VINERI 17 IUNIE
ANUL II. - 1877.
Nr. 138.
   ABONA MENTEXjT
                                                                                                          IN TOATA ROMANI A :
                                                                                                                                                                                                                              L. n. 48
r*  ........................ .«4
p« 6 ....................• ’ *
P* a luni.....................9 14
                                                                                                            IN STRAINATATK:
P* «n..........................M
                                                                                                        iNsrRTirin si «soLami::
1 ii... A. *0 litfr» P't't. r^’1* ,V> *° Un'' l'« p.*in» IU. W I»"'. P* Paa,n* “■ 2 W Do1.
                                                                                                         RmImiW î M "ol linia-
    Un numSr tn Capitală 10 bani.
TIMPU
       KSE IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
                          Biuroul Uodat/iiol si A-<i m i ni * tra ţ i eî: J’alatul ..Daoi.r
                                                                                 AMUNOlUBI
Se priiraesc In airfi-mlUU ' La D-nil Haa*«m-«/eiit A Vogler In Vipnna, Walfischgaue 10 A. OppdUc In Vienna, 8tubeuba*tei t; Rudei/ Mo*s» in Virana , Seilprstfctte 2; Fazani Hrdieka in Vi nona, Teinfaltstrosse 17; PfUJipp LKb in Vienna, Eschenhacligasse 11 ; L. I^mq A Comp. in Peşt» gi ffamuLoffUt-BuliUr A Comp. in Paria.
                                                                                Scrisori ntfr&ncaU na »e primesc.
                                                                                                                                                                                                                                                     Articolele nepoblicate •# vor arde.
Un număr tn Districte 15 bani.
BULETIN TELEGRAFIC
                                                                                                                    SERVICIUL PRIVAT AL .TIMPULUI* (Agenţia Havan).
    __ girvieiul de la 27 Iunie, 9 ere aeart. —
                    St. Petereburf, 27 Iunie.
   In privinţa «aomotelor pPitimiste despre prAtfă-tirl militare ale Rugliterel şt Aiwtr»et. .Agenţia generalA rină'* aice
   Singurul mijloc oe a mai remu amicilor Turciei ţi a inamicilor p&cM generale, mte a arunca îndoieli despre banele raporturi ale Riteiei cu marile puteri. Se poate crede Insă că înainte d a declara reaboiul, Rusia a dat fi a prii mit de la cabinetele interesate asigurările necesare. Apoi, cura ea igl va împlini lealei :n te f&g&duinţele, nu este nici o îndoială oft gi puterile vor împlini p ale lor. Pacea europeană pare dar perfect asigurată fi rezultatele resboiulul din Orient, departe d'A o pericol», ele o vor întări.
    .Agenţia generală rută* mal publică gi o telegramă dinPloesoI, cam in aceşti termeni:
    Eacă trei fapte d*o cr uri ine revoltătoare comite de Taro! gi a căror autenticitate se ga-rantattă :
    In momentul cel mal critic al aficerel după înălţimile Bugiacului, de la 22 Iunie, o grupă de soldaţi, înconjuraţi din toate părţile şi ne voind să «e predea, au fo«t toţi măcelăriţi. După luptă,
11 a afi aflat toate cadavrele fără capete.
    în acreaţi *>. mal mulţi solduţl respândîţl în tiraliorl, i’aO aflat morţi, ou părţile ruşinoase tăiate şi puse in gură. O companie rouă care a VL'iut din depărtare comiterea acestei infamii,
• a indărjit atâta, in cât a a aruncat cu baioneta asupra turcilor, ceea ce a contribuit în parte la succesul acelei zile.
    A dfta zi, la M&cin, a'a aflat o mamă şi doue fete moarte şi legate împreună. Tnrciî, după oe le-au dezonorat, le-a tăiat după braţe şi şanuri, fugii de pele ca cari le-a legat S'a încheiat cuvenitul proces-verbal pentru aceaită cruzime «el-batîcă.
    Perderile Turcilor In lupta de la 22 funie, sunt destul de comiţierahile. Afară de morţi t lăsaţi I* căiup, s'a mal vexut transportându-ae şi în mal multe care.
     Serviciul de la 28 Iunie, 9 ore dimineaţa. —
                                                                                                                                                                                                                                                            Zi maici», 27 Iunie.
     Trupele din al 8-lea corp, urmate de divisia 14-a, au frernt Dunitrea azi in revărsatul zlo-rilur. inamicul a fost respins din cele dVmteiii posjţit. Trecerea ihLrrllwr cu trii|ie se face CArA «listaenle. Itiitiilla urnieazit u ncit.
                                                                                                                                                                                                                                                      Tumu-Mijurele, 27 Iunie.
     Nlcopeil bombardat, arde.
                                                                                                                                                                                                                                                              Gala)!, 27 Iunie.
     Trupele generalului Zinamerraann au trecut toate Dunărea ţi afl ocupat Inacce», Talcea f ffArţova
                                                                                                                                                                                                                                                             Ruaciuc, 25 Iunie.
     Bombardarea Ruşilor a făcut numeroase stri-cArlunl Con sal a tul «ngle, este der.Imat. Consulatele Kranciel, Italiei, Greciei, Germaniei ţi Belgiei sunt vătămate. Consulii Kraoeiel, Kngliterel »' daliei an părăsit oraţul; populaţia ’1-ft imitat
                                                                                                                                                                                                                                                                                        Kuilenge, 20 Iunie.
   Cernavoda, Megidia a'afl golit de Turci. Autorităţile acestor doue oraşe afl plecat cu un tren special. Populaţiile bulgare se urmează contra Turcilor. Ruşii respectă viaţa ţi proprietatea tutelor, creştini şi musulmani.
                                                                                                                                                                                                                                                                                           Londra, 27 Iunie.
   Se de sin in te sgomotul că Rusia ar 11 trimis Serbiei patru milioane ruble pentru armare, in prevederea nnel rupturi, fie cu Turcia, fie cu Anstria.
                                                                                                                                                                                                                                                                                            Viena, 27 Iunie.
   Sgomotrie cari circulă ca raporturile dintre Austria şi Huşi a sunt foarte inoordale, n aiî nici un temei J.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          Celinge. 2$ Iunie.
   Armata MuntenegruluT s'a concentrat în posi-ţil foarte tari )>e Înălţimile despre Spuz şi Pod-goriţs. Moroiul armatei este foarte bur. Principele Ni chita este hotărî t b.l ap ore picior la pi-eioT fic-care palmă de pământ. Cifra armatei turcesc! este de vr’o 48 batalioane de regulaţi.
                                                                                                                                                                                                                                                                                          Londra, 26 Iunie.
   Nu este încă sigur dacă cabinetul va cere a-oiitu an credit de doă milioane hre ştergiingl sad îl va cerc Ia finele sesitmel,
                                                                                                                                                                                                                                                                                   Conalanlinopol. 26 Iunie.
   Principele egiptean Hasan a plecat la Vama. Sesiunea Camerilor • a prelungit cu 15 sile. Sultanul va pleca la Adrianopol Ja finele septâmâ-neî. Intrarea urmatei turcesci la Cetinge est^ iminentă. Se asigurări lupta urmează împrejurul Saturnului. Nu s » mal semnalat vr'o încăierare în partea unde este armata lui Mnhhtar-Paşa.
                                                                                                                          BOCDRESCI w IUNIE
    .Pressa* din 15 Iunie, piiblic.1 un articol Însemnat asupra atitudinel noastre fa^ft cu politica exterioară, şi cu resbelul actual. Ne grăbim a l reproduce, cu atăt mal mult ca Timpul, a publicat deja de la 5 Iunie retlexiunile sale asupra acestor materii In articolul Întitulat : .Câte va întrebIrî," şi suntem fericiţi de a vedea că Presta Împărtăşeşte In totul opiniunile noastre.
    Credem dar că este bine, într'o materie de interes vital pentru noi, de a reveni căt mal ades asupra a-cestel chestiuni, amintind oamenilor de Stat de la putere avertismentul ce le-am dat deja :
    Caveant Consules ne respuhlica dam-num eapiat.
    Pentru acest motiv publicăm astăzi Încă o dată articolul nostru: „Căte-va întrebări: *
  CATE-VA ÎNTREBĂRI
   .Tina din Gestiunile cele mal de viaţă pentru Romănia, este acea a raporturilor ce avem atftt, cu puternica împărăţie ce ocupă teritoriul nostru căt şi oi cele alte puteri care sunt garante legăturilor adevărate Intre guvernul rusesc şi guvernul dictatorial Rosetti-Tlrătianu. Ce aă hotărăt cu soarta noastră aceste doă personagiul'!, arbitri astă-zl al destinelor ^ărel? Nu vrem să ralatăm aci, toate sgo-motele ce circulă, lnteifl. aceste ces-tiunl sunt foarte delicate, şi al doilea, avem prea multă espericnţ,ă pentru a h\a Vii serios libtrta’ta presei sub guvernul demagogiei. — Insă este permis a iutreba, mal cu seamă de cănd cu declararea independenţei tn teoriă, ce măsuri efective se iau de guvern, pentru ca aeest fapt pregătit cu atftta Înţelepciune şi patriotism de guvernul conservator, şi proclamat prin voinţa împrejurărilor sub Dictatura rojitf, să troacă din domeniul dorinţelor în acel al faptelor consacrate şi recunoscute de dreptul public al Europei? Inflăcă-ratele declaraţiunl sunt frumoase, masalalele fac un efect plăcut, cănd noaptea este Întunecoasă; lacrâmile patriotice ale d-lnl Rosetti sunt a-3emeneane preţuite, şi pricepem fărte bine, că inimele simple şi naive să fie adănc mişcate.
   „Nu este însă permis de a întreba: Destul atăta? Ce apoi? Nu sunt de căt, doă mijloace pentru a ajunge la scop. Negociaţiunile saft forţa. Este evident că prin faptul proclamărel independenţei, garanţia celor şapte puteri care era chibzuită pentru ,^tnrea de lucruri stabilită prin tractatul de Paris, este încetată de fapt.
   „Ce s'a pus în locu’l ? Se lucrează ceva într'acest sens? Care sunt speranţele ce mal poate avea Romănia în puterile occidentale? Pe de altă parte, se scie că împărăţia Rusescă. lncepftnd un resbel In contra Turelor, a fixat un scop acestei nobili întreprinderi: Liberarea creştinilor şi mai cu seamă a creştinilor din
cele trei provincii, Uosnin, ITerzego-vina şi Bulgaria de sub jugul otoman. Modul acestei liberări nu este determinat. Este evident însă că. cerinţele Rusiei dinaintea resbelulul, vor fi mal mart astăzi prin însuşi declaraţiunea resbelulul şi că aceste exigenţe vor cresce după fasele şi progresele oştirilor sale. Insă, ceea ce se poate afirma, este, ca independenta României n’a fost nici in programul Rusiei dinaintea resbelulul, nici chiar In condiţiunile intrărel sale pe teritoriul nostru, condiţiunl stipulate şi mărginite prin conven-ţiunea încheiată. Sa schimbat ceva in aceste raporturi? Intr’un cuvent, rolul nostru de buni vecini şi In lesuitorî al Rusiei, a devenit un rol de aliaţi activi? Dacă această alianţă s'a făcut, care ’i sunt condiţiunile?
   „Punem asemenea întrebarea, dacă armata noastră cooperează sa Ci se ţine În defenisivă? Dacă cooperează este cu învoirea Rusiei ori cu riscul şi pericolul seă? OrI-cine înţelege, care ar fi avantagiurile primei combinări, care sunt desavantagiurile celei de al doilea. In fine, Rusia este intru ceva legată cu noT? Dacă face pacea? A luat oare angajamentul de a ne coprinde şi pe noi In negociaţiunl, ori ne va lăsa să eşim cum putem de unde am intrat fără aprobarea şi consiliurile sale? Eată întrebările la care de sigur nu putem da nici un răspuns. Dar am voit să atragem atenţiunea tutulor, am voit să indicăm punctele care trebue să preocupe pe orî-ce romăn cugetător, pe acel, cel puţin, care nu crede că un discurs al d-luî Brătianu, un articol al d-lul Rosetti şi o manifestaţiune cu masalale, desleagă probleme diplomatice, cele mal delicate şi cele mal periculoase!*
   Eată articolul din „Pressa* :
   „Armatele rusescl continuă a trece Dunărea prin mal multe puncturl.
   Atragem atenţiunea cititorilor asupra corespondenţelor ce ni se trimit din diversele oraşe de pe malul Dunărei, şi prin cari, corespondenţii ziarului nostru. In posiţiune de a cunoasee toată veritatea faptelor,
daâ detaliurile cele mal esacte asupra peripeţiilor ce însoţesc acest mare fapt militar.
   Peste curt-nd, pe malul drept al Dunărei, vor fălfăi pretutindeni stindardele armatelor rusescl.
   Acest resultat însă, nu se va obţine fără mari sacrificinrl, cu toate că pănă acum perderile par a fi mal mici de căt se credea.
   In privinţa mişcărilor armatelor rusescl, o întrebare nasce natural în spiritul tutulor romănilor.
   Care este, care va fi rolul armatei romăne, In săngeroasa dramă ce se va petrece In peninsula balcanică?
   Continua-va guvernul nostru a se menţine In „defensivă,* supuindu-se ast-fel voturilor ce aft dat corpurile legiuitoare ?
   Păstra-va el posiţiunea ce avem pănă acum înaintea Europei? posiţiune, ce ne-a creat forţa lucrurilor, şi a căreia responsabilitate nu cade asupra noastră, căci, lntr’adevăr, pe de o parte toate puterile garante aă înţeles, că era imposibil şi că ar fi fost o imensă nebunie a încerca a ne opune intrărel armatelor ruseşti pp teritoriul nostru, iar, întru cât privesce ruperea legăturilor noastre cu imperiul otoman, Poarta însăşi a sevărşit acest fapt, incepănd răsboiul în contra noastră şi noi nu am făcut, de cât a lna act de posiţiunea ce ni se crea. Poarta, prin greşalele şi nesocotinţa conduitei sale, ne-a creat o posiţiune foarte bună înaintea diplomaţiei europene.
   însăşi independenţa Statului Român, nu este atât guvernul şi corpurile legiuitoare cari aii proclamat'o ci sunt tunurile turcesci, cari cu barbarie aO Început a bombarda oraşele noastre deschise şi a devasta o ţară liniştită, cu care nu eraă In rSsboid; sunt tunurile turcesci cari afi proclamat’o şi anunţat’o Europei.
   De aceea, ea nu a ridicat objec-ţiunl serioase din partea nici unuia din cabinetele puterilor garante şi opiniunea publică europeană a prii-mit'o lntr'un mod favorabil.
   în viitorul congres, plenipotenţia-ril cel mal rSiVvoitori Statului ro-
 FM DTmSA.
                                                                                                           OCOLUL PAMENTULUI
                                                                                                                           In
                                                                                                                 80 IDE ZIT-E XXVIII
   Trenul, plwă0d de I» Laciiî-SSrat, «lin itaţia OţdTOi ^ indrepM spre irefizK noapte pKnS la VeW-river. 8trSMIn«« «le la San-Pranciaco pkn» ard TT’0i no]j „„t* mile. De !.« ar«-«t pun» in*», reluă direcţia «pre r?-•ărit printre locurile accidentale aîe mur-telul Vanunţi.
   La 10 ore aaar», trennl „ opri l« «taţi» Fort-Bridf-er, da „nrte p,„j ^ ,R dof-zecl mile mal departe, lntr* în „tetele Vyoming, - rechi. D.Vo)., _ armhnA toată valea Bitter-crerk, de nnde cnrfţ o parte din apele care formeară -imtemnl hy. lîrojfTHrtc din Colorado.
   A doa *?, 7 Decembre, trennl 0p^ nn caart de orS la staţia <}reeB_rjTer
ZKpâdacXrn'te mulţii în timpul nopţtjî,am«i-
tecatA InfiX'tti ploaie, «e eam topise, ett ud maţ pnt«n jicni meranl tretinlnf.1
    Totn’şî vreniile rele nelinişteai! pe Ven-tnrS-Lnmp, ciîcî ^rlîmfldiren 7.Kpe7.eî inglo-dind roatele vaj^onulnî, ar fi compromis fAră îndoinlX cSUftoria «tâpilnnlnî sffi.
    ■*Ce grind nîlstrnşnic, — îşf zicea el,— a mat avut pi stslţâhnl meîl sa cfil Btorenscil iarnaî—Nn pntea oare sX aptepte vremea banii? In acel timp bietnl biliat seîngrija numai de starea cern lut pi coborfirea tem-peratnreT. Mistres Anda insa avea griji mal ▼■iT, dar din nltii cansîl.
    La gara Greer-river caţl-va călători se coboriserK din vagoane pî se plimbau pe chpIfl,apteptAnd pornirea trenului. Prin geamuri, t6n£ra fenice recanoscn pe colonelul Stamp I roctor, acel American care fusese apa de grosolan cn Pileas Fogg în meetin-gnl de Ia San-Erancisco.
    Mistres Anda, nevoind să fie /.aritil, se retrase înapoi.
    Această Sntftmplare mipcă mnltpe t^nSm famee. Ea se legase de omnl care, orT cfitS recea!3 aven, în fie-care r.\ însă îl da probe de ce! mal absolut devotament. Nu înţelegea, fără îndoealS, toată adâncimea sim-ţrmfintulnî ce T inspira salvatorul el, pi acest (rimţiinfint nu ’l numea încă de căt reennoscinţfl, dar fără voe, inima nî vorbea alt ceva. De aceea i se pi strftnse inîain,
când recunoscu pe grosolanul om, căruia <L Fogg, acum sa îl mal târziii, îl va cere seamă de purtarea sn. Fără îndoială, numai întâmplarea aduse in acel tren pe colonelul Proctor; dar fiind aci, oa trebuia să împedece cu orî-ce preţ ca d. Fogg aă nn ’şi poată zări adversarul.
   Mistres Audn, când plecă trenul, profită de momentul când dormita d. Fogg, şi spuse tot luî Fi.v şi Veutură-Lume.
   «Acel Proctor ein tren ! — strigă Fiz.— Hei bine, liniştiţi-rA, doamnă, inaiute d’a întâlni pe. „ . . d. Fogg, se va întâlni cn mine! îmi pare că, in acea afacere, eă am priimit cele mal grave insulte!
   —      Şi, în cele din urmă.—adăogi Vfin-tnră-Lnme,1 — rre însărcinez efl ’) potolesc, ori cât de colonel ar fi.
   —      Domnule Fix—zise mistres Audn,— d. Fogg nn va permite nimenuT să’l r?s-bnne. Ein stare,—a zis’o,—să Reîntoarcă in America pentru a întâlni pe insnltător. Dacă ar rări pe colonelul Proctor, nn vom putea impedeca o întâlnire, care poate ml aibă resnltate nenorocite. Trebue dar să nn ’l va/.R de loc.
   —     AI dreptate, doamnă, respunse Fii, — o întâlnire r putea să compromită to-
tul. învingător sau învins, d. Forg ar întârzia, şi...
   —    Şi, —adaogă Ventură-Lume,—aceasta ar merge biue pentru geotlemamde la Re-form-Clab. Peste pntru zile vom fi Iu New-VorklHel bine, daca în timp de patru zile stăpânul meu nu se dă jos din vagon, putem spera că întâmplarea nu ’l va pune faţă ’n faţa cn acel blăstemat American. Totuşi, putem opri...»
   Convorbirea încetă căci d. Fogg se deşteptase şi privea câmpia prin geamurile stropite de zăpadă. Mal în urmă însă, fără să fi auzit de stăpânul seă şi de mi-stres And», Vfcntură-Lume zise agentului poliţienesc :
   —    * Adevărat este că te-aî bate pentru el?
   •— Voifl face totul ca să’l pot aduce via în Europa!» respunse Fii, cn un ton care arăta o nemlădioasa voinţă.
   Vfintură-Lnme simţi ca nn fior trecân-dn’î prin tot corpul; couvincţiile luî însă în privinţa stăpânului *&A,nn slăbeau de loc.
   Afla-vor vre-nn mijloc de a reţine pe •L Fogg în acel compartiment, ca să înlăture ortac întâlnire cu colonelul? A-ccasta nu era cu neputinţă, gentlemanul ftve-id o fire pnţin curioasă. Tn tot caşul,
agentul poliţienesc crez o că a găsit nn mijloc, cuci peste câte va minute zise d-luî Fogg:
   —     Sunt lngî şi nrite orele, d-nuîe, petrecute ast-fel în drumul de fer.
   —      In adevăr, — răspunse gentlemanul, — dar trec.
   —      Pe vapor, — adăogi agentul , — aveai obiceiul de a jnca whist?
   —      Di, — respuDse Fileag Fogg,—aici ar fi greă. N’am nici curţi nici ca ciue jnca î
   —      Dacă este pentru cărţf, le vom afla lesne. In tonte vagoanele americane se vind cărţi. Cât pentru partenar, dacă din în-tumplare. doamna. . .
   —     Fără îndoială, d-le — răspunse în grabă tânăra femee, — cunosc whistnl. Fac parte din educaţia englesă.
   —     Şi efl,— /.îse Fix,— ani pretenţia d’a fi un bun jucător. Suntem trei şi un mort...
   —     Cnm veţi avea plăcere, domnule, reaprinse Fileas Fogg, InoAntnt că ’şt va jnca fuvoritnl joc chiar în vagon.
   VCntnră-Lume se duse se caute cărţî, şi îndată se întoarse cu doi pachete, şi toate trebuincioasele. .locul începu. Mistres Audă scia binişor jocul, primi chiar cftte-va complimente de In severul Filenft Fogg Cât
                                                                                                                                          T I M P «7 L

   mân, vor găsi cu nnevoe argumente serioase peutrn a ne acnsa de con-duitn ce nm ţinut până acum.
    Cari sunt, cari vor fi avantagele pentru Statul Român, de vom eşi din această posiţiune şi vom lua o-fensxva, trecând Dunărea, atacând armatele turcescl pe territorinl turc, şi luând parte activă la râsboinl ce se desfăşură înaintea noastră?
    Şi, mal ântâiâ, in ce condiţiun! vom lua parte la acest răsboid?
    Vom fl uniţi cu Ruşii, prinfr’un tractat de alianţă, espunânuu-ue astfel Împreună la şansele răsboiulut, sad vom opera isolaţlî
    in caşul d'ântâid, prevăzut’am şi stipulat’am cu precisiune , intr'un act diplomatic internaţional, avantagele ce ar putea resulta pentru noi din o asemenea cooperare?
    in caşul al doilea, calcnlat’am, cu sânge rece şi cu prevedere de oameni politici, eventualităţile viitorului?
    Fie-care înţelege reserva ca tre-bue să ’şl inspire ori-ce publicist, abordând asemenea grave cestiunl.
    Nu seim chiar, până la ce punct ne este permis ale tracta, având in vedere starea de asediu, sau legea marţială subt care ne aflăm.
    Ne mulţumim dar, pentru astăzi, a pune cestiunea, făcând apel la patriotismul şi înţelepciunea guvernului nostru, şi arătându'l teribila responsabilitate ce apasă asupră'l, responsabilitate, ce este cu atât mal mare, cu cât oposiţiunea a găsit patriotic de a pune armele jos şi a nu’i pune nici un obstacol in aceste solemne momente, în cari se adâ naţiunea.
    Cu cât libertatea de acţiune a guvernului este mal complectă, cu atât şi responsabilitatea sa devine mal mare.
    D. Preşedinte al consiliului şi d. ministru al afacerilor Btreine vor înţelege, şi trebue să Înţeleagă aceasta, căci domniile-lor sunt astăzi cele două personnge, asupra cărora cade mal presus de toate, respun-derea situaţiunel! “
   Faimoasa alegere a D-luI Negu-licl în colegiul al IV de Bolgrad ne dă ocasiunea de a spune râte-va cuvinte despre prefectul D-luI Brătianu In acel judeţ.
   D. Boldur Lăţescu s'a numit prefect sub L. Oatargi: n'a stat mult Insă. ci fu destituit pentru abusurile sale.
   Devenit apoi agent rl roşilor, deputat, D-sa a propus şi votat punerea sub acusaţiune a binefăcătorului sed: şi In cele din urmă a a-
pentru agenta), era jucător însemnat şi demn d'a se măsnra cn gentlemanul.
   * Acum,— îşi zise YAnturK-Lnme, — îl ţinem. Nn se va mal mişca !»
   La un-Bpre-zece ore dimineaţa, trend ajunsese punctai de nade se împarte apele către cele doă oceanorî. Era la PasHe-Brid-ger, la o înălţime de şapte mii cinci snte doă-zecl şi patru picioare engleae, nivelai mărel, nnnl din punctele cele mal înalte ale liniei printre mnnţif St&ncoşl. Dopa ce străbătură vr’o intă de mile. călătorii în fine, începuseră a vedea lungile câmpii cari se întind până la Atlantic, şi pe cari natura le-a creat aşa de facile pentrn stabilirea unei căi ferate.
   La amiazî, călătorii zăriră nn moment fortnl Halitk care domină partea locnlnl. Câte-va ore încă şi se term-na toată străbaterea munţilor Stâncoşt. Potean dar să spere că nici o întâmplare nu va împedica mersnl trenului în această periculoasă stră-bntere.
   Zăpada încetase. Vremea să răcea. Paseri mari, speriate de locomotivă, fngeaU in depărtare. Nici o fiară, nrs aafl Inp, nn se mal zăria pe câmpii. Era deşertai in imensa ini goliciune.
   După nn deiun destul de bine aervit, chiar in vagon, d. Fogg şi pnrteneriî săi tn-cepnseră nesfârşitul whist, când niBceşoe-rătnrl resnnară de odată.
   Trenul se opri.            (Va arma.)
juns prefect Iu Bolgratl. Eatft titlurile ce ’şl-a creat la Încrederea D-lul Brâtianu, care astăzi se vede constrâns a destitui pe fratele şi amicul B. Lăţescu, ba cine ştie poate cbiar că va avea a l înainta justiţiei.
   Toate păcatele sâ plătesc mal curând, saft mal târziu; eatâ morala ce resultă din toate aceste pentru D. Boldur Lăţescu.
   Ciue nu 'şl aduce a minte ce iu-dignaţiune manifestau demagogii noştri, de câte ori sub guvernul conservator, era vorba de a se vota paragraful fondurilor secrete.
   Aceste inime nobile eraii revoltate de a vedea acordându-se guver nulul nişte bani a căror Intrebin-ţare Înjoseşte demnitatea omenească, degradează pe cetăţeni, încuragiazâ spionagiul, aminteşte inchiziţiunea, şi nu mal ştim câte alte secături tot aşa de proaste şi de mincinoase.
   Ce vedem Insă?
   Camera radicală votează D-luI Brătianu 60,000 franci pentru fonduri secrete. Adică aceeaşi sumă pentru aceeaşi destinaţiune.
   E! cum remâne acum cu demnitatea omenească, cu corumperea cetăţenilor, cu inchiziţiunea, etc. ete.?
   O! fraţi căusaşl1 pe lângă toate cele-l’alte, tot panglicari aţi fost şi veţi românea.
                                                                                            DIN AFARA.
In sflrşit cestiunea coresponden-denţel diplomatice Intre principele Gorciacoff şi lordul Derby, prin mijlocirea comitelui Şuvaloff, e pe deplin lămurită; In şedinţa de la 23 Iunie a parlamentului, lordul Derby1 a comunicat doufe scrisori, una adresată la 6 Maid comitelui Şuvaloff de către lordul Derby, earâ alta adresată la 30 Maiu tot comitelui Şu-valofl de către principele Gorciacoff.
Lordul D rby declară in scrisoarea sa, că Englitera se va menţinea In neutralitate câtă vreme va fi vorba numai de interesele Turciei; dacă ar fi Insă ameninţat canalul de Suez, dacă Egipetul ar fi tras in cercul operaţiunilor, dacă s’ar intenţiona vre-o schimbare privitoare la Dar-danele, ori dacă ar fi ameninţat Con stantinopolul, Englitera se va simţi jignită în propriile sale interese.
   Principele Gorciacoff, respunzând la acestea, declară că Rusia va respecta interesele Engliterel, câtă vreme Englitera va rămânea neutrală. Relativ însă la Constantino-pol şi la Dardanele respunsul e totuşi cam reservat. De şi declară că Rusia nn voeşte a cuceri Constantino-polul, lasă a Înţelege că ocuparea lui provisorie ar fi cu putinţă. Cât apoi pentru Bosfor şi Dardanele, principele Gorciacoff cere d’adreptul unele schimbări — In urma comunului acord al puterilor.
   In sflrşit principele Gorciacoff declară, că ţarul mi va depune armele înainte de a fi garantată soarta creştinilor din Orient, fără deosebire de rit sah naţionalitate.
   De şi desminţirile relative la alesurile militare ale Austriei urmează a se arunca în public, ziarele chiar şi cele oficioase, atât din Pesta cât şi din Viena, privase mobilisarea parţială ca un fapt împlinit, constatând că toate desminţirile sunt numai adeveriri reservate.
   Ştirile ziarelor din Viena sunt cu atât mal probabile, cu cât ele par a fi sprijinite prin faptul, că ,Wiener Zeitung* * publică numirea generalului IvanovicI ca comandant şi a colonelului BOttner ca şef de stat-major pentru divisiunea 18, care este cu comanda centrală In Zara. Ast-fel generalul IvanovicI, un cumnat al lui Rodirii, primeşte comanda graniţelor despre Bosnia şi llerţe-govina, pe care până acum o avea Rodich Insu-şl.
    După „Koln. Ztng.* relaţiunile Intre Poartă şi ambasadorul englezesc Lsyard, sunt Intru cât-va încordate. Luyard a propus Porţii neutralisarea Canalului de Suez; marele Vizir a respins insă această propunere, o-biectftnd, că In asemenea cas ar fi cu putinţă ca Poarta să fiâ silită a da In apele sale adăpost vaselor ine-micp, — De asemenea Layard a consiliat pe Poartă să publice o amnestie generala pentru Bulgarii compromişi In răscoala din anul trecut, şi acum sunt Insă vr'o 200 din aceşti nenorociţi Iu temniţele turceşti. — In sfârşit intrigele de palat sunt cu deosebire elementul, care face, ca răscoala între Layard şi miniştri Porţii să crească de pe o zi pe alta. In deobşte se persecută toţi demnitarii otomani, care ad fost crescuţi In ţările apusene, ori stnd astăzi In re-laţiunl cu streinătatea.
    In Franţa s’aft început pregâtirilo pentru viitoarea campanie electorală, încă de pe acum organele administrative şi poliţieneşti împedică ori chiar interzic vânzarea cu numărul a ziarelor radicale. Cu deosebire m provincia aceste ziare se răresc de pe o zi pe alta. De altă parte, discursurile pe care Broglie, Fourtou ori Decuzes le afl ţinut îh cameră s’ad tipărit In fol volante, se Împart şi se lipesc pe păreţi. — Cel puţin aşa se zice prin cele mai multe ziare, ce ne vin din Franţa, Austria şi Germania.
                                                                                    SITUATIUNEA
                                                                                Armatelor beligerante din Asia, de la 1 ;i pănă la 15 Iunie:
   Operaţiunile ruse aU conservat în această parte a teatrului resbo-iulul caracterul lor ofensiv. Se ştie deja că la 30 Mal, cavaleria ru-seasă bătuse la Begli-Amet un corp de cavalerie turcească ; In urma a-cestel lupte, inimicul se retrase cu mare grabă de cea parte de Saunlug, lăsând In mânele unui corp volant de cavaleria rusă, toate bagajele şi campamentul seU.
   Grosul forţelor a generalului Loris Melicoff, după ce a alungat toate trupele turce din sarijacul Karsu lui, trimese în direcţiunile diferitelor puncte fortificate care înconjură Karsul, un oare-care număr de recunoaşteri; In aepst timp cele două corpuri care alcătuesc flancurile armatei din Oaucasia (adică acele de la Ardahan) continuau mişcarea lor înainte, ameninţau pe turci in flancuri şi ’I sileau să se retragă fără luptă.
   Ast-fel la 1 Iunie, o coloană rusă p&răsesce Ardahanul, strebate In marş forţat pănă la Peniak, soseşte adoa-zi la Olti şi pune mâna pe acest oraş fără luptă.
   Cavaleria rusească percurse cele 115 verste care despart Ardahanul de Olti In 86 de ore; infanteria In 48 de oare. Acest marş a fost cu atâta mal greU, cu cât el a fost făcut pe pământuri muntoase şi în timpul topirel zăpezilor. Ruşii găsiră la Peniak şi la Olti mari apro-visionârl de furage, arme, care, efecte de campament şi altele.
   Detaşamentul turcesc de la Olti, compus de aproape 4,000 oameni, se retrase spre Erzerum.
   Corpul rus de la Erivan care se afla la Surp-Oganesa (mănăstirea Sf. Ioan Baptist) se puse şi el In mişcare ; la 8 Iunie ocupă Karakilisa fără luptă, şi lua şi posiţiunile fortificate pe oare inimicul le părăsise.
   Trupele regulate turceşti, cari ocupau aceasta posiţiune. se retraseră earâşl spre Erzerum, cele neregulate fură împrăştiate.
   In sangiacul Lag'stan (Caucazia) detaşamentul rus Kabulet, trimise de la 8 Iunie numeroase recunoaşteri care suirâ cursul rlulul Aclcuat.
   Detaşamentul Rion aşeză poduri pentru a trece lviustricea şi se ocupă de a construi drumuri pentru a uşura mişcările.
   El se ocupă âncâ de a fortifica înălţimile de la Saluned, ocupate de trupele ruse de la bătaia din 28 Mal.
   Detaşamentul din Sukum-kale, avu
câte-va lncâerărl neînsemnate pe rlul Cadora.
   De la sosirea ajutoarelor aduse de generalul Alkazov, triburile din Caucazia depun armele.
   Pe coastele Mârel-Negre, la nordul oraşului Sukum-Kale, flota tur-ceascâ a bombardat câte-va oraşe deschise. La 1 Iunie, ea Incercâ chiar se debarce la Sotşa; dar trupele debarcamentulul întâmpinate de un foc ucizător, fură constrlnse să se reinbarce.
   Flota turcească, in urma acelei ne fructuoase Încercări, se Îndreptă spre sud, In direcţiunea oraşului Pinunda, situat la 75 de verste departe de Sotşa.
   După cele din urmă noutăţi, marele duce Mihail a făcut In persoană o recunoascere pănă sub focul forturilor Karsulul, ear Mucktar-Paşa, primise un ajutor de 20 de batalioane.          (Steaua Rom&niel.)
      SORI TELEGRAFICE
                                                                                                                   ale
FOILOR STREINE.
                                                                                                                                                                                                                          Kagnsa, 24 Iunie.
   Snleiman Paşa şi Aii Saib Paşa afi plecat din Daniilogorod, nnde s’a operat combinarea corpurilor lor, şi înaintează spre Cetinie. Se asigură ca Poarta e hotirită a nn mai acorda Mnntenegrnlnl armistiţiH.
                                                                                                                                                                                                                     Constantlnopol Si Iunie.
   O depeşă a Ini Mukhtar Paşa anunţă că Roşii ar fi fost bătuţi de către trapele otomane la Elbaz. De asemenea se adevereşte oficial ştirea că Rnşii, fiind respinşi de la Wan. s'afi retras la Baiazid. Despre reocuparea acestei fortăreţe ministerial de resbel n'a primit insă ştiri positive. Se crede că ea ar fi fost Inată de către Corzii Ini Ismail Paşa. Mnkbtar Paşa este la Taihodja nn departe d< Delibaba.
                                                                                                                                                                                                                          Rnscinc^ 28 Iunie.
   Se asignră că Abdnl Eerim Paşa, care până acnm stăruia pentrn defensivă, a ho-tărît împreună cn consiliat de resbel, ca numai decât după ce Rnşii vor fi treent Dunărea, să treacă în ofensivă şi să primească între Sistov şi Nicopoli o luptă decisivă.
                                                                                                                                                                                                                           Moseva, 24 Iunie.
   In nrma provocării Curţii de casaţinne tribunalul din Moseva a hotărit a executa sentinţa pronunţată contra Ini Stronaberg. Ast-fel Stroi -berg in cnrend va fi arestat.
                                                                                                                                                                                                                          Belgrad, 24 Iunie.
   Principele Milan s'a întors ert noapte de la Ploeştl, şi a fost primit de către po-pnlaţinne cn entnsiasm.
                                                                                                                                                                                                                    Constantlnopol, 28 Iunie.
   La Taihodja nn departe de F.rzernm a avat loc o mare lnptă. Recoltatul e încă necunoscut.— Căpitanul monitorului cufundat prin torpilă de către ruşi, Saifi, a fost condamnat la moarte.
                                                                                                                                                                                                                          Belgrad, 2S Iunie.
   Se fac toate pregătirile de mobilisare. Ministrul de resbel va adresa Scnpcinel nn memoriu relativ la starea armatei
                                                       DIN INTRU
   ErI, MeronrI 15 Iunie, s'a închis sesiunea estraordinară a Corpnrilor Legiuitoare cn următoarele mesagie DomnescI, cari s’afl citit la Cameră de către domnnl preşedinte al consiliului miniştrilor şi la Senat de către d. ministru al afacerilor străine.
      Domnilor Senatori,
   Alegerea şi convocarea D-voastrâ In sesiune estraordinarâ .sad fâcut de urgenţft In ajunul evenimentelor europene cari ad isbucnit la hotarele noastre şi cari In curând ad ajuns a se des volta In cuprinsul al Însuşi teritoriului nostru.
   Patria noastrâ a fost atrasă In marele vârtej ; Turcia in loc de a ţine seamâ de greaua noastrâ posiţiune, de sforţele noastre constante, de sncrificiele ce un an întreg am fâcut spre ane manţine neutri, ne-a tratat ca inimici, pe toată linia Du-nârel, bombardând oraşele noastre deschise , arzându-ne satele, pusti-ind proprietăţile şi avuţiile private şi mâcelârind nevinovatele noastre populaţiunl rurale.
   Consecuenţl stărel de resbel creată de însăşi Turcia, d-voastră, adevă-raţl representanţî ar voinţei şi al trebuinţelor naţionale, aţi răspuns provocaţi linilor Înaltei Porţi procla-mănd ruperea legăturelor României cu Imperiul Sultanului.
   Constatând imperioasa necesitate de a ne nsigura viitorul, de a feri ţara noastră de solidaritatea faptelor si greşelelor străine, de a fi şi noi un Stat de sine stătător şi răspunzător numai de actele noastre, şi comptând pe sentimentele de dreptate, pe bine-voitorul sprijin al puterilor Garante, d-voastrâ, ln zioa de 9 M&id, aţi proclamat independenţa complectă a României. Nu v'aţl oprit In simpla rostire a acestui mare vot naţional ; D-voastrâ aţi dat guvernului med toate mijloacele pentru ca însuşi, cu arma in mână, să poată lucra ca acel vot să devie o realitate. D-voastrâ aţi dat miniştrilor mei un concurs patriotic şi constant In satisfacerea trebuinţelor ţârei. De şi activitatea d-voastrâ a fost reclamată şi dată lntr'o sesiune care ţine de două luni acum Împlinite, guvernul Med nu s’ar fi, nici chiar acum, lipsit de cooperaţiunea d-voastrâ, mal mult de cât orl-când necesară pentru puterea esecutivă In vederea împregiurărilor escepţionale ln cari ne aflăm ; suntem Insă datori a ţine seamă şi de ocupaţiunile şi trebuinţele d-voastrâ private. De aceea, Mă despart provisorifl de d-voastră, sigur fiind că, la cea ân-tâid mare trebuinţă ce ar reclama consiliile şi hotărlrile d-voastrâ, nu veţi lipsi de a răspunde Îndată la apelul Med.
   In această certitudine, vă esprim dară, ln numele ţărel, recunoscinţa mea pentru marile acte naţionale ce aţi săvârşit, pentru trebuinţele publice ce aţi Îndestulat, pentru concursul luminat ce aţi dat guvernului med. Şi, zicându-vfl: La revedere ln timpuri mal bune şi mal liniştite pentru iubita noastră Românie, ln puterea art. 95 din Constituţiune, declar închisă sesiunea estraordinară a Senatului.
                             CAROL.
   Preşedintele consiliata! de miniştri, ministru de interne şi ad-interim la finance,
I. C. Brătlaun.
   Ministrul afacerilor străine, Michail Ko-gălnlceann.
   Ministrnl agricnltnret, comerciala! şi lncrărilor pnblice, I. Docan Ministrnl căitelor şi al instrncţinnel publice, G. Chitii.
   Ministrnl justiţiei. I. C&iuplneaua, Ministru de resbel, general Al. Cernat. No. 1,384           1877, Innie 15.
      Domnilor i/eputa(l,
    V’am convocat în sesiune estraordinarâ în ajunul evenimentelor europene cari ad isbucnit la hotarele noastre şi cari In curând ad ajuns a se desvolta în cuprinsul al însuşi teritoriului nostru.
    Patria noastrâ a fost atrasă ln marele vârtej; Turcia, In loc de a ţ;ne seamâ de greaua noastrâ posiţiune, de sforţele noastre constante, de saerificiele ce un an întreg am făcut spre a ne manţine neutri, ne a tratat ca inimici, pe toată linia Dunărei, bombardând oraşele noastre deschise, arzându-ne satele, pus-tiind proprietăţile şi avuţiile private şi măcelărind nevinovatele noastre populaţiunl rurale.
    Consecuenţl stărel de resbel, creată de ânsă-şl Turcia, d-v. adevăraţi representanţî al voinţei şi al trebuinţelor naţionale, aţi răspuns provocaţiunilor Înaltei Porţi, proclamând ruperea legaturilor României cu Imperiul Sultanilor.
    Constatând imperioasa necesitate de a ne asigura viitorul, de a feri ţeara noastrâ de solidaritatea faptelor şi greşelelor străine, de a fi şi noi uu Stat de sine stătător şi respumjâtor numai de actele noastre, şi comptând pe sentimentele de dreptate, pe bine-voitorul sprijin al Puterilor Garante. D-v.. In zioa de 9 Maid, aţi proclamat independenţa complectă a României. Nu v’-aţl oprit ln simpla rostire a acestui mare vot naţional; D-v. a-’ţl dat guvernului Med toate mijloacele pentru



TIMPUL
     ca Însuşi, cu arma In rndnft. sft poatft lucra ca acel vot sA devie uă realitate D-v. aţi dat miniştrilor Met un concurs patriotic şi constant In satisfacerea trebuinţelor ţSrel. ^
      L)e şi activitatea d-v. a fost^ reclamata şi daţi Intr'o sesiune care ţine de doa luni acum împlinite, guvernul mea «u s’ar fi, nici chiar a-cura, lipsit de cooperaţiunea d-v., mal mult de cat ori când necesara pentru puterea eseentiva In vederea Im-pregiurarilor eseepţionale In cari ne aflBm ; suntem Insa datori a ţine seama şi de ocupaţiunile şi trebuinţele d-v. private. De aceea m6 despart provisor de d-v. sigur fiind ca la cea Intaifl mare trebuinţa ce ar reclama consiliele şi hotaririle d-v. nu veţi lipsi de a respunde de îndată la apelul mefi.
      In aceasta certitudine, vft esprim dara, In numele ţerel, recunoscinţa mea pentru marile acte naţionale ce aţi sa vlrşit, pentru trebuinţele publice ce aţi Îndestulat, pentru concursul luminat ce aţi dat guvernului meb. Şi, zicftndu-v6: La revedere In timpuri mal bune şi mal liniştite pentru iubita noastră Românie. In puterea art 96 din Constituţiune, declar Închisa sesiunea estraordinara a Camerei legiuitonre.
                                                                                                                                                                                                                                  CAROL.
     Preşedintele eonsiliulnl miniştrilor, ministru de interne şi ad-interim la finance, I. C. Brâtiann.
     Ministrul afacerilor străine, M. Kogfil-nieeanu.
     Ministrul agricnltnrel, comercinlnl şi lucrărilor pnblice, I. Doeau.
     Ministrul cultelor şi al inatrncţiunel publice, Q. Chlţn.
     Ministrul justiţiei, I. CAmplneanu, Ministru de reebel, general Al. Cernat. No. 1,385.          1877, Iunie 15.
                                                                   S(1R1 OFICIALE
    Raportul d-lul ministru al alaoerilor streine către Măria Sa Demnitorul.
    ,Se aprobă.*
    CAROL,
        Prea /nălţate Doamtu,
    In virtutea legel promulgată in ,Monitorul Oficial* din 20 Martie trecut, am autoriaat pe d. I. BălKceanu, agent diplomatic al Romăniet la Viena, să iscălească imprennă ca d. Tschudi, ministrul plenipotenţiar al Confederaţiunel Elvstice de acolo, protocolul aci anexat, prin care se prelnngeBce termenul regimului provisoriă vamal, prevăzut in declarsţiunea preschimbată la Viena la Decembre 1876.
    Vid dar a vă rnga, Prea inălţate Doamne, să bine-voiţl a mă autorisa să pnblic a-oest protocol prin ,Monitorul Oficial/ precum şi pe acela ce l’am încheiat, in aceiaşi privinţă, cn d. I: A. Kenn. consnl general al Olandei, la 30 Aprilie (12 MaiB) trecut, pentru ca comercial să fie prevenit de prelungirea termenului despre care e vorba.
          Sunt, cu cel mal profund respect, Prea înălţate Doamne,
                                                                                                                         Al Măriei Voastre,
                                                                                                                  Prea plecat şi supus servitor, Ministra secretar de Stat la departamentalul afacerilor streine, M. Kogălnieesnu.
    No. 6,847               1877, Iunie 11.
                                                                                                                            (Traducţiune)
    Guvernul Iuălţimel Sale Prinţului Romă niel şi guvernul Confederaţiunel Elre-Moe, recunoscând trebuinţa de a prelungi ■cadenţa învoeleî provieorie din 28 De-ontnbrs 1676, care regulează relaţiunile comerciale intre Romănia fi Elveţia, subsemnaţii, antorisaţl în formă pentru acest ■fărşit, să convenit de a declara ceea ce nrmeaza:
    învoiala provieorie din 28 Decembre 1876, care regulează relaţiunile comerciale Intre Romănia şi Elveţia, va urma Bă rămână în rigoare încă pe nouă luni, socotite cu începere de la 80 Aprilie (12 MaiB) 1877.
    Drept care a fi semnat declaraţiunea de faţă, şi aii pns pe dănea sigiliu] armelor lor.
    Făcnt în donă esemplare la Viena, la trel-spre-zece lonie, una mie opt sate şaptezeci şi şapte.
  (8emuat) I. de Blliceanu.
                                                                                                                                                                                                                                                    (Semnat) Teschudl.
                                                                                                                            (Traducţiune)
  Domnnl Kogălniceann, ministrul afacerilor străine al Rom&niel, şi
  Domnul Reni-, comnl general al Olan-
dei, formal antorisaţl ds guvernele lor respective, intrnnindn-se astă/.î la ministerul afacerilor străine, s’a dat citire declara-ţiunel preschimbată, în BucurescI la 26 Decembre 1876 şi la Haga la 25 Ianuarie 1877, între escelenţa sa d-nul Van der DoOs de Villebois şi d-nul lonescn.
    Domnnl ministru al afacerilor străine şi d-nul consul general al Olandei, după ce afi constatat că circonstanţele n'afi permis ambelor guverne să împingă mal departe negociările directe pentru o conven-ţiuue de comercifi, d-nul ministru al afacerilor străine a fost autor isat, in puterea nnel legi promulgate la 25 Martie 1877, a prelungi încă cn nouă lnnl. durata regimului inaugurat prin declaraţiunea din 26 Decembre 1873 şi 25 Ianuarie 1877, şi d-nul consnl general al Olandei, fiind an-torisat a declara diu parte1! că guvernul săfi acceptă această prelungire, e’a luat reciproc act de aceste angajamente şi ministrul afacerilor străine şi consulul general al Olandei afi pnB semnătura lor tu josul acestui protocol.
    BucurescI, 30 Aprilie (12 Mnifi) 1877.
    (Semnat) Kogllniceanu.
                                                                                                                                                                                                                                                    (Semnat) I. A. Keun.
        (rea [nălţată Doamnă!
    Doamnele Israelite din capitală pătrunse de gravitatea stărel, in care seallă iubita noastră Ţară, şi animate de dorinţa a contribui şi ele, cn căt pot, la alinarea suferinţelor luptătorilor pentru onoarea şi salutul patriei, afi format un comitet, care s'a ocupat şi ae va ocupa cu strângerea de obiecte menite pentru realisarea acestui nobil scop.
    Impulsinuea dată de Măria Ta în adănca şi părintească solicitudine pentru patrie, avântai imprimat tntnlor copiilor Ţărel, prin ina.tnl e. mplu al mamei noastre, ne a servit de stimnlaţinne şi ne am silit a dovedi, că inbita noastră Suverană nn a făcnt nn apel zadarnic către fiicele el.
    Cn profund respect ne representăm înaintea Inaltolni Tron al Măriei Tale şi cu umilire ’ŢI supunem cererea a priimi pre-şedinţa de onoare a comitetului nostru, ca să ne serve de ecurt puternic, iu lucrările noastre pentru binele patriei.
                      Ale Măriei Tale,
                                                                                                                                                                                                                                  Prea plecate şi supase servitoare.
    Charlotte Focsaner, Emilie Elias, Betti Stern, Charlotte S- S. Gntman. Amelie Hornstein, Roşa MarcoB, Anna Vicsner, Clara Staadecher, E.iso Hornstein, Iobanua Veis, Bertha Wiesner, Ecaterine Litman, Sara LazarovicI, Săli Schor.
                                                                                      PENTRU RĂNIŢI
                                                                                         LISTA No. 3.
                                                                                A efect tir ojente pentru ajutorul răniţilor citaţi Români\ ţi adresate
                                                                                     MĂRIEI 8ALE DOAMNEI
   11,448 dr. scamă, 305 Triangnle diferite, 105 perechi ciorapi, 8 halatnrl, 117 cămăşi, 114 cearşafuri, 10 perne complecte, 23 feţe de perne, 53 perechi ismene, 199 bandage diferite, 526şi3şijum. coţicomprese gănrite, 212 comprese, 259 bouete, 60 prosoape, 15 săculeţe cu picăt. de Da-vila, sahar etc. 6 perechi papuci, 5 pla-pome de rară, 17 batiste, 8 halatnrl, 6 sticle rin bordeaux, 2 legături vată, 5 bucăţi organtin, 17 coţi exfort pentru hala-turl, 2 legături de atomah, 1 şi jum. coţi guta percha, 3 şi jum. oca Băpun.
                                                                                                        LISTA No. 2.
                                                                                             A efectelor oferite pentru ajutorul rataţilor os ta fi Român), ţi adresate
                                                                                                  MĂRIEI SALE DOIMNEI
   53 cămăşi, 6 idem de flanele, 21 ismene, 172 bonete, 110 perechi ciorapi, 43 prosoape, 12 perne, 1 plapămă de vară, 1 idem de cancinc, 3 bucăţi organtin, 15 halatnrl, 350 bncăţl comprese, 12 butelii cn vin ne-grn şi alb, 68 bncăţl burete, 12 pahare de tinichea, 1 lighean, 2 scuipători, 1 oca ceai rnsesc, o jnm. oca fior chamani, 30 pilote pentru ace, 30 cearşafuri, 300 bucăţi făşii, 300 idem comprese gănrite, 150 idem bandage găurite, 258 idem triangnle, 4 săculeţe cn picături dr. Dările, 96 bandage de cerp, 21 linguri, 21 furculiţe, 18 cuţite, 2 cuţite de bucătărie, 2 iingnrl strecurătoare, 1 lingură de fer alb, 6 linguriţe 7 Baletle, 3 oca săpun, 1 căpăţână /.ahar, 3 sticle cn vin alb, 4 sticle pentrn apă, 25 oca soamă, o jnm. ooa gnş,o |um. oca zabsr. Diverse obiecte chirurgicale in valoare de 110 lei noi.
                                                                                                                            LISTA
    De oheetete adunate de Ia membrele Soeit-tăţel 4Armonia^ a damelor israel ’e Spaniole din Dueitrescl, pr.n iniţiali: a presedinefi i rmos a (Joien născută ferma, ţi adresată
                                                                                                                  MĂRIEI SAI.E DOAMNEI
    Ermosa Cohen născută Fermo, 300 dr. scamă, 6 fsşe, 7 triangnle, 125 dr. comprese şi 10 săculeţe cn medicamente an-ticholerice.
    Itosa Goheu, 12 batiste, 12 prosoape, 12 perechi oiorapi, 3 cămăşi şi 3 perechi ismene.
    Buca Bnlly, 2 covertnre.
    Sara Alseh, năsentă Gropper, 300 grame scamă, 100 dr. comprese şi 6 făşl.
    Rebeca Nnhmias, 2 bncăţl tifan.
    Lea Nahmias, 6 ciarşafnrl.
    Veneziana M. Cohen, 3 cămăşi, 3 perechi ismene şi 12 prosoape toate de olandă.
    Mazal Banan, 200 dr. scamă 2 trian-gule, 6 comprese şi 6 prosoape.
    Sara Colmi, 100 dr. scamă şi 3 perechi ismene.
    Ernestina Creţu, 400 dr. scamă, 16 tri-angnfe, 6 prosoape 133 dr. comprese şi 100 dr. ceai.
    Sara David Maer, 100 dr. scamă, 4 făşl, şi 6 triangnle.
    Io9efina Fermo, născută Cohen, 6 cămăşi ar.fort, 6 perechi ismene, 6 prosoape, 6 cntil sardine şi 2 cotii bisenite.
    lenta Galer Susan, 200 dr. scamă.
    Muica Franca, 2 cearşafuri şi trei perechi ciorapi.
    Sophia Salmi, 1 pernă umplută cu lână 2 cearşafuri şi 2 cămăşi.
    Rachel Mitranv, 2 cearşafuri 4 trian-gule şi 2 făşl.
    Ester Ruso, 1 cămaşă, uu cearşaf, 1 pereche ismene şi un prosop toate de olandă.
    Rebeca Albala, născută Fermo 2 coverta re.
    Lucia Mitrani 2 cnvertnre.
    Luisa Goldental, 4 cearşafuri, 2 cămăşi 12 bonete 12 triangnle, 3 făşl şi 100 dr, comprese.
    Baca Benzal, 1 (• săculeţe cn medicamente anticholerice.
    Hanna M. Swartz, 200 dr. seamă.
    Rachel lacob Cohen, 130 dr. scamă.
    Palamba Elias, 6 cămăşi şi 6cearşafuri.
    Boli/.a Eschenazi, 2 prosoape şi 1 pereche ciorapi.
    Sara Hasan, 100 dr, scamă şi 12 prosâpe.
    Ester Fermo, 2 dnzine ciorapi.
    Zimbnl Susan, 12 triangnle.
    Bvja Benjamin, 6 batiste, 6 lingura şi 1 una lingură mare.
    R-beca larhi, 0 prosoape.
    Lea Hodara, 6 prosoape.
    Ester Susan, 2 cearşafuri şi 2 triangnle.
    Vida Abraham Cohen, 100 dr. scamă.
    Rachel Alralaz, 235 dr. scamă.
    Mari S. Mitrani, 1 cutie cu 100 ţigări,
                                                       SOIRILE ZILEI.
   Cu trenul de astă-zl ad sosit In ornşul nostru căte-va regimente de circazienî, destinaţi a merge la armata rusă, la Dunăre.
    Aflam ca de vr’o şease luni de zile sergenţii noştri de oraş nu sunt plătiţi, şi ca din aceasta c&usa el sunt reduşi la cea mal estrema lipsa.
    Recunnascem ca timpurile sunt grele şi ca crisa’l mare, ori cum Insa capitalistul nostru primar nu poate face vre un chip sa aline cu ceva macar nevoia bieţilor noştri guar-diştl?...
                                                                                                                                                                                                                                 (Steaoa Românie)).
   Armata 'rusa trece merefi Dunărea prin mal multe punte. Chiar In apropiere de Silistra ad trecut un numâr Însemnat.
   Ni se asigura ca chiar marele Duce Nicolae a trecut cat-va timp peste Dunăre pentru a observa posiţiile.
   Principele Gorciacoff a făcut erl o visita d-lul G. Filipescu.
   Iacă cftte-va soiri .oficiale1 despre luptele ce s'a urmat In puntele următoare :
   Calafat. La 14 Iunie 12 ore, toate bateriele de la Calafat atl Început focul asupra Vidinulul.
   Focul era foarte bine îndreptat, nat fel In cat moara cu abur din Vi-din a primit 10 lovituri şi se crede ca mult timp nu va mal fi In stare
a funcţiona; cartiarul din jurul moa-rel asemenea a suferit foarte.
   Bateria da la castelul bulgar a fost redusa la tăcere pentru tot restul zilei şi părăsită de tot personalul iei.
   Vidinul a fost incendiat In urni multe locuri şi incendiul a durat pana noaptea ; vasele din purtul turcesc ud fost asemenea atinse. Canonada a durat aproape fi ore. Tirul turcilor era asemenea bine Îndreptat dar mare parte uin obuse n’afl eclatat.
   Avem a deplânge moartea sergentului din regimentului 1 de artileria, C. Popescu, rănirea căpitanului de geniu Botez şi a soldatului 1. Porcarii din artileria.
   Comanda a Început din nod astdzl la 7 ore.
   Cele din urma scirl primite la 11 ore, ne anuncia ca, la acea ora, bombardarea continua. Tragerea artileriei noastre a fost precisa: pana a-tuncl nu era nici un accidinte regretabile.
   Moralul oficiarilor ş’al trupelor e admirabile.
   Bechet.— La 14 Iunie bateriele romane de la Bechet ad Început a bombarda Rahova tot pe timpul când şi cele de la Calafat Începuseră bombardarea Vidinulul.
   Focul a durat pana la 6 ore seara.
   Aci, n'aveni a regreta nici o per-dere, de oare-ce obusele turcescl n'ajungead pfinfi la bateriele noastre şi cele mal multe erad Îndreptate asupra localului supt-prefecturil.
   In Rahova se crede a se fi făcut Însemnate stricacinnl. Chiar konakul paşel a fost lovit de obuse.
   Pe la I jum. ore, Turcii ad Încetat d'a rdspunde. Causa acestei Încetări este, ca ad voit se strămute tunurile unei baterii careia i-se cau-sasera mari stricăciuni prin esplosiu-nea efttor-va obuse chiar In Intrul iei.
   A seara Giurgiul a fost bombardat din nod de către artileria de la Rusciuk: Focul s’a Început pe la ora 6 şi trei sferturi. Artileria rusă de la Slobozia a ripostat.
   Focul a durat din partea Ruşilor pana la S ore 20 minute şi pana la 8 şi 35 din partea Turcilor.
   In Giurgiu s’a făcut oare-carl stricăciuni: moara cu aburi a d-lul Di-mitrie Bădulescu a luat foc; n’am avut Insă nici un mort saCi rănit.
   In Rusciuk, s’a vfizut foc chiar de la 7 ore.
   Bateriele romane de la Islaz ad Început erl un foc vid asupra trupelor turcescl de pe cel-l'alt ţârm. Această canonadă era susţinută de un detaşament de cavaleria, care operează pe ţărmul drept al Oltului.
   {Resultatul proceselor judecate de către curtea cu juraft de la 1—13 Iunie. — 1 Iunie, Gb. Roşu acuzat pentru că prin lovituri cu voinţă a cauzat omor cu voinţă : achitat.— 1. Iunie, August Donat pentru că prin Curierul Balassan a ultragiat pe Dl, Ghinescu ajutor jnd. ocol. 1 din l&şl; achitat. — Oh. Neacşa pentru falş : achitat.—3 Iunie. Iancu Tănase pentru tâlhărie : condemnat la 3 ani închisoare.— 4 Iunie, Dimitrie Brânză pentru tâlhărie; cond. la 2 ani închisoare.— 6 Iuuie, V. I. Neculau p. falş In acte publice şi private, delapidare şi Înşelăciune : achitat. — 7 Iunie, Dimitrie Anton Torna pentru omor cu voinţă şi precugetare : achitat.—8 Iunie, Filip Vigniarschi pentru tâlhării : condamnat la 2 ani Închisoare.—9 Iunie, loan al Măriei p. omor : cond. la munci silnice pe viaţă.—10 Iunie, Gh. Saleincu pentru tâlhării: cond. la 1 an închisoare.— Cost. Văntu şi Gh. Damas-chin p. tâlhării : cond. la căte 5 ani Închisoare.—1. Gogia şi I. Ciolan tăi-nuitorl de tălharia făcută de Văntu : cond. cel lutăid la 1 lună Închisoare şi cel de al doilea : achitat. — 11 Iunie, Mandachi Grumatescu pentru tâlhărie : cond. la 6 ani închisoare. —Th. Colibă p. tâlhărie : achitat.— 13 Iunie, Uie Cucoş şi Iosip Rusu p. tâlhărie : cond. fie-care la căte un an de închisoare.
   SOCIETATEA „ECONOMIA“
                                                                                                             Sin
                                                                                                          nocuRE.vCt.
   Domnii Membri al SocietAţel sunt rugaţi, ca In ziua de Duminecă 26 ale curentei luni Iunie, să bine-vo-iasefi a se aduna In şedinţă estra-ordinară In Palatul Academiei, sala facultăţii de şedinţe No. 18, la orele 12 jum. p. m. fiind la ordinea zilei :
   1.   Prescriptul-verbal al adunărel ordinare,
   2.   Raportul Comisiunel verificatoare.
   3. Cestiunea bărtiel-monedă,
   4.   Demisiunea a doul Membri al Comitetului.
   5.   OrI-ce alte propuneri sad ques-tiunl ce se vor mal ivi se înscrie In ordinea de zi.
   p. Preşedinta G. Missail.
   Ofer gratis serviciele mele In arta chirurgicală atăt armatei romăne cat şi armatei imperiale ruse In Capitală precum şi In afară din capitală la o distanţă ce n’ar necesita absenţa mea din oraş peste 25 ore.
                           N.  Tumneu
   Doctor 1d medicinft ţi doctor Incbirorgie de la facultatea din Pari», profesor de clinica chirur-giea'ft la facultatea din Bucuresc!, chirurg ai »pî* talului Colţea din BucurescI.
   0 carte necesară. A eşit de sub tipar o carte pe care evenimentele zilei o fac neapărată ori căruia:
                                                                                                       VOCARrLAR IN 4 LIMBI
ROMANESC, FRANŢUZESC, ROSESC SI TURCESC
                                                                                                       {fi Interprete militaire en Orient) din editura d-lor E. GRAVE st C-nle (Piaţa Teatrului).
   Pentru a da o idei& de coprinaul acestei c&rţl, reproducem aci precuvântarea el:
   Cartea ce Infâţiţ&m publicul ni este reproducerea unei lucrări care a făcut oele mal mari *er-viciurl in epoca resboinlnl din 1855.
   Limba francesă i a conservat ca trăsură de unire intre oficeril ru|1 ţi români căror usagiul acestei limbi te este aţa de familiar.
   A trebuit d altă parte să ie evite întrebuinţarea caracterelor rusescl ţi turcescl, ceea oe arfi reclamat mal multe luni de atuditl am£runtos, apoi d a scuti pe acel căror acăstă carte eate destinată, de studiul fi mal oatenitor al regulilor de pronunţare ţi accentuare, obstaeul <Sre-cum neinvingibil pentru fie-care din aceste limbi |i mal cu aâmft pentru oea turce aci. Aceste dificultăţi au fost invinae, servindu-ne cn caracterele române pentru un aistem fdrte simplu de transcripţie, |i accentul tonic e»te arâtat intr'un mod aţa de facil In cât este imposibil d'a nu 6 înţeles de aonl căror ae faoe o întrebare, nrtirulând tmtr'tm mod neted fi mleltţfibii cuvintele aţa rwa» nml şmif
   Cartea nu coprinde de cât frase preiintând cât s'a putut mal puţine cuvinte, ţi idei simple cari permit celui întrebat d'a răspunde, nu printr'un discurs adesea neinteligibil pentru întrebător, ci printr'un da sdfl <tu, mtmele unui loc, o timpii ari-tam eu mina, mtmele wnaif mmt. Mal cu i4mă în acăstâ privinţâ lucrarea acesta se osibesce de tdte dialogurile destinate a facilita raporturile dintre popdrele străine; frasele acelor dialoguri fiind lungi, ţi răspunsul neconoordând tot-d'a-una cn acela care s’ar putea da, călâtorul începe o onvorbire care '1 este imposibil d'a o continua neputând s& înţelăgâ răspunsul.
                                                                                                                                                                                                                                       Editorii.
                                                          A eşit de sub tipar la Sibiă :
   POMÂRITUL
                                                        NTOCMIT CU OSEBITA PRIVIRE LA GRADINA ŞCOLARA
                                                                    de
                                                              IX COMSIA
                                                        Cu numeroase ilustraţiunf. Preţul unul esemplar un fiorin.
 La Tipografia WEISS 4 THIEL şi la t6ta libririele din ţeră se află de vânzare:
                                                     DICŢIONAR
PORTATIV
                                                    GERMANO-ROMAN
                                                         de
                                                  THEOCHAR ALEXI
                                                    Preţul 3 lei 20 banL
DOCTORUL I. FELIX
                                                                      s’a mntat
IN STRADA CAL0NFIRESCU No. 3.
TIMPUL
COUBS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE
                                                                                                                             Bueuretel, 15 Iunie 1877.
          VALOAREA            Ctrata Olferilo rTBClfl 
                                              Sunt    
Oblig. Rural" . 10",„ lbdt 1 76               70 Vi   
                 » > la sorti -                       
     Impr. Oppenheim 8o/sI866        ---      1 •»    
     Oblig. Domeniale 8% 1871 76 V-  17               
             » > eşitel&sorţ! ---                     
      » Credit fono Rar. 70/0 73     ■>y/,    7 »'A   
         » Credit fono, Urban ---    do               
Impr, Mun. Cap. 80% 1^75      ---    dd               
Pensii (300) dobândi fr. 10   ---    no               
Acţiî Căile fer. rom. 5% 1868 ---    ---              
         9 priorităţi 6% 1868 ---    ---              
         Dacia 0 *• de Assig.                         
       Aot. (fr. 500) 8% l87i ---    200      ---     
       Românit O-i» de Assig.                         
     Aot. (fr. 100) 80/„ 1873 _      43       ---     
Mandate........               _               ---     
Impr. Municipale fr. 10       ---    ---      ---     
  Act. financiare Române 80/5 ---    ---      ---     
Câile ferate Ottomane         ---    ---      ---     
     Act. (fr. 400) S»/o      ---    ---      ---     
     Renta Română . . : . . . ---    ---      * Xm    
           CUPOANE                                    
  Oblig. Rurale p. 23 Aprilie ---    96       ---     
    9 Domeniale espirate      ---    94       93 /,   
      , Fonciare rurale Iolie ---    -•       •---    
     p Comunale , . . ,       ---    ---      ---     
           DEVI8E                                     
Paris.......3 luni            ---    9        ---     
Marsillia......■ .            ---    ---      ---     
Bruoneies........             _                       
Anvers.........               ---    ---      _       
                              ---    ---              
Londra .........              ---    1h       ---     
Londra dornici.6.....         _      _        _       
Amsterdam......               _               __      
Viena                                _        _       
Berlin 10 ^ile......                 _ I      _       
Lipsea ........               _      121 ,    121 .   
Escompt........               ---    - I      ---     
Lira Otoman......             _      M |      _       
Ga ben austr.......           _      --- J    ---     
Agio 0. Argint......          -      -        ---     
                                                                                                                                                                                                                       CUBSCL YIENEI
                                                                                                                                                                                                                 27 Iunie (st. n.) 1877.
Metalice................
Naţionale....................
Renta in aur.................
Liose....................
Acţiunile bSncel ....
CreditnrI................
London ..................
                                                                                                                                                                                                                                Obligaţiuni rurale ungare , temeţvar . .
                                                                                                                                                                                                                                 , transilvane . Argint in mărfuri . . .
Ducatul.................
Napoleonul..............
Marc 100..................
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                60 65 . 7:.' 111 7S0 112 12:» 73 72 81 110
70
90
05
10
liO
75
                                                                                                                                                                                                                          50 i 95 10 05 61 80
                                                                            CURSUL DE RERLIN 27 Iunie (st. n.) 1877.
Acţiunile căilor ferate române .     12 4!   
Obligaţiunile române C°j0 . . .      51 75   
Priorităţile căilor fer. rom. 8"/o • 4'i --- 
Imprnnintol Oppenheim . . .          78 20   
Napoleonul.........                  10 2S   
Viena, termen lnng.....              - -     
Paris , senrt.....                   ---     
                                                                                TEATRUL DE VARĂ
GRADINA GUICHARD
                                                                             Astădl şi în fie-care <ji spectacole
  noimi. FBÂNCSSS SI CERHAHK
                                                                         Compania dramatică dirigială si cu concursul artistic al D-lui hi. PA SCAL Y
                                                                                       ANUNCIU
Călătorii la Braşov potaflala institutul
                                                                               Beilor de aburi de acolo, Iu dosul gimnastului român,
locuinţe curate şi biue mobilate, cu privirea spre gradina, precum şi grajduri de cal şi şopron pentrn trasuri, cu preţuri forte moderate.
                                                                                 Direcţiunea băilor de almi i din Braşov.
   la ♦JituM sub-samruţilor a fit «le mIi pr*«A:
   L'INTERPRETE M1LITA1RE
                                                                                                        EN OlUKNT.
   Ur vocabular de buzunar in 4 limbi adică
BOIUNU - FiUNCKSU • BDSO - TDREO
în care se vor afla timbeie rusă şi turcă tot cu litere latine ant-fel compus, în cât fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după regulă. Ca adans conţine «ceat vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele maî întrebuinţate la conversa ţiu ni zilnice.
   Preţul unul exemplar de IG'l pngiuem 32, este 3 fr. şi 50 bain.
   Acest uvragid e o prelucrare a acelui .L’interprete mihtnire en Orient* carea dobândit la 1B54 cn ocasiu resbelnlul ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bnnu] serviciu cure Pa făcut streinilor, şi suntem siguri şi acum va fi această carte prea folositoare, nu numai Ia locuitorii ţarilor ocupate de armatele streine dar chiar d-nil Oftceri noştri şi Rtre-niî vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cu acest vocabular, mal cu seamă in privinţa lim-bef turce, care are destula dificultăţi tu scriptura eî şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în li-tero latine.          Cu stimă
                   E. Grimc - • Comp.
                                                                                                                                                                                                       Podu Mogoşoai No. 40.
Leopold Stern, llZlt
                                                                                                                                                                                                                                                                                      positen r, nles-
ni re» onor. «eî clienţi precum şi la amatori, a deschis im curs de Piuno sera de la b Iv-ug ia cu precill forte moderat, Calea
Moşilor No. 40.
Băile din Zaizon!
   Plăcutele bal de la Z li/.on se alia iutr’o vale îngusta a munţilor, unde sublimitatea serica» a Carpaţilor se uneşte cu grn-ţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi sănătos şi cu fonta ni le sale minerale, cari nil puţine rivale peste tot globul : Fontă n a de iod, forte plăcută lu boul; favorul fon tunel lut Ludovic, cât se pole de limpede, şi baia de fer şi ucid carbonic, cari de 35 de aut aii dat cele mat numerose resnltate escelente de cnră. Kle afl îmbrăcat astarll toaleta lor cea mal nimerită pentru a prii mi cu demnitate pe 6speţiî săli Atât la isvorele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’aîl făcut din no8 reparaţiunî, şi snb-semnatul are ouore a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru tdte mulţumit. — Iu formaţiuni mal de npr6pe la d. I. Weisa, proprietar de Tipografie în Bncoresci.
Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN,
                                                                                                                                                                                                                                arendaşul băilor din Zaizon.
Moşia Boldeşti ;1,
                                    Im
                                    judeţul Ruy.eU în întindere 3.000 pogone, Ia o ora doprtrtare de "ara Mizil. cu case şi magasil sit da eu arenda de la St. «îheorghe 1878. Doritorii se vor adresa la D nu Al. Lahovarv strada Kdntnnei No. 8.
                            «64 «.
0 MORA TRANSPORTABILA r
tile, cu locomobilă şi cele-i-ftlt« unelte, bună de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de venflnre la fabrica
                C. SIEBRRCHT
                                                                                                                                                                     Bncurescî Calea Moşilor No. 116.
                                                                                                        Annncul important
   Una ilin faptele colo icirvţfl al. Urcu înălţatului ao.tra Domnitor, o.te şi nurA-jal ee «fi (lcvolt.it ta 15 M»tfi prin bombardarea nvUlţoI Vidinnlnl când obţinerile inemicelul cpbxjbn forţa in »proj>rier« d® înălţimea Sa. firi a a* da tn lătur! câtuşi dc paţtti din fnţi. bombelor.
   Acrit fapt do maro davo amant pnntru patria şi servicill ca cap al armatei romane, nn p6tc rămânea uepablicat şi da cătra mina prin tablonrf litografica «pra a'l memoria, pHntitndn-le români! prin pereţii in căperilor lor.
   Am fiicut dar de .‘afi litografiat cu con nml mura ..actitnto pa acel tablou, v odor ca intimei cetăţi a VidinulUÎ in marginea Dunăre!, raderea Celafatnlnf şi a bateriilor româneşti, oum şi bombardările de ambelo părţi, aaatnenaa şi toţi d-nil ofiorrl sops-riorl al armatei române şi cri străin!, ce inaoţiufi pe luălţimoa Sa.
   Preţul unu! tablou este numai da duol lei noi. D-nil doritori il vor cere de Ia mine ca trimetrrrn de bani in mărul poştale silfi timbre, calea Vărăreeol Nu. 151. Iţiră in capitală eă află depuse la magaeinele de librării Qraere şi Sotliiey vis-â-vi» de teatru, loauidi strada Lipscani, Stuinbsrg strada (Airol. A 3-ca parte din bani ce se va produce din vâinjar* se vor da din partalul pentrn familiile soldaţilor răuiţl.
   S? mal _ află şi cale alte două bombardării din Vid in şi Tnrlucaia ce s'ad publicat nml nnint».
                                                                                                                                                                                                            t.ocot.-Colone! 0. Pappasoylu.
De închiriat, Z
Ion, nn iatac, o Altă cameră şi nn grajd, preţul pe fî Innl 40 galbnnl. A se adresa la tipografia Thiol & Weia8 «lifl Strada Scaunele No. 88.
î Tn Pionn ,,!n® îngrijit.este, pen-
U U I IctllU, trn plecare , eflin de
inijare. V\ eiss.
Adre»«a In l'tpographia Thlel A
   LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                                    palatul .dacia.*
                                                                              şi la t6fce librăriile din ţeră,
                                                                                     se află de vOn^are :
                                                                               METODA DE CURA NATORALA
                                                                                      drept contrast la
                                                                            VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE
                                                                             Singura şi sigura pază contra morţeî premature şi liingezirel cronice de
                                                                                     Aug. Wilh. Konig.
                                                                                 PREŢUL a LEI NUOI.
                                                                   REGULILE
  CE TREBUE PÂpiTE
                                                                        pentru a
AJUNSE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA
    PREŢUL 50 CKNTIM.
MERSOL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIA
           Bucurescî-Bârboşl-Roman-Suc6va                          Suc^va-Roman-BarboşI-Bucuresci                
                            Tr. ac.   IVen. de pers                                  |Tr. ac. | Trrn 4   r para- 
Bncurescî                   8.13n     10.00»             Sucdva                      Ml p       0 44 a           
Chiti la         n«.        8,*t»n    10.18»             Vreresd               P)"C. Ml |        7.44*           
Plocescl             »      0.5011    12.05»             Paşcani              9      7.07»     10 07 a           
Mizil                p      10 39"    1.15p              Roman                9      MRn        lS.lOp           
Buzeu                9      ll.3«n    2 38p              Bacăfi               9      9 50 n     1-27 |           
Brăila               9      l.5Jn     5.43p     7.15»    Adj ud               9      ll.ltl    .1.21 p           
Bărboşi              9      2 43"     6.25p     9.05»    Tecuci               9      ll.SOn        Mop           
Tecuciu              9      4.38n               11.40*   Bărboşi              9      1.261      7.25 n 8.10 J    
Adj ud               •      5.58"               t.lOp    Braila                      | <i».     8.10 n   8.48»   
B acă fi             •      7.33 a              3.l2i    Buzeu                9      ftJ7               12 lOp   
Roman                •      9.05a               4 5tp    Mizil                9      e.id.1             1.24 |>  
Păşeanî              •      1                   4.58"    Ploescl              9                         2.46 p   
Vereacl              •      11.88a              9.57"    Chitila              v*     818»              4.15 p    
Suceava          > .9.      l2.03p              9.55"    BucureacI                   8 30a             4 30      
   Suceva-Iţcani-Viena      Tr. oe.   Tren de pero.         Viena-l|oani-Suc6va      Tr. •*   'IVfl«le per*      
Succva-Iţcanî    Plec.      12.-19 p    11.29 n          Viena                  Plec *08» 10 33*       8.38n'    
Lemberg                     9.55 n       3.40 n 2.50 n   Lemberg sos. a doua di      12.80 p                     
Viena sos. a douadi ,       5.03 p       5.03 p T.lb p   8ucuva-lţcanl          Sos. 6,*r.i   5.111»             
      Barbaşl-Gata|l        Tv. ae.     T*en »i rpers.        Gala ţl-Barboşl        Tr, ar.1 Tren de p«'ri.1    
Bărboşi          Plen.      •1 r.s»     f» 25 n 1.2M)    Galaţi             Plec.    1.10»    | 82ba      7JH) » 
Galaţi                      3 30"         7.00" - .Kt    Bărboşi             Sos.    1 1      9 00         s / ■ 
      Tcoucl-B&rlad                       Tren. nr rti*  B&rlad-Tecuciu                       Tren.        mixte 
1'ecucl          Ptae.                    S OOn Lt5n     Btirlad            Plac.             *>«*)* 11 • 00»    
Bârlad                                   7 05 . 7.50’n   Tecuci ii           Sos.             10.50 * 17 00 »    
       PâşcanI-laşî         Tr v-         T r*n mift            laşI-Pâşcanî         rr. */   Tren     mtil      
Piîşcanî         Plec-      7.l9n       10 30 a          Iaşi                n«.     7.164    »»p                
Iaşi                        •>.87 r      t JtOx          Păşeanî             Sos.    9 16 »   «.ou n             
     Vereşti-Boloşanf       IVef».     ibiit» 1               Boioşanî-VereştI                Tron.    mi »te    
Vereştl          Pisc.      y .Vin || 494                BnlnSUll                             8.20 n      1-10 P 
Untoşanl         IţA*       11.201»     I .iflp          Ver.|ll             Hps.             7.14 a     8 24 p» 
Bucur.-Verciorova (Orşova)               Tr d.p 1 m      Verciorova (Orşova) Bucur.           IV,1 p.   Tr. ti». 
BururescI        Plec.                    8-004 4.04 n   Verciorova (Orşova) Plec.            0-45 «             
Chitila          ,                      8.1 H 1 4 3" »   T.-Seve rin                          7.40 1             
Ti tu            ,                       0.22.» AoW *    Ei li aşi                            10.1 * A           
Gieştl           >          ---          D.âdfi          Craiova                     __       ll 41 1  ---       
Goleşti              »      --- 1       10.44 a t«01 "   Balş                                 12 45 p  ---       
Piteşti                               11 .a 1 a 1 .      Slatina                              1.81 p   ---       
1 Slatina                                   7 P          Piteşti                              4 42 p        7-1M 
Ba!?                 >      ---          3.00 p          Goleşti                              4 85 p   : 3.-     
Craiova              »                    4.ITp          G ieşti                              8.48p         Bila 
rileaşî              >                        P          Titu                                 d.23 n       W1M - 
T.*Sevrnn        >                         "t«"          Chitila                              7,26 n   1 1 IVI - 
Verciorova (Orşova) Sus.                  «lOtn          BucureacI           Sos.             7.40 n    1 1 io 8 
                  Bucurescî Giurgiu-(Smârda)    şi vice-versa valabil de  la *fi\ Aprilie 18  «7                 
                            IVsb, miile         Tr. mf.                              lVe»,    misie    Tr. wf    
                            No. \     S. 2      S. 10:1                              St. 2    No. 4       Nr.101 
BucureacI lEil.) Pier.      ».i»«r       'Aot.. 1 .oâ j* tonaârda              Plec.          4.3T p    111«.» : 
1 n              |S»«.      ’.o.ii >'    1.01 * 2 *7 t*  Cit urai u          t *              4 48 j»   p* 10 •' 
                 ,n.c-      ipiu         7.11 s i 1. p   *                      in«\ *.24 *i  4.85 p      » i" 1 
                            H3S-I         8 27* 4.03 p   Comasa                |9o.. 8L30J    «0* •         17,. 
        • iirgiu iPlec.     1 ISJ                                                    K 49 I   A |8.    7 *?T     
        Kmlr 1 a a-. |u.w*                               Bhoivmt firii..             '.48 1   7.»7s    .1 X      
Trami Ht. Trtnu Nr
                                                                                                                                                                                                                                                    9.19,
                                                                                                                                                                                                                                                   WTl
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         T-. E G) /V
II              M r V
4: Cb inu, MMlfrtt Nr. 4 la ora U DfitiU-flaUli, flouia*.
V.rn», P«rii, lVt#ş*U|f|*.
T U R I
Trtnu Nr I l>. tr. ar**l Sr. %.
                                                                                                                                                                                                                 Mim» Lrnbffg. &»Rmip. o
      la IfrAita, drv H.JM d.
Treflu Nr 3; Cu Isasin Nr. Me IftUUti
        • ;1  ■1 "     .  ; 1 •        »t «
din
oare
l*
Naviţx.t^iunc.t p«i Dupârc de Ja Orţova in jOR , f'stfi întrerupţii.
     TABLOUL MILITAR
   llepresintllud armata Româna cu M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi (le corpnrî, lucrat de d. Satmari în colnboraţiuue cu d. căpitan Gherghe, a soeit Cromolitliografiat din etăinătate.
   D-ni abonaţi la acest tr bloQ sunt rugaţi a trămite, pentru a’şî lua numărul de esemplare de la d. căpitan Gherghe Strada Dionisie No. 68 in tote filele de In 5- 7 ore după amiaijî, prasintând şi chitanţa ce aH, plătind şi rcstnl pîr.S la snma de 35 franci, costul fi-căruî esem-plar.
   Se face cuuoscnt că s’afi depus asemena tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţnl de 40 franci esemplnrnl.
   D-nil din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptnl căpitanului Gherghe.
     A e$ii «le auh Litografie
CHARTA RESBELULUI
                                                                                        in limba. Română lucrată in 6 culori, Ce care «tat în deoguLitft culdre cu dcjlaţirile lor
                                                                                          de venţlare la tol« Librăriile cu preţul de
                                                                                              60 BANI EŞEMPLARUL
                                                                                        B-nil ctimpărătoriî din provincie simt rugaţi a »e adroaa la Librăria Comercială t ]ti 1
                                                                                          ELI A GRA8SIANY C-nie
                                                                                       Strada Şelari No. 10 Bucureeol indainUnd şi costul pentru cAte esemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la lo enemplare \n sus, au rabatul de 20 1& sută.
  LECŢUMI PAUTICOLARE
                                                               de
matematici
                                                           C. Brailoiu, fiul
                                                          ■17 Strada Scaunele 47.
                                                             A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                                 #• bi află le vun^are
LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                               LA TOATE LIBRĂRIILE:
starea financiara
                                                                      A
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul român
                                                                      de
                                                             BIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n.
                                                                                                          cnalitat a cea mal bună numai tnfan şi fag tăiat şi adus la domiciliu ou 75 FR. STENJENUL ia magasia de lemne a lnî Leseel, lingă gara Tergovişte, vis-ă-vis de fabrica tntnnurilur.
   Comăuijile se priimesc şi la Tvpografia Thiel & Weise, palatul Dacin. 314-5-0.
IILOCOMI mm l« 8 CM
                                                          este de vânzare cu
                                                     preţul fdrte eftin prin Domnu C- SIEBRECHT
                                                            Bncurescî.
M Sl
Mllt
                                                                                                                                                                                                                                    care cun5.ce I bineşi a prac-
ticat mai mulţi ani stndiele programnlnî liceal, dore8ce a preda lecţinnl particulare.
   A să adresa la adroenirtraţianea acestui ijiar, Palatul ,Dacia*.
. A A .  — V
 STRADA CI R O K.
                                                                 ,LA SIEGA ALBĂ*
          AVIS IMPORTANT
                                                               Iuteiul şi renumitul Magasin de
INCALTIAMIMTE PENTRU BARBATL BAHE SI COPII
                                                                    sub firma
                                                      FttTîuXFF GOLDSTEIN
                                                                  .LA STEUA ALBA*
                                                      Strada Ga rol I No. 5, (Curtea yecbe) via-â-vis de Sigistnund Prager.
 Sosindu'ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care stai! in relaţiunl intime de malţl ani, un mare asortiment de diferite mărfi dupe fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentra Dame! Poioneae cu nasturi In tdte formele, Sandale, Pantofi, scl.; pentru Bărbaţi : Ghete de vaca, Maroquiu, i Maroquîn ealon, Pantofi şi tot ce se atinge de încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru Copil tOte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vâ rog a convinge de adever Acostă magasie este una din cele mal vechie din Capitală, care şl a câştigat o reputaţi una de cele mal frumdae pentu soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că şi în viitor voiu fi onorat cu Clientela D-v6stră. I’HILIPP G0LDSTK1N,
                                                                                                  Strada Carol 1 No. 5, (Curtea Veche) via-â-vis de Sigi9mund Prager »La Sleua ulbă.«
          > WWW                        W
CE SE POATE CAPATAf
                                      PEMTRtJ « FRAIVCTI
 LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARJA
LI N G K E I A DIN V 1 B N A
         ('jtlfii Moi?oHoi«l 1'uUfa
Pentru 50 băni Pentru 3 franci Pantru 4 franci Pmlru 5 Iranc Pentru 5 franci
Pentru P««Lru Pentra IVntru Pentru Pantru l*eoteu Pentru Pentru Pentru Pentra Pentru Pentru Pentra Pentru l'« ntru IVnti*U P*ntru Pentru Pentru Pentru
franci ! franci: franci: franci: franci: ftABel: franci *. franci l frânei i franci l franol t frânei t frunţi •franci: franci: fry'Cl; fratert: franci: franci: franci: franci:
Pentru 10 franci Pentru 16 Iranni Pantru 20 franci Pentru 20 franci
P>‘ntru 18     25
Pesitru 56— da Pentru 7&     |0«
I oot Pichet di varA
1 plrachc papuol da baia.
50 bani. I pArechc panlalaane pentru cAIAre|l.
2 fete de inasA. «olerate de A|A carat!
: 2 garnitura colorata de dane.
: 12 gulere rnf!., ta arl-care for-m |< tu^nxie. 6 păreokl < torapl pstenUte.
6 gulere modenie pentru dim», 4upl ategers 12 batiste albe de plaU adrvtcaU.
12 batiste Mno colorate, tonte |i S|»llata.
9 prosdpe Je pinr! Mfttt.
6 şeşrele de mă** de p!r«A adevcral4.
12 ferveţe albe de eeaifl.
1 rămoyă moderni, mmpli #40 brodaLA.
2 batiste cu monogram*' 6n brodate.
I batistă france•! fin hrodaU ca Aaeteli^
1 oorset de damk
9 p>rţir) colorate T^ntra dame.
3 pepturl fin brodat*- D'ntry căinai d# bAib
2 garnitura bn«* fi tmtdrrne pentru damei gu l caaaieos modern brodat, i f»ţâ de mas! colorată eu ciucuri 1 e&mofA «««O 1 părecha de Ismene 1 crantA de damă. cdrv.nt OĂa 1 fustă ooslum, plloso.
1 burată Tulpan.
I bucata Robe d’enfaat de loils I bucal! Tartan «ngles de 5 cep
24 coţi Pichet I bucali Mante de bele.
fr inol! 1 bucali pita de g"»1"®*; ^ V\
l.»l 1 humU |.»»** *• n^*’* ‘iT *°fi'
fr.nrl I bllteU pi"**           i *S ’f
fr.„0l : , bur.tl Tbilî B.iut» fmeo«.

I #lllf • 1
ie d*»A. *
fi.«e»iie
46
V-
       Pentru 115 210
                                                                                                                             lelea Mogoţolel 1’eUtul „Duri***.
       C«i*>J"|lil* >lin «i‘itrtcle ln.»l>i* *“ P,,l“l <■»'?•*'■» >. Vtr «leciu» lojri,  |» !
eenteiineles
                                                   ♦♦♦
seeeeeoeeeeeeeeeei s ■ ■ I < ■' 1 '
J      PHARMACIA LA „SPERANTIA"                        ^
^                      C4LU MluxipQiţx |t              ^
2 DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. $
W                        'Lf — A»«tbonea *e a ifrfţmţ ^fl lT W M
x                                             1     '' x
Tipografii! Tliiel & \VniH9. 1’aKt.iil .Dacia*.