MARTI H IUNIE ANUL II. — - IN TOATA KOMANUÎ pt 6 luni ft 1 loirt in strainatati: L. B. «* P« 1NSMTIL-N1 SI B«rl,AllS: Linin de SO littr* pntit. P**’"* 1V' f, p^.nin, tohrt.jţ P»*1B* II.AloI noi BMlnma » !«1 nnl lini*- Un niia*p In Uapltall 10 hnnl. TIMPUL £*:■: ÎN TOATE ZILKLK DE LUCRU. Hi u i*o ul Kf*d ;u* t i o i şi A.<1 m i n i st i*.*i t i <*\: Palatul „njioia" -A KT *U TNT OIITRI 8r primeio în strAinAtute: La D-nil Haa. ttMn 4 Voglcr In Vienna, Walfieehgaiie * A. Oppelik In Vienna, Btubenbaatn l t RuddJ Mmm U Vienna , Heileratătte 8; Pwiomx Hrdicka in Vienna, TeinfalUtrajue 17 j I%Mpp Lăb în Vienna, Etchpobaobguae ii; X» Lang A Comp. In Pejta |i Hcnoa-Loffil* Builicr A Comp. In Paria. ^•morî nefranoate gq #e priroean. Artieclftl* nepablicat* «t vor ard*. Ua aaair la iiutriata 15 banL buletin telegrafic SF.RVICIOL PKTVaT AL -TIMPULUI* (ijrenţla IIutis). — Serviciul <*li 23 lunii), 4 ore seara — Galaţi, 22 Iunie. O dmtiune a armatei ruse a trecut aalA noapte DunArea în faţa Oalaţ ilul. Caziril, civil ţi artileria aii trecut fluviul pe vase blindate ; tie care tu purta un tun, 20 Cazaci ji ciil lor. Infanterii a trecot pe liftrel şi p* dofc cano» ie re cu aburi. — Ruşii au debarcat aproape de salul Si-Atoka, ffcra a întâmpina obatacule. In tottuupul dimineţel, s a anii t o vie c.nonadA pe ţărmul turc. Briile. 22 Iunie. | Se aş te apt & împăratul in noaptea asta. Trecerea DunArel Je grosul armatei rusesc!, cantonate aici, este iminenţi. Puntea de poate fluvifl de la Br&iU la G^ecet e«te terminata. AceastA punte, pe ţărmul roraAn, Începe dela picioare in lungime de 200 metri, aşezate pe p&rţ*Ie de piment solid acoperite de apele DonuMulul. Se întinde in lungim* de peste 1200 metri pe şlepuri legate impreunu. Din partea ţormulul turc, se terminA iară şi pe picioare. Această punte este foarte solid construită ; poate să fie traversată de şuse oameni în front, de tren şi de grosul artileriei. Dou<5 frînghil pro-fcege puntea de ambele părţi. Brăila, 22 Iunie. Două sile aă ajun* Ruşilor pentru a construi partea din punte formată ca şlepuri. N nG fost im-pedicaţl de Turci, căci, de la esplosiunea celor douA monitoare, cele-alte monitoare turcescl afl fost silite să se retragă laSilistra pentru a scăpa de focul baterielor ruse cu calibru gros, aşeiate la sudul Brăilei. Nu*nai baterieie dela Măoin ar fi putut să'l jenere; dară ele nu au tir destul de lung. CAt despre Ghecet undp se află capul pun-ţel, acest orăşel turcesc este demult ocupat fără nici o opunere de un detaşament rus. Cu toate acestea este temere ca Turcii să nu demascheie in cele din urmă, dou<5 baterii mal apropiate, cari pare că le-afl construit dimineaţa şi al căror tir nu este cunoscut. Briile 22 Iunie. Trei mii Ruşi cari au trecut astă noapte pe ţirraal turc, aii ocupat înălţimile cari domină MA.ar«Ie englese anunţă că guvernai are intenţia d a cere Parlamentului creditele necesare pen-trn a lua o forte atitudine defensivă. ,Morning Post* menţionează posibilitatea unei Pspediţil preparată in Portmoath, pentru a pleca de acolo la Galipoli în Dardanele. Circulă sgomotul ri trupele turcescl ar 6 operat joncţiunea lor in Mun-tenugru. Comtantinopol, 23 Iunie. Ieri a fost o vie ciocnire de ari ilerie intre Calif a t şi Yidin. Poarta a dat iul Ambasadorilor puterilor străine, o notă relativă U canalul de 9ue«. Se zice in aer>a nolă rft navigarea prin canal este liberii pentru vinei*' nentro, ilar că s'afl luat me fiind pre9enţ, „ d depntuţ5 ce toate se întâmplă în interesul . Se îndeplinesc formalităţile ordinare. .Monarchiel*: eară slavii de aseme- Ne nrn)îmd njcl Q discnţiane rtt_ nea nu se vor supăra, de oare-cel , . . ... , .. , , ... 1 ' . . portului in privinţa alegem de deputaţi a Rodich şi Mollinary comandează şi *, , . . . „ - „ • „ T - - d-lor Aganci, Nanu şi Uo/iann, domnul v. sângele fiilor austriacl se „varsă* pentru apărarea creştinilor asupriţi şi ameniţaţl. Cât apoi pentru turci şi ruşi, aceştia a a prea mult de lucru şi prea multă supărare spre a le mal rămânea timp şi disposiţie de a se supăra de Austria. Dacă vor birui Turcii, Austria va cere un preţ, o despăgubire pentru sacrificiile, pe care a fost silită a le aduce în urma în-i ăpăţânârii lor; eară dacă Ruşii vor fi biruitori, Austria îşi ţine partea din moştenire ori cel puţin îşi re-servă dreptul de a nu renunţa la ea de cât după ce va fi renunţat şi Rusia la dorinţele el. Cam acesta e grăuntele, pe care II găsim în pleava ziarelor, ce mereu discută politica Austriei. E drept; nu e drept? — aceasta se va vedea mal curând ori mal târzia. De pe câmpurile de resbel, atât din Asia cât şi de la Dunăre nu so sesc de cât ştiri, ce fac să ne aştep tăm cât mal curând la o furtună generală. pasul lor liniştit, răgind une-orî. EraB mai mar! de cât tauri! din Europa, cu picioarele şi coada scurtă iu spate cu o cocoaşă musculară, coarnele depărtate, cu capul-gâtul şi umerii acoperiţi deocoamă lungă. Nici nu era de gândit a opri această trecere. Când aceşti bivoli ’şi aă luat o di, racţie, nimic nu poate nici să ’i oprească nici să le modifice calea. E nn torent de carne pe care nici o stavilă nu poate să ’l înfrâneze. Căletoril, suiţi pe foişoarele vagoanelor priveaţi acest curios spectacol. Acel care ar fi trebait să fie mal impacient din toţi cel alţi, Fileas Eogg rămăsese la locul său, aşteptând cu filosofic bunul plac al bivo-d’a-1 lăsa CBlea liberă. Vântură lume turba de necaz, vibend întârzierea ce le cauza grămădirea dobitoacelor. Ar fi voit să descarce intr'euşil arsenalul săfi de revolvere ,Ce ţară Btrigă el! — Bivoli cari opresc trenurile şi cari trec, ca cum s'ar duce la biserică, fără sâ’î zoriască nimeni..... par că nu imptdică circulaţia! Pre legea meu aşi vrea să sciţi dacă şi acâstă întâmplare este prevăzută ju programul d-luî Fogg 1 Şi dobitocul de macbiniBt care nu se a-runiK cn mnehinn printre aceste vite ue-păsătoare! Machinistul nu încercase să învingă obstacolul; fusese prudent, a rfi zdrobit fără indoială cel d'ântai bivoli atacaţi de roatele machinel; dar' ori cât de puternică ar fi fost mnehina, tot s'ar fi oprit îndată, ar fi deraliat şi ast-fel întârzierea ar t fost şi mai mare. Cel mai bun lucru era să aştepte liniş tit şi iu urmă dând mai mare iuţeală trenului, să căştige timpul perdut. Defilarea bivolilor ţinu trei ore, şi calea nu fu liberă de căt la apnsnl soarelui. In acel moment pe când cele din urmă rînduri ale turmei treceai! peste şine, capul turmei dispărea la orizont. Erafi dar opt oro, când trenul trecu strâmtoarea Hnmboldt-Rangee, şi noă ore şi jumătate, când intră in coprinsul Utah, regiunea marelui Lac Sărat, cnriousa ţar a Mormonilor. (Va urma) SOIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR STREINE St. Petersburg, 20 Iunie. La 17 Iunie s’a început la Kars bom bardamentul contra forturilor Karadagh, Arab şi Mukalis şi se urmează de cătră opt baterii. In două zile Ruşii aQ perdut morţi şi răniţi l 4. După ştirile din Kars Turcii aB perdut la 15 Iunie 200 morţi şi 250 răniţi. Constantlnopol, 20 Iunie. Aici se asigură că Ruşii vor trece pe la Turnu-MSgurele. — Aii Saib Paşa comu nică Porţii, că înaintează mereB şi că ocupat nălţimile de la Martinic şi Garvica Lembcrg. 21 Iunie. Guvernatorul Potocki va pleca astă noapte la Viena. Berlin, 21 Iunie. „Oficiul Wolff* desminte ştirea, că Re presentauţii puterilor streine şi cn deosebire Principele Hohenlohe ar fi felicitat pe Ducele Decazee pentru declaraţiunile făcute în şedinţa de luni a Camerei. Principele Hohenlohe nici nu a’a văzut cu D cele Decaz. Londra, 21 Iunie. „Moruing Post* scrie: Sesiunea parlamentară nu se va închide decât după-ce se vor fi luat tonte măsurile, ca guvernul să fie pregătit pentru tote eventnalităţile, de osre-ce interesele Engliterei Bnnt ip Btrinsă legătnră CU evenimentele din Orient Vcrsallles, 2 1 Iunie. (Senatul). Cu ocnsiunea desbaterilor relative la disolvarea, Camerei Broglie zice; „Radicalismul progresând aiul ,1 ales Simon nn mal dispunea de majoritate; dispunea de densa un altul urni radical, care preşedinte proclamă de deputaţi pe acel domni. D. Miesail aminteşte, că a anunţat terpelare guvernului in privinţa medicilor, oficerilor, etc. în neactivitate, cari acum, aB intrat în servicinl militar, pără-sindn'şi diferitele postnri ce aB ocnpat înainte de reBbel. Întreabă, dacă îşi vor re găsi ocnpaţiunile lor, după ce se vor in toarce din resbel. D. ministru de culte respunde, că a dat concediB tuturor profesorilor şi medici lor dependinţi de ministerial Cultelor, cari aB dus sâ'şi facă datoria către ţară, şi tot aşa vor face şi colegii d-sale. D. Misail este satisfăcut prin acest răspuns. D. Dimaucea a făcut o interpelare în privinţa calităţii rele a tntnnnluî, care astă-zi este mai răB de cât tot-d'anna, şi dacă gnvernnl n’a lnat nici o măsură până acum atunci roagă să se numească o anchetă şi Bă se îndrepteze acest răB, care sbeşte atât de simţitor pe consumători. D. vice-preşedinte: Daţi interpelarea în scris, ca b’o putem comunica d-luî ministru respectiv, care nu este de faţă. D. Maniu anunţă o interpelare d-luî ministru de interne: 1) ce B’afl făcut cu banii adunaţi în Ialomiţa pentru crucea roşie/^) Ce s’aB făcut cn bauiî adunaţi pen tru miliţienii din acel Judeţ? 3) Ce s’aB făcut banii plătiţi de comunele rurale din acel judeţ pentru nişte tauri ? D. vice preşedinte: Se va comunica d ministru de Interne. D. S. Ferecbidi raportor, da lectură raportului în cestiunea Crawley, rnport care conchide pentru respingerea convenţiuniî, căci concesionarul voeşte să scadă cauţiunea prevăzută în concesiune de la 4 la 2 milioane (300 mii lei. D. prim-minÎBtru comunică, că concesionarul a maî oferit patru sute mii lei, devenind garanţia de 3 mii. şi roagă pe comitetul delegaţilor să se întrunească spre a se consulta din noB asupra acelei con-venţiunî. Comitetul retrăgândn-se spre acest scop, Adunarea ea în desbatere creditul cerut de d. ministru de resbel în suma de 149,000 lei, şi se votează fără discuţiune. Şedinţa se suspendă până se va termina raportul relativ la cestiunea Crawley. La orele 5 şi un sf. redeschizendu-se şedinţa, d. Ferechidicomunică resultatul de-liber iţiunilor comitetului delegaţilor în privinţa trnnsacţinnii încheiată cu d. Crawley. Pentru lucrările efectuate şi constatate, Băee plătească concesionarilor suma de aproape 10 mii. lei în bonuri de tesanr. Concesinnea cât priveşte linia Adjod-Oena se resilÎHză dându-se d-luî Crawley peste nu milion lei drept despăgnbire peDtrn lucrările de studia, relative la această linie şi pentru că se in voeşte la resiliarea contractului acele! liuil. Din garanţia de I jum. milioane se scade nnmal '/« milion lei, cât a fost de- tfectele, cu cari i se plăteşte, şi spot, după declararea guvernului, se află maşine, utilaje, şine, etc. pe liuia Ploeştl-Prtdeal, in valoare de un milion, tot ca garanţie. Concesionarul trebue să înceapă lucrările de apărare cel mult în trei luni de la promulgarea acestei tranencţiunl, la diu contra guvernul va fi în drept a urma lucrările pe conta sa. Această transncţiuue a’a admis de majoritatea comitetului. Minoritatea îşi di o-pininne», conchizând pentru stricta esecu-tare a concesiune! şi a nu incneia nici o transacţiune cu dd. Crawley et C-ie. D. P. CernStescn, in ceetiune prealabilă, observă, că in o cestiuns atât de gravă nu se poate vota după o simplă lectură, ci raportul să Be tipărească şi si se împartă, spre a se putea studia de toţi. D. M. Ferichidi combate cererea d-lul preopinent, care numai ar întârzia lucrările şi le-ar compromite resultatul. Propunerea d-luî Cernătescu punendn-se la vot se respinge. Iu discuţiune generală, d. Frnnză declară, că va vota contra luării iu considerare a aceste! tranBacţianl, fiind că nu află ÎDtr'ânBa nici o siguranţă că vom putea ajunge la un bun finit până la terminal fatal de 15 Iunie 1879; apoi este o condiţie umilitoare, că dăm drept garenţie licenţa bănturilor spirtoase. D. Vultnrescu zice, că va vota aceaBtă transacţiune, după ce i se vor da oare cari lămuriri, pe care le va cere la discuţia pe articole. D. Eraclid ar vota transacţiunea, dacă şti, că linia Ploeşti-Predeal va fi terminată la timp de către d. Crawley. Insă d-sa are convincţiunea, că această transacţiune ne va dace fatalmente nude nu am dori, adică ca să dăm această importantă linie de joncţiune tocmai acelora, cari sunt interesaţi a pnne mâna pe ea şl cari deja aB spus, că ar face linia fără un ban, numai să le-o dăm. D. P. Grădişteanu se va abţine de la vot. D. Vernescu combateţemerile d-lor Frunză şi Eraclid, arătând că garanţia ce dă concesionam], lucrările de apărare ce e ţinut a face iu timpul suspensinniî, şi materialul ce lasă in mâna guvernului sunt probe şi garauţie suficientă, că lucrările vor începe şi se vor continua cu toată energia,ţconform interesului nostru, cât şi al concesionarului. Inchizâudu-se discnţiuuea, se pune la vot luarea în consideraţiune a tranaac-ţiunil şi se acceptă cu 48 bile pentra, 17 contra, 1 abţinere. Articolul nnic se adoptă fără discuţie după care punăndu-se la vot transacţiunea în total se primeşte cu 51 bile pentu, 13 contra şi 1 abţinere. Şedinţa se ridică la orele 7 seara. Estrsct din dosarele Ministeriului Afacerilor exterioare relative la prâdâciunile, măcelurile şi ripirile comise de Turci dealuogal Ţ°rmalul Român in 1*17. 25 Aprilie (7 Mal). Corabia d-lul N. T Popp, In valoare de 50,000 fr., a fost capturata de Turci in apele Jtiulul. Nota Bene. — Acesta e singurul fapt care va fi notat în această listă, de şi cazurile analoage. constatate de autorităţile locale, sunt deja In nmner de ÎS. Idem. — O bandă de I urci a răpit o turmă de berbeci, proprietate a d-lul Stan Craicl dintr o insulă nu departe de Giurgiu. 26 Aprilie (S Mai).-Morile plutitoare ale d-lur Ch. Staico, situate la Chisileţl (districtul Ilfovului) snnt luate şi duse de haşi-buzucl. 27 Aprilie (0 Mai)—O bandă de 150 Turci dă foc corăbiilor Încărcate şi deşerte cari se aflat! la gura rlulul Jliul. Idem.—Turcii veniţi din Rahov» pradă nişte magazii de grău, aflătoare lângă Beket; el forţează staţiunea de vase a biroului vamal din care rădică toate lucrurile ce se aflaţi acolo. 29 Aprilie (11 Mal).— Zece locuitori (bărbaţi, femei şi copil) din comuna ChiscanI (districtul Brăila) sunt luaţi robi de başi-buzucl. Idpm.— O ambarcaţiune Încărcată cu 600 chilograme de gria este capturată de Turcii veniţi din Si-listra In faţa Călăraşilor. 1 l M J- L D 3 (15 Mal).—Turmele d-lul HA'lu-canu Popeacu din Brăila, In valoare de 11,155 fr. sunt răpite de 1 urci, de pe ţeriuul lioiuăn. In acea şl zi 3-10 porci, proprietatea d-lnl Dobrea Baboifi de la Pocovicl (districtul Ialomiţa) devin prada bandiţilor turci. 5 (17 Mal). — Cn bărbat şi doi copii din comuna Tiehileşcl (Districtul Brăila) sunt luaţi şi duşi lu Turcia de o bandă de hoţi turci. 6 (18 Mal). — Doi locuitori din Tacăienl (districtul Ialomiţa, au a-ceaş soartă. Idem.—O bandă de Turci pradă casa posesorului din Vlădenl (districtul Ialomiţa) şi răpesce 95 capete de v.ta mare, proprietatea locuitorilor din Tâeâienl şi Hordnjanl. 8 (20 Mal). — O turmă de 50 bol. proprietatea locuitorilor din IlerteştI şi Bordujanl. este măcelărită şl rl-pită de aceiaşi bandiţi. Trei cadavre grozav ciuntite şi cari nu se mal cunosceafi, afi fost găsite In urma acestei bande. ld (26 Mal.) —3S de cal sunt răpiţi de "furci din satul Grodjibud (districtul Komanaţi). 15 (27 Mal). — Turmele satului Janca (districtul Romanaţi) sunt răpite de la păşunile lor de rătră Turci. 16 (28) 17 (29) Mal —() bandă de başi-buzucl incendieazâ satul Flă mănda, (districtul Vlaşca ) 18 (30) Mal.— Păstorul Teodor Ungureanu din Ohidici (districtul Doljului) este prădat şi măcelărit de Turci. 27 Mal (8 Iunie). — O bandă de Turci trece Intr'o insulă roraănă din faţa Bechetulul, pentru a răpi vitele ţe acolo cari eraţi la păşune. Vâzândd sosirea trupelor romăne , bandiţii iaă fuga ; dar la sosirea lor In insulă, soldaţii romani «Hă cadavrul păstorului care, după ce a fost sfâşiat de Turci, a fost grozav mutilat. SCRISOARE ADRESATA .TIMPUL 01“ Domnule redactor, Azi la 9 Iunie, auzind că este un proces la Curtea juraţilor Intre d. Orandea şi d. dr. Rlmniceanu, ca coleg şi amic al celui din urmă, m'nm dus să asist. Mărturisesc însă, In toată sinceritatea, că nu mă aşteptam să văd desfăşurăndu-se atâta cinism, cutezanţă şi lipsă de veracitate din partea unul om care are are atfttea o-bligaţil către societatea care '1 pri-mesce In sânul el. D. Rlmniceanu in susţinerea a-cusaţiel sale contra domnului Gran-dea, după mal multe insulte nedemne aruncate doctot ului Butâ-rescu, a cărui superioritatea sciinţi-ficâ e destul de cunoscută, il aud de o dată zicând că medicii numiţi de la căderea roşiilor, aă fost nisce ig-norenţl al căror singur merit era că serveaţi de alergători şi bătăuşi In alegeri, citând Intre aceştia şi pe medicii numiţi la comună sub guvernul d-lor Cogălniceanu şi principele Dim. Ghica la 1870. Spiri tul de coterie a Împins prea departe pe d. Rimniceanu, căci Intre aceşti medici sunt persoane cari 'ş[-a0 stabilit de mult reputaţia şi posiţia lor. Aşa este doctorul Atanasovicl c*re a Învăţat pe acest domnişor medicina ce scie, căci la Paris, ierte-mi-se espresia, dar a trecut ca cânele prin apă. Este trist a se tăgăduit guvernelor conservatoare binele ce afi făcut ţărel, şi in privinţa serviciului sanitar. Ele e’aft Întrecut a Îmbrăţişa tinerimea care venea cu studii, împărţind fie-căruia sarcinele, mal cu seamă in serviciul sanitar al comunei care fusese foarte neîngrijit. Probă despre aceasta sunt dosarele pline de adrese prin cari se invitaCl medicii cari se afină la comună şi cari mal eraft încărcaţi şi cu alte serviciurl, de a opta pentru unul din ele. Scifi că acea stare prosperă n'a plăcut demagogilor cari aruncă tur-burarea până şi >n sanctuarul senin şi liniştit al sciinţel. El afl aflat In masca concursuţul, care, cum se face la noi, nu este de cât o uneltire ingenioasă, mijlocul pentru a sugruma adevăratul merit şi protege viciul şi incapacitatea. După renii introdus concursul prin agenţii agenţii lor la Eforia Spitalelor, l'afl introdus şi la ministerul de interne. Resultatele a fi fost fatale. Meritul adevărat s'a sfiit de a se espune asardulul şi jocului intriganţilor, şi ust-fel a rămas câmpul liber pentru nulităţi. In urma lege! concursului, singurul care s'a numit, fără să fi trecut prin acest purgator umilitor pentru demnitatea sciinţel, a fost doctorul Feiix, care, de şi lucrase la acea lege, căutase s’o aplice la toţi, numai dom-niel-sale nu. Aparinţa de echitate care ascundea viciul acestei legi, azi nu mal Inc* alâ pe nimeni. Lumea serioasă, lumea sciinţifi.-ă nu l dă nici o importanţă practică. A rămas Insă ca o pârghie In mâna elementului demagogic, pentru a lulâtura somităţile şi meritele reale cari nu suferă a se umili. Se scio cele urmate In Francia la 1S5I. învăţatul doctor engles Sybel, In critica ce face în-văţâmentulul superior din diferite State, se miră de tactica perfidă cu care s'a infrodus concursul, pentru a se asigura posiţia favoriţilor din Francia. Nimănui din Statele cele mat civilisate n a trecut prin minte această monstruositate legală. In Germania, unde numirile se fac de miniştrii, cultura este mult mal prosperă. Dar să revenim la eruditul d. Rimniceanu care, In nenorocitul proces ce a avut, - zic. nenorocit pentru demnitatea corpului medical,— făcea alâtn cas de persoana d-sale, de pretinsele sale merite cu rari se lăuda fără cea mal mică modestie In cât şi celor mal de rănd auditori inspira desgust. Credea oare că nu mal este nimeni care să’f cunoască adevărata valonre ? Credea oare că am uitat tristul spectacol ce da In Paris la orl-ce esarnen, ca bursier al Statului, alergând cu scrisorile d—lui Dbicini pe la toţi profesorii pentru a'( fi indulgenţi î Toţi aceia cari au fost pe acel timp In Paris, nu vor uita nici o dată ruşinea făcută numelui , Român *, când la uu esarnen eruditul d. Rlmniceanu a provocat rîsul numerosului public prin nesciinţa sa, In cât d. Wurz. decanul Facnltâţei de Medicină, s'a adresat auditorilor, rugânduTa avea milă de un biet străin. Acestea sunt studiele briliante de la Paris cu cari se lăuda d-sa Înaintea Juraţilor? Dar ceea ce nu’t lipsesce, după cum chiar singur a mărturisit In gura mare la Curtea Juraţilor, este sciinţ.i de a posa In lume. In aceasta a fost, este şi va fi perfect. A proBat’o chiar de la venirea sa la ţară, vârându-se In tot felul de intrigi şi manifestări meschine. Când d. Davila la 1870 avu trebuinţă să se scrie contra modicilor bătrâni, d. Rlmniceanu fu gata să injurieze pe bătrânii săi profesori ca d-nil doctori Turnescu, Polizaşi chiar răposatul Iatropolu. Când află că roşii afi trebuinţă de indivizi violenţi şi fără scrupulurf, d. Rimniceanu fu gata să se Înroleze In această nobilă haită. Ast fel se distinse In alegerile de la 1870 când In piaţa Beizadea Costache s'a repezit la domnii Manolache Costache, atunci prim-ministru, şi ’I rosti cuvintele cele mal necuviicioase. Când se convinse Insă că venirea roşiilor la putere are să mal Întârzie şi că d. Davila nu mal poate sâ'l dea nici catedre la şcoala de medicină, căci se desfiinţase şcoala, nici post In armată, căci ar fi Întâlnit la concurs pe alţii capabili şi serioşi, cameleonul nostru, pentru a face plăcere bătrânilor medici, se Întoarse In ingratitudinea lui cu cele mal nedemne injurii şi calomnii, prin casele pe unde intra, chiar contra familiei d-lul doctor Davila. Ast-fel isbuti să 'i se încredinţeze atâtea 3erviciurl importante şi să insinueze In raporturile eforiei că numai de la Înfiinţarea concursului sa fi numit medici capabili, cu cum d-nil doctori Turnescu, Mnrcovid, Calenderu şi alţii numiţi fără concurs, ' r fi incapabili po lângă dânsul ! Crede oare că lumea medicală nu scio jalea ce este la spitalul de copil, unde acel» nefericite fiinţe sunt atât d" maltratate prin nesci-inţ.i şi neomenia caracterului săfi ? Cât despre imparţialitatea concursului şi probarea capacităţii, chiar de-ună-zi am avut un esemplu la comună. 8e pusese la concurs nu post de medic, de şi se scia de mal ’nainte autocraţii corpului medical cui are săi dea; trebuia Insă a se Împlini formalităţile concursului. Guvernele conservatoare afi respectat votul acestor autocraţl medici cari sunt roşii şi prin aceasta am ajuns la tristul resultut d'a se persecuta orl-ciue nu face parte din clica roşie, d'a triumfa un Rimniceanu contra unul Butârescn (< ând cel mnl mulţi din jurifi, pe cari la timp Îl pot numi), afi declarat că Butârescn a fost cel d'lntâift. Este timp a se pune o dată stavilă acestui râd care ameninţă să compromisă cu totul demnitatea corpului medical şi să nimicească serviciul sanitar. Dacă | ftnă «cum ia coletr. am căutat să ascund In mine desgustul ce lini inspira conduita d-lul Rimniceanu, abusănd de necompetinţa mul-ţimel. pentru a l judeca ce preţiiesne ca medic, şi de molwiunea şi încrederea celor puternici, pentru a'şl împlini poftele lui lacome, In urma celor ce am auzit azi din gura lui, mă cred dator a l declara : Destul, căci al Început a nu mal merita ca un om oi.est, sâ'ţl Întindă mâna. Doelorul C. P«»tia. Citim In .Vulturul" : Sciii citoril uostril, că A. I. Kotlensky a o-Icrit gratis casele il-sale ,lin centrul oraşului, la ilispcsiliuiiea >1. D. Xicolae, pentru lot timpul cat armata rujă va li In | ârţile aceste, şi că M. Duce 'I a mulţumit prin eeieralul aeO formal, prin o scrisoare snb-scrisă (le şeful ştabului (leu. NepncGriţky, şi pe care scrisoare noi am publir.at-o. Pentru toate acestea a fost informat M. S. I. Alexandru II, care a hine-voit a recompensa pe p. I. Kotlenskjr. Li 30 Mo iii espirat adintantiil M. S. Imperiale s'a dus la D. 1. Kotlensky, de a'l Întreba, ce doresc.c de la M. S. Imperatorele. La această Întrebare D. I. Kotlensky a nspmis : .nimic nu l mult de căt, sinătatea M. S. lmp. A leu mirii II şi a Intregel familii Ini| eriale.* Adiutantul M. S. Imp. luând notă de acest răspuns, precum şi No. locuinţei D. I. Kotlensky s'a dus. A doa zi la fit Mai# espirat, se presentă la domiciliul d-lul I. Kotlensy generalul Veicor, care 'I a presentat un pachet cu sigiliul Imperial, cu adrdsa: D. I. Kotlensky, zirândc-l: ,M. S. Imp. Alexandru II, vă trămite acest dar, spre a'l purta In tot-d'auna, drept recnnoscin(ă.. La aceste cuvinte D. Kotlensky 'şl a exprimat mulţumirile sale in faţa gen. Veicov pentru generosul dar împărătesc, adăogănd tot de odată şi următoarele cuvinte : .noi datorim viaţa • şi sângele nostru, pentru mărinimosul Inipă-.ratore, prea iubitul nostru salvatore, care vine .să ne scape de sub jugul nesuportabil al bar-.barului asiatic, turcul.* După aceste d. KntWhisky rupând pocctia şi deschizănd pachetul a aflat Înăuntru un frumos inel de aur, cu o piatră mire de 'safir, la mijloc, iar Impregiurul el dom'-spre-zece briliante. Iată dar faptele friinmase cum se res-plătesc. Noi din parte-ne, felicităm pe d. I. Kotlensky pentru acest dar împărătesc şi ’I vom zice: •purtaţi'l săuălos.! şi să nu lipsiţi nici odată de a fi de folos patriei voastre ! SCIR1LK ZILEI. Precum am anunciat In scirile suplimentului de erl că cetatea Mâci-nuluf nu va putea resista, azi Bflâm cu bucurie că Turcii s'aQ şi retras dintr'lnsul In grabă spre Hărşova. Ruşii, intrând In Mâcin. afi fost prii-miţl cu entusiasm de populaţia creştină. Mal toată Dobrogiaa început să se deşerte de trupele turcescl .’ari fug unele spre Babadag şi Clun-atenge, altele spre Hărşova. Poliţai ruşi Investiţi şi cu puteri judecători s i s’artşi Înscăunat In Tul cea şi Insarcea. Trupe do CasacI afi plecat spre Babadag. Se crede că şi cetăţile Hărşova şi l’nşiva, de şi Turcii vor disputa tărâmul, nu sunt In state d'a resista. Soirea că Turcii ar voi să facă un pod peste Dunăre la Lompalanca. este o uăscocire a fricel unor locuitori. Românul* face foarte răfi că dă importanţă unor asemenea sgo moţe absurde cari 'nspâimântâ pe unii. Guvernul a recomandat ziarelor fără osebire de partid, a fi discrete şi prudente. Ne-am supus a-cest'-Irecomandaţii. .Românul* insă, ziarul cel mal oficios. In loc d'a ne da esemplu ue discreţie şi prudenţă, a fost cel d ântâifi care s'a abătut de la nceastă linie de conduită, divulgând scirl neîntemeiate. Ne mirăm de aceasta, pentru eă uu ne vine să credem că guvernul ne-a recomandat noă tacerea pentru ca să vorbească .Românul' rum II cântă interesul lui pecunuir. CiiDonnda a urmat şi erl pe linia Dunărei de la Gura Iulomiţel pănă la Calafat. Mal multe incendiurl afi isbucnit In urma bunel ţintiri a tu nurilor ruse şi române. Duminică, M, S. împăratul Alexandru II, a veDit In capitala noastră, Însoţit de tiarele duce ereditar, de Marele Duce Vladimir, de Ducele de Leuchtemberg şi de mal multe per-sonage din suita imperială. La gară. M. S. a fost primit de Măria Sa Domnitoru1; după o visită la spitalul Brăncovenesc, iluştrii oaspeţi se întoarseră la Cutrocenl unde luară prânzul In familia. După prânz, societatea de amatori, compusă de d-nele Princesa Alexandrina Ghica şi Ecaterina Florescu, şi de d-nil Ben-gescii, Cantacuzino, Paleologu, Cerchez şi Strat, rugaţi de M. S. Doamna, afi representat. pe o miră scenă im-provisatâ. comedia francesă: Le Cha-peau d'un horhqer. Majestatea Sa precum şi Înalta Sa fnmiliă. cari asistau la representaţiune, afi dat In tot cursul el, prin aplause şi mal ales prin un rls ce nu era dictat de cur-teniă, dovadă de plăcerea ce le-a pricinuit această petrecere improvizată. Majestatea Sa părea cu atât mal bine dispusă cu căi In timpul prânzului primise ştiinţa despre o mare victoria a armatelor ruse dinaintea lui Erzerum, unde Turcit afi avut iiueuse perderl, şi unde a fost ucis Mahmut-Paşn. La 9 ore Maj. Sa a plecat lntor-cându-se la reşedinţa din Ploeştl. Aflăm că Măria Sa Doamna se va muta Ini-urend la Palatul de la Cotrocenl. Iacă şi scirile publicate in anplimentol de erl. Trecerea armatei rusesc! trebue să fi început şi ta alte pnnturl, unde ieri şi alaltă-erl s'afl făcut serioase recunoascerl şi chiar aşezarea unor )i0stnrl de observaţie. .V. S. împăratul Alexandru a fost mişcat pănă la lacrimi de eroismul şi devotamentul cu care trupele s'afi aruncat peste Dunăre In In ţa ba-ionelelor şi sub tunurile inamicului. Pcderile sunt nimic pe lăngă strălucitul succes cu care s’a făcut şi se urmează trecerea. Dunărea latre Galaţi şi Drăila este plină de mulţimea vaselor cari transpoarlă trupele. M. S. împăratul Alexandru s’a întors la Plo-(eecl, fericit c’a văzut împlinită dificila şi importanta operaţie care permite acum armatei sale a bate pe inamic din fată şi din flancul drept. In privinţa armatei romăne citim următoarea telegramă In ziarul rusesc ‘Timpul noii,: «Din cele ce am văzut şi auzit, soldaţii români sunt supuşi, disciplinat! datoriei lor, şi se poartă prea bine sub obusurt. De la o armai A tănără, care n'a fost încă In foc, fără tradiţii militare şi a cărţi organisare este de curând, nu putem cere mal mult. A| ol ace slă armată are o cualitate foarte însemnată, cumpătarea. Ud soldat beat este un fenomen estraordinar In şirurile române. Dar nceastă cualitate este a poporalul român Întreg. Ceea ce mal isbesce la acest popor este dulceaţa manierilor şi politeţi, cu cari farmecă pe străini mal cu seamă.* lu privinţa spionagiurilor diu urmă, despre cari s ad vorbit atâtea, aflăm cele următoare: Bcirea despre esecutarea la PloiescI a unul german care trecea, Împreună cu alţi doi, de corespondent al unul ziar, este curată invenţie. Doi din aceşti indivizi afi fost goniţi din ţară, iar cel d'al treilea, numit Kraus, este încă s-restat şi tratai cu toată buna-curiinţă. Un alt arestat loanovicl, după uueltirile unor răfi voitori,—constatAndu-se inocent, e fost asemenea liberat. — Credem că ar fi bine să se dea un cumplit esemplu acelor cari sejoicăcu onuarai, libertatea şi viaţa cetăţenilor lor, lo-vinduT cu aceeaşi pedeapsă care s’ar fi cuvenit pârâtului, când pâra lor n'ar fi fost mincinoasă. 0 parte din Stat-majorul rusesc s’s dus la Alexandria. Material, însemnat pentru poduri a'a transportat la Qiurgiu şi la gura Oltului. Numai până la cinci sute păşise permite ţăranilor a se apropia de Dunăre. Principele Massalski, comandantul artileriei, 'şl-a stabilit cuartirul general la Qiurgiu. Gama tU luni, din Berlin, anunţi că re-presentanţil diplomatici al României, imâuând nota-circulară a d-lul Cogălniceanu, din 3 Iunie, relativi la independiuţa României, afi formulat cererea ca România să nu fie, In nici un cas, constrânsă s reintra tu vechia el situaţie faţă cu Turcia. Afi cerut tn acelaşi timp să se recunoască In princip ci independinţa Românie) este un element de pace lu Orient Cu toate acestea, — adaogă aceeaşi foae,— nici o putere, cbiar Rusia, n'a consimţit să atingi această ordine de idei. In urmă, agenţii români afi incunosciinţat la BucurescI ci n'atl isbutit să câştige declaraţii favorabile. 0 carte necesari. A eşit de sub tipar o carte pe care evenimentele zilei o fac neapărată ori c&ruia: VOCABULAR IN 4 LIMBI ROMANESC, FRANŢUZESC, RUSESC SI TURCESC LIrdtrprit* militaire en Orient) din editară d-lor E. GRAVE ft C*li« (Piaţa Teatrului). Pentru a da o ideiâ de coprinsul acestei cărţi, reproducem aci precuvântarea el: Cartea ce înfăţişăm publicului cate reproduc*-rea unei lucrări care a făcut cele mal mori ier-riciurl Io epoca retboiulul din 1855. Limba france ăl s'a conservat ca trăsură de unire Intre oficeril ru|l ţi rom&nl căror uaagiul acestei Umbl le este aţa de familiar. A trebuit daltă parte să se evite întrebuinţarea caracterelor rusescl |i turcescl, ceea oe or fi reclamat mal multe luni de studifi a mâr un toi, apoi d'a scuti pe acel căror aeestă carte este destinată, de studiul fi mal ostenitor al regulilor de pronunţare |i accentuare, obstacol dre-eum neirmngibi] pentru fie-care din aceste limbi ji mal eu temă pentru cea turcoscă. Aceste di6cuN tăţl au foit învinse, servindu-ne ca caracterele romăne pentru un sistem fdrte simplu de transcripţie, |i accentul tonic este arătat Intr’un mod aşa de facil in căt este imposibil d'a nu 6 înţeles de acel căror se face o întrebare, articmlâmd mod neted şt inteligibil cuvintele aşa cm» emU laţii Cartea na coprinde de căt frase presintănd căt s’a putut mal puţine cuvinte, fi idei simple cari permit celui întrebat d'a râepuade, nu printr'un discurs adesea neinteligibil pentru întrebător, ci printr'un da s4fl mm, mrmele mmm» lot, nm±uL »4-tar* om mâna, umanele mmmi mumor. Mal Ca temă In acâstă privinţă lucrarea acesta se osibesce de tdte dialogurile destinate a facilita raporturile dintre popdrele străine; frase le acelor dialoguri fiind lungi, fi reopunsul neconcordănd toted'a-uaa cu acela care s’ar putea da, călătorul începe o convorbire care ’1 este imposibil d’a o continua neputend să inţeldgă răspunsul. Editorii. A eşit de sub tipar la Sibifi : P0MÂRITUL întocmit cu osebita privibk la qbAdina SCOLABA de IX COMSIA Cu numeroase ilustraţiunf. Preţul unul esemplar un fiorin. DOCTORUL I. FKLIX ■'a mutat IN STRADA CAL0NFIRESCU No.3. TIM PU L ZMI.A.I IMIjAX^IE IL/L.A.C3-.A.SIXT DE 1T10NATE si de ARTICOLE DE MODA „A LA BELLE .TA RDENT^RE" es mr »nui«ii^u»i 20, (olţnl llnlevarilnlnl şl St radei Hogoşolel, Cafele Grecânn, 20 riUNEA DE HAINE Invit pe Onor. Pnldir Liiie-voiesci a visita raagasinul meii, unde va gftsi o Esposiţiune de haine confecţionate cum n’a fost incR In Thiourescl, şi anume COSTUME COMPLECTE RED1NG0TS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURl IN DIVERSE FASOANE (lin stofele cele nml moderne ale sesonulnl de faţa, şi croite dupfi jurnalele cele mal none. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine cft, am remas fidel devisiel acestui magasin: OOXTSTTIVL Mare si pretiuri foarte moderate. >A LA BELLEJARDIN1ERE*, 20 Colţnl Bulevardului şi Stradei Mofţoşmel, Casele Grecenn 20. l- eşi te la sorţi 97 ■ » Credit fonc Rur. 7% --- --- ; --- , Credit fono. Urban --- 60 _ Impr. Mnn. Cap. 80% 1Rt5 --- 66 _ Pensii (300) dobkndî fr. lO --- no _ A tţil Căi le ter. rom. »o/0 1868 --- --- --- » erioritftţl 6% 1868 --- --- _ Dacia C f* de Assig. Aft. (fr. 500) BO/o 1871 _ 200 _ Ră'maaiA C-** de Assig. Act. (fr. 100) 8o/6 1873 42 Mandate ...... _ _ Impr. Municipale fr. *0 --- --- Act. financiare Ron»ăne8% --- --- --- flfcile ferate Qt torn ane Act. (fr. 400) 8% _ _L Renta RcmfLnă . . --- --- CUPOANE Oblig. Rurala p. 23 Aprilie --- 96 _ , I) omeni ale espirate --- --- , Fonciare rurale Iulie --- --- --- . Comunale . . --- --- --- DEVT8R Paris . . 3 luni --- 1001/2 _ Mar sil lin......- , --- --- --- Bruete.fs........ _ --- --- Ui* .......... --- _ --- --- --- --- Londra . ....... . --- 25221/3 --- Londra dornici.e..... _ _ --- Amsterdam....... _ i __ Viena........ _ _ _ Berlin 10 ^ile...... --- 1213/, 121' Lipara ......... _ _ --- Escompt...... _ _ Lira Otoman..... __ _ Galben austr....... Agio o. Argint. ..... l - --- r --- THHÂTRUL t’HL MAKH Sncletiilea Artisticii d'Opera ItnlianA Mar(l la 14 Iunie 1877 II K P ES E NT A 1' I E ESTR A O FI l> I N A li A In beneficiul 4-Del ADELA CIANNETTI Prima Dorina ansolutn. «b «» rw ■£ Dramă Uri cft in 4 act*, Poiata de 0. Peruzzi, mimica de M-ro Petrelln. ANUNCIIJ TEATRUL l)E vara O K ADINA OUICHABD Astftdl şi in fie-care spectacole ROMANE, FRANCESE SI GERMANE Compania dramatica dingiatA fi cu eoncunul arfintir ai D-lui M. PASCAL 1 Culfttoriî 1h Uruşov poţi»fin l»t institutul ISiUlor de aburi de acolo, iu dosul giiunasiiilul român, locuinţe curnte şi bine mobilate, cu privirea spre gradine, precum şi grajduri de cal şi şopron pentru trăsuri, co preţuri f6rte moderate. Du ecţi unea băilor de aburi din Braşov. I. M. MARKDV1CH £ C“" CASA 11E «.MISIUNI MSIGMTIll SI MW pentru ni port si Export1 cnalitatea cea raaî bună numai tufun şi fag tăiat şi adus la domiciliu cu 75 pr. stEasrj-EnsrxjL ia magasia de lemne a lui Lessel, Huga gara Tergovişte, vis-a-vis de fabrica tutunurilor. ComAntJile se priimesc şi la Typografin Thiel & WeiBS, palatul Dacia. 314-5-0. I JL __ _______________ 1 S I priim-şte coraisianî de ori ce articole Beii producte ca import din Knglitera, Franci», Germania, Belgia şi Austro-Ungaria , a-vend relnţiunî directe cu numitele ţări. Priimesc asemenea oferte şi probe de ori ce natura de productele României, mal cu 86mă, grâu, ftlină, or/., fân, spre directa venţare pentru armata Cesaro Riibsh, însâ probele şi scrisorile francate, precum şi uoî vom d\ reciprocitate. Pentru serviciul reel, promt şi provi-siuneu uostrâ forte eq iritabil a garantau firm. nAstră. J. M. Markovich & C-nie. Hanul cu Tel No. 11. Strada Lipscani. E. M ANSBEROEB ceasornicar S ’ A MUTATC 1 Strada Dd urnei 1. Se recomandă pentru ort ce rep»raţiune tn ifera profpg'mnp'i cu preciurl f6rte mod*»r»te şi ■ervicia garantat. Avis importantă Din causa afacerilor familiare se vinde de bunft voie şi forte nvuntagios un mare Motel din oraşul Stanîslafi in Imliţia ţinutul Austriei situat la cm uutî buna posiţie cu apropiere de gara drumului de fier, care se compune din 25 camere bine mobilate pentru pasageri, încăperi pentru birt, cafenea, grajduri, şoproue şi t6te necesarele pentru asemenea stabiliment, şi mai multe apartamente spre închiriere cu luna şefi anul, precum şi mal multe prăvălii cu precia de 220,000 Ulii lei noi. Pentro T l i Ha coirpoaitenr. de ta li uri amatorii sunt invitaţi a se adresa UcUJJUlU AJ^ pentru îulos- în perână seti prin poştă la D. Mianovski I uirea onor. săi clienţi precum şi la amatori, P! u ASELE din Strada Academiei in caro a şerlut Ministerul Justiţiei, situate lingi) casele d-Ini V Lahovary din podul Mogoşdiet No. ‘28, cu «Jece incftperi sus şi alte atiitea jos, cu grajd de 4 cai şi şopron sunt de dat cu chirie. Doritorii se vor adresa la d-nu Nicolae Lahovary, satl la d-nu Al. Lahovary, Strada FOnt&nil No. 8. 585—1. ce locueşte în Bucovina, Oraşul Ceruovitz. Hotel Goldeite Birae. 581 — 1. CURSUL V1ENF.I 23 Iunie (ut. r ) 1877. Metalice........................ G0 05 Naţionale....................... 65 50 Renta in anr.....................71 8 ) Lose...........................110 50 Acţiunile bîncel............... 770 — Creditnrl.......................130 London .........................126 Obligaţiuni rnraie ungare ... 73 72 , Umeşvar..................71 75 , transilvane , . Lrgint în mărfuri...............111 Ilneatni..........................5 Napoleonul.......................10 Marc 100..........................62 30 55 50 99 13 25 a deschis un curs de Piano sera de la peng la 8, cu precid forte moderat, Calea Moşilor No. 40. Tr. ac.j Tren. de pers. l'r. ac. Tren de pers. Bacurescl Plec. 8.15n 10.00a Sucdva Plec. 5.11 p 6.46 a Chitila 8.29n 10.18a Verescl 5.41 p 7.44a Plocescî > 9.50a 12.05a Pftşcanl 7.07 n 10.07a --- Mizil » l0.39n 1.15p Roman 8.45 n 12.10 p --- Buzcil > U.34n 2.35p Bneftîî 9.50 n 1.27 p --- Brăila i 1.53n 5.45p 7.15a Adjud 11.12 n 3.22 p - 1 Bărboşi » 2.45n C.25p 9.05 a Tecuci 12.30 n 5.l0p - 1 lecucifi » 4.38n --- 11.40a Bărboşi 2.26n 7.25 n 8.10t. Adjud , 5.58n --- 1 lOp Braila 3.08 n 8.10 n 8.58. Bacă ii > 7.33a --- 3.12 p Buzei! 5.27 a --- 12.101 • Roman » 9.05a --- 4-54 p Mizil 8.10a _ ,.24,. Paşcani > la.26a --- 6.58 n Ploeecl 7.12 a _ 2.45 Verescl » 11.38a --- 9.57 n Chitila 8.18a _ 4.15 p Suceava Sos. I2.03p --- 9.55 n Bucurescl Sos. 8.30a --- 4.30 p Suceva Iţcani-Viena Tr. ac. Tren de pers Viena-I(cani-Sucâva Tr. ac Tren de pers. Sucdva-Iţcanl Plec. 12.49 p 11.29 Viena Plec. 8.08 a 10.53a 8.38 n Lemberg • 9.55 n 3.40 n 2.60 Lemberg 909. a doua }i 12.20 p 6.25 a 11.25 n Viena sos. a douaij > » 5.03 p 6.03 pl 7.18, Suceva-lţcanl Sos. 6.46 a 5-11 Pi CURSUL DE BERLIN 23 Iunie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române ObligaţinnMe române 6 0(o . . Priorităţile căilor fer. rom. 8°/,, împrumutul Oppenheim . . Napoleonul................ Vieua, termen lune; .... Pari* , senn . 12 10 52 -51 — 78 10 16 28 Băile din Zaizon! Plăcutele băi de la Zaizon se află intr'o vale ingnstă a munţilor, unde sublimitatea seriâsă a Carpsţilor se uneşte cu gra-ţioaro simplitate a văilor cu aerul pur şi sănătos şi cn fimtânile sale minerale, cari au puţine rivale peste tot globul: Kdn-tftna de Iod, fo.te plăcută la heut; isTornl fontanel lnl Ludovic, căt so pote de limpede, şi Imia de fer şi acid carbonic, cari de 35 de ani atl dat cele mal nn-meroNe resultate escelente de eoni Ele bQ Îmbrăcat astăiji toaleta lor cea mai ni mentA pentru a prii mi cu demnitate pe ospeţiî seî! Atât la isv6rele de băut cât şi la scaldele reci şi calde n'au făcut din nod repnraţiuni, şi sub-semnatul are onore a invilft pe unor. pnblic a cerceta acest folositor şi plăcnt stabiliment, unde de si)ţur va li intru t6te mulţnmit. — Informaţinni mal de aprâpe la d. 1. Weiss, proprietar de Tipografie în Bncuresci. Zni/.on lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon MERSDL TRENURILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIA Bucuresci-BArboşI-Roman-Suc^va 8uc§va-Roman-Barboşl*Bucuresci BarboşI-Galaţi Bărboşi Galaţi Tr. ac. Tren de pers Plec. 2.55n 6.25 n 7.25 i 8QR. , 3.30p| 7.00 n 8.00 Tecucl-Berlad Tecuci Berlftd Plec. 808. I Tren. mixte 5.00 n| 5.35p i 7.05 aj 7.50 P&şcanLlaşl Tr. ac. Tren mixt P&gcnnl Iaşi____ Plec. 8om, Vereşli-Botoşanl Galaţl-Barboşl Tr. ac.l Tren de pers Gulnţ.I Bărboşi Plec. S08. BSrlad-Tecuciu Bârlad Tecuci u Plec. 8os. — Tren. mixte 8.40a 10.00a 10.50a; 12.00 a laşI-Pâşcanl jTr. ac. Tren mixt 10.29 a --- Iaşi Plec. 7.16 a 3.25 p 1.20 a --- Pftşcanl Sos. 9.46 a 6.33n| Vereştl Botoşani Plec. SOd. Tren. mixte — 9.32 njl 1.48IV - 11.20 n[ 1.38 pj - Bucur.-Verciorova (Orşova)) — |Tr.d.pJTr. m. Bucurescl Chitila Titu Gfteştl Goleşti Piteşti Slatina Balş Craiova Filcaşl T.-Severin _ Verciorova (Orşova) Sos. Plec, — 8.00 a 6.05 n 8.18u 6.36 n 9.22 ft| 8.09 u 9.56 a. 8.56 n 10.44a 10.O1 n 11.21 ft 10.15 n 2-p - 3.00 p — 4.17p — 5.24 p — 8.26 n 9.01 n — Boloşan -Vereşti — Tren. mixte Botoşani Vereşti Plec. Sos. 5.20 n 7.14 a! TTr» Pi.iTir» bine îngrijit,este, penali X lclLLU, trn plecare , eftin de v^n4are. Weisa. trn plecare , eftin de Adressa la Tipograpbia Thiel A Moşia Boldeşti (lutul Bu/Aita in întimlero ‘.’.,000 polone, la o urii depărtare de gara Mizil, cu case şi magasil sil dfi cu arenda de la St. Bheorghe 1878. Doritorii se vor adresa la D-nu Al. Lahovary strada Fdntanei No. 8. 584-fl. E8P08IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 T.A .STBOQURILE NEQRD* 0 C A SIU N E RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 Şl II ANI X 3ST FLACOANE SI CU OCAUA cu preţuri fdrte reduse şi neauzite pâne acum INDIGENE ALBE 81 NEGRE De Delu Mare . Băşicată Mischet NeQru Vărtoi Raţlechie | Timâioeă VINURI STREINE en gros şi cn detaii | De Rhin I Malaga I Cherry I » Ungaria | Madera | Muscat Lunel Nu p6te concura nimeni co mine nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici în ceea ce privesce preţul lor. N9. Liqueururî, Oiferite CognacurI vieux şi lin Champagne. Ţuică veche naturală şi Unt-de-lemn de Toscana. TVL- THEODORESCU. De Cotnari » Drăgăşanl , Odobeştl Oe Champagne , Bordeaux 3.30 &24pl Verciorova (Orşova) Bucur — Tr.d.p.iTr. mJj Verciorova (Orşova) Plec. ' T.-Sevcrin , ST Pi linşi Craiova Balş Slatina Piteşti Goleşti Gâeştl Titu Chitila Bucurescl 0 45a 7.40 a 10.17 a 11.44 iV -12.45p 1.61 p, 4.42 p 7.15ft" 4.55 p 7-32 aJl 6.45 p 8.41 a 6.23 n 9.38 a 7.26 n 11.03 a 7.40 n 11.20 aj Bucuresct-Giurgiu-(Smârda) şi vice versa valabil de la f/21 Aprilie 1877 Tren. mixte ITr. mf. Bucurescl (Fit.) Com&na Giurgiu Smftrda Plec. f Sos. \Plec. |S08. \Plec. Sos. Tren. mixte tTr.mf. No. 1 Nr. 3 Nr.103 Nr. 2 9.15.1, 6.05 s 1.00 p Sm&rda Plec. ‘ lO.lld 7.01 s 2.07 p )8os. 10.21 d 7.11 2.17 p Giurgiu \Plec. 7.26 <1 11.35 d 8.27 s 4.03 p Comana /Sos. 8.39 d 11.45 d! \Plec. 8.49 d 11.53 a 4.13 p Bucurescl (Fii.) Sos. 9.48 ' 4.37 p 12.20 a! 4.45 p. 12.30 â 4.65 pj 12.40 al 6-08 s] 2.17 p 6.18 s[ 2.27 p 7.17 a 3.33 p Trenu Nr. II: Cu tr. ac. Nr. 3 spre Verciorova, Trenu Nr. 4: Cu trenu accelerat Nr. 4 la ora 8.15, la Bruila-Galatz, Roman, .1 a%*y-Suceava, Viena, Paris, Peteraburg. X.EQ-A.TTTRX Trenu Nr. 1. Cu tr. acel. Nr. 2, care sos. din Viena, Leinberg, Suceava. Roman. Galaţi, la Brăila, orc 8.30 d. Trenu Nr. 3: Cu trenu Nr. 6 de cîUfttori care oseşt^ din Galaţi şi Brăila la ora 4.30 p rw Navignţ'mnea pe Dutiure de la Orşova in jos este întreruptă. ,LA ST^UA ALBI* AVIS IMPOKTANT întâiul şi renumitul Magasin de ÎNCALTIAIUKTE PESTRD BARBATI, DAME SI COPII sub firma PHILIPP QOLiDSTEIN ,LA STE0A ALBA* 8trada Carol ( No. i, (Cartea veche) vis-&-vi» de 8ijţismund Prager. Sosindu ml de curând din cele mal renumite fabrice eiietente din atr&in&tate, stau in relatiunl intime de mulţi ani, un mare Mortiment de diferite mArfl dupe • “ • • • * - -v--------—a - —*■— —-■ Polonese cu cu care .... ................... ........ . fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame : nasturi in tdte formele, Sandale, Pantofi, «ci.; pentru Bărbaţi: Ghete de vace, Maroquin, Maroquin «alon, Pantofi ji tot ce se atinge de încălţăminte bărbătesol, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic , altele, v« rog a vS convinge de adev.r Acestă magasie este una din cele mal vechie din Capitală, care ,1 a cAţtigat o reputaţrune de cele mal frumdse pentu soliditatea ,i eftinătfttea mărfurilor, ,1 sper, că |i in viitor voii fi onorat cu Clientela U-v6stră. PHII.IFP GOI.DSXBIN, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-ă-vis de Sigismund Prager ,La Bleua albă.* uuuu*un**nnnun*un**unxu*****u* K PHARMACIA LA „SPERANTIA” ' 4f «. CALEA U0G0Ş0AB1, ». )( 5 DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. H J# Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. - Asemenea se angajcxft a efectua orl-oe oo }( y mande din reasortul medical. ^■RITS_ ^ fţ ^ K***n**nu*n*n*uunH****Muu*u*n* Tipoferafi» TbiBl A W'iisa. Raldtal .Dsoia".