Nr. 137. JOI 16 IUNIE ANUL II. - 1877. abonamentele IN TOATA ROMANIA : L. fc M p* Pf 6 luni..................................?î O 8 Iun....................................12 IN străinătate: Pf* un , 80 inskbtutni SI hiclam*: Lini» de 80 litere petit, p»*in» IV. ** *>*»'• Pe pagina in. » bani, F PafnI'a 11 * Bo1- Reclame 2 lei »«' !'»>»• Un numâr In Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Hiui’oitl Reducţiei şi Administru^icl: Palatul ..Dacia" ANUNOIUBI Se priimeac tn «tr&io&tate: La D-nil Hmaten ttein A Vogler in Vienna, Walfiaehgaaae 10 A. Oppelik In Vienna, 8tubenba«tei 2; Rudoîf Mo*»* in Vienna , 8«iler«t4tte 2 \ Vmem* Hnlieka In Vimna, Teinfaltitraate 17\ Philipp LSf> in Vienna, E«chenbachffa«e 11 • L. Ixmg A Comp. In Peţta |i Savm-I^affU» Bmilimr A Comp. in Parii. Scrisori ne francate DO ie primesc. Articolele nepuhlicate ie vor arde. Un numâr tn Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC SERVICIUL PRIVAT AL .TIMPULUI4 (Afeaţla Haiat). _ 8«rvi«iul di la 26 luaie 9 irt «•ar*. — Conslantinopol. 25 Iunie. Ruşii bombardeazA Rusoiucul ; numeroase o-buie afl că» ut in oraş. Bombardarea K arsa lui urmeaiA Guvernatorul de la Ianina, Huini-Paşia, a murit răpede. Vlena. 16 Iunie. Din Ooottantinopol ie anunţi că Derviş Paşa, guvernatorul de la Batum, a telegraflat, că 8Am-bătă, coloane rustici atacând pooiţiile otomane, aii fost reipime eu perdere de o mie oameni, pe C&nd Turcii n'*d avut de cât 150 morţi şi răniţi. Deoiebirea Intre aceite doă cifre arată neadevărul telegramei. Şi mal mult: Bufii reînoind a doa ti atacul, afl luferit o noă perdere de 1500 morţi. Ob*er-văm că telegrama este mută deipre numărul răniţilor In aceite doă încăierări. Aci asemenea perierile Turcilor ar fi fost neînsemnate. Cătreiud, un alt fericit general al Porţel, Multli-Lar-Payia, a avut noi lucceae lângă Delibaba, silind pe Rug! a se retrage către Moltasuteiman. După aceste telegrame, reluarea orăşelului Bar jarid de către Turci nici că mal eite de "îndoit, restabilind intr’ânrjl fi autorităţi otomane. 8ervielul de la 27 Innie, 9 ore dimineaţa — Mioin, 95 Iunie. La intrarea trupelor rusescl in oraş, un «pec-taonl oribil li s a tnfăţiyat. Intr o casă trei femei, mamă yi doă fete eraă legate cu maţele lor. Basi-bnăucii a trebuit să se recomande plecănd v < aceit semn de bravură. Cenitinfinepsl 26 funie. Sesiunea Camerilor va fi iarăfl prorogată. ,Ba»riretul* anunţă că unul din comandanţii *«rd «ari opereasă in Munbenegru va fi numit guvernator al acelei ţări. Buds-PeiU, 26 Tonie. «Oamera deputaţilor,,—Camera urmeasădiicu-ţia despre politica orientală. Corniţele Albert Apponji yi d. Kallay, vechii! ooniul la Belgrad, arată necesitatea d a manţine integritatea Turciei. Presidentul Consiliului de miniştrii, d. Tiita (jics, că in cea din urmă întrunire a cabinetului ■’a deda, ca guvernul iă nu recurgă nici la ocuparea de teritorii!, nici la mobiliiarea trupelor; declară insă, că Auntro-Ungarift eite hotărltă'a nu tolera luarea in posesie de o putere străină X vre unul teritor din vecinătatea Auitro-Un-gariel. BUCBRISCI £ IUNIE TRANSACTniNEA CRAWLEY Camera a votat o transacţiune ou d. Crawley, care se va uumăra in annlele ţfirel ca unul din actele cele mal insane şi mal păgubitoare care vre odată a apăsat finanţele sale. Ce este mal curios , această transac-ţiune este opera partidului moderat din Cameră, şi diferi In bine de pro iectul guvernului şi al d-lul C. A. Rosetti, pe care chiar Adunarea actuală n a fost capabilă să ’l voteze. Ksaminănd dară legea îmbunătăţită]'. lesne vom pricepe ce a trebuit să fie proiectul primitiv. Eată acest cap d'operă financiară: Fieşi cine scie ca iu resumat concesiunea Crawley consistă In aceasta, ca d-1 Crawley se angagează ca pănă la Iunie 1878 se facă linii de drum de fer una de la Ploescl şi Predea] şi alta de la Adjud Ocna, cea d’ăn-tAnl In suma de 32 milioane, cea de a doa In sumă de 10 milioane, iar In total 42 de milioane ce trebuesc a i se plăti de guvern in raport cu progresul lucrărilor. Am arătat cu .Monitorul* In rnănă In mal multe articole, la care jurnalele roşir n’aă re-spuns nimic, cari sunt adevăraţii autori al concesiunel Crawley, cum o parte din fosta Adunare părăsind pe şefii şi conducătorii săi naturali şi urmărind căţl-va deputaţi fără re-spnndere ca d-nil Gr. Balş şi Aslan. uniţi şi cu minoritatea Camerei condusă de d-nil Chiţu şi Brătianu, respinseră amendamentul leal al guvernului care propunea a se face o concurenţă publică Intre toţi doritorii şi a se da concesiunea acestor linii, acelui care va lăsa mal jos; cura concesiunea Crawley fu votată In urma acestei respingeri care nu lasă alt drum pentru respectarea convenţiunel de junc-ţiunl cu Austria. Dar toate aceste sunt fapte trecute şi istoria nepărtinitoare va da fie căruia partea sa de responsabilitate. Concesiunea Craxdey esistd ţi ea trebueşte executată. Să vedem acum care este solu-ţiunea dată de Camera actuală acestei cestiunl după atătea desbaterl, după atătea machinaţiunl tn Cameră şi afară din Cameră. Eată acea soluţiune : Concesiunea Crawley se resiliazăln partea el privitoare la linia Adjud-Ocna care trebuia să coste 10 milioane. I Aceste zece milioane sunt, deja prin-tr’o lege anterioară, date guvernului de către Cameră pentru trebuinţele sale irdinare, adică, înainte ca transaoţiunea se devie o lege, s’a votat şi se esecută o lege care presupune fiinţa acelei transacţiunl. Să observăm In treacăt această frumoasă manieră de a legifera introdusă de radicalii noştri. Pe lăngă acele sece milioane cheltuite, se mal plăteşte încă un milion d-lul Crawley, adică 300 de mii de franci pentru mici lucrări începute, care fireşte au vor mal servi la nimic d’aci înainte, şi 700 mii franci indemnitate: iar in total unsprezece milioane pentru linia Adjud-Ocna, care nu se va face şi care daca s'ar fi făcut ar fi costat zece milioane. Este evident că acesta este reaul-tatul financiar, orl-carear fi »um» care intră In punga d-lul Crawley. A plăti un milion pentru nimic; a lua zece milioane votate pentru o Întrebuinţare precisă, şi cănd această Întrebuinţare nu se mal face, In loc de a le trece la economii, a le trece fără control, fără budget, fără designaţiune detaliată şi precisă la Întrebuinţări generale; acestea sunt jocurile obicinuite ale sistemului financiar Brâtienesc. In 1867 acelaş ministru a luat 12 milioane, un pretins escedent budge-tar, iarăşi sub designaţiunea vagă, pentru armată fi lucrări publice. Pănă astă-zl nici o socoteală nu s'a dat de această întrebuinţare ; Insă publicul a observat că tot la acea e-po"ă s’afi rădicat, ca prin farmec, câ-te-va stări de roşii a căror sorginte nu o cunoaşte nimeni. Iată dară linia Adjud-Ocna suprimată fără nici o consideraţiune pentru Romftnia de peste Milcov, care o cerea de atăta vreme şi care văzuse cu atăta bucuriă îndeplinirea dorinţbl sale. Iată tot o dată cum se întrebuinţează cele 10 milioane economisite din construcţiunea acestei linii. Căt pentru linia Predeal-Ploeştl, proiectul primitiv al guvernului propunea asemenea reziliarea. Toată lumea ştie care personagiurl guvernamentale făceaă parte din societatea concurentă a d-lul Crawlej la luarea concesiunel. — Cine nu cunoasce că roşii noştri, din publicişti, avocaţi şi comercianţi de vinuri, saă improvizat constructori de drumuri de fer, şi că nu aşteptat! de căt reziliarea concesiunel engleze pentru a'şl împărţi, sub cu-vfiot de patriotism, bucăţi din această cale ferată şi sub suprave-ghiarea fictivă a unul guvern părintesc să execute traşeurl şi tuneluri prin lăzile visteriel. Aci Camera le-a cam dărămat combinaţiunile ; ea a mănţinut îndatorirea pentru d. Crawley de a construi linia Ploescl-Predeal. Condiţiu-nile Insă In cari s’a mănţinut concesiunea, precum şi puţina soliditate a garanţielor ne fac a ne teme că, In definitiv, tot vom rămânea fără de joncţiune. Linia MoescI-nredeal Insă trebue esecutată; aceasta o cer atăt interesele proprii ale ţărel, pe care numai orbirea şi reaua credinţă pot să le conteste , căt şi angajamentele noastre către o mare Putere, şi necesitatea de a avea joncţiunea noastră la V&rciorova. Fără de această joncţiune, ruina economică şi financiară a ţărel, In urma unei reţele de căi ferate costisitoare şi neproducătoare, este mal mult de cât sigură, Statul fiind obligat a plăti încă un şir nenumărat de ani, garanţia de mal bine de 20 milioane" care apasă deja de 7 ani tesaunil nostru, fără speranţă de reducere. Pentru acest interes capital, tre-buea făcut ce se putea. D-nul Crawley trebuia plătit în mod onest şi fără şicane pentru lucrările făcute, iar pentru cele ce mal rămân, trebuia constrăns a le sfârşi la termenul fixat, fără slăbirea condiţiunilor de garanţiâ. Pentru a nu fi acusaţl că nu căutăm de cât a critica, vom ndâoga că după opiniunea noastră , sunt două sisteme cari ar fi permis de a asigura Intr'un mod serios, construirea linielor şi prin urmare sa- tisfacerea imperioasă necesitâţel ce avem a joncţiunilor. Primul sistem eBte acela al căiel ferate BucureştI-Giurgin, adică rambursarea constructorului, prin un număr de anuităţi fixe coprinzănd dobânda capitalului săQ şi un atât la 100 pentru amortisment. Al 2-le sistem ar fi acela al concesiunel Offenheim. adică concedarea esploataţiunel cn garantarea unul minimum de venituri. Ast-fel, suntem convinşi, se putea asigura executarea construcţiunel; pe când astăzi avem trista perspectivă de a ne găsi lntr'o bună dimineaţă cu lucrurile părăsite şi cu 22 de milioane perdute ; calculul e lesne de făcut; această sumă se compune din : 10 milioane ale linie! Adjnd-Ocna, întrebuinţate înaintea reziliârel, la nu se ştie ce cheltuell.; 1 milion indemnisare pentru a-ceiaşl liniă ; 11 milioane plătite d-lul Crawley pentru lucrările şi materialul liniei Ploescl-Predeal; lucrări şi material cari o dată părăsite, se pot considera ca ne mal existând de loc. Insă puţin importă! Când catastrofa inevitabilă va avea loc, atunci guvernul conservator va veni să esecute linia Ploescl - Predeal, precum tot el a esecutat linia Roman-Vărciorova, concedatâ de Roţii prin faimoasa concesiune Strusberg, prin care angagiaserâ ţara pentru 300 milioane, fără să-I dea nici o garanţie serioasă, că va avea drumuri de fer in schimbul acestei colosale sume. Ast-fel şi cu transacţiunea Cra w-ley. Iată 22 de milioane angagiate safi compromise, fără ca un chilo-metrn In stare de circulaţiune se fie făcut. Remâne, mal târzia, ca partidul conservator să mal plătească această poliţă a guvernului radical, iar drept resplată, va avea calomnia şi darea In judecată. fiiHTU UUUU. OCOLUL PAMENTULUI 1b SO UE ZIX.E XXVII. In mnpt«a de ,r. spre 0 Decembre, trenul •trţb&tu la aod-eate nn spaciii de cincizeci mile aproape; apoi alerga tot atât spre nord-est apropiândn-se de marele Lac SSrat. VântnrS-Lnme, pe la noîore de dimineaţă eyi in pridvorul vagonului, ca să mal ia aer Timpul era rece, cerul posomorât dar nn ningia. Discul soarelui, lărgit de brumă, părea ca o enormă monedă de aur, vi V8n-turX Lume se ocupa s-i calcul» valoarea în livre sterlinge, cănd fu întrerupt de la această folositoare lucrare, prin apariţinnea nnnî pfirsonagiH destul de ciudat. Acest personaflifl, care se suise în tren la staţia Elko, era nn om Înalt, 1q*tU bran, mnstfiţî negre, ciorapi negri, r»5 de mStase neagră, giletă neagră, pantaloni negTÎ, craratft albi, mAnnyl de pe|« de căine. Ar fi zis cine-va că e no cnvio*. El mergea de la o margine a trenului pană la cea-l’alU, yi pe oya fie cărui vagon, lipea CU cocă, o notiţă scrisa de mană. Yântură-Lume se apropiă ţi citi pe una din aceste notiţe că onorabilul «elder, Villiam Hitch, misionar mormon, profitând de presenţa sa pe trenul No. 48, va ţine, de la ] ] până la 12 ore, în vagonul No. 11 7, o conferinţa la care invita pe toţi gentlimsnil, doritori de a se instrui asupra misterelor reuniunii,4 Sânţilor din zilele din urmă., •Nici vorbă, că am să merg ’ţl zise Vân--toră-Lume, care în privinţa Mormoniemn-luî nu scia alt ceva, de cât obiceiurile sale poligame, basa societăţii mormone. Sclrea se răspândi răpede in tren, in care se aflaG vre-o sută de călători. Din acest număr, vre-o trel-AecI, atr&ţl de dorinţa conferenţel, ocupafl la orele un-spre-zece, băncile vagonului cu No. 117. V6n-tură-Lume figura în primul rang al credincioşilor. Nici stăpânul «ga, nici Fix nu găsiră de caviinţă a se derangia. Li ora anunciată, erderul Villiam llitch se scală ţi cu o voce deitol de aprinsă, ca ţi cum ar fi fost contrBzis de mal nainte, strigă : fŞi efl ’ţl apun, că Joe 8mvth este nn m»rtir, că frate săfi Ut ram «te ţi el nn martir ţi că persecnţinnile governalul Uniune» contra profeţilor, aă să facă de o potrivă un martir ţi din Brigham Young ! Cine va avea cutezanţa să susţină contrariul?. Nimenea nu avo neghiobia a contrazice pe acest misionar a căruia esaltaţiune nu se potrivea de loc cu fisionomia lui amin-terî liniţtită. Dar, nu incape îndoială că mâDia lui sa esplica şi annme prin faptul că Mormonismul, pe timpul acela, era supus la nisce grele încercări. Şi în adevăr; guvernul Stateior-Unite de curănd supusese, ţi no fără multă greutate, pe aceşti fanatici independenţi. Sus-nnmital gavern coprinsese Utahul ţi ’l supusese legilor Uniunii, dnpă ce arnnease la iDchÎBoare pe Brigham Yonng, acnsat de rebeliune ţi poligamie. Din acest timp, discipolii profetului ’ţl indoiaă silinţele ţi aţteptând actele, el &ă opuneati cn vorba la pretenţiu-nile Congresului. Oricine vede dar, că elderul Villiam Hitch facea propagandă până ţi pe dramul de fer. Şi atunci el povesti, pasionându-ţl naraţiunea prin vocea-1 tare ţi prin violenţa gesturilor sale, istoria Mormonismului, încă de pe timpurile biblice: ‘cum, în Israel, un profet mormon din tribul Iul Iosef, pu- blică analele religiuneî celei noi, ţi Ie lăsă moştenire Ralul săQ Morom ; cam ca multe secole în armă, o tradocţione a acestei pre-cioase cărţi, scrisă cu caractere egiptene, s’a făcut de către Srnyth junior, arendaţ din Statal Vermont, care se ridică ca profet mistic in anul 1825; cum în sferţit, un trimis ceresc is’a arătat într’o pădure luminoasă ţi îl dede analele Domnului., In timpul acesta, câţî-va auditori, puţin interesaţi de istorisirea restrospectivă a misionarului, părăsiră vagonul ; dar Villiam Hitch continuând, povesti, ‘cam Smvth Junior, împreună cn tată] săfi, cel doi fraţi aî s$I ţi câţl-va discipoli, fcyidĂ religintiea *3ânţilor din zilele din urmă,, religiune, care adoptată nnmaî in America, dar ţi în Anglia, Scandinavia ţi Germania, numără printre credincioţil sW, raeţteţugarl precum ţi nn mare nnmăr de oameni cu profesiuni libere; cum o coloniă s'a fundat in Ohio; cum s’a înălţat un templu cu nn precis de doă sote mii dolari ţi cum s’a fundat nu oraţ la Kir hrand, cum Smyth deveni nn coragios bancher ţi primi de la an simpla arătător de mnmil un papir care coprinde» o poveste scrisă de mâna lui A-braham ţi a altor celebri Egiptian!., Aceas^ naraţiune devenind oare cum . băncile auditorilor se goliră ţi mal j mult, ţi publicul nu se mal compunea de Icât diu vre-o doă-zeci de persoane. Dar elderul, fără să se turbare de a-ceaRtă împuţinare a auditorului, povesti cu deamănuntal ,cnm Joe Smvth dede faliment în 1837; cum acţionarii Ini ruinaţi, ’l unseră cu păcură ţi’l rostogoliră prin fulgi, cum in starea nsti l'ati regăsit, mal onorabil ţi mal onorat ca în tot-d’anua, c&ţl-va ani in armă, în Independenţa, la Misnrl ţi ca ţef al une» comunităţi înfloritoare, care nn număra mal puţin de trei mii discipoli, ţi de unde urmărit de ura nobililor, a foit silit să fugă în Far-Westul american. Nnmaî zece auditori mal rămăseseră in vagon, ţi printre el onorabilul Vântnră-Lome, se făcnse numai urechi căscând gara la orator. Âat-fel el a aflat ,cnm dapă lungi persecoţinnî, Smyth s’a arătat ear iu Illinois ţi fondă în anul 1839, pe marginea Mississipulu», oraţnl Nauvoo-la-Belle, a căruia populaţinne se ridică până la doue-zecî mii suflete ; eoni Smyth a ajuns primar al acestui oraţ, judecător suprem ţi general comandant: cum in 1843 ’ţT pnsese candidatura ta preşedenţia State-or-Unite, ţi cnni î i fine, atras intr’o car#ă , TIMPUL Sunt ziare ca Jtomănia liberă, cari în situaţiunea actuală a ţdrel, cer unirea tutulor oamenilor de bine, pentru ca aet-fel ţara aă fie mal tare contra inamicului comun.— Dar ce să zicem de acele ziare cari. departe de a Înţelege una ca aceasta, repre-sinti un grup de oameni Înrăutăţiţi pană la gradul de a respunde la cuvântul dreptate, prin reproducerea calomniilor aruncate de faimoasa co-misiune de acusare a foştilor miniştri ? Zicem .calomnii* căci fără să mal amintim suvenirile dureroase ale per-chisiţiilor făcnte in Dumele libertă-ţel şi dreptăţel, de partidul Rosetti-Brătianu, fără să mal amintim 11-cele suvenir! cari vor fi pururea o mare pacă pe acel partid, care sperăm că in viitor cei puţin, nu va mal putea înşela pe nim»nl,— facem o simplă întrebare: dacă mal snnt oameni, şi chiar deputaţi cari cred în seriositatea lucrărel acelei comisiunl, pentru ce nu stăruesc a se trimite foştii miniştri Înaintea justiţiei ? Dar el nu o fac acensia pentru simplul cuvănt, că ştiă bine că e mai lesne de a calomni a, de eăt a putea susţine înaintea justiţiei acusările lor. Pentru ruşinea ţfirel noastre, sunt oameni, cari nu pot Înţelege cuvintele de Înfrăţire şi de dreptate. Nu ne mirăm dar că acest soid de oameni cred că pot amăna indefinit şi chestiunea procesului foştilor miniştri. Am văzut cu cătă nepăsare a fi demisionat unii din membrii comi-siunet de punere In acusare; am văzut comedia jucată de preşedintele Camerei C. A. Rosetti cu deruisio-narea sa, şi cu reîntoarcerea sa pe fotoliul preşedenţial, precum şi noile de misiuni din comitet şi declaraţiu-nea celor rămaşi, că el nu pot face nimic, de vreme ce sunt părăsiţi de colegii lor. ' Dar la toate acestea, le vom spune că, de vroiafi d-lor, repesentanţl al partidului pretins liberal, să întrebuinţeze asemenea manopere, nedemne insă de niBce representanţl al ţărel, o puteafi face şi aceasta, dar nu după ce s'a Încheiat actul de acusare. Principiile cele mal elementare de drept, cer ca această lucrare, odată terminată, să se şi înainteze înaltei Curţi de justiţie. Ce ne remăce de făcut? Nimic de căt a declara acea acusare de calomniatoare, de vreme ce ea nu a fost făcută pentru a fi susţinută înaintea jndecâţel, ci numai pentru a figura In patru volume aruncate în public, şi pentru a se tipări în ti- pografia ,Romanului* cu preţul de 6,500 I. n. Trist şi nedemn spectacol dăm lunuri care ne priveşte! Facă cerul ca în acea oră, cănd se va zice cel din urmă cuvănt asupra viitorului scumpei noastre ţări, să nu se confunde marea majoritate a ţărel cu partidul astăzi la putere ! Să nu să crează că Românii nu ştifi a deosebi adevăratele libertăţi de curentul demagogiei. care n a făt ut încă fericirea nici unul popor! Noi credem că toţi oamenii de bine, din care unii afi putut fi amăgiţi. dar cari astăzi regretă concursul ce afi dat d-lor Rosetti-Brătianu, concurs fără de care aceştia n’ar fi putut nici odată isbuti,— noi credem că toţi, de orl-ce nuanţă politică, îşi vor da rnăna spre a salva ţara de catastrofa ce SI pregătesc aceşti indivizi, cari ar fi ridicoli, dacă n'ar fi criminali ! BIJV A FA B A. .Pester Lloyd* comunică din Vie-na următoarele: .Măsurile militare, despre care se vorbeşte de căte-va zile, nu sunt de căt pregătiri pentru o ocupaţiune paralelă; despre o acţiune paralelă ori chiar despre cooperarea cu vre-una din părţile beligerante nici vorbă nu poate fi. — Toate dcsminţirile, cari s’afi dat la bursa din Viena, sunt fără de te-meifi. , A. A. Ztng* se pronunţă in acelaşi. sens, adăogănd că Austria cel puţin acum nu intenţionează a da ajutor muntenegrenilor, ci numai va ocupa teritoriile din apropierea graniţelor spre a menţinea ordinea publică şi spre a’şl asigura posiţia faţă cu negoţierile de pace. .Frembl.* de asemenea urmează a susţinea aserţiunile sule, adaog&nd că Austria va intra în acţiune cu ştirea amăndo-ror părţilor beligerante. Dacă şi cu învoirea lor, aceasta nu ni se spune. In sfîrşit toate ziarele din Pesta şi Viena comunică ştiren, că Cabinetul din Viena a şi făcut Rusiei şi turciei comunicare despre măsurile militare, ce va lua. Am comunicat în unul din mânerile acestui ziar ştirea, că guvernul Italiet revocase ordinile de urgenţă relativ la cumpărâtorile de cai pentru armată. După un ordin mal nofi al ministrului italian de resbel, se va complecta căt mal curănd numărul cailor nu numai la cavalerie, ci şi la artilerie. Unele ziare comunică din Paris ştirea, că alăturea cu ocuparea, ce se pretinde că Italia ar intenţiona a face în Albania, va fi o alta , a Frnnciel în Egipet. relativ )a care se urinează negocierile între ducele Decnzes şi ambasadorul turcesc din Paris. Cetim lu ,Koln. Ztng:* Concentrarea unul corp de armată In Transilvania nu va urma de-o-cam dată: s’a început însă dislocarea trupelor ia graniţele despre Bosnia şi Serbia. In opt zile, vor sta gata la graniţe, 35 mii oameni, dimpreună cu artileria care nu e socotită in acest număr. Comanda supremă o vor avea Rodich şi Mollinary. Un corp va demonstra contra Serbiei, şi dacă serbii ar face încercare să dea ajutor muntenegrenilor, va intra numai de căt In Serbia şi Bosnia.* După .Times*, mareşalul Mac-Ma-hon a adresat papei o scrisoare, în care II mulţumesce pentru marele cordon al ordinului Pius, care ’l-a fost conferit. .Polit. Corr.* comunică din la-nina nişte ştiri, care fac să ne aşteptăm la isbucnirea căt nial curănd a unei insurecţinnl generale în Tesalia şi Epir. In Tricala s’a stabilit un fel de cartier general al insurgenţilor. Sub conducerea lui Co-stachis, insurgenţii afi ocupat înălţimile mal importante şi posiţiunile din trecâtorile despre Albania. Se crede că pănă acum insurgenţii sunt în număr de vre-o 3000. El au avut mal multe ciocniri cu Turcii. Aproape toţi sunt înarmaţi cu puşti de sistemul Chassepot. SOIRI TELEGRAFICE ale FOILOR STREESTE. Londra, 23 Iunie. Eri a avnt loc nu consilia de miniştri. In urma Lordul Beaconsfield a fost primit în audienţa de cătră regina. DnpS .Oficiul Keuter* ministerul va cere in şedinţa de lnni a Camere! comunelor un împrumut estraordinar de don? milioane pentru pregătiri genera'e de resbel. M alta, 21 Iunie. Flota germană a sosit joi aici. Pesta. 23. Iunie. Gnvernnl austriac a făcut atât Rusiei, cât şi Turciei comunicare amicală despre acţiunea militară, la care se pregăteşte. — indrassy e bolnav. Se crede că snferă Ischias. St. Petershnrg, 22 Iunie. Bombardarea Carsnlnî se continnă cn energie. Erî şi astă-zl perderea [Inşilor a fost 3 morţi şi 0 răniţi. Constantlnopol, 28 Iunie. Eri Mnkhtar Paşa a fost atacat de către două corpuri ruseşti. Resnltatnl luptei uu e âncă cunoscut. 8t. Petersbnrg, 23 Iunie. Ziarul ,Golos“ vorbind despre inten-ţiunea Engliterei de a face o nouă aebi- siţiune in Canalul de la Suez, zice: Rusia e’ar opune acestui plan mal puţin decât orî-care alţii patere, de oare-ce iu urma realiaării lui, ceatinnea orientală s’ar pntea regula potrivit cu interesele el. Alte puteri vor judeca cu totul alt-fel în acestă afacere; dar aceasta nu o priveşte pe Rcsia. Poterile continentale uu pot conta pe concursul Rusiei, de oare-ce trecerea Canalului de Snez desleagă manele Itnsiel, iî dă libertatea de acţiunea, şi o dispensează de necesitatea de a’şî mărgini actiunen, spre a nn Btivi neîncrederea în alte puteri, n căror neutralitate Rusia a-dese-ori o plăteşte foarte scump. Constantlnopol 23 Iunie. Vupourele de resboî turceşti se crucişeazu mereu la malurile Candiei spre n împe-dica debarcările de arme, muuiţiunî şi voluntari. SENATUL Şedinţa de Marţi, 14 Innîă 1877. Preşedenţia d-lui vice-preşedinte Dem. Brălianu. Şedinţa se deschide la 2 juni. ore p. m. Se comunică 4 dosare relative la ultimele alegeri senatoriale. D. V.-preşediuta propune ase suspenda şedinţa pentru a se cerceta aceste dusare. D. Orăscu zice că dosarele aii fost deja studiate de comisiunea verificatoare : rapoartele sunt gatB, prin urmare cere cn să se ia chiar acntu m desbatere. D. Zisu cere ca să se suspende şediuţa pentru că alt-feî Senatul ar fi surprins dacă s’ar citi numai rapoartele fără a fi puşi şi d-nii senatori îu cunoscinţă de causă. Senatul aprobă suspendarea şedinţei. D. ministru lucrărilor publice comunică şense nmsggie în alăturare cu mal multe projecte de legi, între cari acela al reBiliă-Couvenţiunei Craivley, şi cari se trâurit de urgenţă iu desbaterea secţiunilor. Se suspendă şedinţa pentru o juni. oră. La redeschidere d. Ştefan Bellu citesce patru rapoarte ale comisiuneî de verificare relative la alegerile efectuate la Col. |[ de Gorjiti şi Ialomiţa şi col. I de Olt şi Co-vorluiB. Alegerile necontestate fiind, se proclamă succesiv senatorii d-nil Eugen in Stătescu, I. Cantacuzino, C. Bozianu şi Dem. Cracte. D. V. Preşedinte supune la cunoscinţa Senatului că d. Stătescu a optat pentru Senat. D. M. Atanosiu desvoltă interpelarea d-sale relativă la drumurile de fer. D-sa se plânge mai inteiti de proasta stare a şoselelor de pe lângă curţile diferitelor gare cari sunt în aşa proastă stare încât ati devenit impracticabile. După aceasta întreabă pe d. ministru, cum se face că numai nneîe din staţiuni sunt favorisute, prin faptul că trenurile accelerate se opresc numai la ele, chiar când aceste staţiuni sunt de mică importanţă cum este Buftea, pe când altele de o însemnătate mult mai mare cum este Crivinn, sunt lipsite de această favoare. Terminând, d. Atanasiu roagă pe d. mi- ; nistru a lua măsuri pentru a se remedia , la această nedreptate, D. ministru lucrărilor publice. Recnnoso proasta stare în care se află toate şoselele, fără escepţinne, atât cele oaţionale cât şi cele de prin ginrul gărilor. Insă trebuesce mai multe milioane pentru repararea lor şi aceste milioane nu are de unde să le găsească. In privinţa oprirel trenurilor nnmaî la unele staţiuni, arată că această disposiţinne nn a foBt lnată de d-sa, şi prin urmare nn poate fi interpelat d-sa ar fi favorisat | pe cine-va. Apoi oprirea trenurilor numai la unele staţiuni este naturală, aşa ca la Ohitila, nnde trebne sâ se oprească, fiind-că acolo se încrucişează liniele. Terminând, promite oă e va ocnpa cn Gestiunea otaţiu-nei Crivina şi va Ina măsurile de îndreptare. D. Atanasin se declară satisfăcut. D. Al. Zisu luând parte in discnţinne asupra acestei interpelări, impută d-luîministru neseriositatea răspunsului d-sale că nn ar fi făcut d-sa favoruri nnora din staţiuni, ci alţi J.ni miniştrii predecesori. Prin acea-ta d-sa atacă pe predecesorii d-sale cari sunt cunoscuţi şi prin nrmare face personalităţi. EQ cred că d. ministru, in asemenea ce-stinne, trebne să ne răspnnză intr’nn mod mai categoric. D. Zisu reamintesce cn a-ceastu ocasinne discursul rostit de d. mi- , nistru lucrărilor publioe, ţinut in Cameră, tot în această cestinne şi in care a aen-sat pe d. Manolache Costacbe, V. Preşe- | dintele Senatului, care fnsese predecesorul d-sale in acel minister. D. ministre lucrărilor publice. Găsesc d-lor Senatori, că atât in Cameră cât şi în Senat, persoanele pecari ziceţi că le-am atacat snnt in stare să se apere. Când am răspuns în Cameră, işti martur procesele verbali, că nn am pronunţat nici un nume. Când apoi nn domn deputat mi-a zis că să mă esplic mal categoric, atunci am fost, I ca zic aşa, strivit cn uşa, şi a trebuit să I mă esplic. Să vă fac istoricul chestiunel staţiune! Buftea. Trennl se opresce la Buftea pentru că distanţa de la Bucnrescî până | acolo este prea mare. La Chitila însă nn | se opresce pentrn eă distanţa de aci până I la Buftea este numai de 8 chilometri şi | ast-fel nu ar fi nici o raţiune ca să se o- I prească. Cât pentru staţiunea Crivina de şi este foarte importantă, nn cred Insă că I împrejurările sunt destul de potrivite, pen- I trn ca să schimbăm staţiele de oprire când I astu-zt circalaţiunea este atât de întinsă, i Se cere închiderea incidentnlni şi se prii- | mesce. Se suspendă şedinţa pentrn a se Ina iu | cercetare projectele de legi depuse de gu- I vern. La redeschidere, d. Orăscn citesce rapor- li tul asupra projectnlui de lege pentrn re- ' siliarea contractului tncheiatcn d. Crawlev. I Ne cerând nimeni cnvântul projectnl este I luat îu eonsidernţiane şi adoptat cu 27 voturi contra 5 şi o abţinere. Dnpă aceasta se votează asemenea fără I nici nn cuvânt, de discnţinne următoarele I 5 projecte de legi : 1) . Projectnl pentrn transacţinnea In- I cheiată cn d. Socec librar pentrn cnmpă-rarea a 7200 charte geografice. 2) . Pentrn o pensiune mensuală de 400 I lei familiei răposatnlnl profesor Mixim. 3) . Pentru resiliarea contractului încheiat de direcţiunea teatrelor cn d-nn B. Franchetti. 4) . Pentrn cedarea nuni loc in posesiu- la Carthagena, a fost aruncat îu închisoare şi asasinat de o ceată de oameni masca ţL* In acest moment, Vântură Lume era singur in tot vagonul şi eldernl privin-du-’l in faţă şi lnândn-I văznl cn vorbele Ini, ii anunţă, că doi ani dnpă nsnsinatnl Ini Smyth, snccesornl săă, profetul inspirat, Brigham Young, părăsind Nanvoo, veni de sa aşeză pe marginele Lacului Sărat, şi acolo, pe acest admirabil teritoriB, iu mijlocul acestei regiani fertile, pe drnmnl emigranţilor cari străbateau,^Utabnl pentru a Be dnce in California, nona coleuiă, mulţumită obiceiurilor poligamiei Mormonismului, luă o întindere foarte mare. ,Şi ea ti pentru ce, adanse Villiam Ilitch, eată pentrn ce soldaţii Uniunii afi călcat pământul Utshnlni, eată pentru ce căpetenia noastră, profetul Brigham Y onng a fost arestat in dispreţul justiţiei. Ne vom pleca oare forţei? Nici odată! Goniţi din Vermont, goniţi din Illinois, goniţi din Obio, goniţi din MisnrT, goniţi din Utuh, noi vom găsi earăşl vre-un colţ de pământ independent nnde să ne aşezăm că-minnrile. Şi tu, credinciosul mefi, adăogă eldernl aţintind aanpra singurelul sâti auditor priviri înfuriate, tn'ţi vet pnne pe al tiB 1» ambra drapelului nostru? — Nu, răspunse cn cnragifi Vântură-Lume, care la rândul lui a luat'o la sănătoasa, lăsând pe energumen să vorbească in veat. Dar in timpul acestei conferinţe, trenul umblase răpede şi pe 12 şi juni. ajunsese la marginea despre nord-vest a marelnî Lac Sărat. De aci, Bă pntea coprinde cn vederea, pe nn perimetre vast, marea interioară, care se numesce şi Marea-Moartă, şi în care se nruncă şi nn Iordan al Ame-ricei. Lac admirabil, înconjurat de frn-moase stânci sălbatice, snperbă întindere de apă care acoperea odinioară nn spaţiil mai insemnaţ; dur cn timpnl, malurile lui, rădicându-se cn incetnl, suprafaţa i s'a micşorat iar adâncimea T-a crescut. Laco! Sărat, lung de şapte mile aproape, larg de treî-zecî şi cinci, eate mal înalt de cât nivelul mărei cn trei miiopt sate picioare. Peşcii nn pot trăi intr'ânsnl. Acei pe cari’i adnee Iordanul, Vebornl şi alte cursuri, mor îndată ; nu e adevărat insă că densitatea apei eBte aşa în cât nn om nn poate să se afnnde. împrejurul lacului, pământal se vedea că este foarte bine cultivat, de şi zăpada T-acoperia. Mormonii snnt bnnî pentrn a-gricnltnră. La doă ore, călătorii se opriră la staţia Ogden. Trenul plecând la şase ore, d. Fogg, mistres Audă şi cel doi companionîavenB dar timp să se dncă la cetatea Sântă prin mica linie care pleacă de la staţia Ogden. Doă ore eraK de ajnns r visita acel oraş cn totnl american, clădit ca toate oraşele Uniune!, cn linii lungi şi reci, cu «lugubra tristeţă a unghiurilor drepte,, cum zice Victor Hugo. Intemeintorul Cetăţeî Sânte nn putea să scuture trebuinţa de simetrie care distinge pe Anglo-Saxonî. In acea ţară curioasă, unde oamenii nn sunt la înălţimea instituţiilor, toate se fac ‘pa-trnt,, oraşe, case şi gugnmănil. La trei ore călătorii se plimbaB dar pe stradele cetăţeî, clădită între ţermul Iordanului şi întâile nndolărî ale munţilor Wahsacl. Ei observară lipsa de biserici, dar ca monumente, casa profetnlnl, Conrt-bouse şi arsenalul; apoi case de cărămizi albăstrui cn pridvoare şi galerii, înconjnrate de grădini, salcâmi, palmirl şi carnbiri. ( n zid de pământ şi petre înconjura orsşnl. In strada principală, nnde era târgnl, se InălţnB câte-va oteluri cn pridvoare, între cari Lske-Salt-honse. D, Fogg şi companionii săi nn văzură cetatea foarte populată. 8tradele eraB cam deşerte, afară de cele din partea Templului, la care afi sjnns trecând câte-va cuar-tireri tnconjnrate de gardnrî. Femeile erail foarte numeroase, ceea ce se esplică prin compunerea cindată a căsătoriilor mormone. Nn trebne să credem însă că toţi Mormonii snnt poligami. Acele nefericite fiinţe nn a vesti serei că snnt fericite sad mulţumite. Unele, cele mnlboizate aveati o jachetă de mătase neagră deschisă la talie, snb o glngă sati şal foarte modest. Cele alte eraB îmbrăcate cn indiană. VântnrS-Lnroe, în cnalitatea lui de băiat priceput, se uita cam cn spaimă la acele mormoane însărcinate mal mult a face fericirea nnni singnr Mormon. Cn banul Ini simţ, el plângea mai mult pe băr-bBt. R părea foarte cnmplită sarcina d'a îngriji de-o-dată d'atâtea femei prin as-primele \ ieţel, d'a |g conduce cn cârdul până la paradisul mormon, cn oredinţa d'a le rea fia acolo în societatea gloriosnlnl Smyth, podoaba acelni loc de plăceri. De signr el nu se simţea inolinat d’a fi un asemenea martir, şi-I părea, — poate se încela, — că cetăţenele din Grent-Lake-city îl arnneati uitături cam ciudate. Din fericire na renmee mult îu cetatea sânţilor. La patru ore fără câte-va mi- nate, călătorii erail la gară şi’şlre/nnfl loc in vagoane. Flnernl resnnă; dar în momentnl cftud roatele motrice ale locomotivei incepeati a da trennlnl oare-care iuţeală, se anzi strigând: ,Opresce! opresce!* Un tren. pornit un se opresce. Gentlemanul care striga era de sigur nn Mormon întârziat. Alerga gâfâind. Din fericire pentrn el, gara n’avea nici porţi nici bariere. Se aruncă dar spre cale, sări pe treapta celei din urmă trăsuri şi căzu gâfâind pe o bancă din vagon. Vântară-Lnme, care urmărise cn emoţie incidentele acestei gimnastici, veni să privească p’acest întârziat, de care se interesa, când află că acest cetăţean din Utah nu luaBe ast-fel fuga de căt în urma nnei scene de menagiti. Când Mormonul resnflă, Vântură-Lume, ii strecură cn politeţă întrebarea: câte femei avea,—căci dnpă fuga Ini, presupunea că trebne să aibă vr’o două-zecl cel puţin. .Una, domnule 1— respnnse Mormonul, rădicând braţele la cer,— nna, şi ’ml era destul!, (Va urma). TIMPUL d*u iocittiţoi de arme, gimnastică şi dare la semn. •*»), Pentru vânzarea a nuni loc de 8 pogoane locuitorilor din comuna Siceşti districtul TecucitJ. Ne mal fiind nimic la ordinea zilei, şedinţa este ridcată la orele 5 şi jumătate p. ni. BIBLIOGRAFIE Porrâritul. întocmit cu deoRcbiti privire la grădina şcolară, de D. Comşa. Sibiiâ 1877 1 voi. 8° de 200 pagini. In institui de teologie şi pedagogie din Sibiifl. care se vede a fi menit să dea preoţi şi Învăţători comunelor gr. orientale din archidie-cesi, se predaţi pe lângă cunoştinţe teoretice şi acelea, cari sunt trebuitoare preoţilor şi învăţătorilor ca viitorii plugari şi povăţuituri al ţăranului. D. I). Comşa, profesor la acel institut, ne dă un resumat al prelegerilor sale de pomărit. pa care ’l-a mat fost tipărit odată In foi-şoara .Telegrafului român* dar pe care complectându-l, 11 retipăreşte astă-zl cu ilustraţii, in căt avem ’n-ainte-ne un manual Indem&natic. şi popular. Pentru lauda autorului, trcbue s o spunem, că de şi cartea sa e lucrată după cel mii buni autori străini (E. Lucas. Oberdieck, A. Courtin, liu-bens, A. W. Babo, Berard, 0. Siemens, Willemoz, l. Nessler.lt. Noacli, H. J. Jăger, ş. a.) totuşi e ferită de stilul greoifl şi abstract, pe care’l Întrebuinţează mal cu seamă autorii eermanl. Cartea se ţine prin limbă la nivelul orl-cărul gospodar romăn cu oare-care cultură şi este lesne de înţeles. Pentru a vedea ce scop urmăresce autorul In scrierea sa, vom reproduce c&te-va pasage din prefaţă Prin cultura pomilor bb poate folosi aproape fie-care petic de pământ, minoBsail sterp, uscat sad apătoa, cald sad rec», re-presentând un ţes adăpostit saH un răzor petros. Pomii frăDg forţe vOdtarilor ţi conservă timp indelnDget umezeala, cere contribne la formarea nourilor. De nnde 96 esplică, că pe ckod ţările pleşuve adeBe ajnnd a 11 b&utnita de secete îndelungate ţi vijelii, ţările încărcate de pomi arareori dnc Iipeă de umezeală atât de priincioasă plantelor. In ţările locuite de Români, condiţiunile natnrale fi economice, cn puţine escepţil, sunt priincioase, pe alocarea foarte priin-cioase cnltnrel pomilor. Cn toate aoeste, pomăritnl la Români s’a aflat ţi se silă ţi aetă-zl intr'o stare aproape deplorabilă. DeprÎDţi a se încrede orbiţ in ce produce natura însăţi, ţăranii noţtri aţteaptă totnl de a geta fără ca el să mal îngrijască săpând ţi gunoind pomii, cari aţA rodesc .când sont anii buni*. Această încredere oarbă in ajntornl eeclnsiv al natnrel, diepreţnind cu desăvârşire forţele proprii, negreţit a contribuit ţi ea foarte mnlt la indolenţa, de oare boleşte — mai ales în ce privez ce cultura pomilor—o mare parte a ţăranilor noţtri. Pe când alte popoare din ţărTpnţin priincioase pomilor, ştia să facă câţtignrî însemnate din poemele multe ţi bone ee produc, poporul nostru adese te cumpăra de la precupeţii străini cn preţnrf piperate; pe când ţăranii germani ţi francesl ţtiii să estragă din poame vinuri preţioase cn racile ţi antele de bnţl, mulţi din ţăranii noştril arnncă poamele la porci saH le vând pe nimic safl le lasă de putreiese, neţtiind cum să le păstreze pesta iarnă ; pe când aiurea ee foloseşte tot petecul de pământ, până la vizninile, cărările ţi răzoarele pe-troase, grădinile noastre întinse cât vezi cu ochii, adese servesc drept cuib ţi adă-po«‘ pentru tot felul de bnrneni şi mărăcini netrebnici. In scurt, pe când alte popoare ee silesc pe întrecute a pnne in grabnică aplicare nonele descoperiri realizate pe terenul pomăritulul, poporal nostru continuă a rămâne sclavul obiceiurilor ruginite de sacnll. Este adevărat, in multe din comunele noastre vedem grădini gemând, ca să zi-cam aşa sub povara pomilor, curf insă nu aduc mal nici nn profit curat. Psntrn ce ? — Pentru că ţăranii nu-I ştia cultiva. Pomii fiind In deobşte prea grămădiţi şi ast-fal neavând la diaposiţie Îndestulă lnmină, căldură ţi spaţiâ, in care riPţl întindă rădăcinile ţi crengile, el rămân pnrnrsa slăbuţi ţi bolnăvicioşi, rodind tot nnmal la dnol -trei ani odată. De cn primăvara şi peste vară adese vedem lighioane intregl de om ide despoind pomii până şi de muguri şi mlădiţe şi firfşte in zadar se trudeşte nnnl şefi altul a le stârpi, pe cât timp vecinii nn fac ţi ei asemenea. Economul mal înţelept, care prevede ţi voeşte să întâmpine primejdia ce'l ameninţă, este sclavul vecinilor leneşi şi ignoranţi! O altă scădere este, că ţăranii noştrii, necum să gnnoiască pomii, săpând şi scormonind pă-măntnl din apropriarea rădăcinilor măcar la cinci ani odată, ninlţl din el nn scifl de cât să arunce după poante cu petre şi chiar cu lăstari, rupând criingile cn grămada şi sfaşiin i coaja cn o nepăsare vrednică de condamnat. Ea că in câte-va cuvinte tabloul posomorât dar adevărat, in care se oglindeşte starea pomăritulul la Români Se naşte deci întrebarea : unde şi cnm să se facă cel d'inteiă pas spre îndreptare şi in deotwbT, nnde să se deprindă nona generaţie, copii ţăranilor, la o esploatare mai inţâleaptă şi mal rentabilă a bogăţiilor naturale, cari /.ac astăzi dispreţuite şi ascunse îu sânul pământului? Pentru acel cari petrec cu luare aminte mersul progresului modern, respuuanl nn poate fi decât >grădiuS şcolară.* , Grădina şcolară este fără îndoială locul cel maî potrivit, unde învăţătorul ar putea instrui pe copil ţăranilor, în agricultură, profesiunea părinţilor lor. Nu poate fi vorba do o instrucţie sistematică, care pentru mintea fragedă a copiilor eBte grea şi aşa ar reinâuea neînţeleasă. Grădina şcolară are sa Re mai mult un loc de recreare sn-fleteaacă şi trupească, un loc plăcut de petrecere, unde copii să ee deprindă oarecum jucandn-se la cultura mai înţeleaptă a pământului şi plantelor maî îndatinate. Manualul de faţă este un resumat al prelegerilor de pomărit ţinute de subscrisul la institutul pedagogic şi teologic din Sibiiu, un reeum&t, care s'a fost tipărit maî bine de jumătate în >Foişoara Telegrafului Romăn* într'o serie de articoll întitulaţi: ,Pomăritnl in grădina şcoolei* (Veri » Foişorra Telegrafului Român* an. I., 187t>.) Acum ia retipărire teetal i’» complectat iu mod considerabil, s'a ilustrat ca numeroase figuri şi s'a întocmit, încât a fost cu patiuţă, conform condiţiuuilor ce are să întrunească un manoal îndemânatic şi popular. La sfârşitul manualului se a-ftă un adaos, coprinzeurl foloasele, înfiinţarea şi cultura gardului viO precum şi prepararea compostului. Adevărat că legii măritul, fiornritul, stupfi-ritul etc. sunt ramuri cari şi ele trebue introduse şi cultivate în grădina şcolară. Insă ramul cel mal important Bete şi rămâne pomăritnl, un ram, care pentru grî-dinele şcolare de înfiinţat, safl de curând înfiinţate va servi oare-ccm de început şi fundament, pe care să se poată clădi mal departe. In ţările locuite de Români şi cn deosebire în Ardeal, Ungaria şi Bucovina, înfiinţarea şi întocmirea gTădinelor şcolare alcfitnesc o cestinne, care tocmai în timpul de faţă s'a pua cum Be îiee la ordinea zilei. Cred deci a face un bnn serviciu mal ales învăţătorilor, preoţilor şi economilor noştri publicând acest manual în care m’am mărginit la lucruri esenţiale cu eecluderea a tot ce ar putea împovăra şi încurca priceperea cetitorilor mal puţin îndemânatici. Aşa precum este întocmit menoalul, e mal poate fi întrebuinţai iu institutele agricole şi de pedagogiă, în seminare şi chiar in scoalele săteşti. Pentru cetitorii, cari, ar voi să cunoască in detaliu materiile tratate, reproducem tabla materiilor : ^Partea I-a. Prăsirea pomilor. Capitul I. Prăsirea pomilor din semănţa: Noţiuni generale—Semănţa—Şcoala de semănţă— Şcoala provisorie—Pregătirea pomişorilor. Capitul II. Prrgătirea pomilor din saduri, bolişi şi pui safl vlfistărî: Saduri— Butaşii — Puii sau vlăstările. Capitul III. Şcoala de altoit: Posiţiunea- Pămăutuî —Ingră- derea — Rigolarea — împărţirea — Distanţa altoilor—TranBpăltarea. Capitolul IV. Altoirea: Noţiuni generală—Suroeiî nobili — Pădureţii de altoit — Uneltele de altoit — Legăturile da altoit—Ceara şi reşina de altoit*»Altoirea in despicăturl— Copularea —Seraicopulare*- Altoire» laterală—Trac-tarea altoiloi în vara d’iotăi. Capitul V. Cultura altoilor: Noţionl generale-*Croirea trunchiului pomiferilor—Croirea trunchiului drupîferilor şi nuciferilor—Croirea coroanei—Trac tarea pămăntnlnl in şcoala de altoit — Scoaterea şi păstrarea altoilor — Paohetarea altoilor şi surceilor nobili. Capitul VI. Pomii pitici şi cultura lor : Paramida — Columna — Global safl pomul rotund—Pocalul safl căldarea—Furca—Pal- avtfl —Cordoanele, Burtea a 11-a. Cdlura orele 5 şi Jumătate. eu tren espres pomilor. Capitol VII. Alegerea ţi întocmirea pomâtnlni: Clima — Pusiţioneu — Pământul Localităţile potrivite pentrn o cpecie san alta de pomi- Distanţa pomilor. Capitul VIII. PlSntarea pomilor; Facerea (tropilor — Alegerea pomilor - pregătirea pomilor Timpul plăntărei pomilor PlSntarea insaţl -Parii ţi părnitnl pomilor. Capitul IX. Tractarea pomilor; Retezarea crengilor- Tractarea mai departe n coroanei Proptirea ţi brezdarea pomilor — întinerirea pomilor- Realtoiran pomilor bătrâni— înlocuirea pomilor periţl—Tractn-ren pSmântnlni in pomet. Capitnl X. Animalele strioăcioaee pomilor, bontele ţi alte nenjunsnrl. A) Animalele: Sugătoarele — Paserile—Omidele Gândacii de Mai (râ-rtbnţi) si coropisniţele—Diverse alte insecte; B. Boa lele ; Tăciunele—Cangrena Curgere de gumă ţi idropicn—Gălbin a rea ţi oftica- Mrna încolcircn ţi pătnren frunzelor- Putrezirea lemnului — Nervdie a;Cl Alte neajunsuri: Mnshinl—Bureţii şi rn gin»—Bruma ţi gerul- Seceta ţi ploile — Grindina, neana ţi vijeliile. Capitul XI Cultura diverşilor specii de pomi: Mernl — Părul— Gotninl, Morunul ţi eorbul mig-dalnl ţi cornul—Nucul, căstauul ţi alunul Frăgarul ţi smochinul — Strugurelul şi ţi agriţul — Smenra, mnrele ţi măceşul — Viţa de vie Partea 111-a. Culesul conservarea şi itUrebuinfaiea poamelor. Capitul XII. Culesul ţi conservarea poamelor. A) Cnlesnl ; ITne telle necesare la culee — Când să se culeagă?—Cnm să se cnleagă; B) Conservarea : Localei de emat— Mobilele localnlnl de emat—Pichetarea poamelor menite pentrn transport. Capitnl XIII. Intrebninţaren poamelor. A) Uscarea poamelor; B) Treparcrea Iii tarului; C) Prepararea vinului de poame: Pisătorile ţi pisarea - Teascurile ţi teacnirea--Pivniţa—Bnţile—Tractarea vinnlnl în piv nită ; D) Prepararea rachiului, oleiuloi ţi oţetului le poame; Rechini— Oleiul— Oţetul. Adaus. I CuRnra Gardului vin : Foloasele —Prăsirea pădneeilor—Croirea ţi tractarea—împletirea ţi tractarea msl departe Autorul ni e cunoscut prin colaborare a sa la .Calendarul bunului agronom ţie unul 1877“, care din cauza multelor sale articole practice a avut ilou« e.lţţii. lucru Ua sigur rar 'inaf ales la nn calendar. Pr»ţul cărţii de faţă este un fiorin v. a. ABt-fel dar gospodariul şi fie-cine care are o grădină cu pomi roditori sati vrea a’o aibă de acum ’nainte, apoi învăţătorul sătesc, preotul găsesc In acest manual, scris limpede şi cu ortografie fonetică, tipărit cu caractere mari şi lesne de cetit, toate povăţuirile trebuincoase pentru cultura pomilor. Noi II dorim autorului, cn răspândirea cărţii sale să'l Încurajeze a lucra cu aceleaşi vederi şi cele-l'alte ramurr ale economiei agricole. LISTA No. 1. Jde ofrandele fde-ite de diferite persoane fn a-jutenut soldaţilor răniţi J1 adresate MĂRIEI SALE DOAMXEI Doamna Iicateriua Balsch, 200 fr. D-nnl Antonifl Dimitrin prin d. Cogăl-niceann, 500 fr. D-n. Snltana Creţeann prin d-na Lucia Daca, 10 cearşafuri, iOcămăţi, lOpan-talonl, 250 dr. scamă ţi 100 fiiţe acamă ţi comprese. D-na Anastasia Philipescn 10 cearţafnri, 10 căinaţi, 10 pantaloni, 200 dr. scamă ţi 100 faţe scamă. D. Conat. Rosetti Teţcan din laţi, o ladă conţinând nn asortiment complect de ban-dage, scamă ţi bncăţi de pânză. D-na Cimara din Dorohol. Bandage ţi scamă. D-na Elisa Alexandru Millodin Iuţi, ban. dage ţi scamă. D-na Uermesiu scamă. D-na Sacha Gîhca. Scamă. D-na Cherestoni. Scamă. la Giurgiu sprn a visita şi duce nd-jutoare cetăţenilor cari afl fost răniţi. cu ocasiunea bombardârel acestui oraş de bateriile turceşti din Husciuc, In ziua de 12 curent. La orele şapte seara. în momentul cănd trenul se apropia de gara Giurgiu. începu o energică canonadă Intre bateriile rusescl din prejurul Giurgiului şi Intie forturile din Rus-ciuc. Trenul donnieec Inuintă încet pănă la cel din urmă canton, şi I. S. Domnitorul se pogorl aci şi Inaintăpe jos spre oraş. Afară din oraş şi chiar In calea Mărier Sale, o mulţime de oameni, femei şi copil fugiseră din oraş spre a se pnne la adăpostul bombelor şi Obnselor cari cădeafl tn Giurgiu. Înălţimea Sa bp opri aci, seapropiă de această mulţime, adresăndu-le cuvinte de incuragiare şi de conso-laţiune, distribuind adjutoare In bani la cei Întrebuinţaţi. Apoi Domnitorul 'şl urmă calea şi merse la spitalul care se află situat In marginea oraşului. Tocmai In momentul cănd Înălţimea Sa cu suita intra In curtea spitalului, un obus căzu foarte aproape de Măria Sa; din fericire Insă el nu eclată. înălţimea Sa merse apoi de visitâ sălile spitalului oraşului, in care, pe lângă soldaţii ruşi, se aflaâ persoane aparţinănd populaţiunei civile din Giurgiu, unele mal grefi, altele mai uşor rănite. Măria Sa ’i visită pe toţi, infor-măndu-Be cu interes de situaţiunea lor, distribuindu-le bani şi recoman-dându'l lngrijirel şi solicitudine! medicilor şi autorităţilor. Pe când I. S. Domnitorul făcea această visită şi se afla chiar In spital, alte trei bombe trecură pe d asupra spitalului foarte aproape, căzănd chiar In curtea şi In împrejmuirea Ini. Ast-fel s’a putut dară constata că oraşul Giurgiu. In care nu se afla nici o baterie rusească, cari toate sunt stabilite afară din raionul oraşului, a fost cu toate acestea bombardat de Turci; căci tirul bateriilor tureescl a fost dirigiat asupra spitalului, care se află afară din bariera oraşului şi d’asupra căruia fălfăia In mod aparent şi foarte vizibil drapelul alb cu Crucea Roşie din Geneva şi că numai reaoa direcţiune a tirului turcesc şi neeclatarea obnselor inamice a ferit acest spital de nenorocirile ce putea aduce străpungerea acestor bombe In mijlocul răniţilor. Pe la orele 9 seara, M. S. Domnitorul porni Înapoi spre Bucuresci, unde se Întoarse la lO jum. (Mon.j M 8. împăratul cu o numeroasă suită militară, a plecat In inspectarea mul multor punte la Dunăre. Trecerea armatei rurescl peste Dunăre se poate considera ca efectuată In mal multe punte . de şi pănă acum cele mal multe trupe afl trecut pe la Galaţi şi Brăila, pe la Călăraşi numai vr'o 28 mii, iar In cele alte punte numai trupe de observaţie. Trecerea Ruşilor pe la Călăraşi s'a făcut fără nici o resistenţă din partea Turcilor, cari aă lăsat Îndată posiţiile ce aveafi pe mal. O parte din trupele trecute a ocupat şi Hârşova. Se crede că Turtueaia, cu tot numărul însemnat de tunuri şi trupe, nu va mai resista mult. Căderea ei va lăsa espuse coastele Silistrel şi Rusciuculul. Monitoarele tureescl, cari afi Încremenit In braţele Dunărei de lăngâ Măcin, aflăm că aft fost somate să se predea. Comandanţii lor n'aO răspuns încă. Se vede că se leagănă In speranţa de a putea să se strecoare, — dar unde î Ni-se spune că sunt observate de aproape. Dorinţa Ruşilor de a le avea nevătămate se esplică de sine, cănd seim foloasele ce pot aduce armatei rusescl pe Dunăre. Alaltă-erl noapte, d-na Oteteli-şanu s’a deşteptat de sgomotul ce făcea o persoană care umbla prin camera sa, scotocind prin toate părţile şi luănd ceea ce'l cădea sub mftnă, shiar giuvaerurl. îndoiala nu’şl mal avea loc: Umbra era un hoţ. D-na Otetelişanu Începu să strige. Hoţul Insă sări pe fereastră şi fugi, cu un orologiu şi alte lucruri preţioase. Se zice că poliţia este pe urmele lui. SOIRILE ZILEI. Jfi. S. Domnitorul, însoţit de d. ministru al lucrărilor publice, de d. colonel Slăniceanu, şeful statubii-ma-jor general, şi de adjutantul de ser-vicio, a mers. Luni 13 curent, la Aflăm din sorginte sigură că principele Ludovic Napoleon, fiul împăratului Napoleon III, va veni zilele acestea In Romănia. la cuartirul genera) al armatei ruse, pentru a oferi serviciile sale In resbelul actual. Această generoasă decisie din partea junelui principe probează că a moştenit de la auguBtul săă părinte tradiţia indreptăţirel popoarelor asuprite. Fie bine-venit In această ţară care numără Intre bine - făcătorii el cei d'Intăifl pe Marele Imperat al Fran-ciel. Junele principe s'a născut la 16 Martie 1856, aşa că are 21 ani trecuţi. Acum are rangul de locotenent In armata englesă. Focurile afl urmat ieri mal pe toată linia Dunărei, cn Întreruperi de câte-va ore. Vor urma şi azi. Vidinul tot arde. In Giurgiu s’a vătămat un număr oare-care de clădiri. Autorităţile şi locuitorii aă primit ordinul d a pleca îndată, căci Rusciucul va li constrâns sâ se apere cu desperare contra bateriilor rusescl. Doi fraţi, neguţători tn capitală, aduşi de neînţelegerea lor Înaintea tribunalului Ilfov, afl dat publicului un trist spectacol. Eşind din Tribunal, unul din fraţi s'a aruncat asupra celuf-alt cu un cuţit şi'l a rănit In căte-va locuri la cap. A fost Îndată arestat. D-nul doctor Turnescu, a cărui capacitate medicală şi hirurgicalâ este îndeobşte cunoscuta, fiind una din principalele somităţi ale acestor ramuri, ne trâmite următorul anunciă pe care '1 publicăm cu deosebită plăcere: Ofer gratis serviciele mele In arta chirurgicala atăt armatei române cât şi armatei imperiale ruse In Capitală precum şi In afară din capitală la o distanţă ce n’ar necesita absenţa mea din oraş peste 25 ore. A'. Turn*seu. Doctor îd medicin& ţi doctor in cMrurf/ie de la facultatea din Paria, profewr de clinica chirur-gicalft la facultatea din Bucurevcl, chirurg al spitalului Colţea din Bucureşti. Generalul rus, pe care ’l-afi adus rănit din Giurgiu la spitalul Brftn-coveanu, aflăm că a murit. Cănd M. S. împăratul s a dus să’l vază, n a aflat de cât un cadavru rece p’a cărei frunte M. S. a depus o sărutare şi ’l-a picat o lacrimă. SPECTACOLE In Marele Hotel Dacia Miercuri, 15 Iunie în beneficiul d-lul George Alexand-rescu, se va juca pentru cea din urmă oară, mult cunoscuta comedie în patru acte: LUMPAUIU VACtABUNDUS. Iubitul nostn comic I. D. Joneecn va juca rolul Iul CUREA CIZMARU şi va cânta versurile Cornetului. Intrarea de persoană 1 franc. — începutul la 8 ore şi jumătate. DOCTORUL I. FELIX B’a mutat IN STRADA CAL0NFIRESCU No. 3. E_ Ivi AlsT SBEIA Q- ER. ceaaornicar S’A mutatC 1 8tnda Ddtnnel 1. St recom&ndA ptntru ort ce reparaţi ane în tfer* profetinnel iele, ou preciurl f6rte moderate |i •ervicifi garantat TIMPUL 9' cel zmz.a.g-^sust DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA „A. LA BELLE JARDINliBE" «V O » K2 MP QRUmiBAtini 20 Colţnl Bolevardnlnl şi Stradel Mogoşoiel, Canele Grecânn, 20 ESPOSITIUNEA DE HAINE inc» tn Bucnrescl uvit |>e Onor. Public sft bine-voiescâ a visita magasinul med, unde va gftsi o Esposiţiuns do haino oo nf ooţ io n a 18 cum n’a fost anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTSşi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE diu stofele rele ural moderne ale sesonulul de faţa, şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşâiel şi Bulevardului şi se p(5te convinge orl-cine ca am remas fidel devisiel acestui magasin: COISTSTTIM: Ivi are SI PRETIURI FOARTE modbRAŢe- JONKF «RIJ^Tl»A.tjn| ,A LA BELLEJARDINlfcRE*, 20 Colţnl Bulevardului 51 Stradei Mogoşoiel, Casele Grecia 20. ........... imeerţ o. siieibirieohit recomand! BATOAZE DE PORUMB recuneieute de csa mal bani cini(riie|le PIETRE de MOARA PLUGURI DE DIFERITE SYSTEME CU PREŢURI SCAQUTE > co p «= iul numim câilob ferate im roiamu BuourticLBirbo|I-Roiran-SucAva SuoAva-Roiran-Barbogl-Buouraaci Tr. ac. Tren. de pers. Tr. ac. Tren de pers. Bocurescl Plec. 8.15c 10.00a SuMva Plec. 6.11 p 6.46 a --- Chitilâ 8.29n 10.18a Vereiol » 5.41 p 7.44a --- Plocescl » 9,50c 12.05a Păşcanî » 7.07 n 10.07a --- Mirii '0.89n l.ISp Roman 8.45 n 12.10 p --- Buzei! » L1.34n 2.35p Bacă ti 9.50n 1.27 p --- Brăila > 1.53d 5.45 7.15a Adjud » Il.l2n 3.22 p --- Barbofl » a.45c 6.15p 9.05 a Tecuci 12.30n 5.10p --- TecuciO 4.38n _ 11.40 a Bărboşi 2.26a 7.25n 8.10a Adjud » 5.58n --- l.lOp Braila 8-08n 8.10 n 8.68 a Bacă îl » 7.38a --- 3.12p liuziă 5.27a --- 12.10p Roman 9.05a _ 4-54 p Mizil 6.16a --- 1.24 p Păfcanl 10.26a _ 6.58 n Ploescî 7.12a --- 2.46 p Verescl 11.38a _ 9.57 n Chitila 8.18 a 4.151 Suceava Sos. l2.G3p --- 9.55 n BucureicI Sos. 8.30 a --- 1.30 p Suceva-ltcini-Viani [Tr. ac. Tren de pers. VienA-Iţcinl-Suciv* Tr. ac. Tren de pers. Suc^va-Iţcanl Plec. ia.49P 11.29n Viena Plec. 8.08- 10.53a 8.38n Lemberg » 9.55 n 3.40n 2.60 n Lemberg sos. a doua di 12.20 p 6.25a 11.25 ni Viena sos. a douaŞi » 5.03 p 5.03 p 7.18 p Snc^va-Iţcanl m. o.46a 5.11 p --- Barboşl-Galaj Tr. ac. Tren de pers. Gtlatl'BtrboşI Tr. ac.l Tren de pers. --- Bărboşi Plec. 2.55c 6.25 n 7.26n G al aţi Plec. 1.20n 8.26 a /.30 a Galaţi 608. 3.Sun 7.0C1 ţ. 8.00 n Bărboşi Sos. 1.65 n 9.00a 8.05 a Tecucl-Bărlâd Trec. mixte Bfirlad-Ttcaeiu “ . Tren. mixte Tecuci Plec. 5.00 n 5.85p Bfirlad Plec. _ 8.40 a 10.00 a Bârlad sos. 7.05 a 7.50 n Tecuciti Sos. --- 10.60. 12.00a PiţeinMaţl Tr. ac. Tren mixt laţl-Pkţcaal Tr. ac. Tren mixt Păşeau! Plec. 7.19u 10.29 a _ Iaşi Plec. 7.16â 3.26 p --- Iasl Sos. 9.87 n 1.20a --- Păşcanî Sos. 9.46a o.33 a --- Vereşti-Beloşanl Tren. mixte Betifâni-Varaşti - Tren. mixt* Vereştî Plec. 9.82 n 11.48a _ Botoşani Plec. 6.20 n 3«30 p Botoşani Sos. 11.20c 1.38 p Vereitl Sos. --- 7.14a 6.24 p Bucur.-Vercloravi (Orşevi) --- Tr.d.p. Tr. m. 1 - |Tr.d.o. Tr. m Bucurescl Pleo. _ 8.00 & 6.05n Verciorova (Orşova) Plec. 6.46 a --- Chitila » --- 8.18a 1.86 a T.-SeveriB 7.40a Tito » --- 9.22a 8.09 n Filiaşî 10.17a --- Qăeştl --- 9^8 a 8.66 n Craiova --- 11.44 a --- Goleşti » --- 10.44a 10.O1 n Balş • ! --- i 12.45 p --- Piteşti > 1.21 a 10.15 n Slatina > --- 1-51 p Slatina --- 2 -p --- Piteşti --- 4.42 p 7.15a Balş > --- a.oopj --- Goleşti * --- 4.66 p 7 32 a Craiova 4.17 p --- Găeştl • --- 6.45p 8.41 a Fi le aşi --- 5.24 p| --- Titn » --- 6.23 n 9.38 a T.*&everin --- 8.28 a --- Chitila --- 7.26 D 11.03â Verciorova (Orşova) Sos. --- 9.01 n --- Bucuresci Sos. ~ 7.40 n 11.20a Bucuraiol-8iur|io-(Smârda) fi vict-ver** valabil de la %i Aprilie 1877 Tren. mixte Tr. mf. Trec. mixte (Tr.mf. No. 1 Nr. 3 Nr.103 tfr. 2 No. 4 N .104 P'eo. 9.15dl 6.05 f 1.00 p Smărdu Plec. 4.37 di 12.20 a 4 Sos. 10.11 d 7.01 s 2.07 p Giurgiu ) Sos. 4.15 p 12.30 a (Plec. 10.21 d 7.11 8 2. . p ■Plec. 7.26 r 4.65 pi 12.40 t. iSos. 11.35 d 8.27 l 4.03 p Comana JSob. 8.39 d 6.08 s 2.17p (Plec. 11.45^ iPlec. 8.49 d 6.18 s| 2.27 p Sos. 11.53 a 4.13 p Bucnrescl (Fii.) Sos. 9.48d 7.17 s1 3.33 p jL, E G A T U B I Bucuresci (Fii.) Comana Giurgiu Smârda Tranu Nr. II: Cu tr. ac. Nr. 8 spre Vflreiorovaj Trenu Nr. 4: Cu trenu accelerat Nr. 4 la ora 8.15, la Brăila-Galatz, Roman, Jas-sy“Suceava, Viena, Paria, Petersburg. Trana Nr. I. Cu tr. acel. Nr. 2, car* sos. din Viena, Lemberg, Suceava, Roman, Galaţi, la Brăila, ore 8.80 d. Trenu Nr. 3: Cu trenu Nr. 6 de călători care soseştedin Galaţi fi Brăilala ora 4.80 p.m. Navigaţiunea pe Dunăre de la Orşova în jos este întrerupta. *ft*******************X******** K PHARMACIA LA „SPERANTIA“ S( * DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. 5 ^ Obiecte de Cauciuc fi Articole de Toalete. — Asemenea se angajdză a efectua orl-ce co ^ mande din ressortal medical. 'R'RTTfl. || nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn CODRS DE EFECTE PDBLICE SI DE DIVERSE Ruc*r*tci, 14 /fi77. VALOAREA C*r»L. Offtrilc Pl-MiS ftaat Oblig. Rurale . 10% 1864 751), 76 76 Vi » la sorţi liupr. Oppenheim 8% 1866 --- --- --- Oblig. Domeniale 8o/o 1871 75*/, 76 75V. » , eşitelasorţl --- --- --- » Credit fonc Rar. 7% --- 727, --- » Credit fono. Orban --- 58 --- Impr. Mun. Cap. 80% lB7S --- 66 _ Pensii (3o0) dobândi fr, 10 --- llo Aoţil Căile fer. rom. 6% 1868 --- --- --- * priorităţi 6% 1868 --- --- Dacia C*1» de Asiig. Aci. (fr. 500) 8»/o 1871 --- 200 --- Romania C-*« de Assig. Act. (fr. 100) 8% 1873 --- 45 --- Mandate........ --- --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- --- --- Act. financiare Române8% --- --- --- Căile ferate Ottomane --- --- --- Act. (fr. twl Sr'o --- _ _ Renta Română ...... --- --- --- CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- 96 --- , Domeniale espirato --- --- --- , Fonciare rurale Talie --- --- » Comunale .... --- --- --- DE VISE ruu.......» iu»i --- 99 --- Marsillia ...... ■ . _ 9925 --- Dric» ti........ --- 9926 ~ --- --- --- Elveţia . . ...... --- --- --- l.osdrA ......... --- 25 --- Londra domicile..... --- --- _ Amsterdam....... --- --- _ ViM» . . . . * .... --- --- _ Berlin 10 ^ile...... --- --- --- lupa--*......... --- 121»/* --- Escompk........ --- --- --- Lira Otoman...... --- --- _ Galben austr....... --- --- Agio o. Argint...... - --- CURSUL VIENEI 26 Iunie (eL n.) 1877. Metalirv........... S0 30 Naţionale.......... 6b 60 Roata iu aar........ 71 75 Liose............ 111 --- Acţiunile bSucel ........ 780 --- Creditări.......... 140 Go London ........... 126 10 Obligaţiuni rurale ungare . . . 73 50 , temeţrar..... 72 --- > transilvane . . . 71 80 Argint in -nărfarl...... 110 90 Ducatm ... .... 5 97 Napoleonul......... 10 09 Marc 100.......... 62 --- CURSUL DE BERLIN 25 Iunie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 25 Obligaţiunile române 6 °/5 . . T 52 - Priorităţile căilor fer. rom, 8" „ . 51 - Imprnmntnl Oppenheim . ... 78 30 Napoleonul........< . 16 30 Viena, termen lung . . . . . ----- Paris ) scurt..... --- TEATRUL DE VARĂ SRADINA OUICHAHD Astădl şi In fie-care -î spectacole B0H1ANE, FRANCESE SI GERMANE Compania dramatică dirig iată fi eu concurnd arlUtic al D-lvi M. PASCALY ANUNCIU Călătorii Ia Braşov potafla la institutnl liăilor de aburi de acolo, în dosul gini nani ului român, locuinţe curate şi bine mobilate, ca privirea spre gradina, precum şi grajduri de cal ţi şopron pentru trasuri, cu preţuri forte mo- derate. Direcţiunea băilor de aburi din Braşov. De închiriat, °X Ion, un iatac, o altă cameră fi an grajd, preţul pe 0 luni 40 galbeni. A se adresa la tipografia Thiel & Weisa seG Strada Scaunele No. 38. Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zaizon ae ntlă intr’o vale îngustă a muuţilor, unde sublimitatea seri6să a Carpaţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi sănătos şi cu fontânile sale minerale, cari aG puţine rivale peste tot globul: Fon-tAna de iod. Torte plăcuţi la beut; isvorul fontănel Iul Ludovic, cât se pote de limpede, şi baia de fer şl acid carbonic, cart de 35 de ani afl dat cele mal numerose resultate escelente de cură. Ele afl îmbrăcat astăzi toaleta lor cea mal nimerita pentru a priimi cu demnitate pe âspeţil sSî! Atât la isvbrele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’aG făcut din noG reparaţiunl, şi sub-semnatul are ou6re a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcnt stabiliment, unde de sigur va fi întru t5te mulţ&mit.— Informaţiunî mal de aprdpe la d. T. Weiss, proprietar de Tipografie în Hucnrescî. Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşnl băilor din Zaizon. CASELE din Strada Academiei în care a şeijut Ministerul Justiţiei, situate lîngâ casele d-lui N. Lahovary din podul Mogoşoiel No. 28, cu ţlece încăperi sus şi alte atâtea jos, cu grajd de 4 cal şi şopron sunt de dat cu chirie. Doritorii se vor adresa la d-nu Nicolae Lahovary, satl la d-nu Al. Lahovary, Strada Fântânii No. 8. 585-0. Moşia Boldeşti ^ deţul Buzea in întindere 3,000 pogone, la o °ril depărtare de gara Mizil, cu case şi magasil sâ da cu arenda de la St. Oheorghc 1878. Doritorii se vor adresa la D-nu Al. Lahovary strada Fântânei No. 8. 584- 0. A vis importantă Din cansa afacerilor familiare se vinde de bună voie fi fârte avantagios nn mare Hotel din oraşul StanislaG în Galiţii ţinutul Austriei situat la cea mal bună posiţie co apropiere de gara drumului de fier, care se compune din 25 camere bine mobilate pentru pasageri, încăperi pentru birt, cafenea, grajduri, şoprone şi t<5te necesarele pentru asemenea stabiliment, şi mal multe apartamente spre închiriere cu luna seu anul, precum fi mal multe prăvălii cu preciG de 220,000 mii lei noî. Pentru detaliurî amatorii sunt invitaţi a se adresa în peronă seG prin poştă la D. Mianoveki ce locueşte in Bucovina, Oraşul Cernovitz Hotel Goldane Birne. 581 — 1. Un t6nâr german, inginer de mine, LTITw ne ateste in acesta ramară şi care a mal fost ocupat In Romunia ca conductor şi inginer de poduri şi şosele şi ca geometru, doreşte a ee angaja la D-nil proprietari a căror moşii sunt situate la munte in apropierea liniei Carpaţilor şi cari doresc a face încercări mineralogice şi sondagiuri, asemenea şi acel care doresc a înfiinţa băi de ape minerale într’un fel sistematic. — Asemenea şi pentru ori ce lucrări technice. — A se adresa la administraţiunea acestui