SAMBATA 18 IUNIE. ANUL II. - 1877. Nr. 139. OBOIST AiVIEIsI T£3^E IN TOATA ROM ANI A : . . L. n. 48 l> *» • * i> 6 lum . l> 8 luni . IN STRAINAIATK: 24 12 80 lNSKRTirNT SI RKC1.AMK 1 .inia de 30 litere t t 1 1 ’ {'“V Pe pagina IU, “O hani. P» l*1"111 n> 2 D<>’- Reclame 2 lei noi linia. Un număr In Capitală 10 bani. TIMPU ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Iiuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Dacia- Pe an BULETIN TELEGRAFIC serviciul privat al .timpului* (Aţtnţla Ifaran). _ Strvftiul de It 28 Iunie. 4 ere atare. — Viene, 28 lume. S a tripfp-afiat George« şi ,Olga* ad priimit ordinul d a pleca îndată din Pired către Corfu ca să apere neutralitatea pimOntuluI grecesc. Guvernul grec permite însă ca aceste muniţii să se transporte la Triest cu un vas neutru. Londra, 28 Iunie. După o telegramă din «Times,, călătoria Principelui Milan In România ar fi isbutit la inche-iarea unei cooperări a României cu Serbia în reiboifi. Aceste doă ţerl vor opera on ri«cul şi pericolul lor, şi în afară de armatele rusescl. Zimnioaa, 2b Iunie. Marele-Duce Nicolae a priimit de (a Impera-torul, crucea S-tul George clasa II-a. Junele fiâ al Marelui duce Nicolae, care cel d'inWiâ a tre-ent pe pământul inamicului, a priimit asemenea de la Maiestatea Sa, crucea militară. Bucuresci, 29 Iunie. Celebrul pictor rus Vereatciagnin care a fost rănit in afacerea din urmă a monitoriulul turcesc, esie acum io îngrijirea spitalului Brân-coveanu. De oii dimineaţă, este într'o stare de aţîţare periculoasă pentra rana Iul. Nu se consolă că n a pntut «ă fie la treoerem Dunărei de ori, pentru a ’1 perpetua amintirea cu penelul seă. BUCURESCI £ IUNIE Sesiunea Corpurilor Legiuitoare s’a Închis. Orl-carl ar 6 marile evenimente exterioare In oare ţara noastră se găseşte amestecată, ori cât de grave pot fi resultatele unul resbel care implică şi soarta noastră viitoare; In fine, orl-căt de Îngrijitoare ar fi cugetările tutulor Romănilor despre atitudinea ce vom avea a păzi In aceste împrejurări, totuşi nu mal puţin important este de a arunca o prixire retrospectivă asupra fapte lor de politică şi administraţiune interioare, petrecute In intervalul acestei ultime sesiuni extraordinare. Ba tocmai In faţa importanţei faptelor exterioare care ar putea şterge amintirea celor interne, este mal necesar de căt ori i-.ănd, să culegem şi să stabilim, prin o repede recapitulaţiune, elementele ce vor avea a servi de material şi de probe pentru ca in viitor Istoria şi Dreptatea să’şi poată Îndeplini misiunea lor. Mal Intâifi să amintim celor lesne uitătorl, că Senatul, ales după disol-varea celui anterior, nu are existenţă constituţională fiind ales In vioalarea articolului 95 din Consti-tuţiune. Nici un bil de indemnitate nu poate îndrepta un vicifi atăt de radical, atăt de esenţial, care face nul şi neadvenit orl-ce vot ar emite un corp lovit de mal Înainte de o incapacitate absolută. Această consideraţiune este mal ales aplicabilă cu vigoare, Senatului chemat Înainte de toate, a fi păzitorul Constituţiunel. Trecând acum la legile votate de ambele Adunări, găsim cele următoare : I. Legea pentru reprimirea d-lul Pilat In armata romănă. Prin această disposiţiune s’a violat principiul cel mal sacru, basa universală a societăţilor cătu'şl de puţin civilisate, adică : respectul lucrul! judecat. S'a deschis ast-fel poarta ar-bitrariulul celui mal desfrânat, şi nimic nu mai Impedică astăzi ca un vot al Corpurilor Legiuitoare se sfă-răme pur şi simplu orl-ce hotărâre definitivă a CurţeT de Casaţiune, In orl-ce materiâ civilă sad penală. II. Legea pentru primirea in armata română a ofiţerilor cari afi servit In armate străine şi recunoaşterea lor, fără altă formalitate, de cetăţeni. — Această lege este in-constituţională ; ea violează pe faţă articolul 9 din Constituţiune, care regulează că calitatea de român nu PAfiTSA UTÎMJU. OCOLUL PAMENTULUI 10 BO IDE ZXliE XXVIII \ entort-Lnine deschise ud geftm, dar nu vfcu nimic care să moţi Teze oprirea trenului- Nn se vede» njcj 0 ataţie. Mîstre* Andn ţi Fi* g® temnră la început, că d. Fogg ta cugeta să se coboare din tren Gentlemanul insă ae mulţimi a r.ica servitorului : «Ve7.I ce s’a înt&mpkt.* Vftntnra-Lnraeaşi afarfidin vagon. Vre-0 patrur.eel de persoane, între cari era ţi colonelul Procter, îşi lăsaseră locurile. Trenul se oprise înaintea Qnnl semnal or • închidea calea. Machinietnl ţi con_ doctorul, ae dădură jos, discutând cu un cantonier, pe care şeful fţărel Medioine-liow, de la staţia cea mal apropiată, U trănuseao înaintea trenului. Călătorii se a-propiaeeră ţi |Da(i parte la discuţie,—între cel alţi ţi zisul colonel Proctor, ca toCea ’5 tare ţi gesturi imperioan* Vântură-Lume apropiăndu-se de grup, auzi pe cantonier zicând: «Nu! nu e cu putinţă de trecut! Podul de la Medicine-Bow e şubred şi nu va putea aă ţină greutatea trenului.» Podul, de care se vorbia, era un pod ca la vr’o mila de la locul unde se oprise acum trenul. După zisele cantonierului, podul ameninţa să cază, mai mulţi drngl se rupsese, şi era imposibil a risca trecerea. Cantonierul nu esagera nic! de cum, când zicea că trecerea e imposibilă. Ventură-Lume na cuteză să previe pe stăpânul săli; asculta, scrîşnind dinţii şi nemişcat ca o statQă de peatră. «Aidea de ! — strigă colonelul Proctor, — n’o să şedem aicea, să degerăm în zăpadă ! — Colonele, — respunse conductorul, s’a telegrafiat Ia staţia Omaha ca să cetiră nn tren, dar nn cred să vină de cât la şase ore. — Şese ore ! — etrig* VântnrR-Lnme. — Fărî Sndoialâ, — rtaponee condnc-tornl ; apoi timpul pânî atnncl ne este ne-ceearca sSajungem pe jos la staţia viitoare. — Cn toate acestea, nn’T ie cât o milâ de aici, zise nn c&IStor. — In adevâr, numai o milfi, dar dincool de r!#. — Rîul n’am pntea sS’l trecem cn luntrile? — întrebă colonelul. — Imposibil. Apa a oresent de ploi. A-pol aci e nn răpeziş, a,a că vom fi siliţi să fe-em nn ocol de vr'o zece mile ca să pntem afla nn vad.* Colonelul injnra cât il ţinea gnra ; găsea vină companiei, conductorului, iarVân-tura-Lume, înfuriat, îl făcea ecoă. Era aci nn obstacol material contra cărnl, astă dată, toate banc-notele stăpânului săă nn pntea iebnti. Nemulţumirea era generală printre călători cari, fără a socoti întârzierea, se vedeai! siliţi să mergă vr’o cincl-spre-zece mile p’o câmpie plină de ninsoare. De aceea, era o învălmăşeală, strigăte şi Reclamaţii cari de eignr ar fi atras pe Fileeas Fogg, dacă acest gentleman n'nr fi fost prea cnfnndat în jocnl săU favorit. Vfntnră-Lnme era silit sS’l previe, ţi, cn capul înclinat, pleoă spre vagon, când machinietnl trenului, — nn adevărat Yan-kee, numi* Foreter, ridicândn',1 vocea, zise: .Domnilor, poate va fi posibil Bă trecem. — Pe pod ? — intrebară călătorii. — Pe pod. — Cu trenul nostru? — întrebă colonelul. se poate eâp6ta de căt prin un vot expres şi individual. Nu este destul ca un articol final al legel să declare tâ ; orl-cc dispo-siţiunl contrarie legel de faţă, sunt ji remân desfiinţate.* Trebuesc alte proceduri pentru a se modifica disposiţiunile constituţionale. III. Votarea Hârtiei monedă. IV. Convenţiunea Crawley. Eatâ fructele principale ale acestei sesiuni extraordinare de 2 luni. Multe alte de o importanţă secundară am fi putut reaminti; Insă: ,de .minimis non curat praetor.' Ne mulţumim cu înregistrarea numai a aceBtor patru legi, din cari cele două dlntfeifi absolut inconsti-tuţionale, iară cele două din urmă. ruinătoare pentru financele şi gospodăria ţărei. In mijlocul atâtor mesurl desas-troase, o singură mângâere ne rămâne, aceea de a fi pe deplin asi-curaţl că, Incâtprivesce starea materială a României, nici o disposiţiune nu se mal poate lua, ale cărei efecte Bă poată fi mai vătămătoare. Tristă consolaţiune! După ce am arătat, ce au făcut Corpurile noastre legiuitoare, nu putem termina fără a mal aminti ceea ce na făcut Adunarea Deputaţilor. După ce de uu an de zile a insultat şi calomniat fostul minister conservator, după ce a votat punerea Ini sub acuzare, după ce a afişat votul In toate comunele, a spart casele, făcănd perchiziţiunl, după ce a cheltuit 6000 franci pentru a tipări la tipografia d-iul C. A. Rosetti cele 4 volume ale panfletulnl Misail, toţi comisarii, câte unul s’afi retras din comitetul de acuzare şi turma Dictatorului de la Românul, s'a împrăştiat fără a trimite procesul la Curtea de Casaţiune. Inacţiunea lor a rămas demnă de acţiunea lor! — Cu trennl nostro.* Ventură-Lome se oprise, sorbind cuvintele machinistulnl. ,Dar podnl stă să cadă! — zise conductorul. — Nn face nimic,— respnnse Foreter.— Cred că repezind trennl cn meximnl In! de vitesl, s'ar putea să trecem. — Drace!—zise Tântnră-Lnme. Un număr oare-care de călători fură fărmecaţl îndată de această idee. Plăcem mal cn osebire oolonelnlnl Proctor. Amintea ohiar că nisce ingineri avuseseră ideea de a străbate rînrî .fără podari*, ci numai cn trenări răpezite cn iuţeală. Şi, in fine toţi interesaţii in cestie, fură de părerea machinistnlnl. .Avem cincl-zecl şanse d’a trece, zicea nuni. — Şeal-zecI, zicea altul. — Opt-zecI!.... noă-zecl la sntă !* Vântură-Lnme se zăpăcise cn toate că era gata b! încerce orl-ce, pentrn a trece Medicine-creek; încercarea insă.il părea cam prea .americană.* * Apoi,— cugetă el,— este nn lucra mnlt mal simpln de făcnt, şi oamenii aceştia nici nn se gândesc la deosnl !... Domnnla,— zise el nnul călător,~ mijlociii propus de AîNrxjisrazxmi S« priimesc tn «trftioăUte: La D-niî Haa*m •tein 4b Vtyltr In Vienna, WalBschgasse 10 A. OppabUc in Vienna, Stubcabastei i; Rstdoif Afoj#« in Vienna , SeilersUtte 2 ; Pineeos Hrditka In Vienna, TeinfaHstra*»e 17; Phiiipp LXf> în Vienna, Eschenbachgasie 11; L. Lemq A Comp. în Peţta ţi Btnat La/fite Bmllisr A Comp. in Paris. Scrisori nefrancate no se primesc. Articolele nepublicate se vor arde. Un numâr In Districte 15 bani. DIN AFARA Ziaristica europeană a intrat, In urma ştirilor răspândite din Viena şi Londra In o faşă pe cât se poate de confusâ. Relativ la acţiunea militară a Austriei, nici până astâ-zl n’a intrat nimic positiv In publicitate. Nimeni nu se mal Indoeşte, că s’ab luat, ori cel puţin s'a hotărât a se lua unele măsuri mal mult sab mal puţin indirecte; nimeni nu ştie Insă positiv, care anume măsuri şi In ce proporţiunl se vor face mobi-lisârile. Ziarele semi-oficiale publică desminţirl concepute Intr’un stil atât de curios, In căt ele zic şi dezic, şi tocmai oficioasele sunt acelea, care grăbesc a constata, că desminţirile nici nu sunt desminţirl. , Deutsche Zeitung* comunică după nişte informaţiunl autentice, că desminţirile sunt esacte, de oare-ce până acum nu s’afi luat hotărâri definitive şi destul de specificate. La început se intenţiona concentrarea unul corp de observaţiune la graniţele Ardealului, In urmă Insă, cel puţin pentru de-o-cam-datâ, a fost amânată această concentrare. Se vor complecta Insă trupele din provinciile slave, dar ele nu vor intra In acţiune, de cât dacă In Serbia s’ar manifesta veleităţi resboinice. Alte ziare merg până a numi şi pe viitorii guvernatori ar Bosniei. Se asigură că pentru acest post ar fi designat Benjamin Kâllay, fostul consul austro-nngar din Belgrad şi acum deputat In dieta din Pesta. — Ea-răşl alte ziare susţin, că Bosnia va fi orgnisatâ militâresce, având un guvernator militar şi anume unul de naţionalitate slavă, adecă vre-un general croat safi sârb, căruia i s’ar ataşa un altul civil maghiar. De-o-camdatâ Insă, toate aceste ştiri n'afi de cât importanţa noutăţilor obicinuite: ele nu ne scapă de nedumerirea, In care am putea să fim. Ştirile relative la măsurile militare ale Engliterel, nu sunt mal puţin discutate de cât acelea relative la Austria. .Whitehall Rewiew* înşiră chiar şi regimentele, care sunt gata a pleca In Egipet sub comanda generalului Locotenent sir Thomas Stiâle. Cavaleria acestei espediţiunl ar avea să fie compusă din regimentele 8, 19 şi 21 de husari. înainte de toate, ar avea să treacă din mecenician îmi pare c.m nsardnos, dar... — Opt-zeeI şanse ! — reepnnse călStorul intorcândn'I spatele. — Scifl, îngână VentnrS-Lnme, adre»in-dn-se nuni alt gentleman, — dar o idee simpli... — Nici o idee, este de prisos! — respnnse Americanul interpelat, dând din omerl,— daci o daţi mecaniciannl asiguri ci rom trece. — Signr,—adiogi Vântnri*Lnme,—vom trece, dar ar fi mal prudent.... — Ce! prudent!— strigi colonelul Proctor, care sări, auzind acest onvânt. — Cn mare iuţeali, — s’a spus! înţelegi? Cn mare inţesli ! — Scifl.... înţeleg... - repeta \Sntnri-Lnme, pe care nn'l lăsa nimeni si’şl termine fraea,— dar ar fi, daci nn mai prudent, pentrn că aceri cnvint vi supări, cel pnţin natnral... — Cine?... ee?... Ce tot Indrngi acesta cn prudentul şi natnralnl Ini ?... ii strigafi toţi din toate părţile. Bietul băiat nn mal afla pe nimeni oare ■ă'l asculte. *Nn cnm-va ’ţi-e frici?—îl întrebi colonelul Proctor. — Ea, frică!.— strigă Yeutiiri-Lnme,— TIMPUL Multa o brigadă de infanterie, şi alte trei regimente din-prennit cu un ri-giuienl bengal. Compunând astfel urinata de expediţiune. „White-hall Hevieiv* adu nit 14 —15000 oa-ment. Ziarele bine informate nu se in-doe.se. cil datele acestea sunt esacta; e numai cil regimentele înşirate in „Whiteluill Lleview* sunt in deobşte destinate pentru exped.^iunl, ce s’nr putea fiice in străinătate. med-Paşa e mort; nmlţl Tarei aB fost prinşi Coloana generalului llnrtman este in Med-şingert, Farls, 25 Iunie. Marea revista militară anualii va avea loc Duminicii la ‘Boia de Boulogue., Ita -os», 25 Iunie. Principele Nicliitn adnnii toate poterile in direcţia Cetinie spre a opri înaintarea Turcilor, armolor şi mnniţiuuilor: de nici înainte eî vor cansn Turcilor mari perderi. cunoscuţi de guvernul vostru şi cu toate acestea nit rflmas fără pedeapsa meritată. Iar voi să recunoasceţl, cu inima curată, justiţia divină ce se săvîrşesce tntr’un mod definitiv asupra voastră. Plecaţi-v6 cu supunere la sfînta voinţă a lui Dumnezeu. Snpuneţi-vh, fără nici o condiţia buboi1"* din Cuan-tong. Această mulţime, reunită pentru recrutaţie şi a-legeieu ilepututulul colegiului IV-lea vui-iint, forum o aparentă desordine, mergi'ud şi venind de la primărie la Buh-prefeotură şi vice-versa. Unii consternaţi, alţii veseli pentru fii lor apăraţi de recrutaţie ; iar cel mal ne, la legiuitele cereri ale autorită- mulţi păşeaţi pragul sălii primăriei ,1’olit. Cor.* publică de la “22 Tu nie din Cetinie, următoarea depeşă: Suleinian Paşa Înaintează, dar foarte încet, de oare ce pretutindenea Muntenegrenii ii pun greutăţi in cale. Nu mă lndoeso, că el va isbuti sa treacă înainte; va avea insă perderi colosale. După cel din urmă raport consular, el dispune de 32.000 trupe regulare şi 5 — 7000 iregulare, eară principele Nicliita de 8— 10,000 oameni. Trupele Iul Melimet Aii ah avut mari perderi la WasoievicI şi Înaintează numai anevoiă spre Drobn-jak. Munţi negrenil din ţinuturile acestea n au primit de cât în săpiâ-uuina tvecucă. Acelaşi /.iar comunică de la 23 Innie armatoarele : Astăzi e a şaptea zi (le ofind lnpta se urmează Ia riurile Zrta şi Drim. ABtă/.Ide la şapte dimineaţa, lnpta seurmeză intre satele Sanaicl şi Ninicî. Perderea Turcilor e de vre-o 2000 oameni: Muntenegrenii «fi perdnt nn însemnat număr de morţi şi răniţi. Manifestul HI. Alexandru Bulgari! S. Iniperatiiltii eiltre Bulgari ţilor, ce vor fi instituite eănd va sosi armata Mea. împliniţi ordinile lor fără Împotrivire. Deveniţi paci-nicl cetăţeni al societăţii care este gata a ve oferi şi vouă toate bunurile unei vieţe civile stabilite regulat. Religiunea voastră va rămânea neatinsă ; viaţa şi averea voastră, viaţa şi onoarea fainilielor voastre, vor fi păzite cu sfinţenie. Chreştirit din Bulaaria! Voi treceţi acum prin zile memorabile pen-iru voi. A sunat ora liberărei voastre de sub jugul nedrept al Musulmani ca să voteze.... beţi. Intre aceştia din urmă, majoritatea ignora chiar numele persoanei pentru care avea să voteze. Cănd eraii întrebaţi pentru cine votează, răspundeau că se numeşte : Niculescu, alţii Ciupercescu, unii Neagu. cel mal mulţi Horozof şi Oheorghe Cnezevicl. Cu toate astea la urmă, adevăratul deputat care eşi din urnă, cu majoritate de 99 voturi, fu d. Dimitrie Negulicl. Prin urmare Înţelegeţi, d-le redactor, că i şi aci ca şi la alegerea deputatului invalidat al colegiului 111-lea, d-nv NCIM TELEGRAFICE ale FOILOR STREINE. St. Pctersbnrg, 25 Iunie. Se comnuicS oficial de la armata din Asia amatoarele: Lângă Kars urmează a se aşeza bateriile de aeidiB şi se bombardează forturile despre nord. La 22, doă batalioane turceşti, o baterie şi doătscadione sfi făt ut o (şire. Cavaleria rusească i-a atacat şi după o luptă, in care Turcii afi avut mari perderi, i-a silit a se retrage in fortăreţă. Din partea ruşilor, a murit un cazac şi sfl fost răniţi trei dragori şi doi cazaci Fortăreţă B.-mic din cele întâmplate. Jucătorii ernB duşi in whiutnl lor. Locomotiva şoeră tare. Mecanicianal îndesând vaporul, întoarse trenul ca vr’o milă, pentrn a'i pregăti avcntnl. Apoi la a dona şaerare, mersul Înainte reincepn din ce iu ce mai tare; indată iuţeala ajnnse fulger; nn se mal anzia de cât o necbiăzarc eşind din locomotivă, pistoanele buteufi donă-zeci lovituri la secundă; osiile roatelor fumegafi în tocurile cn grăsime. S» simţea, ca Bă zic aşa, că tot treunl, mergând c’o iuţeală de o sută mile pe oră, nu mai apăsa şinele. Iuţeala nimicea greutatea. Trenul ca un fulger se apropia de pod.... Un sgomot ca de trăsnet s’ auzi de o dală şi podul în . echit, se surpă in furiosul torent Midieine-Bow. (Va urma.) «Românul* în No. săh din 16 Iunie. reproduce un articol din .România liberii* care, într’un ton la care nu ne obicinuise până acum al cest al 2-lea ziar. îşi rlde de reproducerea ce a făcut „Timpul* a unei corespondinţe a jurnalului francez Figaro*. Se poate ca acel articol, care tratează despre meritele ce ş'a câştigat generalul Florescu cu organizarea armatei noastre, sft nu placă «României libere*, şi prin urmare, lăsând fondul chestiunel la o parte, nu suntem surpinşl de loc de polemica Începuiă de numitul ziar. Cât pentru „Românul* care s'ngril-bit a reproduce acel articol, chestiunea se schimbă, şi trebue o doză de neruşinare încă mal mare de cât aceia de care „Monitorul demagogiei* ne-a dat atătea probe, pentru ca să cuteze şi el a rădica glasul săh in această chestiune, el care a reprodus acel faimos articol din „Lon-don-lllustrated-News* asupra d-lul Slăniceanu, care do la T.-Scverin până la Dorchoih a excitat rîsul frenetic Iml aduc aminte, că tot acest sub prefect, Dimitrie Mantu, pe când era pomojnic la acea sub-prefectură sub rigimul d-lul Catargih, înebunise în bătăi pe mal mulţi ţărani, altora le scotea dinţii, şi cu toate acestea prefectul actual îl alf>se ca pentru cel mal bun funcţionar al săh. Espusele fapte, cred că vă vor revolta, d-le redactor, şi că veţi bine voi de a le da locul cuvenit de publicitate, fiind po9itive. Daca cititorii stimabilului d-voastră ziar, vor şovăi d'a se conviDge pentru câte a vansaih, apoi de sicur că onorabilii deputaţi al Bolgradulul vor mărtu risi cu mâna pe consciinţă, că ele încă sunt micşorate In proporţiune cu cele mal multe alte abusurl ce se petrec aci. Apele ah început a se retrage. Un vent de mare arzător ne bate de câte va zile; şi ne temem mult de a nu vătăma semnăturile cu popuşoih, care ah Început deja a se ofili. Astăzi în cepe alegerea a patru membri vacanţi al consiliului comunal. Cu vii t-oarea mea corespondinţă asupra tratării lege! din 21 Aprilie, vă voih seri ceva şi despre efectuarea el. _________________X. al tutulor Romănilor. Citim In România Liheră, cores pondinţa următoare, asupra alegerel deputatului colegiului al IV de Bol-grad : Bolfţrrul, 12 Iunie 1877. Domnule redactor, l)e la 0 ale curentei şi pănă a-stăzt, oraşul nostru Înfăţişa, de dimineaţă pănă seara, un curat ,to- SCRIS0RI ADRESATE -TIAirULUl" Caracal, 10 Iunie, 1777. Prin zîarnl d-v. de la 8 Innie trecut, publicaţi un articol din Caracal snb iniţiala S., ceea ce a făcnt aici pe mai mulţi a crede că antornl acelnl articol aşi fi eB. VS rog dar sa bine-voiţî a face să se constate adevSrnl, de oare ce, nici odată nn am lncrat la intunerec şi de nnmeîn meB snnt mândru. "Nn m’am temnt şi am arătat d-lnl ministru de Interne vre-o câteva abnznrl şi calcar! de lege, ce s’aB făcut de pref. acestui judeţ, dar am anzit că nn s’a făcnt nimic,„ atnncî m'am convins că nn am nemerit nici timpnl nici locnl — remâind in rezervă pentrn timpuri mal senine... D-le Redactor, de şi nn cunosc persoana antornînl articolului publicat, tot ce pot zice, că parte din acele arătate snnt adevărate, dar dacă acest jndeţ a fost condam-damnat de soartă de a avea nn prefect incapabil ca cel actnai Gg. Protopopescn, tre-bneşte să suferim, căci din negligenţa sa sufsre atât armata română, cât şi lncni-toril jndeţiani. — Destul că este omnl, căruia Stitnl i-a făcnt proces pentrn pământul ce i-a Inat, şi este persoana care s'a făcnt mai mnre de vârsta ca să ia pensie când din actele aflate in cancelaria primăriei, nn are mai mnlt de 44 ani scama, şi s'atre-cut ca pensionar din annl 1873. Priimiţi vă rog, d-le Redactore, asigurarea deosebitei mele consideraţii. S. Sud*- CORESPONDENŢA PARTICULARĂ a TIlvrPTTLTTI Olteniţa, 15 (27) I»n1' IS77' • De câte-va zile turcii mereB na trimit salve de tunuri. Acnm insă par c* »a »lta tnnnrl, ori alte obnse, destul o* c«le multe dintre obnne trec P« d'aaopra oraşului. Precum se vede. Turcii ’şI-aB pns de gând să gonenscă P® °arI a?e- zat în lagăr in »e®»®U PBrt*: d,n «*nd în când însă câte nn obne cade ş. eclatează Adevhratâ s& fie următ°areft denunţare ce ni-se face din I*1?1 ^ ^u* gam pe d. ministru să f»c& cuvenita cercetare. In Maia, d. prefect de poliţie a anunţat că toţi tinerii, in etate de 21 ani, să se strângă într’o zi hotărâtă, fie-care în despărţirea nude locoesce, spre a trage la sorţ. Intre aceştia, ani fost şi eB. In zina hotărâtă, am venit eB şi alţii. Ing| sorţul a’a amânat pentru altă dată, (pentrn ce, nn sciB); de atunci d-niî comisari, sub-comi-sarf f‘ agenţii poliţienesc! fac nn mare «gheşeft* din această amânare. Şi iată cum. Apnc pe uliţă pe cine vor, şi ’l târăsc la comisiă. Acolo aB şi nisce factori al lor, cari cnm văd nn non adns, se apropie de dânsul şi ’l zice: ,dă câţl-va franci şi te scap.* Bietul om ’I dă tot ce are şi la moment i-se dă şi drumul făr㠻㠺tie pentrn ce 1’aB luat. Ast-fel erl la 12 ale curentei, d-nnl snb-comisar al dee-P»rţ. IV, a nmplnt cn oameni, toată comisia; dnpă aceia i-a liberat, inând la flecare câte 5, 8 şi 10 franci, strângând astfel o snmnşoară însemnată. C. TIMPUL Comitetul doamnelor din Fălticeni peuLru SOLDATTT HAISTITI PR0CE8 VERBAL Aităsl 13 Iunie 1877. Sub semnatele, In vederea gravelor evenimente de care este ameninţaţii ţara romanească, Având In vedere constituirea comitetului centrnl al doamnelor din laşi, spre ajutorul şi îngrijirea răniţilor rom&nl. Având In vedere apelul făcut de comitetul central din laşi, Astăzi lntrunindu-se s'ab constituit lntr'un comitet, care va cauta a aduna cftt va putea mal multe suml de bani şi efecte In ajutorul soldaţilor răniţi romănl. Acest comitet se va pune In re-laţiune cn comitetul central din Iaşi. Pentru constituirea cftruia, sa încheiat acest proces verbal. Doamnele sub-scrise In lista generala : Princesa Elena G. Snlzo, Sfiftica Rszo Petronelli DeaconovicI, Nastasia Girchirdic Hermina Richert, Rncsanda Botez, Eliza Millo, Ilelena Dobias, Marina Teodorini, Pnlheri» Comino, Mari» Goroneî, Cleopa-tra Plaţesco, Leontina Dinbent, Eleonorn CernăteBcn, Aristiţa Alevr», Ecaterina Ni-cnleecn, Victoria Clncereacn, Elena Ddritki Pnlheria Lozinescn, Mărie Greciann, Ca-tinca Bonachi, Catinca Floresco. Procedându se In alegerea biurou-lul, s'ab ales : Vice-Preşedintil, Princesa Elena G. Sntzo. Secretare, Catinca Florescn şi Catinca Bonachi. Casiere, Elena Millo şi Maria Teodorini. lata depeşa ce s'a dat Măriei Sale Doamnei Elisabetha : Măria Ta. Sub-semnatele doamne din judeţul Suceava, lntrunindu-se, s'ab constituit In comitet pentru ajutorul răniţilor romani, care comitet va fi In velaţiune cu comitetul central din Iaşi. cu profund respect vă rugăm pe înălţimea Voastră să bine voiţi a acorda şi acestui comitet, Augusta înalţ. Voastre preşedenţie. Vice-Preşedinte. Princesa Elena G. Sntzo. Secr. Catinca Florescn, Catinca Bonachi. Casiere, Elena Millo, Maria Teodorini. (Urmează iscălitnrile doamnelor din listă). CRONICA SCIIXŢIFIC V — In multe rîndnrl am avut oca&iune a atrage b&garea de seama a agricultorilor noftrii asupra folosii lai ce am trage, când am produce vite maî multe, }i aceasta atât pentru îngrSţarea pSmSntuluî ţi pentru muncS cât şi pentru desvolta-rea eomerciulul de eaportaţinne. Statele din Europa occidentală eer vite, cer carne, şi dovadă despre aceasta este că in America de unde se esporta pentru Francia numai 5 milioane kilograme de carne pe an, a espediat 12 milioane în anul trecut. ltalianil cari eaportaii prea puţine vite pentru FraDcia aii început a desvolta acest comerciil aşa că de Ireî au! s’a îndoit şi s'a întreit numerul vitelor esporta te. Nu este ţară în Earopa unde agricultorii A nu fi înţeles că prodacţiunea viilor e8to temelia orî-cărel agricultori şi aceasta esplică imulţirea animalelor domestice pretutindeni unde agricultura a făcut progres. Intre lucrările din luna Maiil, coji-tnl copacilor safi mal bine fabricoţinnea scoarţei de stejar pentru tibăcărie, este una din cele mal importante. Epoca cea maî priincioasă pentru a coji copacii este atunci, când începe a nmbla uîsga bine pentru cS atunci scoarţa se deslipeace maî cu înlesnire. După loc şi după timp această lucrare se face in Aprilie şi Nfaîtt* Cojitul de timpuriQ produce scoarţa cea mal bună pentru că după esperienţa specialiştilor scoarţa, timpurie coprinde tanin mal mult. In economia rurală din anul trecut, »’a vorbit despre coji tul arborilor; cu toate acestea nu credem că este de prisos a mal reveni asupra unei lucrări atât de importantă pentru proprietarii de păduri. Copacii se oojeso cu înlesniră pe un timp potolit, umed, după o ploniă caldă. Pe timp uscat, cund bate vânt uscat, vânturile de la Nord şi de la Est, lncran a co-jituluî se face greii. Dimineaţa şi seara Re cojesce maî bine ca peste ziuă. In privinţa vârstei, copacii mal betrâni se cojesc mal uşor de timpuriii ; pentrn cel tineri se poate lucra şi mal târzia. Copacii r* cojesc pe picioare sa ii dopa ce se tas. In caşul dintâiil se fHCe lângă tulpină, o crestătură de jur împrejnrnl co-paciulul până ce cuţitul dă de lemn ; se ia un inel de coajă şi apoî r0 spintecă coaja în lnngul copaciulnîşi sejnpuesce în fâşii. Copacii tăiaţi pe cojesc, pnindn-ae prăjina pe un scaun sail capră, se spintecă ou un cuţit sat! cotor de pădurar coaja de la nn capăt la cel-l'alt al prăjineî şi apoi cn o spntulă sa ii lopăţică de lemu ori de os, se desface coaja de jur împrejur. Coaja jupuită se râsncesce pingură. Crăcile se cojesc la urmâ. Coji tul trebue 9ă se facă îndată după ce se taia copacii. Un lucrător buu poate produce îutr’o ziuă de lucru până la 200 kilograme de scoarţă. Scoarţa trebuesce uscată îndată după ce s'a jupuit. Pentru acest sfârşit se face cu prăjini un fel de gratie aşezată pieziş şi pe densa se întinde scoarţa. Dacă eBte timpul frumosşi locul unde se usucă scoarţa, este aerat, uscarea se fiice cel mult in ciucî-spre-zece zile. Prin uscare, scoarţa perde de la 35 — 45 la 100 din greutatea sa. Copacii mal bătrâni perd maî pnţin. Coaja despre tulpină perde mal puţin ca aceea despre vârf. îndată ce s’a uscat scoarţa, se face sarcini şi se pune la păstrare în niflgHBiî. Stejarul se poate coji la orî-ce vârstă; insă de la 15 anî in sus scoarţa perde mult din cualităţile sale, aşa cu tabacii o plătesc pe jumătate de cât scoarţa de copaci tineri. Se cojesce şi mesteacănul, moliftul şi picea. Un crâng de stejari în vârstă de 17—20 anî, poate produce până la 4,000 chilogranie scoarţă. Această cătăţime variază după desimea crângului şi după pro-porţinnea ştejarului, în raport cn alte esenţe cari nn se cojesc. — Intre reformele agricole întrodu»e în rindol dintâiu, prevederea in contractele de arendare a unei condiţinni prin care proprietarul se îndatorează a dPBpăgubi pe arendatore de îmbunătăţirile agricole ce va fi făcut pe moşie, Porlamentul britanic a votat aoum cât-va timp, un act In această privinţă; insă se vede că arendatorii nu sunt mulţumiţi, de oare-ce eî lucrează cu toată activitatea pentru a face ca parlamentul sa voteze o lege privitoare la această materie. D. Barclay, membru al parlamentului, aşi presintat un bil în această privinţa. D. Barclay împarte îmbunătăţirile agricole în don? clase: îmbunătăţiri permanente şi îmbunătăţiri timpuraril. Intre îmbunătăţirile permanente, intră drenaginl, îngrădirile, drumurile, casele de locuinţa şi construcţiunile sgricole, spargerea de ţelinl, abaterea de apă pentrn udarea pământului săi! pentru trebuinţa maşinelor şi pentrn c&să. iDtre îmbunătăţirile limpurariî nnmără: arăturile adânci, curăţirea lacurilor do petri, svântarea locurilor umede prin şanţuri, margatnl şi văruitul pământului, înfiinţarea de fâneţe permanente, ogornî şi altele. Dapă coprindereaacestui bil, arendatorele va fi dator ca înainte de a pnne în lucrare vre-una dintre îmbunătăţirile permanente să însciinţcze pe proprietar, făcândn'i cunoscut lucrările ce şi-a propus să esecuteze şi costul lor. Dacă proprietarul în nrma acestei IncunosciinţărI nn va face nici o împotrivire in timp de două luni, se va admite că a consimşit ca să se esecuteze acele lucrări de îmbunătăţire şi arandato-rele va avea dreptul la sfârşisul arendare! aâ ceasă o despăgubire pentrn lucrările cari vor maî fi eaistând. Proprietarul nu se va putea împotrivi la eseentarea îmbunătăţirilor propuse de a-rendatore de cât numai dovedind, că prin aceasta nu B'ar spori arenda sab că ar micşora valoarea domeniului. După ce va fi priimită însciinţarea proprietarului este în drept a cere o socoteală de cât ar costa aprocsiraativ îmbunătăţirile şi de a propune, ca trei pătrimi din cheltuell iă rămâie pe seama sa. Dacă arendatorele ar primi această propnnere, va fi dator să plătească interesul de 5 la 100 al capitalului înaintat de către proprietar, după ce lucrările ▼or fi eeecutate pe deplin; dacă din contra, proprietarul ar refnsa să iea pe seama sa trei pătrimi din cheltuell, atunci arenda- torele când va pleca după moşie, va avea drept să ceară o despăgubire pentrn îmbunătăţirile permauente şi tîmpnruril cum şi pentrn îngrăşămintele rămase in pământ la acea epocă. In acelaşi timp şi proprietarul are drept la o despăgubire pentrn stricăciunile ce se vor constata la sferşî-tnl termenului de ivTendare. In amândouă caşurile, cererile de despăgubire sunt regulate farS apel de către arbitri Intru cât privesce durata, se clasează intre îmbunătăţirile permnuente pe acelea, ale căror efecte Re arată peste două-zecî şi cinci de anî. Pentru îmbnatuţirile tinipururiî termenul este de şeapte anî, şi peutrn îngrăşăminte trei anî. PreRa agricolă din Knglitern n priimit cn favoare proectnl domnului Barclay re-pervâiulu-şî de a’l supune la disenţiunea oamenilor competent! n modifica părţile acelea cari nu convin ambelor parţî. lntr'un cnvâut această cestiune a despăgubire! arendatoreluî de îmbunătăţirile ce va face pe moşie şi cari vor igmânea după plecarea sn, este pe cale d’a se re-solva intr'un mod mulţumitor pentrn arendatori şi pentrn proprietnrl, căci şi n-uiî şi nlţiî înţeleg că interesele lor punt strâns legate. Cât am câştiga de mult noi când proprietarii şi arendatorii ar ajunge să se înţeleagă între dânşii- Din nenorocire nn ne cam văd semne despre aceasta. Admini-straţiunea Domeniilor prevfcznse in contractele sale câte-va mici îmbunătăţiri, intre cari şi păstrarea ogorului , şi cn toate acestea ne aducem amiute cu aceasta b provocat o nemulţumire generală. Apoi dacă arendatorele nu voesce să se augage/e a face vre-o îmbunătăţire; dacă stărnesce a eploata şi pe viitor cum îî va veni la socoteală, când se vn dovedi, că prin aceasta se jicnesc interesele proprietăţii, să întrebăm, la ce maî servesce a-reudarea moşiilor pe zece ani? S'a pretins, că dându-ee moşiile pe zece anî se face nu pas îneemnat pe calea îmbunătăţirilor; iluaiune curată. Nn termenul prelungitb va da nascere îmbunătăţirilor agricole, ci modal şi îndatoririle ce se vor face arendatorului ca să le esecuteze, bine înţeles in aşa chip, ca interesele sale sa nu suferra — ţ)iaristica frnucesă ee plânge, că parte dintre ţărani fug la oraşe şi în unele localităţi atât de mulţi, că mal nu se află braţe pentru lucrările agricole. Confraţii francesl atribnesc aceasta nenorocită apli-carelpentru viaţa deoraşid, gustul de a cheltui din ce în ce mai mult, de a trăi o viaţă de petreceri şi pentru acest Bferşit de a câştiga bani iute, cât se poate de iute. Miniştrii instrucţiune! şi al agricnltureî se preocupă de mijloacele ce ar putea întrebuinţa pentrn a împedica aceşti corenţî atât de vătămător intereselor agricole Caută insă sa recunoascem că pe calea administrativă nu se va putea face mult în aceasta cestiune. Alergarea după viaţa de oraş este o cestiune de deprindere şi prin nrmare înainte de toate trebniesce ca moravurile să se schimbe, ca clasele avnte să dea pilde prin traiul la ţară şi îndeletnicirea agricnltureî. Dacă francesiî se plâng, apoî nu Bcid ce să facem noi unde aplicarea spre viaţa de oraş şi părăsirea moşiilor este şi maî mare ca Ia dânşii. E*te adevărat, că de câţî-va ani vedem cu fericire, că nniî dintre pio-prietaril noştri! a fi început a’şî întoarce privirile spre agricoltorl şi aceasta ne în-curagiază pentru viitor; totnşî caută să recunoascem, că moşiile noastre prea sunt lăsate in părăsire de către mulţi dintre proprietari. Aceasta stare de lucruri este îngrijitoare, căci noi trăim până astăzi din agricultură şi chiar pentru viitor temelia prosperităţel noastre economice stă numai în desvoltarea agricnltureî. Un alt inconvenient grav, ce are pentru ţara noastră părăsirea moşiilor, este şi în-apoiarea în care zace populaţiunea noastră rurală. Ori-ce s'ar zice, an proprietar laminat şi ca inbire de înaintare este anol dintre mijloacele cele maî sigure pentru înflorirea satelor noastre şi agricultu-re! noastre. Cam voim ca amărâţii de ţărani să înainteze în cultora, să'şî îmbunătăţească traiul, când eî sunt părăsiţi şi uitaţi de toată lumea. Noi cari de douăzeci de anî am realisat reforme însemnate, pare c’a fost un făcut să nu ne gândim, maî de loc lăsate; căci dacă ne-am fi gândit şi am fi luat oare-carî măsuri, este sigur că alta era astă-zi starea seteanulaî român. Şi ca toate aceste» cestianea este din cele mal grave şi nu ingădoesce a-m&narea. P. S. Aureiian SOIRILE ZILEI. Scirea respăndilă de zbirul .Orientul*, dl M. S. 1 in pi-râtul, inergi'-nd Iu spitalul Brâncovanu. a vedea pe un general, ndus rănit de la Giurgiu. n’a Întâlnit de cat un cadavru,— este cu totul falşi. In «cel spital nu sunt de cât doi ofiţerr răniţi, pe cari M. S. împăratul a hine-voit să'l visiteze şi ale căror rilnl sunt spre vindecare. Scirile ce avem In acest, moment sunt cil bombardarea pe linia Du-nărel s'a mal alinat, cil trupele ru-sescl ’şl urmează trecerea şi 'şl ocupă posiţil In jurul cetăţilor turcesci. Marele duce Nie.olae şi fiul sebab petrecut noaptea trecută peste Dunăre. la Sistov, uude se crede că vor stabili provisor cuartirul general. M. S. Domnitorul a plecat la Calafat. Armata română va Începe atacul contra Vidinulul cu toată energia. Inimile noastre I urează cele mal strălucite succese. Cumplitul moment de probă se apropie. Ţara Întreagă pare că nu mal res piră aşteptănd. Ni se spune că lipsa cea mal cumplită domnesce în Bulgaria. Turcii ab prădat şi pradă mereb pe orl-unde ajung. Intendenţa rusească a telegrafiat lu toate părţile pentru a se trimite făină, mălai şi orz. Populaţia a Început să sufere de foamete. In privinţa rftcelel cu care se zice că ar fi fost primit ataşatul militar engles, aflăm următoarele : Căpitanul Wellesley a fost rugat să vegheze cu Îngrijire la alegerea persoanelor cari ab să’l Însoţească. In Romănia, statnl-mBjor rus a observat că representantul unei puteri străine, comunică guvernului săb telegrame cifrate despre mişcarea trupelor rusesc!, şi că — lucru ciulat! căt-va timp după acea comunicare, comandanţii fortere ţelor turceşti sunt esact informaţi despre coprinsul lor. Chiar s’ar fi calculat că intervalul de timp necesar pentru aceasta, corespunde esact cu orele căte ab trebuit ca să se comunice o telegramă la Londra şi d acolo la Rusciuc, Vi-din, etc. Pentrn moment, statul-major rusesc a constatat faptul şi a lnsciin-ţat pe ministerul de Esterne. Dacă s'o mal repeta, atunci va fi supus la judecata Europei Întregi. Pictorul nostru Szathmari a avut zilele acestea onoarea de a presenta Majestăţel Sale Iraperatorulul Rusiei, ni3ce nquarele esecutate după natură. representănd cnstume naţionale Romane, monastirl, târguri, etc. Majestatea Sa a bine-voita cumpăra din ele pentru o sumă însemnată. şi le-a trămis Îndată M. S. împărăteasa la Petersburg. Iar de la A. Sa Imperială Moştenitorul Tronului, pentru nn album fotografic de costume naţionale llomăne. ce d. Szathmari II presen-tase, a primit un inel de brilant de o mare valoare. Asemenea şi Marele Duce Nicolae Nicolaevicl a avut buna-voinţa de a cumpăra miliarele pentru o sumă Însemnată. L’Orisnl narează următorul fapt, care de şi nu o fi adevărat, dar are haz : De-unâzI, nu departe de Va-cărescl, un casac se opresce Înaintea unei cărciuml. şi după ce a băut destul, — p aoeste călduri! — se preface că Încalecă. Cărciumnrul aleargă şi, prin semne, face să Înţeleagă pe cavalerul Donului, că In Romănia cine bea plătesce. Casaeul Îşi scoate punga... cănd de odată calul cade ca trăsnit. Nu se poate descri durerea Casa-culul. Lumea se înduioşează Îndată. Unul lşl scoate pălăria şi in c&te-va numite o umple de bani pe cari’l dă. ca măngăere. nefericitului casac. Chiar cărei umărul nn'şi mal poate ţine lacrimile pe cari le amestecă cu ale casaculul In căte-va oale de vin. In cele din urmâ, soldatul, după ce s’a tănguit Îndestul, plecă Încărcat cu şeaua şi buzunarele pline de bani. Ajungănd la căţl-va metrii, sein toarce şi flueră odată.... La acest fiuerat. calul iu viază ca prin minune, se scoală şi fuge ca o săgeată după stăpânul săb care rldea cu hohot. Lumea rămase cu gura căscată câte-va momente, apoi pufni de rls. Numai cârciumarul Înjură de câteva ori. Marţi. 14 ale curentei, A. S. Principele (rorciacoll, Marele Cancelar al Imperiului Rusiei, a făcut o visitâ MM. LL Domnitorului şi Doamnei. M. S. Domnitorul a Întors, Mer-curl I ■> ale curentei, visita A. S. Principelui Qorciacoff. MM. LL. Domnitorul şi Doamna ab primit Joi 16 ale curentei, In audienţă particulară, pe EE. LL. D. baron domini, consiliar privat actual, şi d. comite Tolstol, general adjutant al Majestăţel Sale Imperato-rulul Rusiei. La orele 3. d. baron Stuart, agent diplomatic şi consul general al Rusiei, a presentat Măriilor Lor pe EE. LL. D. baron Freedericksz, consiliar de Stat actual, şi d. Toerner, consiliar privat, membru al consiliului ministrului de finance al Imperiului. Calafat, 15 Iunie. — La 7 ore şi 20 minute dimineaţa, bateriile noastre deschizănd focul asupra Vidinulul. bombardarea continuă încă la 11 ore ante-meridiane, până când nu avem nici o perdere. Calafat, 15 Iunie. — Bombardarea Începută de la 7 ore şi 20 minute dimineaţa a durat până la 3 ore după amiază. Deosebit de bateriele de coastă, ab luat parte şi bateriile de la CiupercenI, cari, fiind aşezate Intr'o posiţiune favorabilă, ab bătut cu mult succes In direcţia portului, punănd In desordine coloanele de muniţie şi trupele aflate In marş pe şoseaua ce duce la Vidin. Resul-tatul a fost foarte bun ; am dobăn-dit mal multe lovituri in interiorul bateriilor inamice ; moara de aburi din preunâ cu. mal multe case ab suferit mari stricăciuni, asemenea şi portul, unde un vas a fost Înecat. Un incendib produs şi care un moment se crezuse stins s’a reaprins către seară, durând Încă la 9 ore. Projectilele inamice, din cari cea mal mare parte de formă sferică, erab In general bine Îndreptate. Soldatul Roşea Petre din regimentul 3 de dorobanţi, compania 3, a fost foarte uşor rănit. In Calafat trei case ab fost lovite. Bechel, 15 Iunie. — In timpul zilei ,bateriile noastre deschizănd In In două rânduri focul, fără ca Turcii să riposteze, ab suspendat tragerea după căte-va lovituri. La 6 ore şi un sfert seara Turcii Incepănd un foc foarte vib, li-s’a ripostat pe dată, continuănd ast-fel până la Încetarea din parte-le după trei quarturl de oră. — Nici o perdere. Mercurl seara, In cursul botubar-dârel dintre Rusciuc şi Giurgiu, pe forturile turcesci s’a ridicat de trei ori steag alb. Bombardarea a Încetat 40 minute pentru că o comisie compusă de Ruşi şi Turci să decidă dacă motivele pentru cari se invocă incetarea focului, pot fi admise ; după o discuţie fdrte vie, motivele puse ’nainte de Turci pârănd a masca o cursă, bombardarea a reînceput cu o mal mare violenţa. Rus-ciucul ardea şi erl, Joi. TIMPUL C0I7BS DE EFECTE PUBLICE SI DE D17ERSE fiucuratei, 16 funie 1877. VALOAREA C«tdI/, Wi 73»/. » Credit fonc. Urban --- 60 Impr. Muu. Cap. 80% 1^75 67 69 68 Pensii (300) dooindl fr. 10 --- 110 _ AcţilCAile fer.rom. h'- 1868 --- --- _ , pnontftţl 6°/o 1868 --- --- --- Uaoia C-‘« de Assig. Aot. (fr. 500) 8% l87l _ 800 _ Romanii C ‘* de Assig. Act. (fr. 100) 8»/o 1878 --- 45 Mandate........ _ _ _ Impr. Munioipale fr. SO _ --- Act. financiare Romăne8o/0 --- --- --- C&ile ferate Ottomane _ --- --- Act. (fr. 400) 80/b --- --- Renta Komănl --- --- --- CUPOANK Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- 96 , Domeniale espirate --- 94 » Fonciare rurale Inlie _ --- --- * Comunale . . . „ --- _ --- DEVI8E Paris......,3 luni --- 9925 Mar si Hi a..... . . _ Bruoseiet ........ _ _ Anvers ......... _ _ _ Elveţia . . . . . _ _ _ Londra ......... _ 24913/, _ Londra domioile ..... _ _ _ Amsterdam....... _ _ Viena . . . . . .... _ _ 1 __ Berlin 10 $ile , , , c „ , --- 121»/, --- Lipsea . . . _ --- --- Esoompfe..... _ --- --- Lira Otoman......1 _ --- --- Galben auslr. . _ --- --- Agio o. Argint. ..... j “ CURSUL VIENEI 28 Iunie («t. n.) 1877 Metalice..................... Naţionale..................... Renta in anr................... Lose........................... Aoţiunile bSncel............... CreditnrI...................... London ........................ Obligaţiuni rurale ungare . . . i temeşrar............... , transilvane .... Argint in mSrfuri .... Ducatul................... Napoleonul................ Maro 100.................. 60 70 65 95 72 05 Iii 60 778 — 142 25 125 55 73 75 72 75 72 75 110 25 5 95 10 05 61 75 CURSUL DE BERLIN 28 Iunie (st. n.) 1877. Acţiunile cililor ferate române Obligaţiunile române 6 °/0 . . Priorităţile căilor fer. rom. 8°/0 împrumutul Oppenheim . . Napoleonul................. Viena, termen lung .... Paris , scurt .... 12 30 51 90 49 75 78 30 16 26'/.. TEATRUL DE VARĂ QRADINA OUICHARD Astăzi şi in fie-care di spectacole ROMANE, FRANCESS SI GERMANE Compania dramatxed fUrigială fi cu concursul artistic al Dlui M. PÂSCALY ANUNCIU Călătorii la Braşov potada la institntnl Hăilor de aburi de acolo, în dosul gimnastului român, locuinţe curate şi bine mobilate, cn privirea spre gradina, precum şi grajduri de caî şi şopron pentru trasuri, cu preţuri forte moderate. Direcţiunea băilor de aburi din Braşov, De închiriat, ori în total ori in parte un salon, un iatac, o altă camera şi nn grajd, preţul pe G luni 40 galbeni, A se adresa la tipografia Thiel k Weia9 sefl Strada Scaunele No. 38. Băile din Zaizon! Plăcutele baî de la Zaizon se aflli într’o Viile îngustfl a munţilor, nnde sublimita-teu seriâsa a Carpaţilor se nueşte cu gru ţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi sănătos şi cu fântânile sale minerale, cari aQ puţine rivale peste tot globul : Koil- tAna de Iod, forte plăcută la Iieul; isvornl fon t A ne Y lut Ludovic, ciU se pote de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani aii dat cele mal numerose resultate escelente de cură. Kle aii îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal nimerită pentru a priinii cn demnitate pe ospeţiî sST! Atât la isvârele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’ail făcut «lin nofl reparaţi uni, fi Nub-neiiiiiatul Are onor* u invita pe onor. public a cerceta acont folositor şi plăcut stabiliineut, undo de sigur va fi intru t6t« mulţămit. -- Informaţi uni mal de *pr6ţ* Ia d. î. Wetae, proprietar de Tipografie In Bocnreacl. Zai/mi lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. Moşia Boldeşti-1" «lotul Buznii în intimlero 15,000 pogiine, la o oră depărtare «Io garf. Mizil, cu case şi ma,găsii să «la cu arenda Ue la St. (ilicorghe 1878 Boritori) se vor adresa la D-nu Al. liahovary strada Fontnnel No. 8. 584—6. TABLOUL M1L1TAK TT„ Dionn bine îngrijit,este, pen-11 IT IctLIUj tru plecare, eftin de vfcnjAne. T Adressa la Tipograpbia Thiel k IteprenintAud armata Română cn M. L Domnitornl şi diferiţi şeft de corpnri, lucrat de d. Satmarî în colaboraţiune cn d căpitan Gherghe, a sosit Cromolithografiat din staiuatate. D-ni abonaţi la acest tabloă snnt ra gaţi a trumite, pentru a’şl lua numărul de esemplare de la d. căpitan Gherghe Strada Dionisie No. 68 în tote (Jilele de la 5— 7 ore după amiatjî, presintând şi chitanţa ce aii, plătind şi restul piuă la snma de 35 franci, costul fi-cămî esemplar Se face cunoscnt că s’afi depus aseraena tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţul de 40 franci eBcmplarul. D-nil din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptul căpitanului Gherghe. MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIA Bucurescl-Bărboşl-Roman-Sucâva ITr. ac. Tren. do pers Bncurescl Chitila Plocescî Misii BuEcil Brăila Plec. Bărboşi TecuoiT Adj ud Bacăă Roman Păşconl Vere aci Suceava Soa. Suc6va Iţcani-Viena 8.15n 8.29n 9.50n l0.89n 11.34n 1.53n 2.45n 4.38n 5.58n 7.33a 9.05a 10.26a 11.38a l2.Q3p 10.00a 10.18a 12.05a l. I5p 2.35p 5.45p 6.25p 7.15a 9.05 a Îl.40a l.lOp 3.12 p 4.54 p 6.58 n 9.57 n 9.55 n Tr. ac Sn ce va-Iţe ani Lemberg Viena sos, a douaj Plec. 12.49p 9.55 n 5.03 p Barb oşT-Galaţî Tr. ac. Tren de pers. Sucâva-Roman-Barboşl-Bucuresci ITr. ac., Tren de per a Sucâva VereHol P&şcanl Roman Bacii! Adjud Tecuci Bărboşi Braila Buzdfi Misii Ploescl Chitila BucureacI Plec. 5.11 p 0.46 a 5.41 p 7.44a Sos. 7.07 n 8.45 n 9.50 n 11.12 n 12.30 n 2.26n 3-08n 5.27 a 0.10 a 7.12a 8.18 a 8.30a 11.29 n 3.40n 2.50 r. 5.03 pi 7.i8p Tren de pers. Bărboşi Galaţi Plec. 808. 2.55 n 6.25 n 7.25 n 3,30n 7.00n 8.o0n Teoucl-Bftrlad — Tren. mixte Tecuci Bârlad Plec. ■ OS. — 1 5.00 n 5.35p — 7,05 aj 7.50 n Păşcanl-laşl Tr. ac. Tren mixt Paşcani Iaşi Plec. 7. lt> n| 10.29 ni 8os. 9.37 n 1.20 a — Viena-lţoani-Suciva Tr. ac. Tren de pers 10.07a l2.10p 1.27 p 3.22 p 5.10 p 7.25 n 8.10 n 8.10 8.58 l2.10p 1.24 p 2.45 p 4.15 pi 4.30 p; Viena Plec. Lemberg sos. a doua di Suceva-Iţcanl_____Sos. 8.08a 10.53a 8.88n 12.20 p 6.25 a 11.25 n 6.46 a 5.11 pj • GalaţIBarboşI Tr. ac. Tren de per« Galaţi Barlioşl Plec. Sos. 1.20 n 1.55 n 8.25 a 7.30 a 9.00 a 8.05 a Bgrlad-Tecuciu — Tren, mixte Bârlad Tecuciă Plec. Soa. 8.40ni lO.OOa 10.50aj 12.00 a laşI-Păşcanl Tr. ac. Tren mixt Iaşi Păşeam Plec. Soa. 7.10a 9.46a 3.25 p — 8.33n — Vereştl-Botoşanl Tren. mixte — Vereştl Botoşani Plec. 9.32n 11.48a — Soa. 11.20 n 1.36p — Bucur.-Varciorova (Orşova)| — Tr.d.p. Tr. m BucureacI Chitila rit u Găeşfcl Goleşti Piteşti Slatina Plec. Balş Craiova Fileaşl T.-Severin Verciorova (Orşova) Sos. 1.00 a! 6.05 n .18 aj ‘>.88 n .22 a, 8.09 n 1.56 a 8.50 n .44a 10.01 n 2la 10.15 n P 00 p 17 p .24 p 20 n 01 n Boloşani-Vereşti Tren. mixte Botoşani Vereştl Plec. Sos. 5.20 n 3.30 p 7.14a 5-24p Verciorova (Orşova) Bucur. — Tr.d.p.jTr. m. Verciorova (Orşova) Plec. T.-Severin Fi li aşi Craiova Balş Slatina Piteşti Goleşti Găeştl Ti tu Chitila BucureacI Sc 6.45 a 7.40a 10.17a Îl.44a 12.45p 1.51 p 4.42 p 4.55 p 5.45 p 6.23 n 7.26 n 7.40 n 7.15a 7.32a 8.41 A 9.38 a' 11.03 a 11.20 a Bucurescl-Giurgiu-(Smărda) şi vice-versa valabil «le la Aprilie 1877 Bucurescl A. D J9l OA.RO .LA STEUA ALBĂ- AVIS IMPOBT ANT întâiul şi renumitul Magasin de INCiLTIiMINTE PENTEO BiBBiTI, DiHN Si COPII «ub firma PHILIPP GOLDSTEIN ,LA STEUA ALBA* Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-ă-vis de Sigismund Prager. Sosindu ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care staă în relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite rn&rfl dnp« fosdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Poloneae cu nasturi in t6te formele, Sandale, Pantofi, sol.; pentru B&rbaţ; : Ghete de vacs, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de înc&lţitminte bărb&tescl, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vS rog a v£ convinge de aderfr AcdstA magasie este una din cele mal vechie din Capitală, care şl a câştigat o reputaţiune de cele mal frumdse pentu soliditatea 51 eftină tatea mărfurilor, şi aper, că şi în viitor voiil G onorat cu Clientela D-v6gtrâ. P HILIPP GOLDSTEIN, Strada Carol I No. 5, (Curt ea Veche) vis-â-vis de Sigismund Prager ,La Slena albă.€ unuunnuuxuu* n nnnnnnnnxnnnunnun I? PHARMACIA LA „SPERA3STTIA“ J CAI.EA M000Ş0AF1. M. ^ X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. X S Obiecte de Cauciuc ţi Articole de Toalete. - Asemenea se angajezi a efectua orl-e- ci j# ▼▼ mande din ressortul medical. T3,TjTS- ^ KXttXXXXXXttfcXXXXttKttXXttttXXXXtt» ** GEL MIAa.C3-^SIiT DK HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. LA BELLE J"ARDINlfiRE” •noNESEc «i n «j rw u a «j Uoltul lluleyanlnlnl şi 8tra«lel Mogoşblel, Casele Grec^nu, 2