jîf, 133. SAMBATA 11 IUNIE ANUL II. - 1877. amehtex^e TN TOATA B0MAN1AÎ L. »• Pe »b * .....» » . • p» « luni P« 5 Ioni in stbainatati: Pe INStBnfNl a B«CLAM. #0 bM). .«I«t mol jţMlime t lei »ol 11»»^ u* ■ Mir 1» Captlaii W bMl. Mulţimea se îmbulzea pe treptele scă-reî. Una din cele doă partide era învederat respinsa, farS ca vre cnnl din cel privitori sfi poată ghici dacă câştigul era al partfaamtor laţ Mondibdv sa3 al Ini Ramerfield. ,Cred că este prudent să ne retragem, zise Fii care ţinea ca >omu] )ui‘ să au primească vr’o lovitură. Dacă chestia ftr fi deepre Eoglitera şi ne-ar recunoasce, am fi compătimişi în invălmăşală! Uu cetăţean engles... >r5spunse Fi-leas Fogg.* Dar Qentelraanul n’avu timp ^ Şl termine frasa. In urma lui, după te-raţa ce proceda scara, isbucnea» răcnete asurzitoare. Strigai!: «Urah! Uip! Hip ! Mandiboyl, Era ou cârd de alegător! cari sosea» pentru a goni pe partisanil lut Ramerfield. r D. Fogff, mintres Audă şi Fii se tre-riră între doă focuri. Kra prea târna ca să poată scăpa. Acel torent de oameni armaţi cu bastoane de plnmb ?i Cu dragi de fer, no’l putea! străbate. Pilea. Fogg fi Fi*, voind ai adipos-teasoă pe jnna fenree, fură îmbulziţi. [) Fogg, flegmatic oa de obioeid, voi ei M apere ca armele naturale pe care natura W-a pus in vârfal braţelor orî-oărul Kn-gWs, dar în zadar. Un namilă de om cu barbete roşii, faţa aprinsă, lat în Bpete şi care părea că ’î capul bandei, ridica teribila1! pumn asupra d-lul Fogg, şi ar fi lovit tare pe gentleman, dacă Fix, din devotament, n'ar fi primit în locu’l lovitura. O gâlcă mărişoară ae născu iudată sub pălăria agentului turtit ea o căciulă. ,Vankee! — ziee d. Fogg, aruncând adversarului să» o căutătură de adine despreţ. — Engiifl— riapunse col alt. — Ne vom vedea. — Când îţi va plice». Nomele dmui-tale ? — Fileas Fogg. Al d-tale ? — Colonelul Stamp Prnctor.* Dnpi nce.tea valul trecu. Fix fu trântit jo. fi ee culă, cu haiuele rupte, dar fârii lovituri 9erioa.e. Haina de drum i se rupsese iu doi, iar pantalonii îl eemunafi cu ai unor Indian!—afacere de tnodi— cari na fi'I pan de cât dupi ce le scoate fundal. TotufT, mistre. Audă fusese npi-rată, fi numai Fix câftigase un pumn. vIţi mulţumesc, — zise d. Fogg agentului, indati ee furi! liberi. — N’«I de ce, — rjspunse Kix, — dur mergem. garanţii hipotecare, recurg acum la hărtia-monedă spre a face faţă unei st&rl de lucruri unde onoarea ţârei este angajatA, şi pentru care dato-rim cu toţi a ne sacrifica pentru triumful indipendenţel noastre? MAna pe consciinţA, mărturisiţi unde se află acea putere morală cu care v'aţl lăudat, şi unde vâ Bunt economiele trâmbiţate? Aţi promis rlurl de aur şi fericirea naţională şi nu sunteţi In stare a ne da păinea, dar a suporta greutatea coroanei Romănier mare şi independinte! Ce căutaţi pitici In această luptă uriaşă, unde se joacă soarta ţârii sub ochii Acelui Impârat mărinimos, al cărui strămoşi afl pregătit reînvierea drepturilor noastre străveche, şi Care, pentru a duoa oară, ne oferă Însemnata onoare de a Încheia tractate cu noi, atftt de mult criticate de voi? Părăsiţi acele fotolie, lăsaţi locul altora, retrageţi-vă, incă e timp, cel puţin veţi culege recunoştinţa poporului care va sci să aprecieze sacrificiul ce’I faceţi de a părăsi puterea, după ce ’l-aţl amăgit In as-ceptârile sale. Ce aţi făcut cu acel bărbaţi de stat, cari afl lucrat pentru a ne vedea consideraţi ca stat independent? Pentru ce nu’l trimiteţi înaintea Casaţiei, după ce aţi avut curagiul a’l acusa pentru faptele cele naţionale ce el afl sâvlrşit, şi In urma cărora vâ puteţi împodobi pepturile cu coroane şi cordoane pe care, ca republicani adineaori, le denunciaţl poporului, ca însemne de laşitate şi de vlnzare la streini a drepturilor ţârei? Am ţinut a vâ spune adevârul In toată goliciunea Iul, căci azi vâ mărturisim solemn că venirea voastră la putere semnifică pentru noi arborarea semi-lunel, şi îngroparea coroanei celei strălucite ce Romănia pusese pe fruutea Augustului nostru Suveran, ca o aureolă, pe timp de cinci ani. Azi insă, cănd independenţa Romăniel este un fapt Îndeplinit, cănd magnanimul Imperator al tutulor Rusiilor, Alexandru 11. se află in mijlocul nostru ca al at, şi cu o armată impunătoare pentru a face a se -respecta augusta Sa voinţă azi căud visul nostru de aur s'ailâ reulisat, reapărem pe arena publi-eităţel, cu consciinţa satisfăcută, pentru a susţine enrăşl opera cea mare cu care v aţi servit In contrâ-ne pentru a ne resturna, eară ca buchet vâ oferim circulara lui Savfet l’aşa. — Unde! — La un hiinar.* Acensti visiti era intr’adevir necesar*. Hainele Ini Fileas Fogg fi alelniFii erafi sdrenţnite, ca cum gentlemanil s’ar fi bi-tnt pentru onorabilii Ramerfield fi Mm-dibov. Peste o ori, amândoi cuviincios imbricaţi fi curiţiţT, se întorceai la otel. Acolo Vânturi Lume nftepta pe stipâ-nul siS, armat d'o j a mita te duzini de revolvere fi pumnnle cu fase focuri. Când ziri pe Fix însoţind pe d. Fogg, fruntea i se iutnneci. Anzind inşi de la mistrea Audă cele întâmplate. Vânturi Lume se linifti. Era iuvederat ci Fix uu mul era un inamic, ai un aliat. Se ţinea de cuvânt. Prânzul terminat, li ae adnee o trasară pentru a-i duce la gări. In momentul de a se soi in trisnri, d. Fogg zise Ini Fix : .N’al mal vizat pe acel colonel Proctor? ___ No, — ri«punae Fix. — Mi voii intoarce in Americu ca si'l întâlnesc, — ziae liuiştit Fileas Fog.—N'ar fi demn ca nn cetăţean engles ai se lase a fi tratat aat-fe],* Agentul surise fi nu mai răspunse nimic. Se vede înnâ, ei d. Fogg era din acaa ANUTxTCIURI 8c nrimssc Is strâisltate: La D-nil Uaatew' ■Ms A Vogler In Vieana, Walfischgasse 10 A. Oppolik la Vieaaa, Stubeabutei 11 EudoiJ Home la Vieaaa, SeilersUtte 9, Vmami Hrdieka ia Vieaaa, Teiafalutrane 17, miipp Lâb la Vieaaa, Escbeabubgaais 11; L. Lang A Comp. la Pefta |< Haoat-La/fiu-BAiior A Oomp. la Parii. Soriiorl asfraaoate au ss primato. Artioolels aepnblioafs ia vor aria. Ui imIt In Ql$trl«tt 15 bani. căci pentru noi, Turcia de mult a încetat de a esista. şi protestele e! Iu contrâ-ne nu a& altă valoare de cât agonia ofticosului care tot speră a trăi prin ajutorul medicilor pe când plămânul se află In deplină putreziciune. Salutăm dară cu mândrie această zi măreaţă şi urâm auguştilor aliaţi şi bravilor lor oşteni, isbândâ mare şi renaşterea OrientuluL Am zis. Eatâ cum apreciază „ România Liberă• demisiunea D-lui C. A. Rosetti. in No. s6ti din 9 Iunie: D. C. A. Rosetti & demisionat de la prezidenţia Adunării. Modul în care d-&a a demisionat, şi cuvintele pronanţate cn oc&ziunea acestei demisionl de către d. C. A. Rosetti, snnt foarte semnificative în starea actuală a lucrurilor. D. C. A. Rosetti este nnul din aceia, cari cugetă serios când face ceva; el e«te, şi a fost căpetenia cea mal însemnată a partid aiul liberal; el este şi a fost raţiunea care calcul^ză a întregului partid, forţa de cohesinne, oare ţine strense lângă nn miez atâtea firimituri umane. Faptnl acesta face demisinnea sa şi mal semnificativă. •Nu e communitate de ide! şi de acţiune între mine şi majoritatea Cameril». declară d. Rosetti in demisinnea sa. ♦Nn1 ml refuzaţi demisinnea, căci m8 veţi sili să plec şi din Cameră,, răspunde d. Rosetti deputaţilor cari vorbeec contra primirii demisinnel. •Nici o putere oraenescă nn mă va mal putea fAce să mfi nrc la biurou». repe-ţesce d. Rosetti Cameril, care-I respinge deraistnnea. Toate aceste mişcări, daca le vom privi serios — şl n’avem dreptnl să le privim alt-minterea — mananifestă o sitaaţiane încărcată da a cărei re*ponsibilitita d. Rosetti, tot-dea-nna prudent in actele sale, voesce să fie liber. Snb acelecnvinte grave .necommonitate în idei şi in acţiune,, sub acea liotărire tenace de a stărui în demisinne, trebue sa stea ascnnsă o măhuire puternică a preşedintelui, mâhnire decursă din cauze foarte legitime. D. Rosetti este nn Inptător prea bătrân, pentru a mai alerga dupe f*1a copilăreasca n unor rotari de încredere. Când d-s* declară că .nn mal ewte commonitate de ide! şi de acţinne intre sine şi majoritatea Cameril,, această declaraţiune trebne sh fie adevărată, si d. Rosetti ra fi trebuit sa prevadă toate consecinţele eî într'nn stat in care regimnl coustilu- spiţă de Engleaî cari, daca nn tolerează duelai la el, se but în străinătate, căud este vorba pentru a-şî snsţine onoarea. La şeaee ore fără un cuart, călătorii a-junsern la gară. Trenul era gata de plecare. In momentul cănd d. Fogg era să plece, apropiânda-se de nn fancţioaar, U zise: ,Amicul med, ce turbururl a» fost as-tă-zî la Sant-Francisco? — A fost nn meetiug domnale,— r pnnse funcţionarul. — Am observat oaie-c*re înferbiuţenlă pe strade. — Da, nn meeting alcătuit p9ntru o alegere. Alegerea unul general şef, fără îndoială ?- întreba d Fogg. — Nu, domnule, a unul judecător de pace.* După acest răspuns, Fileas Fogg ae sui în vagon, şi trenul plecă îndată. (Va urma). TIMPU K8E IN TOATE ZILELE DE LUCKD. BIUBOUl REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DA0IA." BULETIN TELEGRAFIC Ssrvioiul privat il «TIMPULUI.* (Afenţis Ha tu). — Strvtotul ilela ti luniă, 4 «n seara — Paria, Sl Ianie. Tetegrsme «dresate ziarelor .Debuta" fi »Da-ilj-Televrapb", anunţă c& gnverliiil Au-stro-lln-gar ar 4 decis a mobilisa trupe la hotarele Transilvaniei şi î^erhiel. — Generalii Rodiei şi Molinari, ar fi fost clieninţl la I iena pentru a primi instrucţiuni asupra acestui subiect. Ordinele de mobilizare vor fi dnte peste câte-vn zile. Constantinopol. 20 Ionic. Camera ra fi probabil tuchi'A 1» 2->. Joncţinnea trupelor lui Ali-Saib şi ale lnl Seliman-Paşi, tu Mnntenepru, pare iminenta. Karsul continuă a resista. Cerchezii afl tre>ut Dunărea In noaptea din urmă şi afi răpit mal multe vite. Principele Egiptean Hassan-Paşt a prănzit astâ-zt la Sultanul. HrT a visitat pe ambasadorul englez d. La-jarrt. — Serviciul de lot 9 srs ssara. — Pesta, 91 Iunie. .Camera deputaţilor. — D. Simonyi inter* pelă guremul pentru a sci dacă n’ar fi oportun d'a invita pe Vraucia şi Engliters. ca puteri aemnătoire ale tratatului de Paris, d’a lua tu unire cu Turcia, mfsurl pentru iDăn(inerea acestui tratat şi asigurarea întregime! teritoriale a Imperiului Otoman. Berlin. 90 Tuniil. Aserţiile cari pretind că principele Holien-lohe, ambasadorul ierni mei dela Paris, ar arăt «t ducelui Docare» mul|nmirea gnremnlnl Sfii pentni'deolarajiile făcute luni la Camera deputaţilor, sunt fîră temeiit- BUCHRÎSC1 2 HJfllE Reapărând la Laşi ziarul .Independenţa,* reproducem articolul cu care lncepe.cel dăntâid numâr: Cănd In Martie 1874, am fondat, ziarul .Independenţa Romănă,* ar-borftnd falr.icul drapel al neatărnă-rel noastre; oposiţiunea de atunci, ministerul de azi, căzu asupră ne cu viollnţu el cea cracioasă şi ne a-cusă de trădare naţională, califl-căndu-ne de Anstro-Maghiarl, de propagatorii slhvistnulur şi de precursorii germanismului la gnrele Dunării. 0 ternpora, o mores! Acea trădare naţională de atunci sub bagheta fermecată de azi a d-lul C. A. Rosetti, ca pre'şedintele Camerei, şi a d-lul I. C. Brătianu, ca ministru-preşe ditrte, se transformă In mantiă regală. In un fapt eminamente naţio nale, eară opera partidului ce amre-pre9intat şi represintăm, ni se contesta chiar de către acel care aă declarat solemn adiniaor! In ziarele lor ca publicişti, şi In Cameră ca deputaţi .naţiunel ;* ,Că deslipirea noastră de imperiul otoman şi rumpe-rea vechilor noastre legături cu Sublima Poartă constituesc un act de Înaltă trădare naţională.* Modeşti In victoria ideilor şi a principielor noastre, măndri Insă de conversiunea adversarilor noştri superbi, n asce Întrebarea ; Cănd d lor ah fost cu adevârul şi cu ţara, a-tunct cănd ne combateai! cu Înverşunare, ca.Lflcăndu-ne de vânduţi intereselor streine, pe cănd noi revendicam cu demnitate drepturile noastre neprescriptibile, ca ţară suverană, denunciăndu-ne Porţii şi Europei occidentale ca trădători şi călcători tractatelor esistente, saâ azi, cănd denunciatoril de erl se Îmbracă cu veşmintele regale, haină streină lor, şi proclamă independinţa. de-clarănd resbelul Turciei, adiniaorl atăt de mult lăuJată pentru con-descendinţa el faţă cu noi ? Amare mărturisiri pentru nisce oameni care se poreclesc a fi bărbaţi de stat şi conducătorii opiniunel publice! Măreaţă Insă victoria pentru cel acu-SBţl de trădare naţională! Măndri de această conversiune, punem Întrebarea adversarilor noştri Îmbrăcaţi cu purpură usnrpată: Cănd d-lor afl fo9t cn adevârul şi cu ţara atunci cănd ne denunciafl vendetei poporului romăn, atrăgând atenţiunea Enroper occidentale şi In special a Turciei asupra politicei noastre naţionale, calificăndu-o de .politică aventuroasă,* fiind că, refusănd fir manele Padişaliulul şi scrisorile vizirului, pregăteam o armată hine disciplinată şi bine echipată pentru apârarea drepturilor suverane ale ţârei, cănd ora va suna, safl azi cănd el trimit note superbe şi pe bravii noştri soldaţi la fruntariele ţârei pen tru a ’şl vărsa săngele lor şi a ne afirma ca naţiune de sine-stâtătoare? Amare decepţunl pentru amăgiţil lor ! Modeşti In victoria repurtată, măndri insă de conversiunea adversarilor noştri politici, nasce întrebarea; Cănd d-lor afl fost corecţi cu ţara şi cu drepturile el străveche, atunci cănd alergai! la Sublima Poartă şi pe la Curţile occidentului zicându-le : .Că opera voastră cea mire, tratatul de la Paris, ca şi săngele şi miliardele ce aţi vărsat şi cheltuit pentru umilirea Rusiei, faţă cu Poarta şi crearea unul bulevard la porţile Orientului pentru apărarea Turciei contra invasiunilor nordice, zilnic se nimicesce de către un regim slugă-ratic care vinde interesele ţârei celor trei Împăraţi de la nord, In detrimentul intereselor occidentului,* safl azi, cănd el profita de acele pregătiri naţionale şi adevărate romăne pentru a proclama independinţa şi a o susţine prin mezul acelor trei monarhi, care ne afl recunoseus suveranitatea, şi pe care II afl represin-tat Occidentului ca cuceritori şi ameninţători esistenţel noastre politice? Ce ironiă ! Modeşti In victoria strălucită a partidul» nostru şi măndri dea vedea falnicul drapel al Independinţif fălfăind, punem Întrebarea adversarilor noştri, care luaseră angagia-mente faţă cu ţara şi cu streinii de a merge până la resturnarea stărel de lucruri Întemeiată la 10 Maifl 1866: Cănd d-lor afl fost sinceri cu augustul Fundator al Dinastiei romane, atunci cănd noi susţineam că un Hohenzollern nu poate fi vasalul Porţii şi că : descendinta unor Erol-Impăraţt, numele săli ’I impunea revendicarea drepturilor suverane ale ţârei, al cărei representant era el, safl cănd ni se respundea ; .că fericirea nu constă in monarhia here-ridară nici In suveranul ce Romănia ’şl dete sieşi, ci în legăturile noastre seculare cu Poarta, cu acea Turcia care pururea ne va salva de ca taolismul slavilor,* safl azi, cănd el Întrec voinţa esprimatâ de Corpurile Legiuitoare, declarănd ca rege pe Acela căruia adiniaorl T refusafl chiar prerogativele sale suverane Înscrise în Constituţiune, ameninţăn-du-1 cu .divorţul naţiunel* dacă va recurge la alţi consiliarl? Ce dina-sticism ! Plini de măndriă pentru atitudinea marţială a armatei noastre In faţa armatelor otomane, nasce Întrebarea ce adresăm acelora ce ne-afl combătut cu atăta violinţă: Cănd d-lor afl fost pentru bravii noştril soldaţi, demni descendinţl al trecutului nostru glorios, atunci cănd ne acusafl de risipă pentru Întărirea noastră, lovind fără cruţare In finan-cele şi creditul ţârei, sat! azi cănd el, proclamănd independenţa şi declarănd resbelul Turciei, după ce afl eşuat mii IntSifl a coutracta un Împrumut chiar cu 15 la sută şi cu PAjf/îi umana. OCOLUL PAMENTULUI In OO rXE ZILE XXVI. Mistrse Anda, rezemată de braţnl lnl F liana Fogg, pritgn cu mirare această nce ui sgomotonsA, ţi Vtx era ,4 -lnttebe pe unui din veeiui] gu acestei ferberl populare, când isbucni o mişcare mul pro nouţ ti. ‘ Urelele ,i injuriile ae Înmulţiţi. Semnul stindardelor se preften în arm* ofensivi Nn ee nml vede» mân! namgI pumni umenuiţitorl. Intre cel dupi inve-lifnl trisnxilor fi omnibusniilor oprite in drum, şi oei de jos incepuri boxirl bine nemerita. Toate devenenfi projeotile. cp mefe, pantofii deseriafl in aer trajeturl bina îndreptate ; chiar cât»-va revolvere auen-fecafl oa sbieretele' lurael detnnftriie lor uUiaalr ţionnl fuuetionei ză îutr’uu mod regalat, preşedinta]*) t nel camere este represen-ti.ntul cel urni fidel ul mujorit**^iî care a dut guverna1, ţi con^ili* torul cel mul iuţim al cub iu el a'ut. Lncral ucesta este nşn de udevSrnt in constituţionalism, încftt tot-dec.-una încrederea sau neîncrederea îutr’uu guvern, ista nu nifisti.tă şi prin alegerea umrfbiurott i mic si .A ostil ci.binetuluî. Faptele petre. 6ndc-se nst-fel în regimnl fonstitutional, ne permitem a ne pune uimitoarele iutrbări: D. C. A, Rosetti, \ 6n8 ierîreprezentantul credincios al majorităţii Camerei şi mijlocitorul acestei încrederi pe lingi guvern, demisionând n.tăzl pe motivul declarat, desfăeâtu-s’a nnmul de majoritatea Cumeriî, san şi de m joritute şi de cabinet? lutrebarea aceasta îşi are o mare însemnătate constituţionala. Dacă d. Rosetti se găaeste în uecou-formitate de vederi cn Can.ern, dar în perfectă conformitate cu cabinetul, atunci acordul dintre guvern şi puterea legiuitoare este distrus, şi consecinţele deaucordnlul trebuea să se manifeste îndată. Dacă însă d. Rosetti, stegarul partidului liberal, nu se umî găsesce în conformitate de vederi nici cn Ci.mera, nici cu guvernul, atunci cestianea devine foarte îngrijitoare, şi noi avem dreptul de a cere în numele opininnel pnblice, de la ex*pre-şediutele Cameril, toate lămuririle asupra motivului,care l’a silit să facă o ruptură politică între sine şi amicii .-ăl de treizeci de uni de luptă. D. Rosctti, ca ziarist, este dator să Intuim ze opiniuuea publică, şi opiniunea publică hre dreptul să ceară lămuriri de la acela care, în tontă viaţa sa, a făout cou-tinufl, in vremurile grele, apel la densa. Nu este permis untului politic a arunca ţara în incertitudinile unei stări neapărat rele. Până c&Dd fostul preşedinte al Cumeriî, ne va Rpnne verde motivele de misiunii sale, ca ziarişti ue voiu permite a ne face re-sunetnl cfttur-va din conjecturile combinate spre a esplica uceastă demÎBiune. D. Rosetti — se zice —- era de la început depguştat de această cameră în cur'*, pentrn nenorocirea partidului liberal, aB intrat atâtea nulităţi, şi se simţea foarte genat a fi representantele unei asemeni nu jorituţl. D. Rosctti - se zice - era indignat de acea lipsă de cuviinţă parlamentară-şi de demnitate necesară, ce se manifesta aproape zilnic în palatul nuţionil, transformat uneori îutr’un bâlciB de zăpăceală. D. Rosetti — se zice — era revoltat de lipsa de patriotism a nedesciplinaţilor săi discipoli, cari, în momentele cele mal grele peDtru Românip, lipseai} de la postul încredinţat de naţiune, împedicaB şi pe cel activi de a lucra, şi făceaB awt-fel să se cheltuiască iu deşert, şi timpul, şi forţe, şi averea naţiune!. D. Rosetti — se zice — nu putea suferi strfigănirile nedemne ce se făceaB mini-ştii’or acuzaţi de comitetul de şeapte, şi, văzând autoritatea sa nesocotită de către cel ce voesc a întârzia procesul, a demisionat. Ne sciind dacă acestea sunt adevăratele cuvinte, cari aB obligat pe d. Rosetti să se retragă de la preşedinţia Adunării, şi ten.Andn-ne ca nn cum va complicaţinnl exterioare, păgubitoare pentru ţară, să fi precipitat acest act extrem al d-luî Rosetti, aşteptăm cu .entnl aăB spre a ne lumina. Noi ne am ură tu t adese ori parurile noastre asupra acestei Camere eşite, per-mită-ni-se a repeţi cuvintele unei căpetenii liberale, din beţia naţiuuil, rSB di-rigeută de conducătorii săi. Noi ue am dat cn ftntul şi în cestianea miniştrilor acuzaţi, uşa cum împrejurările politice comandă ori-cărul bun cetăţean a face. Otărăţî a combate miBsfiele, curl rod edificiul nostru social, ne exprimam sincera părere de răB pentru decisiunea luată de d. CA. Rosetti, omulcsl mal cn calcul din partidul liberal. (') In unul din numerile viitoare, vom arăta unde este elementul de distrucţiune al partidului liberul şi mijlocul de i împ dica ruina sa. Ziarul fn-m.es: L Orient din Bucureşti publică în No. din 9 Iunie un mic 9tnirtfl.eiu în următoi rea copţi nd ort® : (•i Ar' nu pre» bino ivitul para- grafului ; conţin* el an nn compliment la adrera DltU Roaetti «sil dir contra o t*ribi>& ţi ironici imputare ? ? , Timpul, care publicâun lung ar-,ticul sub titlu] ,ă senSiition‘, Dieta-,tura C. A. Rosetti. pfizeşte cea nn.I .piofundft tâcere asupra demisiunel .prtţedintelul Camerei.* Mărturisim efi nu ne Jâtn bine seamă de ce a voit sft zirft. sati sil de a înţelege ,1'Orient* prin aceste rânduri. Mal Înainte de toate, cititorii noştri «b putut vedea articolul ce l’ara publicat asupra zisei demisiunlchiar In ziuaiând „l'Orient* public*, liniile citate mal sus. Prin urmare .l'Orient* s’a prea grâ-bit a vorbi şi mal bine pfizea acea tăcere pe care ne o impută nouă. Insă, chiar In cns când n’am fi zis nimic despre acel eveniment, ne întrebăm ce a voit a proba ,1'Orii nt“ denunţând ui ln ut IN AFARA Se (omuni-â din fostul martier ge-nt ral de la Ostrog următoarele : La 16 Iunie turcii in număr de vre-o 10 mii aă atacat posiţiunile muntencgri ne de la Rafina Glaviţa, care nu era apărate de tăt de 5 batalioane. Luj ta neobicinuit de înverşunată a durat ziua întreagă, de oare ce turcii in cinci răndurl aii Încercat a da năvală asupra posiţiu-nilor. Muntenegrenii aă respins atacurile şi turcii s’afi retras Ia Spuz. Turcii afi perdut 2900 oameni, iară muntenegrenii nnmal 115 morţi, 5 răniţi. In curând vor pleca din Ouban 22 vagoane, transportănd trennl sanitar prusian pe tâmpul de resbel de la Dunăre. Acest tren e de-tinat pentru invalizi şi a fost compus pe spesele societăţii filantropice germane. Ambasada turcească de asemenea adună şi primeşte ofrande pentru răniţii turceşti. Ziarele germane şi enghzeştl urmează a discuta cuprinsul răspunsului Principelui Gorciacoff la circulara Lordului Derby. Ast-fel trebue să credem, < ă desminţirea .Coresp. Po-lit.“ pe care am comunicat o In zilele trecute, nu e«te cu totul esactă şi că tot există un asemenea re spuns. După ştirile ziarului .Standard* atăt legiunea polonă, căt şi voluntarii maghiari vor fi trimişi ca să apere cetatea Erzerum. .Standard* nu ne spune Insă. dacă legiunea po-lonesă şi voluntarii Maghiari există deja. ŞURILE TELEGRAFICE ALE FOILOR STIEINE St PetAroborff, 17 Iunie. Se comunică oficial din cartierul general al armatei din Asia : La 15 Iunie 3 oare după amiază zi trupele turceşti din Kars aB făcut o eşire contra coloanei rusesc! a lui llrtimann. Zece batalioane turceşti cu două tunuri afi ocupat inălţimele de la Tşiflic şi nfi început focul contra lagărului rusesc de la M^wartan. Focul artileriei ruseşti i-a silit a se retrage. Fiind atacaţi din do* turcii afi lnnt-0 apoi la fngfi, lăsând 200 morţi în urma lor. Ruşii hB perdut 11 morţi şi 107 răniţi. La 14 Iunie s’a apropiat o coloană turcească de Bajarid, s’a retras insă din na-iutaa infanteriei ruseşti. La 13 Iunie a avut loc la Sotşi o înverşunat! lui ti de rec Ti nor ş tare ; in care furcii uB avut opt morţi şi n.ulţl răniţi Ruşii aO a\ut un rănit. La 1 I, turcii i*B atacat posiţiunile de la Lamebah, utt fost însă siliţi a Re retrage lăbâud 10 oameni pe câmpul de bataie. Ruşii nB avut ti morţi şi 12 răniţi. In urmă turcii aB făcut un noii atac, in care Ruşii aB perdut 1 mort şi 2 răniţi. Lq 13 luni*», mc-nitoarele turceşti hB bombardat îu curs de i ceasuri, Horv, dar aB fost silite a se retrage cu mar» perderî. Cnnstnntinopol, 17 fente. O depeşă a lui Mukhtar-Paşa anunţă, că la Molia Suleiman a avut loc o luptă, îu care ruşii aB fost respinşi. Lond'ft, 16 luni*. Klaika a pleci t cu misiune specială la Erzerum. El se va pune la disposiţiuuile comande! Rupreme. Se asigură, iriRă, ca el este îu ărcinat a rapoita sultanului despre adevărata situuţiune diu Asin, de oare-ce Sultanul nu are încredere deplină în oamenii ce ’! înconjura. Jloscva, 18 Innip. Astăzi aB sosit aici cel d’in^iB prizonieri turceşti de pe câmpul de resboiB diu Asia şi anume 22 ofiţeri şi 97 soldaţi. Vor fi transportaţi la Twer şi Wladirair. CORESPONDENŢA PARTICULARA. a TXIvIPXTLXTX Cernânţl, 16 iunie 1977. Ar fi o greşală. daiâ ar crede c.ine-va că tăcerea de fănă acum a Bucovinenilor însemnează ind ferenţa Romănilor din Bucovina faţă cu e-vcnimentele importante, ce se petrec in ţara-mnmă. Tot Românul, tânăr ori bătrăn, mai cu deosebire însă partea inteligentă a popula-ţiunal române de aici, care are conştiinţa şi mândria naţionalilăţel sale, priveşte cu cel mai viu interes şi cu cea mal mare încordare la evenimentele istorice, ce se desfăşură peste Milcov; fără îndoială puţine inime de oşteni bravi vor fi cuprinse la Calafat saă Giurgiu, faţă cu tunurile inamicului, de îngrijirea, care coprinde pe Romftnii de aici, când primesc ştirile despre micile ciocniri, care aă avut loc pănâ acum şi care aă dat dovadă despre vrednicia Rtmânilor pe tâmpul de bătaia. De şi suntem tn propria ne ţară, din toate părţile ne găsim In-cungiuraţl de elementele străine,care s’aă aşezat pe pământul nostru şi care Intre altele pândesc, cu o bucurie răutăcioasă, spre a descoperi cel mal mic drfe t la fraţii noştril; aşa dar cel mal mic succes trebuia să producă In noi o bucurie, cu atât mal viâ cu cât el impune tăcere gurelor rele şi cu (ât el sileşte pe acestea, care la început judecaâ cu dispreţ armata română, să înceapă a se rosti mai obiectiv, mai nepărtinitor şi a critica cu mai mâitâ considera ţiune. Cine cunoasce istoria militară a Austriei nu mai are îndoială despre vitejia răsboinirâ a soldatului român; cu atât mal mult trebuia dar să ne bucurăm, Incredinţându-ne, din micile ciocniri, care ră avut loc până acum la Dunăre, că virtutea militară nu se mârginesce la o singură provincie, r> este o însuşire caracte-teristică a tntulor Românilor, atât din Austria rât şi din România. Dacă apoi multele noastre manifes-taţinnl de iubire frăţească şi de simpatii de rasă aă avut In ţara noastră un caracter mal mult privat şi intim şi nu afi trecut peste graniţele micului no3tru pământ, căuşele sunt cu deo«* bire doâ. Înainte de toate până acum nu avem încă nici un organ de publicitate al nostru, In cure s'ar putea rosti opiniunea tntulor claselor ale populaţiunel şi prin care s’ar putea manifesta In public pulsaţiunile vieţcl noastre naţionale. Afară de aceasta, mal ales tn manifestaţiunile de oarecare valoare materială, trebuia să urmăm cu oare-şl (are prerau-ţiune, pentru casă nu dăm ocasiune la bânuell neîntemeiate yi adesea Împrăştiate cu rea voinţă de către adversnril noştril. Sub-serierile pentru scopuri umanitare şi cu deosebire pentru „Crucea Roşiâ*, care are un caracter in- ternaţional. numai arare-orl pot întâmpina greutăţi din partea unul guvern drept şi cătu şl (le puţin imparţial. De şi prin aceasta se es-primâsimpatiele şi simţimântele noastre din Înrudire cu locuitorir «ItcI ţări, forma acestei manifestaţiuui e cu totul leală. Era numai vorba de a nu călca cu această ocasiune. formele legale şi de a nu da loc la in-terprr ţări greşite. Tocmai pentru toate acestea, colectele In bani, scame, bandage etc. ce s’ufi trămis ori se vor trămit.e de aici la BucurescI pentru societatea Cruce! Roşii, sunt de un caracter cu totul priv t: şi ne-am ferit de a recurge la măsuri de o publicitate mal întinsă precum: formarea de comitete, chiăraărl. afişuri ş. a. Un număr de dame române, din familiele noastre cele mai de frunte, «fi adresat pe cale privată amicilor şi amicelor lor din deosebite oraşe şi de deosebite naţionalităţi următoarea scrisoare : P. T. In România, vecina noa.trS, e'a aprins nn reabel crâncen cn toate nefericirile şi suferinţele ce aduce fie-care reabcl în arma sa. CompStimirea este generalii, şi fic-care inimă priveece cn vie durere la cei răniţi pe câmpul reabelnlnî şi la lacrămile şi neajunsurile familielor lor. Este nn act sacru de umanitatea alina suferinţele celor nefericiţi, o sântă datorie a ajntora pe fiă-care ce pătimesce. Suntem dar convinse că esprimăm o dorinţă generală, docă ne adresăm către tot publicai din Bucovina şi mal ale către Roit ânii şi Româncele din ţară cn invitarea de a participa la Bcest ect umanitar cn ofrande din pnrte-le şi colecte de rjntoare făcute în cercul amicilor şi cunoscuţilor. Ca espediţinnile particulare să nn gre-şască scopul lor, a’a manifestat dorinţa ca aă se fixeze nn loc de oentrnlisnre. VS rugăm der P. T, d-nî şi d-ne bS bine-voiţi a trimite ofrandele iu scamă, bandage saii bani ce veţi binc-voi a sacrifica pfntrn acest scop umanitar către adresa d-neî Na-tulia Hnrmnzachi iu Cernăuţi saă d-nei Elena PopovicI in Sncenva spre a fi espe-diate imediat cu listele bine-făcătorilor către comitetul central al ,Crnceî Roşii.1 Cernăuţi, Maiă 1877. Victoria Zotts, Enfrofina HnrmnzRchi, Enfrosina Petriro, Măria Petrino, Pulche-ria Stîrcea, Catinca Vaeilco, Aglaia Vai-silco, Anisia Muetazza, Olga Grigorcea, Elena PopovicI, Natalia Hurmnz: ki. Rfsultate’ft Je până acum sunt foarte îmbucurătoare judecând du pe sumele sub subsrise cu deosebire dacă considerăm, că ţara noastră e mică. că puţine familii sunt bogate şi că In anii din urmă am avut o grea crisâ economică şi monetară. Şi mal îmbucurător e faptul, că multe dintre familiele de proprietari nfromânl şi mal ales armeni afi luat parte cu o nobilă dârniciă la această operă umanitară strângând ast fel mal tare legăturile de amicieşi frăţie cu Românii. Doamna Natalia TIurmuzai hi a adunat până acum acum 2000 franci şi d-na Elena PopovicI vr’o S00 fr, pe cari i-afi trămis la adresa „Cru-cel Roşii* din BucurescI. Trupa turcească a fost d'ja departe cn prud* şi abia o putaara z&ri ia zsr*, cScî eu se îndnptase spre malul Jiului. Drept bîÎ ppnn, n,ie nici un ’mî v**ni bS crtdtc! rom&niî noştri vor putea avea ud succes oare-CRre. Carîositstaa ins! de a vedea, ce vor fp.ee oştenii nosti taşenT, nu n 5 ISr! hS stfifl locului, ci prompt cu datoria mea de corespondent, ni8 pornii şi eB îu urmS. Dur /.8fl greB asudrsem pe acest drum, c&cî ’mî dSduRem to^tS silinţa a nu perde diu ochi Romftnii noştri din plutonul d-luî cSpîtfin G. Dimitriu. In pfurşit r?znnd cX Romftnii fac cu drumul lor un înconjur şi terenul fiind foarte r?rt, m'nm decis n8 staO locului în posiţiunea csre ’mî permise sX pot observa toata ruiscSrile atâl ale românilor, cât şi al turcilor. PIroq! d-luî cXpitrn G. Dimitriu pentru a lua turcilor prada din mâni, a fost foarte ingenios pregâudit, şi de minune aplicat. CXpitanul citata «ă ea^ă turcilor înainte, ttrutaindu-le drumul, şi atfccândn-I apoi din don8 paiţî. Şi într’adevgr, dupg nn marş în pas ginmRstic prin ml&şliuî şi mocirle, a reuşit să percorgă 3 şi juni. (hilometi i în scurtul timp de 19 minute. Prin acest marş forţat, căpitanul a strX-tXiat şi împedecat drnmol vrSjmnşQlnî. Dar din dreapta, şi secţia d-lor 6ubloco-ta nenţl ScarlXtescu şi TheodoreRcn f&cuse acer.şt stratagemă. Ast-fel, că turcii deodată 8’aB trezit in faţă şi în flanc atacaţi de romăniî, cari desfăşuraţi fiind în Tiraili-orî, trăgerB in turci cn toată siguranţe, Torciî însă se asconseră în dosol vitelor furate şi fmpuşcară asupra românilor fără să nimerească pe cîne-va. Insă romanii, sub conducerea vitează a căpitanului G. Dumitriu, şi a sublocotenenţilor Scarlatescu şi Teodorescu se a-propiară din ce în ce mal mult de turci, ast-fel în cat aceşti başi-buzucl, înspăimântaţi fiind de curagiul românilor, afl Iuî t fuga în cea mai mare grabă, lăsând în urmă prada lor. Trupa turcească fugi sub focurile românilor şi f jutată fiind de întunecimea nopţii, Va ascuns dincolo de apa Jiulnî în o mlrştina cu stuf. Căpitanul G. Dimitriu, văzând-şl dar scopul expediţiei sale reuşit in modul cel mal stră-lncit-, a ordonat îucetarea focului, regulând ca 10 oameni să treacă rîul în not, pentrn a îutoarce cele (55 vita- răpite de trupa turcească. Acest ordin s’a esecutat cn oea mai mare acurateţa. Din români nici unul n’a fot-t căzut şi n’a foBt rănit, ear turcii att perdut mnî mulţi răniţi şi 2 morţi. In cântece şi plini pe veselie se întoarseră soldaţii români, redând sermaoilor săteni vitelo lor. Dorobanţii îmi pove^teafi cn nn aer plin de entosiasm, vitejia şi sângele rece a d-lol locotenent Olnnescn, a sublocotenenţilor Scărlătescu, Teodoreecu şi Alexan-drescn,şi mnî ales a căpitanului G. Dimitriu. Demn de landă a deasemenea curajul d-lnî snb-loc . Scărlătescu, care spre a putea urnări mal depnrte pe inimicul, s’a aruncat in apă şi a trecut Jiul în not. Aceasta a fost prima întâlnire cu Turciîa dorobanţilor noştri Ieşanî. Deşi lupta na fost raarp, totnşl atât soldaţii, cât şi oficeril aB dat probe de vitejie şi inteligenţă şi daB oraşului şi judeţului Iaşi dreptul a spera in fapte victorioase ale regimentului 13 de dorobanţi (Curmi Bala*). O A MERA Şedinţa de Toi, 9 Iun/tf- TEATRUL DE RESBOIU Bei het 25 Mal st. v. (de la corespondentul nostrn special de pe cămpul de rea-boT). Abia soRitairl, am avut fericita oca-sinne a fi martor la o luptă, care trebue să fură pe fie-care Romftn Moldovean să tresalte de bucuriă văzâud cum Moldovenii noştri ştiB a se bate cn Tarciî. Nu vS puteţi închipui » ftt m’am bncnn.t găsind aice în Beuh't staţionând ostaşii dorobanţi din Inşi sub comanda mult inteligentului şi cunocBcutul căpitan G. Di-mitriu. In aaara de 23 Mai la ora 7i/», « ,rn!'a de tarei a răpit nn cârd de vr’o .W T,t* ale sătenilor. La moment a căp'|* G. Dimitria alnrmu şi pesta două n * „ .. „a no pluton se porni acest brav căpitan cn de 90 oameni din comp*1111* B ' # Y . gimentnlni 13 de dorobsnţl spre « n '■ trupa tnrceasră. I» ‘.mp, d-nu .nM , . .- c. *• Theodoresca să locotenenţi So«rl«t,,"cu » ... i da 10 oameni tot in plecat cn o soci'® ... ... . tarei, ins* pe nn alt drum. contra ace»'»1 Şedinţa se deschide Îs orei® 2 ,i jum. p. m. snb preşedinţa d-lnf Al. Tiriachin, fiind presenţi 74 dd. depnb'ţT Se îndeplinesc foro®l,’**t'*e ordinare. D. ColibSşsun «nant» o interpelare în privinţa Societ«tir de ®s,Vnrar« .România®, care, ca fi .l»*** Rre TierdBrI ®»I de cât cspila'®1 ?' reservele. Cere deci o anchelS csre sâ constate sitnaţinnea so* cielâţ'T ^ p mic'^tan ni justiţiei răspunde, că are de * însărcira cu această cercetare l>0 d. Opranu, irdxtă ce ne va înapoia de Jft Satina. D. ministru de Resbel depune la bin-roB proectul de lege pentru un credit de lei 119,000. Adunarea decide să ia în dezbatere raportul relativ la ancheta numită pentru alegerea col. al lll-lea din Bolgrad. Raportul couihide cerând invalidarea alegeai şi Ba se facă observaţi ani d-loî prefect Pentrn conduita ce a avnt în acea alegere. D. Parnşef ©Rpune ingerinţele şi abuzurile ce s’aB romi* în jodeţnl Bolgrad, de către d. Boldur Lăţescu, care u’a oăutat T I Vi P o L şi na CButS decât a’şl rHebuna contr» p»*r-(lotrilor cori nu ’l plac, îngrozind lumea prin partareft şi actele bbIc- i D. prim-miointru promit/*, că dacă se va constata cel uial mic »bus, va destitni pe acul prefect. Punâodo-se la vot cooclusiunile raportului, Camera le adopt*, invalidând ele-V*r—, D. Holban amint şte, că demisionea d-lul C. A Roa»tti a fost respinsă în unanimitate şi cn toate acestea se pare că d-*a peraistă în dimisionea d-sale. Hogă deci pe d. Roseiti să nu facă, ca tocmai acum la finitul seMnnel, Adunarea să se despartă sub o impreeinne atât de neplăcută, (apia ui*.) D. C. A. Rosetti zice, că dunisionând a declarat, cfi nici o putere umană nn '1 poate readuce p’aeel fotoliG. Insă aplauzele Camerei sunt maî presna de forţele omeneşti (Aplanse.) Ceea ce Ta făcut să creadă că nn dibI e in eon.unitate de idtl cu majoritatea, a fost, pentrn că Adunarea nu se întrnnia de cât pe la trei ore, când eraG atâtea lucrări importante de făcut. Apoi este şi împrejurarea, că în toată viaţa a combătut aresturile preventive şi atrăgănirea proceselor şi judecăţilor. D-sa nu poate aproba amân»rea indefinită a trimiterii la cssaţiune afxminiştrilor daţi în judecată. D-sa ca bătrân, nu ar vrea să facă greşeli acum la finitul carierii, pe rAnd tinerii afl timp do a le îndrept*. Prin armare încă odată declară, că nu poite reveni, de cât dnpă ce acel proces se va fi trimis la Casaţinne. 0 voce : II trimitem ! D. Haznaş: Aceasta este o întâmplare foarte tristă! Si eG îmi dafl demisiunea chiar astăzi! D. C. Rosetti : Ce are a facel Lucrările pot continua şi are cine să le conducă ! D. P. Ghica crede, cfi numai Comitetol de acoaare poate să conserve Camerei pe preşedintele el, dacă comitetul îşi va face datoria cel puţin de acum înainte. D. ministru de est* rne observă, că guvernai până acum nn a’a amestecat în acea stă afacere. Insă guvernul acum este dator către ţară şi constitnţinne şi către acusaţl chiar, de a face apel la Adunare, ca să facă dreptate, punând capăt acestei cettianl şi Aceasta cât maî curând. D. P. Grădîşteanu zice, că trecutul bătrânilor cu cât e maî mare, cu atât maî mare e şi datoria lor de a conduce ţara in împrejurările de faţă, iar nu a o lăsa pe mâna unor juni debili. Adunarea însă ou poate fi acuzată că n’a lucrat, căci toate proectele ce i b’aG presentat, le-a votat safl le-a dat o solu-ţinne oare-care. Nici in privinţa acuzării ex-miniştrilor nu e Camera vinovată, ci numai comitetul descozare. Prin urmare este evident, c& între Cameră şi preşedintele s?G nn esistă nici nn disentiment, nici o di-verginţă. D. C. A. Rosetti roagă Camera să nn mal peardă timpul cn asemenea bagatele, Cftt despre cele zise de D. P. GrSdişteann, observă, că acelea n’ati venit din inimă, c&cî atunci ar fi zis ca Simion: Acnm liberează pe robul tău. Se poate ? Noi cel bătrâni anntem tari, şi trebue să lucrăm? Din contra, cel tari sout cet tineri şi el snnt cel puţin tot sşa datori să lucreze şi s& facă ca neînţelegerea si dispară. D. E. Stăteicu crede, că adevărata causă pentru care nu B*a nrnit din loc procesul ex-miniştrilor, este, că nimeni n'are inima oa să foileteze actele de acuzare in aceste vremuri grele. Este de părere, casă se retragă acuzarea, şi a nu da streinilor spectacolul unor lupte politice, tocmai în asemenea împrejură el complicate şi grave. D-sa orî-cum cum, nn va pntea lua parte In comitet, de şi e*ar pntea complecta mal bine Prin oameni de talent ca d. P. GrădişWnn. D. Al. Stolojann respinge acuzările aduse fiOtniWtoloţ şi declară că şi d-sa demisio-na8z* din acel comitet. •' Nicoreecu vede în explicările de până **i d«*tnle motive, ca d. Rosetti să’şl retragă dimininnea. Q^d'itenou reaminteşte, că d-sa • 'Oii pentru punere» sub acuzare numai a unul mic număr dintre foştii miniştri, prin urmare acum nV pnt*a lua parte în comitet. D-sa eete de părere* d-lul Stă-tescu, adică să se retragă acuzare», căci astăzi trebue să avem alte interese cn molt mal importante in vedere, iar nn această •facere rciufistă. Se dă lectură unei moţiuni, că Adunarea rugând p« d- Rosetti să’şl reocupe locul de preşedinta, trece (a ordinea zilei. D. Holban zice, că dacă interesul ţăreî reclamă ridicarea acnsaţiunel, atunci nici d-ea na ee opune fi va ert*. D. Vulturescu roagă pe d. vice-pr«şe-diute să suspende şedinţa, ca adunarea să se consulte asupra propunerel. Şedinţa se suspendă. La redeschidere, d. P Ghica citeşte o propunere de trecere In ordine» vilei: Adunarea să invite pe comitetul de acuş a re, ca în cel mal scurt timp să sesiseze pe înalta Curte de jnstiţie de acest proces, şi rugâud pe d. Rosetti a’şî reocupa locul, Adunarea trece la ordinea zilei. D. Vnlturesco, observă că Adunarea nu poate vota această moţiune, după ce s’a dat deja o dată un vot în acel sens, care n’a avut nici nn resnltat practic. D. Misail vă, And că maî ninlţî colegi al săt diu comitetul de acuzare aG demisionat, dec’ină şi d-sa orî-ce responsabilitate în această afacere. Cât despre moţiunea propusă,comitetul este în imposibilitHte materială de a i-se conforma. D-sa nu s’a dat în lături de la muncă, dar singur nu poate face rechisitoriul, saft numai cu d Giaui. D. N. Fleva nu poate să’şî lă-*e soţia, care e rŞG bolnavă. D. SUteeoa tre-bue sâ’şl caute sănătatea zdruncinată; d Stolojanu a demisionat. Ce e de făcut ? Adunarea dacă voesce un resultut practic, trebue să numească un comitet omogen, saG respingeţi dcmisiunele toate şi însărcinaţi comitetul vechiG ca să d »că causa la Casaţie. Cu moţiuni platonice nu se face nimic toate lucrările trebuesc luate da capo, prin urmare nu ee poate fixa termennl când comitetul trebue negreşit sA’şî ter** mine lucrările. D. Dimancea susţine moţiunea, arătând că prin ea nn se pune nici un termen Apoi respinge cn indignare ideia de a erta pe cel culpabili şi criminali, chiar de ar trece ani întregi. D. C. A. Rosetti, se convinge tot mat mult, că nn se mal nnpşte cn majoritatea Adnnărel. Nici cu d. Stfitesco, nici cn d. Dimancea nu e de acord. Trabuc să avem inină a face justiţie, Na ani, dar nici trei zile nu primeşte să mal treacă. Comitetul pdat probe de abnegaţie şi crede că în zece zile ’şî va pntea termina lucrarea. No cere altceva de cât jastiţie, şi aceasta .să no fie tardivă. D. P. ftrădiştennn crede, că moţionea na este de cât lăsarea acusăreiîn suspen-sinne. Dacă e să se corn plec teze con itetnl, apoi d-sa propnne să se aleagă propnitoril moţiuDel d-nil Ghica, Dimancea etc. D. P. Ghica. Pentru ce această graţio-aitate, d-le Grădiştene, căci eG n’am propus să vă aleagă pe d-voastră ? InchizândQ-se discuţiunea, ae pune la vot moţiunea, adică, ca comitetul, cn ori câţi membrii va avea, să sesiseze Curtea de Casaţie, şi se sdoptă de Adunare. Den isin-nea d-lnl Stolojan se respinge. Şedinţa se ridică la orele 5 jnm. seara. CURTEA CU JURAŢI ErI s'a judecat procesul intentat ziarului .Timpul* de către doctorul Rlraniceann, pentru articolul unul medic militar prin cărei se imputa că s’a strecurat In funcţiile co ocupă pe sub mAnA. D. Rlmnicennu, afara de închisoarea prevenitului, mal cerea şi despftgubire, suma de doa zeci mii franci. D. Orandea, nevoind sa denunţe pe autor, care este funcţionar şi părinte de familie, fiind convins şi de adev6rul celor coprinse. a luat re-spunderea pentru acel articol. D. Rlmniceanu s’a presintat ’na-intea Curţel Juraţilor cu toate favorurile cuvenite unei rude a primului ministru. Şi presidentu) şi procurorul a& lasat câmp liber zisului doctor pentru a’şl vgrsa tot veninul contra d-lul Grandpa, acu-sandu’l ca face pot-sil, ca este vftn-dut Muscalilor, ca a publicat .Albina Pindulul,* ca a fost redactorul .Romanului* (când?!), .Prpsel* .Curierului Bucureştilor* şi al .Timpului* şi altele .ejusdem farinae.* A plAns, s a jurat c'a fost considerat de chelner In Paris, a conjurat nominal pe juraţi şi c^te altele. Nici un cuv&ut Insa despre modul rum a trecut concursul şi despre furarea tesel. D. Procuror asemenea a susţinut din toate puterile pe reclamant. Ib President şi-n pprmis ce-stiunl de natura a influenţa pe juraţi. In timpul suspendam ş«clin(ei un necunoscut a cButat sa provoace la scandal pe d. Orandea prin cuvinte cari, daca n’ar fi fost rostite cu intenţie In sala Juraţilor, era sa IntAlneasiB o pedeapsa foarte aspra. D. Orandea s’a mulţumită espune < Bt de inferior a fost dr. R-cdnu Incon-cursul pentru ocupare postului de rae dic la spitalul de copil, t-a i hiar tisa apr ntru acel concurs supusa comisiei esaminBtonre este tradusa diu cu-vGnt In cuvSnt după a doctorului Bercaru şi tipărită cu numele sfiil, ceea ce este un furtişag. A arAtat ca tesa plagiata, care a fost la instrucţie, acum lipsesce din dosar, şi ca cererea sa d'n se numi o comisie de esperţl pentru a cerceta faptul 9'a respins, cu toate stăruinţele. D. Meitani a urmat apArarea cu mult talent ş logicA. Comisia Juraţilor afara de vr’o doi, era compusa de roşii. Prevenitul a fost achitat cu paritate de voturi. In aplaudele mulţime!. care umplea sala. Intr un numfir viitor, vom espune pre larg acest proces. SUIRILE ZILEI. I. S. Principele Serbiei a plecat azi dimineaţa la Ploiescl. S’aft ales deputaţi In colegiul IV, d. Or. Monteoru (Buzea). d. Dira. Ne-gulicl (Bolgarad). Romulu Opranu BrAila) şi Radu Oolescu (Prahova). Recunoascerile pe tot malul turcesc al DunArel se ftic acum foarte des. Cete mal mult saft mai puţin numeroase de casacl trec şi fac cuvenitele recanoascerl pânA In interiorul Bulgariei, apoi se întorc. Locurile base de peste DunAre sunt ImA inundate, ceea ce lmpedicâ operaţiile militare. Acum vr'o trei zile Turcii na bombardat Giurgiul, aruncAnd vr’o 24 obuse. Focurile neavfind nici un efect bateriile rusescl nu le-aa res-puns, aşa ca bombardarea a Încetat dup’o orA. Citim In .ltumAnia libera de la 10 curent : Camera şi Senatul a ţinut o şedinţa secreta azi noapte. Aceasta şedinţA a dat nascere la fel de fel de conjecture asupra o-biectulul sSA. Noi du putem asigura pe public, foarte Ingrigiat de acest fact, despre cele petrecute In congresul de azi noapte. Credem InsA, şi avem motive serioase de a crede aceasta. cA un apel călduros s’ar fi adresat tutor nuanţelor partidului liberal spre a lucra In unire. DacA lucrurile vor fi ast-fel, de buna seamA ca nori foarte ameninţători se grAmAdesc asupra KomAniel. Demisiunea preşedintelui Camerit a fost semnalul unei fortunl. FereiseA DumnezeQ de un sfârşit pustiitor. Ni se comunica cA prefectul de Olt, d. Furduescu, ar fi suspendat din funcţiune pentru abuzurile comise ; iar In locul sdO s'ar fi trAmis ca prefect un t&nAr şi inteligent advocat. d. Misir. Bfrlftd, 1871 Iunie B (17). Domnule redoctor*, Rasaţi pe patriotismul d-v. şi pe interesul ce purtaţi căuşelor patriotice. ne permitem a v6 ruga sA binevoiţi a da loc In primul No. al ziarului d-v., următorului apel şi proces verbal precum şi listei aci anexate. rriiiniţl vft rugAm, cu aceasta ocn-siune espresiunea profundei noastre stime. Preşedinte, D. Ooliger. PROCES VERBAL Junimea isra**|it.A rniuAnA din oraşul BArlad vAzfind votul dat de Corpurile legiuitoare romAne din ziua de 10 MaiO a. c. reiat iv la indepen-dinţA şi cA RomAnia, scumpa noastră patrie se afla acuma In lupta sângeroasă cu neamicul, pentru asigurarea acestei independenţi, s'aQ întrunit a forma un comitet care se compune din d-nil David Ooliger preşedinte, d. Charles {pater casier, d. Leon Sti in secretar şi membrii dd. Ch. Bujes, Iosif Lopbel şi L. M. babane, care a şi procpdat pentru a-dunărea ofrandelor şi adunAnd suma de franci 224 prin snbscripţiunl vo-luntaii-i conform listei No. I ce se publică mal jos, a şi inaintat aceasta sumă pentru a el dpstinaţiune d-lul L. Sillerman casierul comitetului is-raelit din acest oraş. Preşedinta : D. Ooliger. Ciinier. C. ln»ter. Cecretnr, Leon Sitein. ( Ch. Bnj-e, Iosef bocbel, ( M. L. K-hnnp. Membrii : APPEL către •Junimeu Isiaelita RoniAnA, «lin Bi i lud Confrn^ ! Iinprpjnracile grave In care se aflA actualmente RomAnia, mult iubita noastrA patrie, ni se impune sacra datorie de a n« Îngriji de soarta el că' I de la cine alt poate ea ascepta ajutorul bine meritat, dacă nu de l.i fii pI pe care ’l nutresce şi I a-dA|iost,e»ce ca o mamă pururea vigilentă ? Copil dar al aceleaşi mume, vAzAnd că fraţii noştri rom An! stafl deja la fruntnriele ţArel pentru a o apăra contra agresorilor, ni se impune sacra datorie de a alerga în ajutorul bravilor soldaţi. In scopul acesta, constituindu-ne Intr’un comitet ad-hoc. ne permitem a adresa un călduros apel către voi juni israel iţi romAn! şi vA rugAm cu insistenţa să bine voiţi a contribui pe cât mijloacele ve vor permite şi a vA grAbi să depuneţi obolul vostru pe altarul patriei noastre, RomAnia liberă şi independentă. Invitam tot odată pe junii israe-liţl romănl din alte oraşe a constitui şi ei comitete pentru acelaş scop patriotic şi umanitar. Nn ne îndoim ră apelul nostru va găsi un echofi resunător In inimile fie-cârnl din d-v. şi cA fie care 9e va grAbi a'ş! îndeplini cu plăcere datoria către iubita 9a patria. Preşedinte : D. Ooliger. Casier. Ch. Inster. Secretar, Leon Stein. Membrii : ( Ch. Bniee, toaef Loebel, ( M. L KahaDe. LISTA No. I. D. I. Kohn (Viena prin D. Ooliger) 40 lei, David Ooliger 12 lei, Charles Inster 12 lei, Ch. Bnjea 6 lei, Iosef Loebal 6 lei, Aron laroslovitzes G lei, S. Scharof G leî, M. Hellmann 5 lei, M. L. Kxhame 5 lei, Israel Landnn 5 leî, B. MoscovicI 5 lei Hers Levlneohn, (Fălcin) 5 lei; Iosef De-ntscher 4 lei, Leon Hellmnn 4 leî, Iosef Ornstein 4 UI, M.rcns Abramovici | leî, Israel Carniol 4 lei, Koppel Steinbach 4 leî; S. Grnnberg, (Podn-tnre) 4 lei, A. B. Qlagberg 4 lei, Alter Silberman 4 lei, Moşea Abeles, 4 leî, I. H. Loebel 4 lei, E. Wexler 4 leî, Salomon Birat 4 lei, Her-man Klemflner l lei, A.her Vitzling 3 lei, Seide Rosenherg 3 lei, Pincas Rosenthal 3 leî; M. Abramovici 3 lei, Leon Stein 2 lei. Dever Kimmel 2 lei, Harman Schvare 2 lei, A. Stein 2 lei, M«y»r Davidşohn 2 lei, Herş Salomonovicz 2 lei, L. Gnthaiann 2 UI, Abr. Kelner 2 UI, H. E'niger 2 leî, M. yw Kohn 2 leî, M«rtin Kiempfaer 2 leî, Samoel Edelstein 2 leî, Euit h Printz 2 lei, M+rcus Schlesiuffer 2 lei, Simon Qa-mchoTicî 2 leî, L»ZBr Goldstein 2 lei, Ze-liff Glutk^n 1 leG, 1 Blum 1 leG, Isae Mond 1 1**G, A. Oranherff 1 lefl. Total 22^ leî noi. C-tsier, Ch. Juxster. Comlanflnopal, )1 luai*. S* confirmă «cirea ei Roliman.Paja a ■trăhitut ■ tn'mp'oriIp de la Oatro*. 8e adaozA cA deja |i-a u it armata ea a lui Ali-Saib. M^hemed-Ali continuă de a înainta In Nlnnlenegru. Be pretinde, dar aceaatfc icire eate liptită de orl-ce caracter oficia! şi c^iiaft pr^a p„ţ;p4 in. credere, că Ru|'I ar fi fo«t reaţ inşţ In Trinitatea Vanului şl că ffarriiona ce lăaaaeră la Baja-rid |1-ar fi depus armele. Agentul Serbiei la roB*taDtinopol a reinoitde. claraţiunea neutral’tăţil (rurernulul sW. Agentul deiminta «cirea car** stnbue Serbiei intenţinnea de a lâm pe Ruşi să treneă pe teritoriul el. 8r crede, în tţen^ral, că Ruşii vor cerca trecerea Dunării pe la NicopolL Câte-va bastimente turcesc!, cari navifemă pe l»cnl 8rutnri, s3 bombardat fortul Ztbich, ce '1 ocupă muntenegrenii. Prinţul Hosaan n a plecat încă. Este îndoială că Camera va numi o corni si un» permanentă. Parii. 21 I«fîe. şCaroera deputaţilor.* Camera a refusat ca 8fl4 voturi contra 160, vo*arf*a contribuţ îlor direcre, cu toa'ft stăruinţa ministrului de finanoc, cerea observat că conn liile generale in se§:unea lor din Au7uit nu vor putea să operfae repartiţ'a obicl-nu'tă. Suăng» stăruesce asupra necesitâţel d a s» convoc* îndată alegătorii pentru alegerea nonei Camere. M ri«cerul răspunde că el doresce »ă ope-rc*p această convocare In cel mal scurt termen, dar că rate cu nop-itiDţă d'a Întruni Camera la timpul c»rut pentru a vota contribuţiile.— D. Lan-glois preaintă raportul comisiei budgetare, prin care propune a se acorda cradite suplimentar# ministrului de »l^bo d- 1*. Langlois onnstaift că, dacă Camera respinge tot oe ar implica o încredere oare-care In Cabinet, totuşi ea este dispusă a vota toate măsor le necesare pentru mersul serviciilor. — Proiectul este adoptat cu unanimitate şi şedinţa este rădăcată. .Senatul*. — D. dace de Brofllie constată progresele radicalismului. Majoritatea Camerei însăşi — fjice el, — era împărţită. Mareşe ,Dacia* In Bucuresci, fiindcă am căşt.igat convincţiunea că toate 9gomotele respftndite de rAQ-voitorl In privinţa acestei societăţi sunt cu totul nefondate. NI col I Harrl Splrato B.-rlad 6 Ionic 1877. CEPESI TELEGRAFICE S^rvicial privat al TIMPUlUI ăgsnils Havssi — Serviciul de la 22 luniu 9 ere dimineaţa — Viena, 2l Iunie. Aflăm in sorg'n?ă sut#nt'că ei ssiraa anun-Cta K de iîipuI .TtgbUtt* dm Viena şi de ,Ga-xetta de Colonia* despre o ocupnţ’une iminentă a rasT multor |ărţl diu teritoriul Turcesc de Austria, este lipri'â de orl-ce terae-il. Tot ast-fel este şi cu articolul din ^FremdenhUtt* de aaiăil care arată că indispensabilă mobilisarea oclor doă oorpurl de armată. — Această aserţiune re-presintâ nnmal părerile personale ale organului * Vrem lenblatt* păreri de o «re guvernul e de tot strein. Proba cea mal hu"ă d#«pre ac-a^ta este oonoediul de patru săptămâni oe a luat generalul Rodiei, guvernatorul Dalmaţiei. BIBLIOGRAFIE_____ A A ; HAMLKT PRINTIUL DANIMARCH de Wllllgra 8hak*pear* traducţiuhe in veraurl de ADOLFSTERN DedioaU M Sd le Oâmnal De vânture la tdte Librăriile Preţul Lei .'onl 4 DOCTORUL I. FELIX a’» mntat IN STRADA CALONFIRESCU No. 3. TIMPUL COURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE 0M<*wro«r<) 9 /wntf t877. VALOAREA CinU OffaHto ProclS OblU. Rurale . 10>Vo 1884 75'/»l 76V, 78 » » la sorti _ 92 --- Impr.. Oppenheim 8o/q 18<(6 --- --- --- Oblig. Domeniale 8°/o 1871 75'/. 76 75 Vi » * eşite la sorţi --- --- --- » Credit fono Rur. 70/0 72 72')j 72»/* » Credit fono. Urban --- --- --- Impr. Mun. Cap. 80% IR75 --- 68 --- Pensii (S00) dobăidă fr. 10 --- --- AcţilCăile fer. rom. ă%l868 --- --- --- > priorităţi 6°/o 1868 --- Daoia CM» de Asiia. A oi. (fr. 500) 80/a 1811 _ 200 _ Romania C-l» de Asaig. Aot, (£r. 100) 8°/a 1873 _ 45 --- Mandate . . --- --- Impr. Municipale fr. 10 --- --- --- Act. finanoiare Române8% --- --- --- Căile ferate Ottomane --- --- --- Act. (fr. 400) 8o/o --- --- --- Renta Români...... --- --- --- OUEOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- 95 --- m Domaniale ««pirat* --- --- --- m Fondare ruralelulie --- --- --- » Comunale .... --- --- --- DKVI8E Paris.......3 luni _ 9940 --- Marsillia...... . --- 0925 --- Urun*«t#s........ --- --- --- Anvers ........ --- --- --- Elveţia . . ■...... -- --- Londra ......... ---- 25 2496Vi Londra dornicii#..... _ _ --- Amsterdam....... _ _ _ Viena . . . . • , . , . _ _ --- Berlin 10 ^Lile...... _ 121i/2 --- Lipsea ......... --- --- Esoompt........ --- ~ Lira Otoman...... Galben austr. --- _ _ Agio c. Argint...... --- --- --- CUB81L YIENEI 21 Innie (st. n.) 1877. Metalice......... . 59 80 Naţionale........ . . 55 40 Banta in aur...... . . 71 40 Lose.......... . . 110 7o Acţiunile b&ncel..... . . 7*0 --- Creditori ........ . . 13S 70 Londoa ......... . . 126 90 Obligaţiaul rurale nngare . . . 73 --- . temefrar . . . . . 73 --- , traneilrane . . . . 71 50 Argint in m&rfuri..... . . 111 70 Ducatul......... 99 Napoleonul........ . 10 15 Marc 1D')......... . . 62 40 CURSUL DE BERLIN 21 Ianie (st. □.) 1877. Acţiunii* căilor ferate romi ne Obligaţiunile române 6 Priorităţile căilor fer. rom. Împrumutai Oppenheim Napoleonul............. Viena, termen lung . . Paris , scurt . . Băile din Zaizon! vale îngusta a munţilor, unde soblimitâ te» 8eri68Îi a Carpaţilor se uneşte cu gr« ţioasa simplitate a văilor cn aerul pnr şi sănătos şi cn fontânile sale minerale, carî aii puţine rivale peste tot globul; Koll-tâna de iod, forte plăcută la beut; isvorul fontă net lut Ludovic, nU se pote de limpede, şi baia de fer şi acid carbonic, cari de V> de ani aii dat cele maî numerose resultate esceleufe de cură. Iile aii îmbrăcat astupi toaleta lor cea maî nimerita pentru a priicii cu demnitate pe 6apeţiî seî! Atât la isv6rele de băot cât şi la scaldele reci şi oalde s'ail făcut din nou reparaţiunî, şi sob-semnatol are onore a invita pe onor. poblic a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur Va fi întrn t6te mnlţnmit. — Informaţinnî mal de apropo la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bncnrescî. Zaizon lingă Braşov. J. LATZIN, arendaşul băilor din Zaizon. CASELE din Strada Academiei în care a şedut Ministerul Justiţiei, situate lîngit casele d-lul N. Ijahovary din podul Mogoşoiel No. 28, cu (Jece încăperi sus şi alte atittea jos, cu grajd de 4 cal şi şopron sunt de dat cu chirie. Doritorii se vor adresa la d-nu Nicolae Lahovary, sau la d-nu Al. Lahovary, Strada FOntoniî No. 8. 585—3. Moşia Boldeşti *2 deţul Buzetl în întindere 8.000 pogdne. la o Ora depărtare de gara Mizil, cu case şi magaşit să dă cu arenda de la St. Gheorghc 1878. Doritorii se vor adresa la D-nu Al. Lahovary strada Fontănel No. 8. 584—11. MORA TRANSPORTABILA 13 60 52 — 51 60 78 25 16 29' ., TEATRUL CEL MARE RKI’RKnKNSTAŢJINK ESTRAORWNARA iub direcţiunea de scenă a D-ljji M MILLO Dumineeă la 12 Iunie 1877 se va representa piesă UA BOMBA NEAŞTEPTATA. Comedie-Todevilâ in trei acte, (Ie D-nn M. MILLO. THEATj*LL i'KL MABE Socielateu Artisticii d'Open» Italiană Marţi la 14 Iunie 1877 H F. P ES ENIAŢ IE KSTR A O RUIN A RA In beneficiul .l-cei ADELA CIANHETTI Prima Donna absolute *» rw k Drama lirici în 4 acte, Poisia de G. Pernzzi, momea de M-rn l’etrella. TEATRUL DE VAlfl OK ADINA OUICHABD AftAJ. i in fe-eare iţi spectacole ROMANE, FRANCESE 31 GERMANE Compania dramatică dinguUn *1 cu concursul arfintic d D-lui M. PASCALY ANUNCIfT Călătorii I» Braşov put ;»fi i I» institutul Băilor de abnrl de acolo. în dosul glmnaslnlnl român, locuinţe curate şi biue mobilate, en privirea î*pre grăitinit' pre«nm:Şi grajduri de cal şi şopron pentrn trasarî, crr pretori fbrte ruo-derate. Dit'tcfiutua băilor dt, aburi Braţov. X LE ÎIITEIIE IIE X C.\l ewte de văoijare cu preţul Idrte eflin prin Oomnu C- SIEBZRECMT llucuwpfîl. tile, cu locomobilă şi cele-l-alte unelte, bnnă de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de vânzare la fabrica C. SlEBRECHT Bncnrescî Calea Moşilor No. 116. MERSDL TRENPRILOR CAILOR FERATE IN ROMÂNIA Bucurescl-Bărboşl Roman-Sucăsa Sucâva Roman-Barboşl-Sucurescl Tr. ac. l*ren. de peru. Tr. ne. Tren dc peri. B acu rusei Plec. 6.15n 10.00a Plec. 6.11 p 8.46 a _ 1 Chiti la. 8.2!ln 10.18a \rerescl 5.41 i 7.44a --- i PIocpboI 9.50n 12.05a Păşranl 7.07 n 10.07» --- Mizîl ]0.39ii 1.15p itoraan 8.45 n 12.1 Op --- Bu2C'Î} 11.3 4 n 2.35p Bacău 9.50 n 1.27 r --- Brăila 1.58n 5.45p 7.15a Adjud 11.121 3.22 p --- Bărboşi 2-45n 6.25p 9.05 a Tecuci 12.30n 5.10 p --- Tecuci ă 4.38r --- 11.40» Bărboşi 2.26 n 7.25 n 8.10a Adj ud 5.58n --- 1.10p Brăila 3-08n 8.10n 8.58» Bacâd 7.33a --- 3.12 p Buze ă 6.27» --- 12.10 p Roman 9.05a --- 4.54 p Mizil e.iflR --- 1.24 p Păşcanl 1». 26a --- 6-58 n Ploescl 7.l‘J a --- 2.45 p Verescl 11.38» --- 9.57 n Chitila 6.18a _ 4.15 p Suceava Sos. 12.03). - 9.55 n Bucurescl Snn. 8.30a --- 4.30 p ' Sucăva-Iţcanl-Viena Tr. ac. Tren de pers. Viens-Iţcanl-SucAva Tr. ac. Tren de pers. ' i Succvu-Itcanl Plec. 12.49 p 11.29 n Viena Plec, 8.08» 10.53» 8.38 n 1 Lcinberg » 9.55 n 3.40 n 2.50 n Lemberg sos. a doua di 12.20p 6.25 a 11.25 n Viena sos a douaiji * 5.u3p 5.08p 7.18 p 8uceva-lţcanl Sos. 6.46 a 5.1! p --- Barboşl-Galali Tr. ac. Tren de pers. Galijl-Barboşl Tr. ac. Tren de pers. Bărboşi Plec. 2.55 n 6.25 n 7,25 n Galaţi Plec. ].20n 8.25 a 7.30» Galaţi sos. 3.30 n 7.00 n 8.00 n Bărboşi Sos. 1.55 n 9.00 a 8.05 a Tecucl-Berlad - Tren. mixte B^rlad-Tecuciu - Tren. mixte Tecuci Plec. 5.00 n 5.35 p BOrlad Plec. 8.40» 10.00» 1 B urlaţi sos. --- 7.06 a 7.50 n Tecucid Sos. --- I0.50a| 12.00 a Pişcanl-laşI Tr. ac. Tren mixt laşI-Pâşcanl Tr. ac. Tren mixt i Păşcanl Plec. 7.19 Jţo.29» Iaşi Plec. 7.16a 3.25 p _ Iaşi Sos. 9.37 n 1.20 r Păşcanl Sos. 9.46a 6.33 n Vereşti-Boloşanî Tren. mixte - Botoşani-VereştI Tren. mixte Vereştl Plec. 9.32 n 11.48a _ Botoşani Plec. 6.20X1 3.30 p Botoşani Sos. 11.20 n 1.38p --- VeteştI Sos. --- 7.14a 6 24 p Bucur.-Verciorova (Orşova) --- Tr.d.p. Tr. m. Verciorova (Orşova) Bucur. Tr.d.p. Tr. m. Bucurcscl Plec. _ 8.00“ 6.05 n Verciorova (Orşova) Plec. 6.45 a Chitila » --- 8.18a 6.3fl n T.~Severin __ 7.40 a --- 1 litu > --- 0.22 i 8.09 n Pi li aşi --- 10.17 a | --- I GăeştI » --- 9.56 a 8.56 n Craiova --- 11.44» --- ij Goleşti » --- 10.44a 10.01 n fialş _ 12.45p --- * Piteşti » --- 11.21 a 10.15n Slatina _ 1.61 p . Slatina • --- 2-P --- Piteşti _ 4.42 p 7.15a Balş > --- 3.00 p Goleşti --- 4 55 p 7.32» Craiova > --- 4.17p --- Găcştl --- 5.45 p 8.41a Fileaşl > --- 5.24 p --- Ti tu --- 6.23 n 9.38 a P.-Seve rin --- 8.26 n --- Chitila _ 7.26 n 11.03» j Verciorova (Orşova) Sos. 9.01 n --- Bucurescl Sos. 7,40 n 11.20 a Bucurescî-Giurgiu-(Smârda) şi vice-versa valabil de la %i Aprilie 1877 Tren. mixte Tr. mf. Tren. mixte Tr. mf. No. 1 | Nr. 3 Nr.103 Nr. 2 No. 4 Nr.10» bucurescl (Fîl.) Plec. 0.15 1 6.05 s 1.00 p Smârda Plec. 4.37 PI12.20 ni jSos. I0-1Id 7.01 s 2 07 p Pinr i /Sos. 4.45 w 12.30 a! ţPlec 10.21 d 7.II 3 2.17 p R u (Plec. 7.26 c 4.55 p 12.40 a } SoR. ] 11.35d 8.27» 4.03 p /Sos. 8.39 d a.o8» 2-17 p (Plec. ! . 1.45 d (Plec. 8.49 d 6.18» 2.27 p Smârda Sos. j 1.5Sa 4.13 p Bucurescl (Pil.) Sos. 9.48d 7.17 B 3.33 p Xj E a- A T TT DR i j Trenu Nr. 1: Cu tr. ac. Nr. 3 spre Verciorova, Trenu Nr. 1. Cu tr. acel. Nr. 2, care sos. din | îrenu Nr. 4 Cu trenu accelerat Nr. 4 a ora Viena, Lemberg, Suceava, Roman, Galaţi, 1 8.15, a Brăila-Galatz, Roman, Jassv-Su la Brăila, ore 8.30 d. Trenu Nr. 3: Cu ceava, Viena, Paris, Petershurg. soseşte din Galaţi şi Brăila la ora 4.30 p. m. Naviguţiunea pe Dunăre de la Orşova în jos este întreruptă. In editura sub-scmnaţîlor a şît de sub presâa ! L’INTERPRBTE MILITAIRE ! EN ORIENT. Un vocabular de buzunar in 4 limbi adică: ROMANO ■ FBANCESIJ-RDSD-TDRJu i în care se vor afla limbele rusă şi ţarcă tot cu litere latine nst-fel compas, în c&t fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine dopăregulfc. Ca adana conţine acest vocabnlar şi o mulţime de Dialoguri din cele maî întrebuinţate la conversaţinnl zilnice. Preţul unui exemplar de 160 pagineîn 32, e9te 3 fr. şi 60 banî. Acest nvragifi e o prelucrare a acelnl ,1/interprdte militaire en Orient* carea dobândit la 1854 cn ocasia resbelnlnî ruşilor contra turcilor şi aliaţiî, succesul cel m fromos prin bunul servicii! care l’a fîc. streinilor, şi snntem siguri şi acum va această carte prea folositoare, nn noma? locuitorii ţărilor ocupate de armatele str ine dar chiar d-niî Oficeri noştri şi stre-niî vor fi bine Bjntaţî şi molţnnriţî cn acest vocabnlar, maî cu seamă in privinţa lim-beî turce, care are destule dificultăţi în scriptura el şi pe care le am înlăturat dând cititornîuî pronunţarea cuvintelor ir tere latine. Co stimă E. Grarii 6* Comp. Podo Mogoşoai No. 40. r \ A eşit de sub Litografie : CHARTA RESBELULUI in limba Români lucrară în 6 culori, fie care stat in deosebită Cu)6re ca deşluşirile lor de venţlare Ia tole Librăriile cu preţul de 60 BANI ESEMPLARIL D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a se adresa la Librăria Comercială 4 Joi ELIA GRASSlAiVy C-nie Strada Şelari No. 10 Bucureşti indaintănd şi costul pentru câte esemplate doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 eaemplare in sus, au rabatul de 20 la sută. Un tânăr german, inginer de mine. care posedă _ cele mvT bu- ne ateste în acestă ramură şi oare a mal fost ocupat iu România ca conduetor ş' inginer de poduri şi şosele şi ca geometru, doreşte a se angaja la D-nil proprietari a căror moşii sunt situate la munte în apropierea liniei Carpaţilor şi cari doresc a face încercări mineralogice şi sondagiuri. asemenea şi acei care doresc a înfiinţa băi de ape minerale iatr’un ful sistematic. — Asemenea şi pentru ori ce lucrări tecb oi ce. — A se adresa la administraţiunea acestui 579-S. CE SE POATE CAPATA pe:i% rau fb^ivci LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA L1NGER1A DIN VIENA Calea Mogoşoiel Palais „Dacia*- Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru PenSru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentrn Pentru Pentrh Peptru Pentru 5 franci : 5 franci: 5 franci: 5 franci : 5 franci : 6 franci : 5 franci: 5 franci : b frânei : 5 franci: 5 franci : 6 franci : 5 fruncl : 6 franci . 6 franci : 5 franci: 5 Trancl: 5 franci : 5 franci : 5 franci : 5 franci: 18- ‘25 55- 68 75- 108 115 210 12 gulere eng]., in orl-care fason şi mărime. 6 părecbl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, după alegere. 12 batiste albe de pânză adevărată. 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate. 6 prosdpe de pânză curată. 6 şervete de masa de pungă adevărată. 1*2 şervet*1 albe de ceaiu. 1 cămaşă moderni, simplă brodată. 2 batiste cu monograme fin brodate. I batistă froneesft fin brodată cu dantele. 1 corset de damă. 3 şorţuri colorate pentru dame. 3 pepturl fin brodate pentru cimuşl de bărbaţi. 2 garnifcure fine şi moderne pentru dame) gulerul şi manşete), 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. 1 cămaşă ştiu 1 păreche de ismene de damă, bogat brodate. I cravata de damă, adeverat Crdme-Dentell*. l fustă oostobi, pitise. 1 bucată Tulpan. franci : 1 bucată pânza de Rumbnrg, de 36—45 coţi. fr arici : I bucată pânză de Belgia de 60 coţi. franci : I bucată pâ*uâ Corona de 58 coţi. franci ; 1 bucată Toile Batiste france*. Calfa JlofioşoiaT Palatul „l)acia“. *iN29«N8«MIIŞHSNCI JIMI » • E8P081T 8 T lt A D A EPISCOPIEI No. 4 ® DA .STRUCIUBILK NEGRU’ 0CASIUNE RARĂ 2 § VINURI NATURALE I KT VEGHI DE 4, 8 Şl 11 ANI FLACOANE SI CIT O C A. II A- cu preţuri forte reduse şi neauzite pOnâ acum - - ram. n' 1 9 i U U 1 K r. ii l a ii n r, ^ i ii a _ r ■ z. --- 3 0# Cataarl Oe DAIti Mare - /VkWal ~ w--- T- » Driaişanl Miaobet o y UU di?1, « o " ^ • Odobeştl Raţlechie Băşicaţi Negru Vlrtos Timâl6să VINURI STREINE w l Oe Champagne » Bordeaox en gros şi en uetail I i Malaga Madera Cherrjf Muscat Lunel □ • Rhln » Ungaria Nu pdte concura nimeni cu mine nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ce privesce preţui lor. NB. Liqueururl, Diferite CognacurI vieux şi fin Champagne, Ţuici veohe naturali şi Unt-de-iemn de Toscana. TwT THEODOBESCU. k AMâ — — ^ STR ■ IV1 ,LA STEUA ALB« A. ’V I S IMPORTANT Inteiul şi renumitul Magaain de INCiLTlÂMIHTE PEHIRO BIBBATI, BADE SI COBII sub firma PHILIPP QOLDSTEIN .LA STEUA ALBA’ Strada Carol I No. 5, (Cartea veche) vîs-â-vis de Sigtemand Prftger. Sosindu ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care stau în relîtţtînrt intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dupe fwdnele cele mal moderne ai lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese cu i nasturi în tdte forAela, Sandale, Pantofi, scl.; pentru Bărbaţi ; Ghete de voci, Mareqain, Maroqoin «elen, fi tot oe *e atinge de încălţăminte bărbătescl, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, vt* rog a ve convinge de ad^v«»r. Acesta magasieeste una din cele mal vechie din Capitală, care sl a câştigat o repulafiane ţ de cele mal frumdse penta soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că şi in viitor rolu fi 4 onorat cu Clientela D-v6stră. . PHILIPP GOLDSTEijf, Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vi«-i-vis de Sigismund Prager ,La 81dua albă* OtMAI...... • • ■ — -------- • ■ — - SOCIETATEA DE ASSIGURAHE iii illil Dl TIS FONDATA X4M ANTTL, 1888. Aducem la cunoscinţa onor. public, ci societatea asaigur^zA contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscâ-6tre; contra daunelor causate prin grindinii, şi contra daunelor causiiie mărfurilor transportate pe apA Asetnena assigur^^ft ije^tre pentru copil In tdte coinbinaţ.iimile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. Informa^iunile se dft la 9iib-si.risn age^Jia generala şi la agenţiile el de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBEKG Colţul Mtradei şi curtea vechie (liauo roşiii). LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.’ şi la tdte librăriile din ţt5ra se află de v^n^are METODA DE CORA NATDRALA drept contrast la VĂTl.MllULE PRACTICEI MEDICALE Singura şi sigura poză contra morţei premature yi lăngcxirel cronice dc Aug. Wilh. KAnig PREŢUL J LEI NUOI. REGULILE CE TltEBUEPÂţllTE pentru a AJUN&E Li 0 BATRiNETâ1 INiiNTiTi PREŢUL 50 CENŢI SI. l’ipj’raHi TIksI t Palatul jDuciaV