscâ asupra căreia atragem tdtă atenţiunea dmenilor serioşi şi de bună credinţă de, tdte colorile ca să Introducem In justiţie stabilitatea de voim să avem şi tn Stat. C. N. BrJiloiu. A se vedea nltimele sciri in pagina III. DIN AFAKA. On căt primim altfăiiiiute mnl complecte asupra marelui consilii! turcesc, ce a avut loc mal de uuă-iJI, cu atât ori cine vede că este mult de scăgut diu pretinsa unanimitate en care adunarea ar fi respins propunerile conferinţei. In fracţiunea streină să pare sigur in ori ce caz că ati fost oposanţl destul de numeroşi. Nu seim decă se va publica vre-o data vre-o relaţiuue autentică despre acestă memorabilă (leiibe-raţiune. Până acuma n’om avut do cât versiunile turce, şi protestaţiunea ce nă publicat de enrând patriarchiî armeni gregorian! asupra unor imputări ce le n-tribue (Jiarnl ‘Ittileid,, arată incă odată modul singural in care presa turcă scrie istoria. Mttihad, este cu tote aceste o foie ca şi oficială căci este organul marelui vizir. Acâstă posiţiune nu l’a împiedecat de a atribui piitriarehnluî nrineninn, de-claraţiunl despre care acest demnitar ecle-siastic afirmă că nu le-ii făcut uicl o dată. Partriarchul ar fi (}is, după organul lui Midhat-Paşa, că situaţiunea nnnenienilor nu lasă nimic de dorit iu Turcia şi că decă Conferinţa tine a să ocnpa de ameliorarea sorteî acestei naţionalităţi, apoi ar trebui iu favorea Armenilor din Rusia sa şi cerce silinţele sole bine-voitărn. Acestă nlegaţiuue ridicolă a fost reprodusă cu multe comentarii de tdte diarele din Cons-tantinopol şi de mal multe foî enropeane şi astă-ijî patriarhul declară că nici nu s’a gândit la nna ca acesta. Este probabil că un nînre număr da episdde de acelaşi fel, relative la şedinţn mareluI-Consiliu, aft acelaşi caracter de autenticitate. Organele turcofilo un îneeteză câtu-şl de puţin de a felicita pe Portă pentru aceea ce ele numesc marea ‘ victoria diplomatică., Este forte maro îndoela că guvernul turc, cnre, după tote probabilităţile cunosce mal bine adevărata situaţiuue de cât scriitorii ce apără casa sa şi care scie înţelegerea continuă ce esistă intre puteri asupra necesităţii unei transformări administrative în peninsula Balcanilor, este forte mare îndoela că guvernul turc se va lăsa fără ristricţiune în bncuria organelor sele. Ambasadorul şeii la Paris, Sadyk-Paşa intr'o întrevedere ce a avut de curând cu ducele Decazes ar fi putut să se convingă cu totul, că acordul european continuă forte real şi la închiderea Conferinţei. Turcii ar face mal cn minte d că nu ar adormi pe lanriî ‘triumfului lor., Actualniinte preocupaţiunea lor principală să pare că este încheiarea păcii cu Serbia şi Muntenegru. Ambasadorul otoman la Viena s’a dns pentrn scopul acesta la Pesta, la contele Andrassv: pe de altă parte ‘Times, asigură că Serbia ar fi făcut apel tot pentru acelaşi scop, seă că ar fi iu punctul de a face apel la mijlocirea Angliei. Organul Cetăţii profită de ocasiune peutru a reaminti Şerbilor că ‘alianţa, Rusiei nu a costat de cât nenorociri şi umiliri. ‘i’imes, a uitat se vede că ■ dnpă ce representaţiunile Europei întregi n’aă putut reuşi a invingo resoluţiunea ce lunse Porta de a merge asupra Belgradului, ul-timatuj Rusie! a oprit-o pe drum către capitala Serbiei. Dacă foia angleză n perdut din vedere acest incident nu este fără îndoiala tot ast-fel şi pentrn Şerbi pe cari ‘Times, va avea pote greutate a’î converti la ideile sale asupra valorii alianţei Rusiei. In disposiţinnea de spirit in care se ga-sesce actualmente organul Cetăţii—să scie că o schimbă adesea —a trebuit să fie penibil afectat de discursul ce Glftdstone a ţinnt- acum câte-va dile. Decliiruţinnile e-minentuluî bărbat de Sfiit angles asupra a-nnlăriî tractatului din Paris prin refusnl Turcilor de a împlini obligaţiunile ce aii contractat în e', se potrivesc rău cu ten-denţa actuală a ijisrulnî ‘Times, de a lăsa să caijă, cât se va putea, perdeun asupra criseî orienta'e; el crede că a avut destule einoţiunî şi ou e timpul cu acestă dramă să dispară d n ochii săi, ufară de actori, adică creştinilor şi Turcilor, cari să se a-rangeze după perdea ori cum Io va veni mal bine. ldeea d-lnl Gladstone nu este artista: acesta credem că nnestoideea Europei întregi. Mul in aceluei moment când d. Gladstone şi pronuncia discursul, ‘Golos, din St. Petorsburg onprima sentimente n-naloge intr'un articol, care deja s’aanun-ciit multor ijiire prin telegraf. Incidentul tiirco-romnu nu este înthis. Recenta diinisiune a d-lnl Sturza, ministrul nostru do lucrări publice, să atribue de mai multe ţliaro streine, energiei recla-muţiun lor, formulate de guvernul român feţă cu Porta în privinţa faimoselor arii-Colo din Constituţia turcescă. Crisa financiară devine din ce iu ce mai aspră la Constantinopol; pentru scăderea şi necăntarea mimozelor (bani de chârtio) cari deja aii perdnt 50 la sntă din valo-rea nominală. Acesta comp’icaţiune nu este, se înţelege de natură a favorisa misiunea ce Od’un-Efendi a plecat să împlinesc» la Londra şi la Paris. Aminteri să pare, că acest personagiii n'njintreprins călătoria sa pen. trn’n cerca, după sum s’a (Jiş, contractarea unnl noă împrumut; el şi-a propus a lua înţelegeri asupra plăţii cuponului datoriei otomane ‘îndată ce guvernul turc va găsi fonduri pentru acest fapt., Acesta reservă prudentă justifică interpretarea ce un (Jiar parisian a dat'o cu mnlt spirit decretului relativ la reducerea datoriei şi care ordonă plata integrala a cuponului ‘îndată ce împrejurările vor permite., Acesta să potri-vesce cu următorul refren cunoscut: imi-nr plăcea mal bine să’ţî datoreec tota viaţa mea banii aceştia, de cât să-mi CăgăduesS datoria uu singur moment.* Deputuţiuuea districtului Czegled, care a plecat iu Italia spre a ruga pe Kossuth ca să accepte mandatul de dcpntnt, a sosit la 2 I ale corentel la Baraccone al Col-legno. Kossuth a aşteptat’-o Îmbrăcat în haine negre, la pragul casei sele, unde a salutat-o. Deputaţinnea forma un 6eini-cerc, şi condncătorul eî, preotul calvin Doboş s’a adresat către Kossuth cu următorele cuvinte : ,Deputaţii Czegleduliri stau înaintea ta, mare fii! al patriei; departe de patria, o găsim erăşl la tine, şi dorim d'a vedea patria ndstră acolo unde eşti tu, şi da te vedea pe tine acolo unde e patria ndstră. Noi am venit a-ţî vedea încă odată faţa şi a-ţî (jice eât de scump ne eşti. Iu Czegled este vacant un loc de deputat, şi am hotarit a’l ocupa cu primul cetăţen sâd principe al Înmii; el este cel mal mare tesaur al nostru, ţie să fie consacrat! Oratorul aduce aminte lui Kossuth când la 1818 era la Czegled, unde cuvântul lui îucuragiator a deşteptat pe naţinne la salvarea patriei.— Acnma ain venit la tins cuprinşi de desperaţiime şi strigăm : ,Vino scapă patria 1 Vino, şi sântul el pământ se va cutremura la intrarea ta, tote inimile vor bate pentru tine. Vino! Sarda-napalul Nordului ameninţă civilisaţuinea Europei, der mâna nevădutn scrie erăşl pe ,Hd pe fatalul ,M«ne Teke!.‘ Decă am pn tea pune de de subt numele Kossuth, a-tuncl ar fi semnată sentinţa lui de morte. După Doboş, care a sfârşit euventul seă cu vocea trenmrândă, a luat cuvântul Er-nest Simonvi spre a combate intr’un discurs mal lung politica rea a guvernelor de până ni}!. Dnpă acesta Kossuth a răspuns cu vocea treiuurândă şi forte mişcată. Cuvintele lui Kossuth a« produs o im-presiune adâncă asupra deputaţiuneî. r°U plângeau şi se grămădeaţi în jurul b Kossuth spunea că în circumstanţele actuale un se pote gândi măcar la întdreerea sa în patria. ,Câud va veni timpul, în ca ^ voi pntea contribui la lămurirea stijreî el încurcate, atunci voi părăsi, singurătatea actuală, depuind jurământul de buna ci dinţa în manele regelui Ungariei, şi ţinând acest jurământ cu lealitate. Pană c.n.d în va ecsista aetnala stere de lucruri, cau-sată de forţă, activitatea mea trebue m-lăturată şi nu pot pune jiuterea mea la serviciul patriei. E3 mă consider de represintautul m î-peuilinţoî Statului, al naţiune! nngare, şi do depositar nl unei relique sânte pe care trebue s’o conserv viitorului. Acesta nu o spui din mândrie spre a mS lăuda cu neclintita mea bună credinţă de^ datorii». A menţine acestă posiţiune, Inii ordona simţin,ântul meQ de datoria, şi decă evenimentele nu ar da nici un prifjgiU d’a părăsi acestă posiţiune, pe care ei! totuşi aşi păr.!si-0, ntuncî aşi merita blestemul orî-cărul Migliiar4. După cuvântul lui Kossuth, care a f''"1 o inipresiune )>uteniică asupra deputaţiuneî, acesta din urmă visită grădina f vl* ' du pe cnre şi-a lnat adio de 1» dânsul, in torcâmlu-se la Turin in simpatice ale populaţiei. . Iinpresiuiiea cea făcut cuvintele ui o ic fost aşa de mare suth asupra lui Doboş, a y în cât acesta s’a bolnăvit. SEINI ATTJL Ştdinfa de la 15 Ianuarie 1877. Şedinţa se deschide la 2 ore după amiaiJI sub preşodenţa <1-1 qî ten Ghicn, fiind pre-senţî 5(3 d-nl senatori. Snmarnl şedinţei precedinte se aprobă. Intre comunicări, se înainteză dosarele relative la alegerile de senatori efectuate îu districtele Brăila şi Roman, şi o ndresă “ d_lnî ministru de Finance prin care înaintezi! Senatului procesul verbal al con-"l'iuluî de supraveghiere relativ la situa-*lllnea Casei de depuneri. ’• r>tdiu propune ca să se nnniescă o comisiune din sânul Senatului care să iea cnnoscinţa resultutu] anchetei făcută la 1 • 6 d*î,nn,-rî pentru lipsurile consta- tate. D. A. Lahatan projmne ca, pentru a se lua o cunosciaţă precisă de conţinutul acestui raport, să * imprime. n. Dimitrie Ghica «Jire cS „„ trebun ** maî numescă o combine pentru acâsta, de ore ce acel raport este deja semnat de către 3 d-nî senatori, cari fac pRrta diu comisiunea de supraveghiere ,i „u e0te ••ne a ne bănui ast-fel unii pe aiţţî. Ar , ne închipuim că decă, ferescă D-de3 1 lnt“mpla să mâră ,1. Deşlin. ţdra” ar reoui sa rămâe fără „ici un coutrol; d-sa crede dâră că controlul comisiunel de sn-praveghiare este suficient, ,i conchide eă aenatul sa adopte propunerea d-liu Nicu La ho van de a se imprima procesul verbal in ceatiune. Senatul aprobă imprimarea acestui proces verbal. D. ministru de Finance, depnne următorele patru proiecte de legi: pentru patente, pentru urmăriri în mnterie de coutribu-ţiunî directe, pentrn recensiment şi pentru restituirea efectelor constatate lipsă la Casa de depuneri. D. l'ice-prcjcdin/c declară vacant colegiul representat de d. lorgu Miclescu cure a fost numit sub-prefect. D. Cogdlniclnu. Regretă procedarea d-lnî ministru de interne în acestă privinţă. D-sa trebuia mal întâiă să facă pe d-nu Miclescu aşi da demisiuuea şi apoi a primi funcţiunea de «ub-prefect, căci este ruşine ca ciue-va să se desbrace de demnitatea de senator pentru o asemenea funcţiune. D. Dcşliu desvoltă interpelarea d-sele adresată d-luî ministrn de Finance, in ces-tiunea advocaţilor publici, cari fiind mulţi dintre d-lor şi deputaţi, procesele Statului sufere fiiud ocupaţi d-niî advocaţi la Camera unde au fost numiţi... D. ministru de Finance. Afl fost aleşi 1 F>. Deşlin. Vom cerceta altă dată decă toţi aă fost aleşi eră nu şi numiţi. — Este nprope o lună de când am anunţat ncestă interpelare şi observ o mare indiferinţă din partea guvernului. Nn s’a luat uicî o mesură de îndreptare. Nu intru în ces-tinnea iiicompntibilităţeî acestor done a-tribuţinnî de deputat şi de advocat. Cer însă să ’ml respundă d. ministru decă este bine şi patriotic ca im gnvern cnre so mândresce aşa mult de faptele sele, să întrebuinţeze in Cameră nisce omeni cari snnt salariaţi. D. ministru de Finance răspunde că nn are cunosciuţă că procesele Statnluî sunt negligente şi tocmai de acel advocnţl cari suut deputaţi. Când va descoperi vre-o ue-gligenţă de la orl-ce advocat, fie depu‘at seă un, ’l va destitui. D. Desliu răspunde că tocmai acâsta vo-esce n’I face cnnoscut şi nn invinovaţasce pe d-nu ministrn că nu scie acest lucru, cât snnt de negligeate procese!» Statului. Ar fi prea mult a se cere deln,,n n''nistru ca în loc de 2 ochi să aibă 200. D-sa însă ca advocat al particularii B BTut ocnsi-siune să vnijă că aprâp» *n n'c* un litegiO al particularilor, Stat»1 nn este representat din ca lisa absent^ <)-,or «dvocaţî. D. Cogitlnicin*. Voesc sS '’egagez. chestiunea de orl-c* ostilitate în Senat. E*te necontestat c« s,,,,t 111 :iî cetăţeni funcţionari al statului, cari sunt salariaţi, de cari însă ţâra are trebuinţă şi pe cari nimic i”1’* pedica de a fi manda- tari «I naţiune!. p.sn crede însă că ar fi fost bine ca d-niî advocaţi să’şl fi dat demisinnea. Cnm - e. face un advocat care devenit ministru, se desface de clientela sa şi o încre-dinţeijă altora. Tot aşa trebuia să fac! ?' d-niî advocnţl. Numai la noi se întâmpla acesta ca o sâmă de funcţionari privilegiaţi să ocupe câte două, trei funcţiuni, din care causă pe nici nna nu şi-o pote îndeplini cu esactitate. Tot ast-fel este şi chestiunea facul-tăţeî din Iaşi, unde nu este vorba numai de nn proces particular, ci de nn proces «1 civilisaţiunel ndstre in faţă cu gern.a- nismul, care in prvrtea <1« «colo ne nuie-ninţă cu universitate:» din Cernăuţi. Ti» u-oiversitatea din laşi, P/’« 11 rrofworî sunt deputaţi, şeii funcţionari. E trist şi dureros « 1* «n-T» cant un d pe câte unul din aceşti d nî pro fesorî şi găsindii’l ori unde, la Cameră, la teatrurî, la Paris, la lt»n a, In preumblări numai l« Universitate nn. Tocmii în partea ne«ei» a ţărel care este ameninţ »tă de ,rel băle de o-dată, de germanism, da sla-rism şi de jadaism, tocmai acolo în l ni-versitate, care trebuie să luminede naţiunea şi să o scape de cele trei pluge, acolo, pe la orele 10 cântă numai cucuvelele. I). Lungeanu vorbesco tot iu acest sens, şi după respunsul d-luî ministrn de finauc». incidentul se declară închis şi Senatul trece la ordine:» dilei. D. Deţliu desvoltă o altă interpelnr* P®n" trn ce guvernul nn a adus in desbatare.» S-matului şi a Camerol, de o dată cupie-sentarea budgetelor, legile organice cari să modifică prin bndget. Iwl* organice trebuiai! rotate ’nainte. pentru că nn după ce se vor vota budgetele, noi să nn putem modifica o lege ore care din cansă că „ a votat prin budget suprimarea şeii adaosul cutăreia fnnefiuni. D. ministru dt financt rcspnnde că orga-nisatia actuală a ţăriîaadus’o la deficite: trebuia deră ca să o modifice, ceea ce a ş> făcut prin deosebite legi organice, cari suut deja depuse in C ameră şi caro de sigur se jar aduce şi in Senat. Nu Insă prin interpelări, cum le face d. Deşlin, se va scote ţera din acesta situaţie. D. Dtjliu se declară mulţumit cu răspunsul d-luî ministru. D. Cogălnicinu Recunosc nn mare merit d-luî Deşliu, acela de a fi neadormit şi de a şi apropia t6te cestinnile şi a lua iniţiativa ; însă din nenorocire interpelările d-sele nu aii în tot-d»-una nn caracter aşa ca să ne ducă la ceva practic. Când odată d-sele i se Bnpusese în particnlar, şi de către d-niî miniştri şi de alte persdue că legile so vor aduce în Senat, pentru ce mal era de trebuinţa să vie a face ncestă întrebare şi in şedinţă publică? Totă lumea scia asta şi prin nrmare interpelarea e fără object. J). ministru di Interne ijice că projectele de legi sunt depuse mal bine de o lună la Cameră şi că prin nrumre interpelarea d-lnl Deşlin este absurdă. FINANŢE Şl POLITICA. Eată o septăraânâ care sa Închis pentru prima <5ră, după mal multe lunr orie : în sarcina lui este lăsată grija d’:i vegliia la respectarea relei d’ântâiii scene ce uveinti iu c pitala ItotnânieT. Nn ]a>ntrn producţii ca new: po cnre a oprit-o Coniitetnl teatral şi e ri u’ar trebui să se audă nici prin cârciumi şi crfenele, decă am ţine mal mult la moralitatea publică, nn pentru asemene;» pro-dneţil este Teatru! cel Mare. El este re-servi.t prodncţiilor serios:» ale lit'Tatnrel naţionale, cap d'operilor literaUirel dramatice şi acelor prodneţiî cari înalţă sufletul, satisfac adevăratele înclinări estetice ale nnturel omenescl. Aflăm că d. director general, onorabilul d. Ooruescii ’şl-a dat demisiuuea; motivul este din cele nml demne. Nu trebue să uitiţm oă ,1. Cornosru nu este inamic al regimului de mii şi, decă a fâcnt-o este că a trebuit să fie revoltat do acostă procedare. Aflăm că onorabila! d. Calenderu, care a priimit, numai rugai fiind de ministru, atestă îusărcinare cnre nu avea do cit desnvautag» pentru domnia sa, ’şî-i dat;asemenea demisiunea. Ceea ce este şi mai revoltător este d’a vedea cum preşedintele Camerei cu o cetă din cel mal n-prigî adunaţi art fost conducătorii neruşinaţi. Unul din aceşti adunaţi dintr’o loja în care se introdusese, so pune la rampă şi strigă : *Mă, Uiescnle, bagă de-gct-lo în gară şi dă la fliierăturî ca locomotiva., Aeăstă apostrofă, ca şi atâtea alte apucături ale acestor individe, carncteri-săiă origina de strade, cafenele şi cârciumi, cu cari regimul Brătiann a împănat re-presentaţinnea ţereî. Aceşti c’estrăbăltţî1 aceşti cavaleri do la ‘Pomul verde, sunt legiuitorii noştri, iu mâuu lor sunt destinele ţârei. Nemulţumiţi de producerea acestui scandal in teatru, el, făcătorii de scandaluri nrt rădient cestinnea în parlnmentnl naţiunii. Ce degradare când d-nn Kosptti şi ceta demnă de dânsul se scolă de la masă cam .......se duce şi face scandalurile cele mal odiose npoî tof ei alergă r. doua Ţi la Cameră. întrerup votarea budgetelor pentru n continua şi în localul representa-ţiuneî naţionale orgiele lor. D r şi aci ministerul a fost demn de adunaţii se», In loc să ’şî facă datoria, apărând comitetul care nu merită de cât lande, ol res-pnnde cn insolenţă că va da afară pe director şi pe membrii ca d. Calenderu, etc. Avocăţelnle ridicol, cred! că eşti de talie a da afară pe un Cornescn , un Calendern, cari fără nici o retribuţiuue art dat desin-tere-atnl şi luminatul lor concurs teatrului naţional po care mal ales, prin ultimele vos-tre manopere ’l-nţi degradat ast-fel în cât cel mal căduţl saltimbanci să potă produce pomfletele cele mal cinice şi mal srârbose. Der de ce să ne mirăm? Pe ce aţi pus voi mânr. fără să pătaţi? * * * Statul Major Domnesc şi d-nu Slăniceanu. D. (J. Grltdiştennn. cnre este tot-d’n-una peutru cele mal inteligente in^surî financiaro şi economii în bndget, financele fiind mal cu osebire specialitatea sa, propune adunaţilor diu d>dul Mitropoliei a suprima adjutanţii Domnesc!şi n’I înlocui prin ofiţeri luaţi pe rând din diferitele corpuri. D-nu polcovnic Slăniceanu, care avea atâtea de Ţis pentru n eombnte acostă propunere atât de necuviinoiosă pe cât şi de DeprHctică, respuude : ,Domnilor, propunerea d-luî Grădiştenu ,nu este iudiscutubilă, dor vo rog nu suprimaţi acel adjutant» cari u am ce face cu douşi.‘ Graţie acestei apărări plină de tact utât către suveranul ţâre! cât şi pentru onorabilii ofiţeri cari sunt adjutanţi în statul major al Domnitorului, nfi scăpat mima» prin urechile acului. Dor in fine pentru ce să ne nnrăiu? Modul cura a susţinut d. Slăni-ceanu întregul budget al ministrului de Resbel va remâiiea ca un monument de incapacitate şi lipsă do tact. * * 0 oonvocare a unor demagogi. Intr'un număr al KomSmilut citirăm nrmăWrea convocare : ,Subsemnaţii convoWtm po concetăţenii .noştri din coloroa de Negru şi din alte .colori la o întrunire, care se va ţine la ,1’t Ianuarie, Ora 7 sora, în casa d-luî N. ,!jepcimil din strada hticacl, No. 56, si>re ,a ne consulta asupri» suferinţelor ce ne ,art rău ui moştenire de la ministerul Ua-.targi, ş’asupra iniŢIocelor do îndreptare ,pe cari să le sapnnom înaltelor corpur, ,le ri nit rtre. ,G. l'atihscu, industriaş; N. Fopesen|eo-.meroisnte; F. Tiedaiiscn, Taeht tiic, Li. , l'adc.i. /. Atlgurinn., De onriosirnte an» cercetat să vedem şi noi cine sunt aceşti cetăţeni cari nici acum un lasă iu pace ininistornl I.asoar Catargi, şi ecâ ce tacâm am descoperit : G. I'jsi/cscu, servitor la Iordacbo nrgin t: ru! de la Zlătari, fost arestat după pro t'Miţia stăpânu'nl sPd pentru sustrngero de obiecte din prăvălie, fost arestat de m multe ori şi dat justiţiei pentru deaordin şi bătăi coini-o in coldroa de N:*gru in complicitate cn alţii. -- Contra aces'uî A i.silescu se află deja un mandat do (b-puii'TB in poiiilenciar, fiind condamnat peu Im n-ciiiene:» fapte, care mandat nn in ţ legeni din ce cansă nn so aplică şi stă nit: t la comisia de Negru. N. P'fescu, acosta a avut mal ’nainte pi.iv.âiie de şepcărio, dar după vr’o trei învoieli cu creditorii a ajuns acum intră magherniţă. Tjctie //ic, servitor la măcelărie, fost de mai multe ori arestat pentru desordine şi bătăi Ghcorghc Badea, conducător al turbură turilor şi bătăuşilor din colorea de Negru împreună cu cel alţi subscrişT. fieă cetăţenii cari nnunciă prin Rom/nui că art să dea sfaturi adunaţilor de la M tropolie, pentru a pnno ţera In cale. Săracă Românie, pe ce mâini al incăpnt ! ULTIME 8UIKI Hninn, 26 Imuarir. Papa fiind bolnav, s’art amânat tute nn dienţele hotărite pentru nijî. I’ora, 26 Ianuarie. Printr’o circulară ndresată gnvernntori. lor do provincie, M-rele Vi/.ir, le face ca nosciit că prin plecarea ambasadorilor uin Constantinopoli, nn s’a făcut nici o schin» bare în reluţiunilo Porţii cu puterile. El invită dar pe nntorităţî a păstra ca şi mal nninte o atitudine amicală cn toţ consuli şi supuşi străini. Toţi ambasadorii turcesc! din străinătate nrt fost invitaţi, a iusciinţa pe cabi netele pe lângă cari sunt acreditaţi, de pasnl ce P6rt:i a făcut po lângă Serbia şi Montenegru peutru n» gociaţiunî directe de pace. POST-SOKIPTUM Interpcliţlunen rt 1 >il senator UAţcoveiiu. Onorabilul d. senator Eaţcoveanu rare pănâ acum a susţinut cu tărie ministerul actual, revoltat de ameninţările revoluţionare ale unul or gan oficios contra persiSnel înălţimi;! Sele Domitonilul, a anunţat o interpelare In privinţa articolului pr.n care acea fdie ameninţa pe 9iive rannl ţrtrel, că decă va schimba ministerul va fi resturnat. Nu ne mirăm câtuşi de puţin că lefegii d-luî Brătianu-Rosetti. vd^rtnd totu surpăndu-se sub picidrele lor. art re curs la asemenea mijl6ce criminalo. Când acel lefegii scriaţi pamfletele lor. fiind în oposiţie, contra Domnitorului, el nu representao de căt sentimentul unei fracţiuni de stradă şi de nnarchie revoluţionară. D»5r a‘ la Circ, art susţinut mai ace-lnşl limbagin, al căror devotament pentru suveranul ţârei este numai de ocasimie, nu ne putem mira dt;că acostă «crimă de Înaltă trădare* ae ocrotesce. Să ved»>m ce resultatu va da interpelaţiunea patriotică, a-nunţatâ de d. lîăţcnvf-nu şi d(5că guvernul şi procurorii srtl care art sciut să trtrască cu gendarml dmenl dintre cer mal onorabili al acestei ţrtrf, va lăsa jaepedepsitâ aciistă crimă de înaltă trădare. Cerem imedint destituirea pro» uronlor generali pentru că instrucţiunea ce ar face nu pdte da minerul cea mai mică garanţie. Voiţi să v? impuneţf ţârei prin ameninţări? Sciind Insă că. ora cădere! vdstre va sosi şi credem că. pentru ondrea acestei ţdrl. ea este apropiată, după emu Inşi-vrt o vedeţi. aţi voi să Împingeţi România la Vărsări de sănge. la revoluţisml şi la resturnarea Suveranului. Acesta Insă n’ar fi de cât ultimulrt net al dramei care o jucaţi de doă-t^ecl a ul In a eslă ţdră, Că -1 naţiu- nea, când veţi cuteza să Împliniţi acest'* ameninţări, vă va da o lecţiune caro va fi de ajuns un secul pentru revoluţionarii de strade şi anarhişti! Oh! atunci naţiune va «drobi pdte şi semeiiţu vdstră şi pentru un secol demagogia spulberată nu va mal apare iu acestă ţi’ră. Noi vă sfidăm «’o faceţi. Insă nu v»*ţl cuteza. |»en tru că sunteţi bravi In rădicărl nop-turne. in atentaturi . dar curagiulrt d a vă pune cu nrma In mână contra naţiunel. la lumina eţitelasortî --- --- , Credit fonc Rur. 7^. --- 71,/» 71 , Credit fonc. Urban --- 68 --- Impr. Mun. Cap. 80^o 1875 --- 69 --- Pensii (300) dol'Andi fr. 10 --- 115 Acţiî Căile fer. rom. 6°/pl868 --- , priorit&ţî 1868 --- --- Dacia C-'* de A»»ig. --- --- Act. (fr. 500) 8°(0 1871 260 România C*ia de Assig. --- Act. (fr. J00) 8% 1878 --- 60 --- Mandate........ --- --- Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române 8% --- --- Câite ferate Ottomane --- --- Act (fr. 400) 9% --- Renta Kom&nâ...... CUPOANE Ohlig. Rurale p. Octomb a. c. --- 98 , Domeniale .... --- 90 . Fonciare rurale . . --- , Comunale . . • • DEVI8E 9836 9980 --- br --- ........ --- 2610 1610 i, t -• ritmicii..... --- --- “ --- --- 122'/, --- --- Lira Ottomanâ. . . . . • • Galbenu auatr. . . . • • *--- --- Agia c. Argint....... 1877. 61 90 67 70 74 --- 113 25 827 --- 146 25 122 80 73 30 71 50 115 50 5 80 9 80 >/» 60 25 CUB8UL VIENEI Viena, 29 Ianuarie (st. n.) Metalice...................... Naţionale...................... Renta în anr................... ............................... Acţiunile băncel............... CreditnrI...................... London ........................ Obligaţiuni rurale ungare . . . , temeşvar............ , transilvane . . . . Argint in mărfuri.............. Ducatul........................ Napoleonul..................... Marc 100....................... SALLE DE L’ÂTHENEE Dimanche le 4 (23) Fei>rier 1877 COSTCEE.T donne par M-elle MĂRIE ASSAN avec Ie concoura de Mrs L. Wiest, Lobicz et Dimitresco PROGRAM ME: I. PÂRTIE 1. Trio (1-er pârtie) Mrs Lubicz, Wiest et Dimitresco Jadassohn 2. Bărbier (Cavatina), chantă par M-elle Mărie Assan Rossini 3. Solo pour violoncello, exec. par Mr Dimitresco (La Fauvette, chantes par Ed. Weber 4. (Doi ocbi. M-elle Assan Ventura II. PÂRTIE 5. Trio, (2-me, 3-me et 4-me pârtie) Mrs Lubicz, Wiest, et Dimitresco Jadassohn ( Wiegenlied , .. I. Brahms 6. ( Variations . P*r. Hsndel ( die Ungeduld ' "e ''8Ban Schubert 7. Solo par le Violon exec. par Mr L. WieBt. 8. Valsp, cânte par M-elle Assan Venzano Prii de» place» Premiere place 10 franc» — Denzifeme place 6 fr. On commencera b 8 heure». On peut se procurer de» billets au Magaain de Musique de Mr. Gebauer , Podu Mogochoie et le jour du Concert b la Cai«»e. 1---- ----“ * -......“ ‘ • -eeai SOCIETATEA DE ASSIGURA iE IENDA ASSICDRATRICE DII " p’OTSTXD-A.T-A- IUNT -A-lNTITI-i 18Î3Î2. Aducem Iu cunoscinţa. onor. public, că, societatea assigur<5ză contra daunelor provenite de incendii! la clădiri şi obiecte niiscă-t6re; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă. Asemena assigureijâ ijestre pentru copil în t6te combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de m6rte. Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţiâ generală şi la agenţiile el de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBERG Colţul stradeî şi curtea vechie (hanu roşiii). MM » » MMTTVTMTTM'MM MM- AJDT0AR1 CONTRA IIIlMililIl Recomandate de toţi medici Europei, sunt re-tiradele dupe un sistem englez ast-fel numite „Water Closette.“ Dupe nenumărate Încercări destul de dificile, am reuşita arangia asemenearetirade cu re-servoire de apă, încheiate hermetic, pentru oprirea orl-cărul miros desagrea- H—mi.i .ajiimiljimm bil, Şi^le confecţiona cu totul gata pen- gtifl llt tru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le tef I >-*. p6tă aşetja; mal ales celor din provincie Q >'• oferă prin sistemul meă un mijloc ’fdrte uşor de a şi-le procura unde vor voi. Preţurile se arată îndată dupe trătarea măsurel. qualitâţeî lemnului şi mărimel maşinel. In comun preţurile sunt de la Franci 120 pănâ la 300. MARCUS LITTMAN. Fabrică dl Water-CInitte hermitue 1. 3 j.—Ci—IC Bucureseî, «ales Mogoţ6eI No. 28. E OPERILE MUSICALE imprimate în ediţinnea ndatră THIEL <5c WEISS, TYPOGRAFI Strada Lipscani, palatul ,Dacia.« FR. CONST ANTINE3CO D.t Souvenir da Zi*in, Valsa pour pianoforta... 2 CARLSON C., Quatre morceaux Roumaina, pour pianoforte.......... ^ FLECHTENMCHER A., Muma lui Ştefan, pentru o voce fi piano..... 1 OEORQE8CU TH., Douâ suspine, rom, pentru o voce c* piano........ 1 , „ Spune, rom. naţională, pentru o voce eu piano... I KR\T0CHWIL A. Hora, Vi^ţa României pentru piano............... 1 MEDEK J. VV., România, Quadrifle de Concert pentru piano...... * MOSICESCO Q., Rânduiala cununiei pentru piano .... ........ & STERN L., op. 10, Der Wunscb (Dorinţa) fur Singit. und Clavierb. ^ . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Sinpţst. und Clavierb. 1 , op. 4. Grande Etude pour pianoforte................... * « op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte.............. > op. l8. Durerea ml este mare, Valse brii. pentru piano. * » op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano..... * > La Favorite, Schottisch pour piano................... * » Iţik-Polka pentru piano.............................. 1 „ » on. 20. Apele de lâ Văcărescl, Schottisch pour piano. VrECX E.. Marche de Cavalerie pour piano ...................... * T6t« aceste se v£nd cu rabat de 25 La Tipografia THIEL & WEISS şi la tote librăriele din ţeră se află de vemjare DICŢIONAR IdPOK-T^.TI'V 4 GERMANO-ROMAN 4 de Ltheochar alexi Preţul 3 lei 20 bani. CALAT0RIA DOMNITORULUI CAROLI IN STKEINiTATE Cu portretul M. 11 L. L. Domne! şi Domnitorului PREŢUL 5 LEI NU0I. sr SALA CIRCULUI Mercurl, 19 Ianuarie 1877 II Mnsicn Militară a Regimentului I-iu sub conducerea Maestrului de Capelă d-nul 8CHOLTI8CH şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul Niţă Colţatn vor esecuta, alternativamente, cele mal nuol arii de Dans, Naţionale şi de Salon. începutul la 81/* ore s6ra SOCIETATEA „ECNOMIA" din BTJCU RESCI A N U N C I 0 Diu cansă că nici în njmum dintre Domni! Socie-ri, ast-fel ca nu s’a putut ţinea şedinţă, a decis a se face o a treia chiemare; pen-tlm care Comitet» ' d\ are on6re a invita Şi SOCIETATEA FILANTROPICA pentru Ajutorul elevilor pauperi de ambe-sexe din scOlele primare publice SERATA MUSICALA se va dala 22 Ianuarie 1877. Un bilet pentru o familie p6n6 la 4 persone 5 lei noi; Un bilet pentru I persdnă 3 lei noi. Ţinuta convenabilă cerută îu asemenea ocasil. Biletele se află depuse la cancelaria Comitetului In localul Internatului «LIBERTATEA.* Calea Moşilor No. 120. COMITETUL Ati apărut în Iaşi ALMANAH MUSICAL de TEODOR T. BURADA pe 1377 (anul al IlI-lea), cuprinzând maî multe figuri de diferite instrumente de mn-sică aflate in ns la poporal român, precum şi diferite arii de danţ naţionale, aranjate pentru piano. La finele almanahului se află «Elena horă1 pentru piano de autore. De vânzare la tote librăriele. enalitatea cea mal bună numai tufan şi fag tăiat şi adus la domioiliă cu 76 FR. STE3ST JElSrXTL la magasia de lemne a In! Lessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor. Comăncjile se priimesc şi la Typografia Thiel & Weiss, palatnl Dacia. 314-5-0. memV*^ Pentra ultima 6ră pe Domnii on ,ri a se aduna în ijiua de Duminecă r . **iî°,rente* luni IanuariQ la ora 1 diua nrmutorele- 18 fi,nd °rd,nel 4,,e‘ dunărrreSCr'^U'’^er^a*e a* precedentei a- 2. Raportul ds situaţie şi budgetul. . i urnirea comigioneî de verificare. ■ egerea întregQla| comitet pe timpii de dnoi am. 5. Votarea budgetul^. 6. Fixarea maximului de împrumut. -. Ori ce alte propuneri venite din par-Statute0r confor,u art. 42 din P- Preşedinte: C. Trolenu. Secretarii: D. Atanasescu. y,îlon! ţ* ce' ma‘ mare magasin de încălţăminte pentra bărbaţi, dame şi copil sub firma: 1 SAL. WEISERMAN La Vultur, strada Care! I. No. 6. Sub-semnatnl am onâre a aduce la cu-n os cin ţa onor. P. T. Pnblic, că am aranjat in sus-ijisul magazin on bogat asortiment de tot fel ni de încălţăminte Engros ^î, fn detail, atat în ceea ce privesce gheţărie, cismărie de 1 nes şi de tot felul, cât şi şoşon! şi galoşi francaseşi germane, din fabricili ceh mat renumiţi în Europa. Preţurile mai eftine de cât or! unde. - Fac plecata mea invitaţinne tntnlor d-lor cumpărători şi rog a mă onora cu visitele d-lor spre a se informa atât de fină cualitate a mărfurilor cât şi de eftinătatea preţurilor. Cu stimă 8al. Weiserinan. LEG ŢWN1 PARTIOOLARE de ls/L A. T E 3VE ATICI C. Brailoiu, fiul 47 Strada Scaunele 47. LE BODQUET MINISTRKIGL Preţul I Franc. Se găsesce de vânzare l.a Tipografia Thiel & Weis. ven^ătorir priimesc rabatul obicinuit. 0 CDUVERNANTfl doresce a intra căt se p6te mar de grabnic într'o casă distinsă In copil In etatede 10 ani In sus. Eavorbesce limba francesâ. germană şi englesă. In cas pdteşi intra număr pentru vedea prin cele espuse In galantarele magasinulur nostru. — Rugăm pe Onor. Public a'şl da osten^lă de a ne visita spre a. se convinge că numai la noi se pot găsi hainele cele mal moderne, croite după jurnalele cele mal noue, cu preciurile în adevăr admirabil de eftine. DEOSEBIT RECOTyIA.lSriDA.JVi:: Palt6ne i la Lord Salisbury sosite chiar acuma. In tot-d’a-nna se găsesc şi un mare deposit de: HAI1TE ITE1C3-I^E1 HAL ATU Bl de STRUC 25 franci bucata. Cel mai mare asortiment de Articole de modă.—CĂMĂŞI, cu franci 5,65 bucata. Comandcle din provincie se efectu6ză cu cea mal mare jiromptitudine : lucrurile ce nu vor conveni se priimesc înapoi. A.L-C&- .TOfc^. BAUM. 1 1 [Col|ul Bulovardulul easia GraoiinuJ. TipogiatU Thiel Si Weiss Palatul .Dacia*