Nr. 138. MERCURI 15 IUNIE ANUL II 1877. AB OISTA MENTELE IN TOATA ROMANI A î Pf “ ......................L" jj Pe « luni..................* * " Pi 8 Ioni......................12 in străinătate: _ ...... 80 Pf u ................. INSKRTHJNI SI reclame: Lini» a* 80 Iit«* petit, p»ffin» IV, 80 Uni Pe pagina in, 90 b»nl, p* papn» II, 2 lai noi. Reclame 2 lei noi lini». Un număr în Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuronl Roii a<-ţi r*I şi Ailministroţiol: I*.-Alaiul „Daoia" ANUNOIUBI Se priimeoc In itrâinălate : La D-nil JIaaten »t*in ă Vogler in Vienna, Walfineh^atM 10 A. Oppelik in Vienna, 8 tuben haitei li Rvdolf J4o»»t in Vienna , B«iler«tltte 2 ; FWnu flrdicka in Vienna, Teinfa] titroiie 17; Philipp IjSh in Vienna, EichenbachfţftJite 11; L. Ixmg dk Comp. In PcftA |i Haxxu-Imfjil*-B*Uirr A. Comp. in Paris. Scrisori nefrancat* no se primesc. Articolele nepublicate ie vor arde. Un număr In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC SERVICI0L PRIVAT AL ,TIMP0L01« (Agenţia Harag). _ Sar.ioiul 8*1* 25 lunin, 4 ore tiara. — Briila, 24 In»"*- In Braila fi Galaţi domneşte cea mal mar* bucurie, de oare-c* afl încetat toate temerile de bombardament. „ . . Micia, 2« lume. Trapele rugeştl au continuat aetlal a trece Dn-nArea. Patru dame de ambulanţe rmeştl afl «o«it aicl.-Erl ia gerbat un Te Deum. Pupă ordinii* formale ale ţarului nici un goldat ruicac nu a intrat In moechca turccngcA. a circi intrare e p&-*itA df o (ţardA. De autorităţile turceşti înainte de evacuare »u anunţat pe locuitori cA trupele se vor depArta proTocânJ populaţiuoea emil a pAriUi Măcinul, mulţi turci aii remu aici şi sunt bine trataţi de către soldaţii ruseşti. Ţăranii turceşti care taft fost ascuns, Încep a se întoarce la casele lor a-dno9nd cu sine promisiuni, pe care Roşii le cum p£ri de la dânşii co bani ^ata. Trupele turceşti, părăsind Mici nul, se crede că * afl îndreptat spre valul Iul Traian, pe care armata otomană pare a a»ea intenţiunea de a l a-apâra viguros. Unul dintre cel doi soldaţi ruşi Ctrl cel d in-tfliu aî\ pus piciorul pe malul drept al Dunărei, a fost ucis, iară eel-Valt a fost decorat. — Serviciul 4s le 26 lunia B ore seara. — Briila. 25 Iunie. Pe lăngă spusele tnt-d'auna confuse ale primului moment, eacâ informaţii lămurite despre încăierarea in urma căreia Măcinul a căiut ia puterea Ruşilor. La 22 Iunie, poiiţia turcă Bugiacul a luat-o căte-ta companii din regimentul Riajak şi Ria* ran, sub comanda generalului looof. Aceste companii trecuse toate de la Galaţi pe rase, fără artilerie, fără cavalerie, fără giberne. Lupta a fost cumplită şi a ţinut trei ore de dimineaţă pănă la amiaxl. Turcii erau S saă 4 mii, între cari $00 cavaler?*, iar restul infanterie. A»*aO şi don*1 tonuri. Ruşii s'afi apărat cu baioneta contra cav ale-tel turcescl. A a luat poeiţiile turcitei pai cu pas, una după alta, silind pe Turci a se retrage. Ruşii aiî remas pe inSlţimele Bugiacului aş* tind hrana, caii, muniţiile şi ambulanţa cari treceaG pe vase. Ruşii aQ perdot trei oficerl şi patru*secl şi unu soldaţi. Doi ofi erl şi noă-xecl ji doi soldaţi sunt răniţi. M. 8. Imperatoml ’l-a visitat in spitalul Galaţi. Împăratul a decorat cu crucea Săntul Georgi pe generalul Jucof şi cel Hol ofieerl cart cel d in* tcid au pus piciorul pe pământul otoman. A doa si 23 Iunie, generalul Zitnmermann ao-cupatcu an regiment Măcinul abandonat de Turci şi a ordonat brigadel Jucof dă se împreuna cu el, Puntea, de şi toată ’t făcată, n a servit insă oăcl drnmal Oh*cetnlul este Încă înecat. Serviciul U U 28 lanis, 9 ort dimineaţa — P*rlt, 25 Iunie. .Camera deputaţilor.4 Preşedintele cămării, d. Gt4wj, mulţumesc# cameril de hvtna-voinţă e» tot-d auna T-a arătat. El adaogă, că ţara va fi In curând chemată a judeca Camera şi va ici să recunoască că in scurta «a carieră, a bine-meritat de la Franci a. (Aplaase in stânga). D. Qrevj ci-tesre apoi decretul de di sol var#. care spune că alegerile se vor convoca, In termen de 3 ]unî. — Strigăte la stânga: Trăiască Republica; — La dreapta: Trăiască Franci a? Alt* că te-va strigăte Trăiască ptceaî şi şedinţa este ridicată. Parii. 25 Iunie. ^ ocasiunea circularii otomane, relativă la atitudine României, .Le Journal des DehaU,« constată că idsea independenţei R»mâoi*1 a fost In -enerai f*,oraW| pr;mjtl ,i CA din parte-1 a arătat tot-.1.una „i1 şi eimpatil pentru naţiunea romt.l, rk . lugţinut'o toWann» fi a Ineuragiat'o In •l.rţarfl» „ dp dnoe-l«el ile ani, pentru aşi eompl.ct* organiaaţiunen ,a po- Conslantinopal, 24 Iunie. O parte a girniionel Jin Comtantinopol • a tr». ia la Dun&r* şi a foit înlocuit» d« garda no-ţionalâ sosită din provincii. Principele Kastin pleacă mâine. Turcii înaintează către Cetinge. Nici o noutate n a renit aii de la teatrul r*g-boiului djo Asia. Irămisut 8ultanuluî la Emirul Afganistanului va pleca îndată şî §e ra duce în urmă la Kasgar. Lsndra 25 Iunie. 'Camera lorzilor,. Lordul Derbj confirmă noutatea că A. S. Marele duce Nicolae ar fi priimit rece la caartierul sciî general pe colonelul eugles Vellesley. - Lord Derbjr a comunicat ambasadorului rus, oomitele Şuvaloff, scrisoarea prin care colonelul Vslleslej spune guvernului sâiJ întrevederea. Reipunsul priimit prin corniţele Şuvaloff permite a se spera o soluţie satisfăcătoare asupra incidentului. BOCORISCI £ IUNIE litică şi socială. Londra, 25 Iunie. M°pra unpl neuniri I» Zgomotele ce ciraulâ ,iaul angK 1. pV,,!.,» ^tjun„ d.te'o, ordinar. ,i Mnpr. «trag^j, ,orduluI 8l. liabury din calnnet nu ad nici „ 8'grfiu, 2» iuni,. Principele RnmUniel a K.it «11. trn a rigita fi ajut» pe »**t din rnne.^^,;, «ri afl fut rflniţl In curlul bomb„darel de »rl In mnmentnl cftnd Principele intra la gpitalul care e,te af^-» din or»| fi pe car* ftlfl. j.|>r lol Crucea Ro, a Gcnerel, afl cAzut 1 «linii- . eurte şi ijiprejurul edificiului. 1>* la 6 pAn» la 8 jum. ore aeara Oiurgl. , foit homh-irdat cu riole aţ». CANDIDATURI OFICIALE Se scie ţipetele roşiilor In contra pretinselor influenţe In alegeri ale guvernului conservator. Se scie actele necalifimbile comise de oamenii lor pentru a proba aceste ingerinţe. Mal toate cele patru volume ale pamfletului Misail nu sunt consacrate de c&t la aceastft cestiune care ne vede ci doare foarte mult pe partidul radical '). El bine. noi, care nu suntem la putere, n’avem trebuinţa nici de a sparge case, nici a viola secretul corespondmţelor, nici de o plâsmni acte, nici de a stoarce mărturisiri de la impiegaţi sub ameninţare de destituire sat) sub promisiune de Înaintare. Pentru a proba influenţa sfruntată a d-lul I. Brătianu In alegeri n’avem trebuinţă de căt de numele aleşilor. ŢSranil din Prahova aleg pe d-nul Radu Golescu, proprietar şi şezStor In Teleorman, cu origina din Piteşti. Nu credem că ilustraţinnea politică a d-lui R. Golescu să fi pătruns aşa de departe. Un advo< at din BucurescI, Remus saft lîomulus Opran se alege la Brăila iarăşi In col. IV. D. N. Blaremberg care pretindea o dată la proprietatea obavnic.â a acestui colegii), s’a convins astăzi, credem, de liberalismul atăt de lăudat de dumnealui al d-lul Brătianu. Cu tot devotamentul săft către partiJul radical, cu toată Adrpsa cam puţin respectoasă către Măria Sa, care a redactat.'o lu numele Camerei In vara trecută, iată'l gonit, huiduit, uitat şi înlocuit de partidul, pe care l'a servit cu atftta zel. Dar de! D-nnl N. Blaremberg e un om cam întreg, care nu se iu lădie după împrejurări. Anul trecut tot cam pe la lume, moda guvernHmen tală era să fie cineva turc In politica esterioară şi cam insolent In faţa Domnitorului. Vara aceasta moda s'a schimbat. Politica este ultra rusă, iar atitudinea către Domnitor nu numai respec-toasă (ceea ce ar trebui să He tot-d’auna) dar chiar linguşitoare. D. N. Blaremberg singur nu s'a schim- bat. D-lul care scie latinesce n'a meditat axioma : lempira mutan- fur el ni8 mtUamur in illis, axiomă pe care o cunosc aşa de bine radicalii, cu toate că nu sciă latinesce '). Pentru aceste motive ţăranii din judeţul Brăila cari, cum se scie, sunt politici foarte mişcători In convicţiunile lor, ’l-ad retras Încrederea pe care aă dăruit’o d-lul lîomulus saQ Remus. Insă buchetul acestor alegeri este Neg>dicl la Bolgrad şi C. Lecca la Ialomiţa In col. IV!!! Cine e d-nul Negulicl î Cine e d. C. Lecca î Timpul, după multe investigaţiunl a descoperit că sunt nisce ad> ocăţe! cam de a patra rlasii, şezăorl In Bucuresd unde cine-va II lutălnesce pledănd căte o dată pe la judecătoriile de pace. Iată tllesill distr. Ijifgrad !! Iată iilosil] districtului Ialomiţa ! Este dar probabil că notorietatea politică a acestor doi domni a făcut multă cale In puţină vreme. ' Şi iată oamenii cari de şapte ani sbiară In contra ingerinţelor electorale. Iată acel cari aQ umplut foile lor cu asemenea plftngerl, iată acel care aO scris patru volume de calomnii In această privinţă In contra guvernului conservator, iată acel cari pentru asemenea motiv aO cerut, unii închisoarea fără judecată şi alţii moartea miniştrilor conservatori, iată i sosiţi la putere In numele libertâţel electorale pentru a alege pe d. Negulicl la Bolgrad şi pe d. Lecca la Ialomiţa! Aşa dar, d lor Brătianu Rosetti, credeţi că d-voastră numai totul vă este permis, apostoli al egalităţei ! N'am avut noi dreptate să vă numim de la Început: (Juvenilii N<‘-riisiniullor. In privinţa celor din Intru, citim următoarele Intr’o corespondinţă a ziarului .Berliner Tagblatt: Domnesce In BucurescI o indignare generală, indignare legitimă, provenind de la trăgânarea pune-rel In acusaţie a ministerului Las-car Catargi. Toate mijloacele Întrebuinţate, afi fost neputincioase pănâ acum, pentru a face pe clica guvernamentală să supună această cestie Curţel de Casaţie. Aja zisa acusaţie pune Înainte, crime de o natură gravă, precum deturnări de fonduri, corupţie, şi căt ea va rămănea In atărnare, cele mal importante facultăţi ale acestui leal partid conservator vor fi anihilate din puntul de vedere politic: putem da un e-semplu pentru sprijiniren celor zise, şi cita un nume, pe acela al lui Elorescu. Sunt căte-va săptămănl, un deputat, principele Alexandru Stirbey, a presintat Camerei o moţiune subscrisă de 31 colegi al săi, cu scopul de a pretinde, ceea ce este drept, soluţia acestei ceştii, şi a da acestor oameni ntăt de capabili, loviţi In ceea ce al) mal preţios, o-casia de a se apăra. (Ne amintim că d. Teodor Rosetti a declarat In-tr’o scrisoare publicată In momentul cănd se judeca că treime a’l scoate dintr'o acuzaţie Iu care fus“se co-prins, că el consideră ca o mare onoare de a fi numărat Intre acel a-cusnţl.) Dar presidentul Camerei, C I >. Acea.ta ac , înţ'le**. Aceftl oameni n. arin.] d* răt politic* ca mijloc de e«i«t*i>ţ4, Ii-«e « ■**raenea mod pâinea din 1). I’cntru H-lor traducem fi wol ne ichimkiim cu ■!*• Vi emile *e tcKimM A. Rosetti, n’a aflat Încă nici un moment pentru a pune această moţiune la ordinea zilei. Spiritele sunt dar cu drept întărâtate, şi se cere categoric Principelui de a recurge la acele mijloace pe care poate să le Întrebuinţeze un Suveran pentru a lnfrlna ura şi setea de răsbunare a unei elice tiranice, care voios se numesce .partid roşiu.* Oamenii cu o perfectă nepărtinire şi cari, poate, sunt convinşi că partidul moderat a călcat une-orl hotarele constituţionale, judecă cu multă severitate acest scârbos sistem care caută a ucide onoarea unor adversari, armă principală de care se servesce partidul ce azi guvernă Romănia. Politica este un tărăm In care viclenia şi uneltirele sunt. poate, scu-sate ; dar o trata de criminali pe bărbaţii cel mal oneşti dintr’o ţară, a’l nimici fără drept şi fără judecată, este faptul unor oameni pe cari nu’l putem cualifica aci cu epitetul ce li-s’ar cuveni mal Demerit. DIN AFARA. Soirile sosite din Austria devin din ce In ce mal confuse. Se asigură, că s’aă luat şi că nu s’aă luat măsuri de mobilisare; se pregătesc interpe-laţiunl, atăt In dieta din Pe»ta. căt şi lu Reichsrathu) din Viena; ziare discută cn Înverşunare : din toate aceste abia transpare adevăratul adevăr După ştirile ziarelor din Viena ministrul Tigza ar fi deilarat, că nimic nu se face fără de ştirea şi învoirea guvernului din Pesta şi că va face In curănd, In conferenţa partidului, unele împărtăşiri confidenţiale. De o cam dată In cercurile oficiale se asigură numai atăta, că Austria, chiar luănd măsuri militare, nu va fi nici contra turcilor, nici contra roşilor, ci se va mărgini a apăra interesele austriace. De altă parte se asigură, că desminţirile semi-ofici-oase sunt exacte, de oare-ce in adevăr nici nu se vor face mobilisârl, ci se vor concentra numai trupele, care sunt deja garnisonate In apro-piarea graniţelor de la răsărit. In acest Înţeles se informează şi .Post* comunicănd următoarea depeşă din Viena : .Măsurile pentru pregătirilede res-bel se urmează, In provinciile meridionale. fără de întrerupere. In Dalmaţia sunt nouă-9pre-ze*e batalioane de infanterie, In Croaţia sunt douăzeci şi patru batalioane de infanterie şi doă-spre zece escadroane de cavalerie. Toate aceste trupe se completează. De asemenea şi artileria dislocată In aceste părţi. Alte măsuri vor atărna de la cursul evenimentelor. .IVnr. Ztng.* vorbind despre mă şurile militare, zice, că In tot caşul Austria nu va face concentrări, cari nr trece peste budgetul normal şi că ele nu se vor efectui de căt succesiv In proporţiunile, In care va fi trebuinţă de dănsele. In deosebi n-cum ele sunt fără de importanţă militară. In şedinţa de la 22 Iunie a Reirhs-r» tul ui din Viena, deputatul llofera făcut. In numele mal multor deputaţi următoarea interpelaţume : 1. Este adevărat că guvernul imperial german a lâ ’ut guvernului Aus-tro-Ungariel propuneri relative la Incheiarea unei alianţe de ofensivă şi defensivă î 2. Este adevărat, că aceste propuneri at) fost respinse cu învoirea guvernului imperial austriac) 3. Dacă ar fi aşa, crede guvernul ces. reg. Austriac, că o asemenea ho-tărlre este In interesul Austriei? (. E guvernul ces. reg. hotărlt a remănea neutral şi faţă cu cestiunea Muntenegrulul, ori intenţionează a lua relativ la cestiunea aceasta măsuri militare ? urmează a le lua sat) le-a luat deja?* Această interpelaţinne ne încredinţează, că toate ştirile despre mobilizarea Austriei sunt încă puse la îndoială chiar şi in cercurile parlamentare din Viena. Adeverirea ori desminţirea lor definitivă nu va urma poate de căt In respun9ul ce va da guvernul la această interpelaţiunc. .Fremdenblatt* vorbind asupra si-tuaţiunel din Orient, zice Intre altele, următoarele : .In urma deshinăril şi lipsei lor de organisaţiune, elementele vrăjmaşe imperiului otoman, care sunt pe Însăşi peninsula balcanică, nu a’aO arătat pănă acum capabile de a lua biruinţă asupra turcilor. Grecia mal adesea ori a pus măna pe sabie, dar nu a scos’o Încă din teacă şi rescoala din Creta, care de mult ni s’a signalisat, tot n’a isbuc-nit Încă. In Epir şi Tesalia, ale căror populaţiunl nu 9unt mal puţin asuprite de căt nenorociţii bosniaci, nu ’şl-afl manifestat pănă acum nemulţumirea de căt prin haiducie. Aceasta nu pentru-câ grecii ar fi lipsiţi de curagit), dar pentru că lip-sesce tot ce dă curagiulul valoare, adecă organisaţie, conducători, arme şi bani. Acum se justifică admirabilul discurs, pe care M. Salisbury ’l-a ţinut după Întoarcerea sa de la conferinţa din Constantinopol. .Mi-lorzi! — zicea nobilul Marchis, — In Turcia na găsiţi nici un calcul po-sitiv. Nn este nici o organisaţiune, care s’ar mal putea păstra; nu e de căt clica Paşilor din Constantinopol. El nu afi nimic, pe ce aţi putea conta, nu afl birocraţie, nici clase de comercianţi, nici clase de mijloc, nici opinie publică. Este un Chaos, In care tot Insul ia ce’l place şi păstrează ce poate.* Un alt Lord zicea, că administra-ţinnea Paşilor mal bine poate fi asemănată cu un .brigandagiO orga-nisat.* Faptul e că nimic din tot ce aO turcii nu dă destulă garanţie de stabilitate şi un alt fapt este, că pe peninsula balcanică nu se găseşte uu singur popor, care ar fi arătat, că este capabil a crea organisme de sine stătătoare, care s’ar putea conserva, .nu Grecii*, .nu Serbii*, .nu Muntenegrenii*, poite chiar .nici Ro-mănil*, care aO dat mal multă dovadă de talent organisator In viaţa politică.* Dupăinformaţinnileziarului .Deutsche Zeitung* cel mal mulţi dintre ambasadorii din Viena au cerut de la Cabinetul vienes esplicârl relative la intrarea In acţiune a Austriei. .Praw.Westn* comunică din Ploeştl ştirea, că Marele Duce Nicolae a ordonat publicarea unei foi militare de campanie cu următorul program: In această foae se vor publica : I.— Toate ordinile de zi adresate către armată, 2, Lista decoraţiunilor, 3, Ştirile de pe cămpul de resbol. 4, Listele esacte ale morţilor, şi răniţilor o, Depeşele din Rusia europeană.—Redactor al acestui ziar ar fi locot. krestowk.j. Ziarul ar fi cotidian. TIMPUL De odată cu ştirile despre intrarea in acţiune a Austriei, reapar şi ştirile relative la o eventualii ocu-paţiune a Italiei In Albania şi tu A-frii t. fornienză an solid pnt plutitor; po acest pat snut ridicate maî multe placi de aer între cari este bătut păineut; la spatele ncestor placi sunt aşezate cute I şi urni uiulte tunuri cu caii lor şi cu tot materialul de resbel; forma acestor colosale pluto este nst-fel făcuta că pr u njuto- Slilil TKLKdltAFH'K ale FOILOR STREINE. Coiifltuntlnnpol, 2l tonic. Ştirea despre reluarea Boiaziduluî cere trebuinţă de adeverire. Mukhtar l’uşa u'u u\ut nici o luptă cu inimicul Londra. 2i Iunie. In camera comunelor llamiltou cere pentru budgetul Indiilor un împrumut de o milioaue. întreagă această suină e menită peutru acoperirea deficitului care a urmat din foamete, diu depreciarea argintului şi din stagnarea comercialul. Vasldn; ton, 21 lanie. In teritoriul Idaho s’afl rescnlat Indienii; el să respins trupele, ucigând un căpitan şi 27 oameni. Guvernul a cerut ajutor. E temere că în curâud va isbucni o revoltă maî întinsă a Indienilor. /acrabla 10 Iunie. După ştirile sosite sici, starea Bosniei e desperată. Iu Crouţia turcească mnhnnie-dunii merg pâuă a tăia pomii creştinilor. Constantlnopol, 2l Iunie. Un mare transport de pesmeţl a sosit din TVspezunt la Erzerum. Dar o mare parte diu pesmeţi s’a furat pe cale, eară altă purte s'a stricat.—Se asignră, că Sultanul uu va pleca diu Coustantinopol de cât după închiderea sesiunii parlumentare. Mai mulţi senatori şi deputaţi il vorinsoţi in această călătorie.—Ştirea despre reluarea Baiaziduloi nu se adevereşte. Athena 22 Iunie. Camera a rotat legile relative la armată şi la garda naţională. In şedinţa de luni se vor presenta camerei legi privitoare la noele imposite şi la contractarea unui împrumut. Pesta, 22 Iunie. Partidul liberal independent v i stărui să se dea respnus interpelărilor relative la erisa orientală. Simonvi va propune o moţiune contra ocupării Bosniei, dnr ova retrage înainte de a fi pusă la vot. Ziarele publică articole fulminante contra ocupării Bosuiel. »Biuroul de corespondenţe* desminte ştirile comunicate de către ,FremdemblaU‘, dar nimeni nn dă crezământ desminţirei. ,Xaplo* zice : ,Miniştrii ungureşti no aii nici o ştire despre acţiunea imperiului. Unele foi sunt mai bine informate de cât ministrul-prcşedinte al Ungariei.1 — Cele mai multe ziare ameninţă cu revoluţiune. — Amânarea dietei se va efectui printr’un rescript imperial, pentru ca su nu fie cu putinţă a se convoca Înainte de timp la cererea a 20 deputaţi. Utrlln 22 Iunie. , Koln. Ztng.- communică din Viena următoarele. Se intenţionează o acţiune paralelă, aşezându-se un corp de armată în Ardeal cu frontul spre România, eară alt corp la sud cu frontul spre Bosnia şi Ilerzegoviua. In tot caşul trupele austriaco nu vor trece graniţele decut dnpă-ce se va fi cerut învoirea Porţii pentru aceasta. Trecerea armatei ruse peste Uumlre. Citim în ‘Curiernl de Galaţi.» Încă de mal mult timp toate bareele a Hate in acest port aii fost strânse de ar mată, numărul lor putea ti peste patru sute, căci iutr'un port însemnat ca Galaţul nnde comercial pescăriei se face pe un picior foarte mare, acest nnmărdemici vaseplu titoare se pot găsi cu facilitate. O mare parte din aceste vase începând de la civ sarma artileriei din vale şi până la gura Şiretului, de mai mult timp erafl zioa şi noaptea puse in mişcare încărcate cu ar mata rusă care trecea până pe sub munţii Turciei pentru recunoascerl. De vr'o câte-va zile s'a observat că mai inulte berce re ducesă pline cn soldaţi apoi seara revenind numai cu câte doi sol daţi înapoi. Mercur! seara insă maî multe baterii flotnnte se deslipiră de la ţermnl stâng al Donării mergând a se opri la nn mi> sat turcesc din faţa Galaţnlnl numit Zatoacn. Aceste baterii flotante sunt a«t-fel : o plută de groase grinzi legate la un loc. rul unor vâsle spintecă valurile cu o uşa iuţeală şi forţă in cât pot trece cu uşurinţă chinr printre stuful bălţilor. •loi dimineaţă vedea cineva pe pământurile turceşti stând iu cea tuni mare li-uişte armata rusă, cu tunuri, cai, provi-siunî, immiţiuiil şi cele-l'jJte. Tot în ucea zi pe la doă ore se puse în mişcare colosalele baterii flotante peutru a mergea se apropia de muuţii turceşti; înaintea lor era uu mare număr de bărci cu soldaţi, şi de la gura Şiretului asemenea eu pornit iu acelaşi moment mai multe bărci cu armată, cu toate, precum şi bateriele, trecând priu apele ce suut vărsate peste câmpiele de peste Dunăre. Ah dat apoi în gârlele acelor câmpii şi pâuă pe la opt ore seara tot plutind s'afl vzăutun semnal care avisa de sub muuţii Turciei că să ajuns. Regimentele cari erau bivuacate iu marginea oiaşuluî, cu o mare iuţeală suă ridicat şi s'afl inbarcat pe vapoarele Ştefan cel mare şi Româuia care aşteptufl la port, apoi Io afl transportat la satol turc peste Dunăre de nnde pornise bateriele flotante. Soldaţii care iucă cn câte-va zile mal uainte remâneafl pe nesimţite prin dealurile Turciei, avea i ocupate deja unele din poeiţiuDÎIecele mai interesante, ast-fel că in tot caaul pnteafl apăra cu focurile lor debarcarea b&terielor ce afl pornit, dacă erafl să fie atacate de turci. Vineri dimineaţa pe la 5 ore armata rusă a intâluit pe al cincilea deal in directa spre Măcin cn un corp de armată turcă. O violentă luptă se încinge, care a dn-rat până la orele 11 şi 25 minute. De la □mini Dunării din Galaţi se vedea foarte bine posiţiuDile ambelor părţi şi toate focurile cari se clăii; spectacol al era ingro-itor. Tnrciî care pâuă la nn moment părea că ocupă o posiţienmi avautagioasă pe culmea unui monte, fură respinşi de focurile bine îndreptate sie infanteriei ruse. Stăpâni apoi ruşii şi pe această înălţime, unica posiţie favorabi'ă a turcilor, a început a’l goni, şi ast-fel de ta orali şi W minute urmata rusă ţinea posiţiunile luate şi aştepta noul ren forturi, iar turcii se re-trăgeafl fugend în desordină dnpă cam ni se spune. In tot acest timp, Dnuărea şi bălţile ce vin până sub poalele dealurilor unde se urma bătaia, erafl pline de bărci şi baterii plutitoare ce ducenfl noni forţe bravilor oatnşi ce goneafl pe tnrei. Diu fie’şî-cure barcă in care erafl de la 10 până la '•0 soldaţi auzeai eşind cele maî vesele cântece de victorie. Până seara s’afl transportat mai multe regimente de ostaşi, şi ast-fel astăzi corpul ruşilor de peste Dunăre este destul de forte, având şi câte-va piese de tunuri de câmp. S’afl adus de la câmpnl de Inptă 3G soldaţi răniţi dintre care vr’o 4 safl 5 afl mărit parte în bărci pe când ii transportai! aici şi parte in spital. Mai mnlţi varcagii români şi greci in dimineaţa acelei zile, se oferiră a conduce ei bareele şi a trage la lopeţi, insă li s'afl refusat; mai târzii! adică pe la 11 ore, fură acceptaţi şi probară o mare îndemânare la conducerea vaselor şi la cunoştinţa drumurilor, ceea ce le atrage mulţumirea o-ficerilor ruşi. Damele ataşate la serviciul ambulanţelor ‘Crucea Roşie» din Rusia ai! desfăşurat o mare activitute, dând impreuDă cu doctorii ajutoarele cele mai eficace răniţilor in momentele când soseai!. Tactul cu care se conducea trimiterea trupelor de către şefi, sângele rece şi curajul cu care soldatul seinibaren pentru a merge in foc era ceva admirabil. Muniţiuoi, provisinni, arme, hrană, to-tnl afl fost espediate la moment soldaţilor ce luptat!. Nn putem incheea aceste mici descrieri fără a admite cura.'iul şi vitejia soldaţilor ruşi şi a constata netrebnicia turcilor, care ’şi-o poate cine-va închipui! Armata rusă străbate Dunărea şi bălţilepe olnngimede peste şeapte chilometre în nisce mici bărci şi se dace pe gîrle şi ape ce trec pe enb poalele celor mal înalte dealuri ocupate de turci, şi aceştia lăsa pe ruşi a se apropia, a debarca puţin câte puţin, adică barcă cn barcă şi ’l aşteaptă a se face compacţi şi in număr mni mare, şi apoi a priimi lupta pe câmp şes! Un nst-fel de plan de resbel trebue să se vază numai la turci, şi aceea ce am văzut aici ne învaţă a sci la co se poate cineva aştepta de la turci şi chiar până la finele resbelulni. Eri 11 curent de la 5 ore dimineaţa afl început a se îmbarca pentru Turcia încă câte-va regimente de infanterie, puntru a fortifica trupele aflate deja acolo. Încă pe la 7 ore dimineaţa nn mic fnm se vedea între munţi, unde se nllaamista rusă; s’a crezut peutru momeut că va li iuceput lupta, insă mai pe urină s’a constatat că uu era du cut uişce groşi vapori naturali, care eşuau diu pământ şi nicidecum fum de tunuri şi pusei mai cu seamă că nici nu se auzea agomotul detonărilor ce se aude foarte bine de aice. Turcii sunt luaţi in goană de urmata rusă şi împinşi spre Măcin, unde azi se zice că sunt Ruşii. Turcii combat în retragere îubă o retragere foarte repede care se poate unmi o adevărată fugă. Corpurile celor doi Locotenenţi Micimii Dumitrofachi şi Dnmitrin Vssiloff, care ai! fost masacrate de turei, îutr’nn mod foarte barbar la bătălia din faţa Galaţulul, s’afl adns eri in Galaţi şi B’afl înmormânta; la Cimitirul gdueral al oraşului. D. General Comandant al armatei ruse, ce conduce resbslul din faţa Galaţnlnî, a cerut formal la Primăria locală ca să i se pue la diaposiţinnc, nnnl safl mai multe locale suficiente a conţine nn număr de peste opt-zecî prisonierî ce in bătălia de la 10 corent s’afl făcut de ]a tarei iu munţii Turciei de pe Duuure. principele de Sncsonia Altenbnrg şi de adjutanţii Seî de servicii!, a pornit, Duminică 12 ale cnrentvî, la orele 2 după a-uiea/.i, de la Ploeecî, şi a sosit la orele 4 şi jum. iu Capitala. M'ijest ten Sa a fost primit In gară de înălţimea Sa Domnitorul, înconjurat de Casa civilă şi mi1,tară domneasca, şi (le D. preşedinte al consiliului. Majestatea Sa a viKitat la gara Tergo-viştei trenurile sanitare ruse, şi apoi. nr-cându-se in trăsură, a mers la spitalul Brâneovenesc, nude se află oficierii ruşi răuiţi. De aci M.jestntea Sa s’a îndreptat către gura Filaret, nnde Împreună cn M. S. Domnitorul, s’a suit îu trenul imperial şi a mere la palatul de la Cotroceni, unde Majestatea Sa a fost primit de M. S. Doanmn, înconjurată de dâmuele Carţei Sele. Majestatea Sa şi aogusta Sa familie ai! luat prânzul împreună cu Măriile Lor ,în grădina de la Cotroceni, eară Suita imperială a prânzit cn Casa domnească. Musica regimentului gardeî imperiale Preobrujenski, care venise cu trenul imperial spre a cânta înaintea Măriilor Loc esecuta alternând cn mosicele militare române, ariele cele maî plăcute în tot timpul prânzului. După masă, Majestatea Su s'a preumblat cu Măriile Loc şi cu uguştiî oaspeţi prin grădină: apoi a trecut îu salonul pnlatuluî de la Cotroceni şi a lnat ceaiul cu Măriile Lor şi suitele, petrecând aci penă la orele fi, când lnândn’sî zioă bunB de la Inălţimele Lor, a pornit spre Ploescî. □emerită, căci poate intra acolo unde nu pot merge ambulanţele. La orele 4 şi jnm., ambulanţa s’a pus n mişoare, şi M. S. Doamna, incongiurată de toate doamnele patroneze, a asistat la defilarea ei în balconul de la Palat. Ambulanţa, condusă de şeful k83, doctorul Stefâneocu, a mers la gara Tfirgo-viştei şi la orele 10 senra imbarcarea cailor şi trasurilor era terminală. La 2 ore dimineaţa treimi a plecat spre Craiova, ds nnde amlntlauţa va merge spre Calafat. Eri Sâmbătă la 5 ore 15 minute dimineaţa ai! sosit in oraşul nostru, Majestatea Sa Imperatorele tutnlor Rusiilor, însoţită de suita Imperială, compusă de aproape 10 persoane intre care : marii Duci Alexandru, Serghie ji Vladimir şi alţi Membrii aî fa-milel Imperiale; împreună cn sn’ta Msje-stăţii sale afl venit şi d. Plagino comisarul general Român, d. Radu Michaiu ) re-feetnl poliţiei capitalei şi d. generul Ghicn. La gară, Mujestutea Sa a fost întâmpinat de d. G. P. Manta primarul oraşului, d. P. Aîexondrcscu sdjntorul de primar care prin concursul d-lul I. Atanasiu şeful poliţiei locale, a pus la disposiţinnsa Suitei Msjestăţil Sale, toate înlesnirile necesare pentru visitele ce urmai! a se face. Majestatea Sa înroţit de Marii Duci, Alexandru, Serghie şi Vladimir afl ocupat e-chipagiul oferit de d. Luis Mendel, iar cea altă parte a suitei împreună cn d. Radu Michaifi d. Plagino, d. primar şi oele-l’alte persoane in diferite trăsuri, s’afl Etransportat la spitalul armatei ruse care este casarăm No. 1 a armatei Române. Acolo după ce Majestatea Sa a intrat prin toate saloanele nnde stai! răniţii, şi după ce a vorbit cu unii, a incurugiat pe alţii şi a lăndat bravura tntulor, s’a suit iarăşi în trăsură şi s’a coborât la gara de nnde apoi la 7 ore şi 15 minate a pornit pentru Brăila. Până la pornirea trenului, Majestatea Sn, a espediat câte-va telegrame, după care, după galeria vagonului Imperiul in care era suit, a bine-voit a vorbi câte-va minute cu fiul eseelenţeî sale d-lui ministru de resbel al Rusiei, care se află în acest oraş cu trupele ce luptă in resbel. La pornire, publicul ce acnni se adu naşe mai mult, afl strigat de mai multe ori ura. Autorităţile locnle afl fost avisate de venirea Mujestăţil Sale, tocmai pe la orele I dimineaţa ceea ce a făcut cn, In sosire care a fost la 5 ore, nu se a putut face nici o altă pregătire pentru primirea a llnatrulul Oaspe. Mujciitntea Sa lmperntorele inai înainte do a pleca la Brăila, a esprimat dorinţa de a visitamonumentul din margeuea acelui o-rnş unde la 182? fu înmormântat un ge. noral rus care scăpând pe Suveranul sâu, s'a espiia în faţa bombei ce era adresată din partea inunienlnî şi la moment n căzut mort. Suvernnul Rnsielor merge să atingă cu mâna Sa, rămăşiţele nuni mare devotament militar, care se sacrifică pentru suveran şi patria 8a (Curier, ,/e Gal.) DIN INTUU Majestatea Sa Imperatorul Rusiei, inso-cit de A A. 1,1,. II. Marii Dnci Ceaarevicî Vladimir, Alexia şi Serge, de Alteţa Sa Vineri a avut loc, înaintea Universită-ţeî, sfeştania ambulanţei Crucea Roşie. Această ambulanţă, numărând 15 trăsuri şi având personalul şeii special, a fost înşirată iu toată lungimea bulevardului. La orele 4 dopa anieazi a sosit M. Sc Domnitorul şi M. S. Doamne, snb al cărei înalt patronagifl se află această societate. După ce aii trecut în revistă trupele şi trăsurile de ambnlanţă, înălţimile lor s’sil dat jos la senra mare a palatului Univer-sităţeî, nnde afl fost primite de doamuele patronase ale societăţeî Elisnbetn-Doamua şi de preşedintele societăţeî Crucea Roşie, insocit de d-uiî membri ai comitetu’nî. Apoi a început sfeştania şi după terminarea ei e’a bine-cuvâDtat steagurile Cruceî Roşie, presentate de medicul-şef al ambulanţei, doctorul Stcfăuescn, îuconginrat de personalul medical. D. General Mann a presentat M. S. Domnitorului pe snb-hirurgul Gancen Ştefan, cere în tot timpul bon bardări’or de la Olteniţa a fost ueronteuit pe câmpnl de luptă şi pe care M. S. Domnitorul a bine-voit a’l decora cu medalia de argint ,Virtnten militară.1 Tot pnblicnl era adânc mişcat de această ceremonie şi MM. LL. Domnitorul şi Doamna afl adresat cuvintele cele maî măgulitoare de mnlţnmire prinţului Dimitrie Ghica, preşedintele societăţeî Crucea Roşie, care într’nn timp atât de senrt a or-gnnisnt această ambulanţă. Ambulanţa societăţeî Cruceî Roşie e a 7-a ambulanţă care pleacă la armată. Tot materialul sărt a fost safl dărnit direct safl cnmperat de preşedinte cn bani! snbscripţiunilor. Societatea de bine- facere ElisabcthB-DoHmna organifânduse, nn comitet, snb preşedinţa M. S. Doamnei, a dat cel maî puternic concurs adunând nn numai cătă-ţimî considerabile de tuto felurile de pansamente, dară şi sume însemnate prin snb-8cripţinnî şi representaţii de teatru, i e lângă acestea şi nn împrumut diu reservn Societăţeî do bine-facere, formând ast-fel nă secţie de ambulanţă. Trăsurile de transportat răuiţii şi furgonele poartă numirea comitetului Elsnbetha-Donnmn. E de însemnat că aceBt comitet a şi votat 10 corturi mari de ambulanţă, având fie-care 20 paturi, ast-fel, că nceastă ambnlauţă are uu spital special de 100 bolnnvi. Celel’olte tr snrî poRrtă inscripţiuirile doamnelor române din Transilvnnia, Clubului Tinerime! şi a Eforiei spitalelor din Bucnrescl. Trebue ase nota o particularitate îu or-gnnisaţin acestei ambulanţe careu atras mal deosebit ateuţiuuea* aceasta este transportul cantinelor de chirurgie şi a apei pe catâri, şi un nnmăr de 8 trăsuri mici cari formenză un grup special de nmbnlanţă de ântâin linie, nvând tonte cele trebuincioase. Organieaţinnea aceasta de a tram porta materialul de ambulanţă pe catâri e foarte Li virtutea art. 93 din Couutitu-ţiune : Noi sancţionăm ce unuea/.A : LEGE pentru emisiunea de bilete ipotecare in «urna de 3(1 milioane lei. Art. I. Ministrul de fiuance este nuto-risat a emite bilete ipotecare pâuă la eu-ma de 30 milioane lei. Aceste bilete vor fi la purtător ; ele vor avea cursul obligatoriu, şi se vor primi in plată de toate casele publice cu valoarea al pari. Ele se vor trage diu circulaţiune iutr’un timp determinat, când, atunci, li se va ao-coti zece la entă mai mult peste valoarea lor nominală. Art. II. Biletele ipotecare se vor emite iu bucăţi de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 1. şi se vor fabrica iu aceleaşi condiţiunica şi biletele de bnncă, snb controlul ministerului de finance. Ele vor avea gravate în corpul lor, semnăturile fac-simile a ministrului de finanţe şi a doi din membrii consiliului special, şi vor fi parafate, prin serii, cn subscrierea manuală a câte nnnl impiegat, trecută iutr'un registru special, şi conform regulamentului acestor bilete. Se vor preda apoi comitetului special, cere le va verifica şi le va înapoia ministrului de finanţe, spre a le pune în circulaţiune. Art. 111. Consiliul special al biletelor ipotecare, care va avea reş dinţa sa la comitetul casei de depuneri şi consemnaţi-unî, se va compnue diu C membri aleşi de acel comitet, de preşediutele şi directorul creditnlni fnuciar rural şi de preşedintele Camerei de comerţ din Bucurescî. — Ministrnl de finance va face parte din acest consilii!, şi T va pnsidu când va lua parte la lucrările sa'e. Art. IV. Biletele ipotecare snnt garantate, până la totala lor retragere din cir-, cnlaţinne, priutr’o ipotecă, in I-iul rang, înscrisă esnpra nnor proprieţii imobile libere ale Statnlni in valoare cel pnţin de şase-zeci milioane lei. Nomele imobilelor a se ipoteca se află coprinse în lista ce se anexează aci. Art. V. îndată dnpă promulgarea legel de faţă, comitetul special de care s’a vorbit nai sus, va procfde, In unire cn ad-ministraţinnea domenielor, la evaluarea tntulor imobilelor rurale a se ipoteca. Evaluarea fie-căreî proprietăţi se va face lnândn-se de basă mijlocia arcadei pe cei din nrmă zece ani, înmulţită cn cinci-spre-zece. — Pădurile în întindere mai mare de 100 pogoane nu vor intra îu această estimaţie, ci vor rămânea liber» de ipotecă. Art, VI. Inscripţinuea ipotecară se vn face special asupra fie-cărui imobil, ■“ voarea detentorilor biletelor ipotec»red°P« 0 cerere care se va adresa tribunalul0! si-tnnţinnel fie-cărui imobil, subscrisă de către consiliul special şi adoimistraţiunea domenielor Statului. Această inscripţiune se va trece în detail *° lis^® speciale destinate pentru aceasta şi, *n resnmat, îu registrnl pentrn inscripţiunea ipotecară. Toata listele adunate vor forma registrnl general al ipotecei biletelor ipotecare, care se va conserva de comitetul special al biletelor. Regulamentul biletelor va prescrie maî pe larg cele relative la acest registru. Art. VII. Atât biletele ipotecare cat şi tonte actele şi procednrele ce va necesita emiterea lor, şi luarea inscripţionilor, ca 1 vinderea ipotecelor, vor fi Bcntite de ori-ce taxă de timbre, înregistrare şi altele. Art. VIII. Dacă, până in dnoi ani de la promulgarea legeî de faţă, guvernul va pntea contracta nn împrumut în condi-ţiuni avantagioaae, el va pntea retrage din circulaţiune parte safl toate biletele ipotecare, plătindu-le pe valoarea lor nominală, ndăogată cu zece la sută mal mult peste acea valoare. Daca însă nn aşa imprnmnt nu se va putea efectua în termenul prescris, eonii- TIMPUL tetnl special va scoate iirediat şi treptat In venrart imobilele ipotecata, aat-fel cn, in termen de 0 »nl oel mult de promulgarea legel de faţa, biletele emise alt fie retrase din circulaţi®- Art. 1\. Vânzarea acestor imobile se \a face înaintea consiliului special al biletelor, dupli lega* din 31 Martie 1$om-)>A turcească a petruns juăujiJj u prin aceeaşi uşii. Pe «And 51. esia din spital o altă Immlu cădea in urmit’I. Ast-f’el zilele 51. S. au scăpat cu prin miracol. De la (> pâini la i» ore seara Giurgiu a fost bombardat cn violenţa. Observaţiile cari s’afi putut face !n cursul bomlmrdftrel dintre Giurgiu şi Rusciuc, ne fac să credem că scaunul vilaietuluî Dnnărel a suferit un adevărat şi cumplit desastru. Azi lncft arde tn mal multe părţi. Numărul edificiilor derămate, morţilor şi răniţilor trebue să fie Îngrozitor când ne gândim la stradele cele strftmte şi la casele de scânduri şi paiente ale lîusciulul şi la ţintirea at&t de nemeri tăa bateriilor rusescl. Reputaţia Rnsciucnlul de cetate formidabilii pare deşerUlciune hu1> ţintirea şi foiţa tunurilor întrebuinţate de Ruşi lu această campanie. Turcii so vede că au înţeles această calamitate, d'a nu se simţi In stare să resiste ne cum lu |,’u-scinc. dar nict In Sîlistra şi Vidin. £ăcl din mişcarea trupelor lor pare a şl concentra toate speranţele in tiuia naturală de apărate u ltalea-mior. ( ăţr-vn răniţi ruşr s’au adus erl In Bucureşti. la spitalul Brăncovanu, Inire carf uu general de divisie şi un colonel. M. S. Împăratul, viind In Bucure8c[, să dus îndată a’l vi-sita. După aceea a plecat la (fiurgiu. Intre eurogioşil soldaţi cari aă căzut sub coastele Măcinnlul. sunt, colonelul Lnders din a 17-a divisie şi căpitanul PasclievicI, morţi lu fruntea trupelor ce comandau. F’regătirile pentru trecercn armatei rusescl şi prin alte puneturf, precum Slobozia saU Pnrnipan. se fac cu maro activitate. Pentru a lm-pedica pregătirile de la cele două punte numite, Turcii din Rusciuk aii început acea vine bombardare cure a causat atăta »ăfi Giurgiului. De la Calafat curând trebue să ne vie scirl foarte serioase. Aşteptând acele scirl, inima ne bate de impacienţă căci acolo sunt cea mal mare parte din fii României. Informaţii din isvoare sigure ne spun că. in urma victoriei câştigate In faţa Erzernmulul, posiţia lui Mukhtar-Paşa este foarte compromisă. M. S. Împăratul a fost Încântat, primind scirea despre această victorie. Resitenţa desperată a Karsulul asemenea nu mal poate să fie lungă. Curând această cetate trebua să cază sub avântul armatei rusescl. Iacă şi câte va scirl oficiale despre luptele de la 9 şi 10 Iunie: Bombardarea Vidinulul de la 9 Iuniâ, a Început, din bateria Carol la ora 1, 45 minute, urmftndul pe rând baterie-le .Elisabeta*, „Indepen-dinţa* şi „Mirr.ea.* Tragerea era rară, dar bine dirigiatâ ; tabăra era en-tusiastă. La 2 ore 45 min. bombardarea începu mal viguros. Turcii răspundeau rar; mal toate bombele lor e-clataâ, dar nici una n’a atins bate-riele noastre. In oraş aă căzut trei obusurl: una In casa lui Ştefan Ganea, secretarul primăriei ; alta lu casa Iul Encea TeodorovicI, ocasionănd numai cftte-va spărturi; alta in strada Craio-vel, fără a produce nici o stricăciune. La 3 ore 1 5 min. bombardarea era slabă de ambele părţi. La 3 ore 35 min. tragerea mal deasă din partea noastră ; doă bombe aă eclatat in aer la o Înălţime considerabila. Se observa cum bombele noastre eădeaă In apropierea moarel de foc din Vidin. şi la 3 ore 45 min. asupra fortului de nord precum şi asupra castelului bulgar; stricăciunile nu se pot apreţia. La 5 ore coraauda slâbesce de ambele părţi. Bateria „Mircea* a atins moara de foc a armatei, făcându-o să Înceteze d'a mal fuucţiona. S a observat că tirul Turcilor era îndreptat mal cu seamă asupra ba-terielor Carol şl Mitcea. Pagubele causrte pănă la această oră mal ernă : fărftraarea unei părţi a casei DimitrievicI, din facia gradinei publice, precum şi învelişul casei vamale din port. Mal multe obusurl aă fost aduse de soldaţi şi particulari In tabără. La fi ore focurile aă încetat de ambele părţi. O giarniâ lovită pe Învelişul el, ardea Încă. Erl a fost o noă luptă Intre Calafat şi Vidin. O trupă de lucrători din Calafut lucra la Întăriri. Pe la 5 ore şijum. după amiazl, când soarele era In fa- cia artileriei din Calafat, baterielo din Vidin aă deschis focul nsiipra acestor lucrători, sperând poate că a-ccastă împrejurare va Impadeca In cât-va precisiunea tirului din Calafat. Batericle din Calafat aă ripostat imediat şi focul a durat o oră. Ibn Caiafa* s’ert tras 24 olaise, din Vidin cam tot atâtea. Tirul artileriei române a fost de o mare pre isiune; mal tonte obu-sele şi mortierele au eclatat chiar inbateriele turcesc!. Din obusele Tur oilor au căzut mal multe in Calafat. Insă n'au eclatat. Nu sa produs alt accidinte de cât ca o casă ş’o magaziă au fost lovite de obusele turcesc!. La Olt.euiţa, generalul Rotii a fost lovit d'tin glonţ la gât. Rana este mortală. Erl sa arestat şeful gărel de la Slatina, d. Marehievicl. V A R1ETAT E Femeile şi dreptul de a vota. O de- putaţiune de dame din mal multe oraşe de provincie a fost presentată lui Sir Stafford Nortlicote, in biu-rourile departamentului Tesaurulul, din Londra, spre a conferă cu ministrul asupra oportunităţel de a se acorda femeilor dreptul de a vota. D. Forsith, care a Introdus deputăţia lui Sir Stalford Nortlicote zice asupra fnctulul, că de la venirea ministerului actual la afaceri, nici un ministru nu 'şl a arătat lucă opiui-unea sa asupra chestiunel. Mal multe dame din deputaţiune aă luat apoi cuvântul. Miss Aslnvorth a zis că în mal multe comune cea mal mare parte diu proprietăţi aparţin femeilor. La Bath, un mare număr de femei iaă parte la alegerile locale, fără ca din aceasta să resulte vre un inconvenient. Votul a fost lu tot-d'auua bine dat. Când este vorba d'a se alege un membru pentru Iteriauient, ele sunt lipsite de dreptul votului al cărui eserciţiă este atunci. In foarte mare parte, abandonat unor oameni ce aparţin claselor celor mal puţin Înalte ale societâţel. Miss Becker a esprimat opiniunea, că nici un argument raţionabil nu s’ar putea aduce In sprijinul tesel că femeile trebue să fie lipsite de sufragiu pentru Parlament. Ministrul s a esprimat nst-fel: „Am se vorbesc, doamnele mele, faarte franc cu d-voastrâ, pentru că sciă, că aceasta o voiţi. Dacă chestiunea ar trebui să se decidă după principiul că toată lumea are dreptul de a vota, dreptul femeilor ar fi necontestabil. Dar trebue să apreciez chestiunea dintr'un alt puut de vedere, şi să mă intreb dacă reforma pe care o solicitaţi va avea bune resultate, şi dacă toate momentele sunt bine alese pentru a aduce o schimbare atât de considerabilă In legile noastre electorale. „La prima vedere se pare Intr’a-devăr injust a opri pe femei d'a laa parte la alegeri, când ele suportă o parte din sarcmels Statului, ca şi când ar fi barbaţl. Bilul de caro estesesisatâ in acest moment Camera comunelor, cere ca dreptul de a vota să Be confere femeilor In toate caşurile In care este conferit astăzi bărbaţilor, cu condiţiunea ca ele să nu fie măritate. Aceasta e o modificare considerabilă, a cărei conse-cinţt e cu neputinţă a se prevedea Înainte de a o fi studiat cu Îngrijire sub toate fasple. „Aceasta e o cestiune de timp şi de oportunitate, şi din momentul ce vă esprim toată cugetarea mea, sunt ţinut a vă supune, că cred că nu suntem încă Intr'o epocă când s'ar cuveni să redeschidem marea cestiune electorală. Dacă voi vota contra bitului de care Parlamentul este sesisat, acseta va fi pentru cft cred momentul răd ales pentru adoptarea principiului pe care '1 apăraţi. „Ţiu cu toate acestea a declar că uu Impărţosc nici de cum opiniunea acelor, cari combat măsura In fond şi cari cred. că femeile nu sunt apte pentru a vota bine; dar după cum v ani spus'o mă 'ndoesc mult 'ă o schimbare atât de considerabilă , clini e cea pe care o cereţi, treime se fie consănţită de parlament, ina-int.e de a fi fost cu maturitate studiată.* Lady fiore Langton constată că, cnvintele ministrului nu sunt de natură a nngugia pe depntnţiun» să nu stările în sforţările interprinse. (Curietul Halauan). MULŢUMIRE PUBLICA. Incendiul din noaptea de I spre 5 Iunie a. c. distrugăndu’ml cu de-săvlrşire moara şi acaretele mele din urbea Bărlad. ’ml indeplinesc o datorie, mulţumind prin aceasta In public onor. Direcţiuni a Societ. Dada, pentru graba şi justiţia ce a pus liquidându'ml şi plătindu'ml despă-guoirea cuvenită, pentru care espri-mându'l recunoştinţa mea, nu hesit a recomanda cu căldnrâ tuturor această inslitufiune română Societ. de asigurare „Daria' In BucurescI, fiindcă am câştigat convincţiunea că toate sgomotele respândite de răfl-voitorl In privinţa acestei societăţi sunt cu totul nefondate. Nlcoli Hacri Hpirato. B riad b Iunie 1877. 0 carie necesară. A eşit de sub tipar o carte pe care evenimentele zilei o fac neapărată ort căruia: VOCARULAR IN 4 LIMBI ROMANESC. FRANŢUZESC, RDSFSC SI TURCESC VInterprete miiitaire en Orient) din editura d-lor E. GRAVE et C-nie (tfaţa Teatrului). Pentru a da o ideiă de coprinsul acestei cărţi, reproducem aci precuvântarea ei: Cartea ce înf&pf&m publicului este reproducerea unei lucrări care a făcut oele mal mari *er-▼iciurl in epoca reahoiulul din 1855. Limba francesft a’a con ier val ca tr&eurfc de unire intre oficeril rujl fi rom&nl cAror u«ojfiul acelei limbi le eete aţa de familiar. A trebuit daltft parte ii ee evite întrebuinţarea caracterelor ruaeael fi tnreeicl, ceea ce ar fi reclamat mal multe luni de studio ameruntos, apoi d a scuti pe aoel cftror acdstâ carte este destinata, de studiul fi mal ostenitor al regulilor de pronunţare şi accentuare, obstacul dre-cum neinvingibil pentru fie-care din aceste limbi fi mal cu st?m& pentru oea turcesc*. Aceste dificultăţi au fost învinse, eervindu-ne ca caracterele române pentru un sistem fdrte simplu de tran-icripţie, ji accentul tonic este arătat intr un mod afa de focii in cât este imposibil d'a nu fi înţeles de acel căror se face o întrebare, artimlAmd fttir-'m mod neird ţi ini eligibil cum nl ele aţa cm mi scrise. Cartea nu coprinde de cât frase presintând cÂt s’a putut mal puţine cuvinte, fi idei simple cari permit celui întrebat d a răspunde, nu printr un discurs adesea neinteligibil pentru întrebător, ci printr un da sed «*, numele wimt loe, o simpla arătare cu mâna, numele unui mmir. Mal cu stfmft in aedită privinţă lucrarea acesta se osibesce de tdte dialogurile destinate a facilita raporturile dintre popdrele străine; frasele acelor dialoguri fiind lungi, fi respuuxul neconoordănd tot-d'a-una cu acela oare s ar putea da, călătorul începe o oonvorbire care 1 este imposibil d’a o continua neputOnd să Inţeldgă răspunsul. Editorii. A eşit dp sub tipar la Sibiu : POMÂRITUL întocmit cu oskbită privire la grădina ŞCOLARA dc IX COMSIA Cu numeroase ilustraţiunl. Preţul unul esemplar un fiorin. S PECTACOLE. In Marele Hotel Dacia Miercuri, 15 Iunie în beneficiul d-lnl George Alexaud-rescu, se va juca pentru cea din urmă oara, mult cunoscuta comedie in pAtrn acte: LC.MPACIU VAOABITNDUS. Iubitul nostn comic I. D. Jonescn va juca Toiul lui CUREA CIZMARII ţi va cânta versurile Cornetului. Intrarea de pergoanft 1 franc. — începutul la 8 ore ţi ju raft ta te. DOCTORUL I. FELIX s’a mutat IN STRADA CALONFIRESCU No.3 1 CODBS DE EFECTE POBLICE SI DE DIVERS I Hn^KTfljd, 13 Iunie 1877. VALOAREA OfSHIo PrrolB Ubllg. [turale . 100/, 1864 --- 76V. 76 » » la sorti --- --- --- Iwpr. Oppenheim 8% 18o6 --- --- - Oblig. Domeniale 80/o 1871 --- 76 75»/. » » eşite la sorţi --- --- » Credit fonc Rur. 7°/o --- 73 72»,. > Credit fonc. Orban --- 58 --- Impr. Mun. Cap. 80% 1875 --- 05 --- Pensii (SOO) douăndă fr. 10 --- HO --- AcţiICăile Ier. rom. 5O/0]s68 --- --- --- , priorităţi 6% 1868 --- --- --- Dacia C-l« de Assig. Aot. (fr. 500) 8% 1871 --- 190 --- Romani* O1» de Assig. Act. (fr. 100) 8% 1873 --- 40 --- Mandate........ --- --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- , --- --- Act. financiare Române8% --- --- --- Căile ferate Ottomane --- --- --- Act. (fr. 400) Sc/o --- --- --- Renta Română...... --- --- --- COPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- --- --- , Domemale espirate - --- --- * Fondare ruraleInlie --- --- -- • Comunale .... --- --- --- DEVI8E Paris.......3 luni --- 9940 9940 Marsillia......• . --- --- --- Hruc--- .ti........ --- --- --- Anvers......... --- --- --- Elveţia . . •...... --- --- --- bjsdrt ......... --- «■1971/2 --- Londra domioile..... --- --- --- Amsterdam....... --- --- --- Viena . . . . • .... --- --- --- Berlin 10 0ile...... --- --- --- Lipse* . , ....... --- 121'A 1211/8 Esoompt........ --- --- --- Lira Otoman...... --- --- --- Qalbt» *jstr....... --- --- --- Agio o. Argint...... --- CUBSL'L V1KNEI 25 Ianie (»t n.) 1877. Metalioe....... • . . G0 15 Naţionale....... 65 30 Renta in aar..... . 71 60 LOB0 . ....... . . . ni --- Acţiunile băncel . . . . . 782 --- Creditori . 140 --- London ........ 126 35 Obligaţiuni rarele angare . . . 73 25 , temefvar . . 72 --- , transilvane . . 71 75 Argint în mărfuri . . . . 111 30 Ducatnl....... 5 98 Napoleonul...... 10 12 Marc 100....... 62 20 CURSUL 1)E BERLIN 25 Innie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 25 Obligaţiunile române 6 ®/0 ... 52 — Priorităţile căilor fer. rom. 8°/0 * 51 — împrumutul Oppenbeim . • , 78 30 Napoleonul..................... 16 30 Viena, termen lung............. — — Paris » scurt...................... — — Băile din Zaizon! Plăcutele băl de la Zaizon se află într'o vale îngusta a munţilor, unde sublimitatea seri6sS a Carpaţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi sănătos şi cn fântânile sale minerale, cari an puţine rivale peste tot globul : Fon-tâna de iod, forte pUcnttt la beut; Uvoral fântânei lui Ludovic, cât se pote de limpede, şi bala de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani a ii dat cele mal numerose resultate escelente de cnrfl. Fie aG îmbrăcat astTujî toaleta lor cea maî nimerită pentru a prii mi cn demnitate pe Oypeţiî sSî! Atât la isvârele de băut cât şi la scaldele recî şi calde n’aG făcut din noii reparaţiunî, şi sub-semnatul are onore a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru t6te mulţâmit. — Informaţiunî mal de apr6pe la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bucnreacî. Zaizon lingă Braşov. J LATZIN, arendaşal băilor din Zaizon. ~E_ MANSBERGER ceasornicar 8’A MUTATO 1 Strada Demnei 1. Se recomandă pentru or! ce reparaţiune tn sfera profesiiinpI Bule, cu precuirî fdrte raoderţbe şi amici Q garantat. CASELE «lin Strada Ac'.idcmiel in car» a şe«jnt Ministerul .Justiţiei, situate ’iDgft ■casele d-lul N. Lahovary din ««odiil Mogoşoiel No. 28. cu «loc.- ir.c,aperi sus şi alte atatea j« ,s, cu "rajd de 4 cai şi şopron sunt de dat cu chirie. Doritorii se vor ailresa la «l-nu \ icolae Lahovaiy. saO la d-nu Al. Lahovary, Strada F6ntânil Xo. 8. 585-1. Leopold Stern, nirea onor. săi clienţi precum şi la amatori, a deschis un curs de Piuno sera de la 6 penă la 8, cu precifi f6rte moderat, Calea Moşilor No. tţ„ Pîonr* hine »nKr'j«»te, pen-Ull A ItAiliUj tro plecare, eftin de v&ndnre. Adreiwa la Tipographia Thiel A \\ eisH. TIMPUL TEATRUL DE VARA okadina ouichabd Aatăncur*itl artistic al D-lui M. PASCAL)’ J. M, MAEKDVICH A C"" CASA DE COMI8IUNI CONSIGNATIDNI Si AGENTURE pentru Import şi Export priimeşte comisiunî de ori ce articole şeii producte ca import din Euglitera, Franci», Germania, Belgia şi Austro-Ungaria , a-vend relaţiunî dirtete cu numitele ţerl. Priimesc asemenea oferte şi probe de orî ce natară de productele României, raaî ou semă, grâu, făină, orz, fân, epre directa ven^are pentru armata Cesaro Russă, însă probele şi scrisorile francate, precum şi noi vom da reciprocitate. Pentru serviciul reel, promt şi provi-siunea nostră f6rte eqnitabilă gnrantejă firma ndstră. J. M- Markovich & C-nie. Hanul cu Tel No. 11. Strada Lipscani. Moşia Boldeşti ^ dejul Buzett în întindere 3,000 pogone, la o °ril depiirtare de gara Mizil. cu case şi magasil sil da cu arendă de la St. Oheorghe 1878. iDoritorii se vor adresa la D-nu Al. Lahovary strada Fântânei Xo. 8. 584-9. ANUNCIU Călătorii la Braţov potafla la iustitutnl llăllor de aburi de acolo, în dosul gimnastului român, locuinţe carate şi bine mobilate, cn privirea Bpre grădină, precum şi grajduri de cal şi şopron pentrn trîianrî, cn preţuri f6rte moderate. Direcţiunea băilor de abur) din Brafm. Avis importantă Din causa afacerilor familiare se vinde de bună voie şi forte avantagios un mare Hotel din oraşul Stamslafl în Galiţia ţinutul Austriei situat la cea mal bună posiţie cu apropiere de gara drumului de fier, care se compune din 25 camere bine mobilate pentrn pasageri, încăperi pentrn birt, cafenea, gTajdurl, şoprdne şi t<5te necesarele pentrn asemenea stabiliment, şi mai multe apartamente spre închiriere cu luna şefi annl, preenm şi maî multe prăvălii cu preciă de 220,000 miî leî noi. Pentrn detaliuri amatorii sunt invitaţi a se adresa în per6nă seQ prin poştă la D. Mianovski ce locneşte în Bucovina, Oraşul Cernovitz Hotel Goldene Birne. 581 — 1. cnalitatea cea maî bună numai tnfan şi fag tăiat şi adus la domioiliQ cu 7S FIR.. STETSTJENXJL ia magasia de lemne a lui Lessel, lîngă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor. Comamjile se priimesc şi la Typografia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0. M1BS0L TBENDBILQB CAILOR FERATE IH ROMANIA BucurescI-BărboşI-Roman.Sucâva Sucăva-Roman-BarboşI-Bucuresci Tr. ac. Tren. de pers. Tr. ac. Tren de pers. Bncurosel Plec. 8.15n 10.00a Succva Plec. 5.11 p 6.46a Chitită • 8.29n 10.18a VerescI » 5.41 p 7.44a Plocescî • 9.50n 12.05a Păşcanî » 7.07 n 10.07 a Mizil * I0.89n 1 15p Roman # 8.45 n I2.10p Buzcd • 11.34n 2.35p Bacăd . 9.50 n 1.27 p Brăila • 1.53n 5.45p 7.15a Adjud • 11.12 n 3.22 p Bărboşi , 2.45n 6.25p 9.05a Tecuci • 12.30 n 5.10 p Tecuci fi # 4.38n 11.40a Bărboşi • 2.26n 7.25 n 8.10a Adj ud s 5.58n 1-lOp Braila » 3.08n 8.l0n 8.58 a Bacău . 7.33a 3.12 p Buriu » 5.27a 12.10 p Roman . 9.05a 4.54p Mizil • 6.16a 1.24 p Păşeam # Id.26a 0.58 n Ploeacl » 7.12a 2.45 p Vere aci * 11.38a 9.57 n Chitii a • 8.18a 4.15 p Suceava Sos. l2.03p 9.55 n Bucurescl Sos. 8.30 a 4.30 p Suc^vadţcanl-Viena Tr. ac. Tren de pers. Viena-Iţcanî-Sucăva Tr. ac Tren de pers. Suceva-IţcanI Plec. 112.49 p 11.29 n Viena Plec. 8.08a 10.53a 8.38n Lemberg , 9.55 n 3.40n 2.50 n Lemberg sos. a doua 4' 12.20p 6.25a 11.25 n Viena sos. a doua^i , 6-03 p 5.03 p 7.18p 8uceva~îţcanl Sos. 6.46 a, 5.11 p _ Barbo,I Gala|i Tr. ac. Tren de pers. Galaţl-Barboşl Tr. ac. Tren de pers. Bărboşi Plec. 2.55n 6.25n 7.25 n Galaţi Plec. 1.20 n 8.25 a 7.30 a Galaţi sos. 3.30n 7.00 n 8.00 n Bărboşi Soa- 1.55 n 9.00 a 8.05 a Tecucl-Berlad Tren. mixte Birlad-T«cuciu Tren. mixte Tecuci Plec. - 5.00 n 5.35 p Bârlad Plec. --- 8.401 10.00 a BOrlad aoa. 7.06 a 7.50 n Tecucid 10.50 a, 12,00 a PăţcanUajl Tr. ac. Tron mixt I»«l-Pi?canl Tr. ac. Tren mixt Păşcanl Plec. 7.19 n 10.29 a --- Iaşi plec. 7.16a 3.26p --- Iaşi Sos. 9.37 n 1.20a --- Păşcanî Sos. 9.46 a| 0.33 n Vsreşti-BotoşanI Tren. mixte --- Baloşanî-Veroştl --- 1 Tren. mixte Vereştl piec. 9.32nlll.48a --- Botoşani Plec. 6.20 n 3.30 p Botoşani Sos. 11.90n| 1.36 pf --- VerpştI --- 7.14a' 5 24 p Bucur.-Verciorova (Orşova) --- ÎTr.d.p.lTr. m. Verciorova (Orşova) Bucur. Tr.d.p.jTr. m Bucurescl Plec. 8.00 a 6.05 n Verciorova (Orşova) Plec- 6 45 a QbitUa 8.18 a 6.38 n T.-Severin » 7.40 a tî tu ; ».22 a 8.09 n FiliaşI • 10.17a Qăeştl 9.66a 8.66 n Craiova * Îl.44a Goleşti 10.44a| 10.Ol n Balş * 12.45 p Piteşti - 11.21 a 10.15 n Slatina * 1.51 p Slatina 2 --- p Piteşti * 4.42 p 7.15 n Lraiova 9 ■1.00 p Goleşti * 4.55 p 7.32 a Fileaşl 4.17 p --- GăeştI » 5.46 p 8-41 ci T.-3everin 9 5.24 p Titu * 0.23 n 9.88 a Verciorova- (Orşova) Sos. 8.26 n Chitila * 7.26 n 11.03 a 9.01 n --- Bucurescl Sos. - 7.40 n 11.20a bucureicI-Giurglu-(Smârda) ,i rice-veria valabil de la "/ti Aprilie 1877 Bucuriei (Kil.) CoiaiLUa Giurgiu Sniânla Plec. jSoa. iPlec /Sos. (Plec. Sos. Tren. mixte No. 1 9.15.1 lO.lld 10.21 d 11.85 d 11.45 d 11.53 Nr. 3 6.05 8 7.01 ■ 7.11 8.27 n Tr. mf. 41» E Nr. 103 1.00 p 2.07 p 2.17 p 4.08 p 4.13 p O- A. Trenu Nr II; Cm tr. ac. Nr. 3 spte Vdrcîorova, Smărda Giurgiu Comana Bucurescl (Fii.) T XJT IR, Trenu Nr. I. Plec. /Sos. ţPIec. /8o*-jPlec. Sos. X Cu tr. acel. Tren. mixte Tr. mf Nr. 2 No. 4 Nr. 104 4.37 p 12.20 a 4.45 p 12.30 a 7.26 cl 4.55 p 12.40 a 8.39 d 6.08 s 2.17 p 8.49 d 6.18 8 i.Tt u 9.48d 7.17 b 3.39 p Nr. 2, care sos. din Trenu Nr. 4 Cu trenu accelerat Nr. 4 la ora 8.15, la Brăila-Qftlatz, Roman, .fftssy-Su* ceavo, Viena, Pane, Petrrsburg. Navigaţinnoa pe Dunăre de In Viena, Lemberg, Suceava, Roman, Galaţi, la Brăila, ore 8.30 d. Trenu Nr. 3: Cu trenu Nr. 6 de călători care soseşte din Galaţi şi Brăila la ora 4,30 p. ni. Orşova în jos este întrerupta. ..........WNW .................................................. I La Exposiţia din Philadelphia 1876 sa premiat cu Medalia şi Diploma + rin nnAra f n a n m n 1 m — x * . - -v <1 i 3 a-: a m de ondre (cea mal mare distincţiune) ZELA^TT IDE COLOG-1TE DE .73 ABIK W Place Juliers No. 4 <:«»■<»«- r%; % al font premiat pentru superioritaU"a »l Ia^urm&tdr«le Eipoiiţil: Londra 1851 A :: Yok 7s53r bondra 1882, Oportri 1805, Cordoba 'Itepuh. Ardent.) 1871 Jago (Chiii) 1875. — Depoeit pentru vŞn^are eu ridicata la D-nil : APFEL LA ST£0A ALBĂ« A. “V I S IMPORTANT Inteiul şi renumitul Magasin de INCALT1AM1NTE PENTRO BARBATI, DAME SI COPII aub firma T? HILIPP GOLDSTEIN •LA STEDA ALBA- Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) via-â-vii de Sigismund Prager. Sosindu’ml de curând din cele mal renumite fabnc* existente din străinătate, ou care ataiî în relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dupe fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polone&e cu nasturi în tdte formele, Sandale, Pantofi, scl«; pentru Bărbaţi : Ghete de vacs, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, v5 rog * vâ convinge de adevâr Acostă mftgasie este ana din cele mal vechie din Capitală, care şl & câştigat o reputaţiune de cele mal frumdse pentu soliditatea şi eftinâtatea mărfurilor, şi sper, că şi in viitor void fi onorat cu Clientela i>-v6stră. PHLL1P1* GOLDSTEIN, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-â-vis de 8igismund Prager ,La Slăua albă.< n*n*UU**MM*HUU*****MUX***M*HMU 44 PHARMACIA LA „SPERANTIA" ! «, CALEA UOOOŞOtEl, M. X n DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. H Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angaj^ză a efectaa orl-ce co ^ mande din rossortul medical. BRU3. || *XK**KftftK**KXX**XXXX*K*X***X*K 0 PERI, LE MUSICALE imprimate in ediţiunea ndstră THIEL Sc WEISS, T YFOt>HAFI Strada Lipscani, palatul ,Dacia.* fr. a CONSTANTINESCO D-, Souvenir de Zizin, Valse pour pianoforte.... 2 —. CARlvSON C., Quatre morccaux Roumains, pour pianoforte......... * FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce şi piano........ l |fl GEORGKSCU TU., Douâ suapine. rom, pentru o voce ci piano....... 1 40 _ . Spune, rom. naţională, pentru o v oe cu piano... 1 40 KIUTOCUWIL A. K.. Hora, Vidţa p mm piano................. 14# MKDKK J. W., România, Quadrille de Cono^it pentru piano........ 4 MD3ICESCO G., Rând ui al a cununiei pentr i vano............... 5 Sl'ERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fOr Singst. und Clavierb. * » . op. 11. Lebewoht (Ailio Moluova) SingBt. und Clavierb. .. 15° . * op. 4. Grande Etude pour pianoforte................. 1 M • » op. 17. Hora. Mandra pentra pianoforte............... I 20 • » op. 18. Dure.rea ’ml esle mare, Valse brii. pentru piano. 2 » ■ op. i9. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano.♦ . 2 » * La Favorite, 8chottisch pour piano....................... j 2# s » Iţih-Polka pentru piano................................. i VIicnY v Tăcireacl, Schottiich pour piano...... 1 *• , Marehe de Cavalerie pour piano ........................ t Idte aceate te vând cu rabat de 25 •/•. f1 * Tipografi* ThiBl â Palatul „Da-ia*