Nr. 130. MERCUR I 8 IUNIE ANUL 11. - 1877. ABONAMKNTEI.B IN TOATt ROMANI*: Pe M.................L. a, 48 Pa • luai............ pa 5 lini , , 4 t . i * » H in îtrainatati: Pa aa ................. . «0 INStttTlUNl SI NACLAME! Li»i» J* S0 liMi« pAtit, pAfina IV, »0 bani. P* pagina III, 80 bani, p» pagina 11,1 Ici aol ■«olani* 1 lei aol liaia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. ANUNOIURI wrinjeio io străinătate; La D-nil Uaaaen-tUin d Vogler Io Vienn*, Walfi«cbgM*« 10 A. Oppeltk In Vienna, 8tubenbMtei 1 ; RudoiJ Mo*m 1b tteiIfTvtătt* Sj Vinemu Ilrdicka in Yienna, TeinfalUtr***« 17; î^tUipp Lob la Fieonn, Ktohenbaohga*## ii; L. Lang d Comp. !■ Pafta |i Hava+La/fiU-BmlUm d Comp. ia Parii. Scrisori aefranoate ou H pnmeto. Articolele aepobtioaU h ror arde. im flunlr In Capitalt 10 bani. BIUBODL BEDAOŢIKI ŞI ADMINISTRAŢIEI ■■ PALATUL .DACIA.* Un nnalr in uistriata 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI * (AftoţU Ha*u). — Sirviclul de lt 19 luniu, 9 ore dimineaţa — Parii, 18 Ionii. «Ounera ilepataţilor,. — Minlitrul afacerilor •trăinc, Duoele Decase*, proteiLă crntr» curinte-lor pronunţie Sâmbătă seară 1d Cameră de către d. Gambetta, care a eresul că trebue ni a-Uţare pe Italia anopra intenţiunilor guvernului francat. Ducele Decacea declară, că acea*uera inutil, fiind că relaţitinile celor două guverne ai remaa cordiale ţi ioereiătoare, fi toate palidele din Franca rceae ai nce rame o le pucea-i. — Schimbare cabinetului n a făcat eicluniramente in privinţa Interiorului. Guvernul primeşte de asemenea din Petenburjj, Berlin, Madrid şi VienA asigurările cele mni pacifice. Paria, 18 Iunie. «Camera deputaţilor, — După discursul d-lu! M. Paria, ministrul lucrăritor publice fi al d-lul Jale* Fenrr din stânga, urmarea diBcuţiunila relua* pe mâne- In biuroarile Senatul al, minoritatea care a votat contra dizolvării a fost 128. Parii, 38 lume. Omisiunea di soluţia ai l aleasă de biurourilc Senatului este compună din jose membri din dreapta fi trei din stunga.— Majoritatea în favoarea di-soluţiunil »e pare deci a fi certă. — Se aşteaptă încă votul pe roercurl. Berlin, 18 Iunie. «Monitorul Imperiala!, publică un decretţimpe-rial. contrasemnai de d. de Bizmark, relativ la cf'ntracLtrea unul împrumut al Imperiului pentru iuma de 77,7&0,l)00 maree. ConsUntinopol, 18 Iunie. Camera a redus cu 300,000 lire turceşti bud-tul diverselor ministere. Se crede că ea va vota definitiv mâne un Împrumut forţat. Conitantlnopole, 18 Iunie. Trupele egiptene iau dîrigeat spre Vama. Sultanul a primit iert in audienţă partiealarfi asian-paşA care trebue «4 plece In curând * iua comanda trupelor egiptene. Dervif-paţa a plecat astăzi spre Bitum. Cambra se va închide Mercurl. O depeşă a Iul Mukbtar-paşa eu data de Sâmbătă, semnalează o ineaerure între Rufl TarCţ împrejurul Skerhalul. După această depefâ, Rufil ar fi suferit pierderi mari. BOCUBESCI 'ţ IUHIE D1CTATTBA l A. F.OSETI Un nuor a venit să Intuneee bo-rizootul senin al omnipotenţei radicalismului! Acest nuor este hârtia-monfdă. Senatnl a votat’o după o lungă şi laborioasă discuţiune. dis-cuţiune tu care opu9iţiuuta sa distins prin o critică severă, prin o logică strânsă şi puternică, eară pri- mul ministru 1. Brătianu prin discursuri deşarte, fără temelii, fără logică şi fără sciinţă. In asemenea condiţiunl s’a votat aciuată lege nefastă; dar cu toată majoritatea de care guvernul s'a asigurat In Senat, ea nil putut eşi neatinsă, nesgu-duită din mftna Senatului. Forţa opi-niunel publice, blamul universal care a Întovărăşit Intrarea el tu Senat, aCi fost astă dată mal tari de cftt presiunea dictatorială a puternicilor zilei: legea s'a amendat, cursul for-|Ut s'a menţinut, s'a suprimat Insă retroactivitatea In privinţa angajamentelor anterioare şi a plăţilor datorite de către Stat din trecut. Dacă oposiţiunea nu a putut reuşi a scuti pe Ţară de această calamitate, ea a reuşit cel puţin a proba prin amendarea legii In acest sens, că această măsură este pern:cioasă, că Introducerea hărtiel monedă ameninţă de ruină toate interesele. Dacă hărtia monedă este o Înlesnire inofensivă, atunci cum vine majoritatea Senatului şi se desminte de o-datâ, refuzăndu-I puterea retroactivi? Dacă en poate Înlocui cu succes moneda de metal, dacă ea poate servi de plată fără paguba niiuărul, cum de se pun de odată la adăpost acel cu drepturi dobăndite pănă acum contra Statului? Ori acest mijloc de plată este bun, lnlosnicios, ori el este rău. păgubitor; dacă el este bun, pentru ce se scutesc de acest bine, drepturile dobăndite şi contractările ln-cheate pănă astăzi? Sau nu e logic ceea ce sa făcut, saO guvernul nu a fost franc, nu a fost leal In argumentarea sa, susţinănd că expedientul hărtiel monudâ, este un mijloc inofensiv, un expedient nimerit. Dar pentru domnii l’osetti-Rrâtinnu, toate mijloacele sunt bune spre a-şl ajunge scopul; acest scop Îl urmăreau de la 1S66 ; după unspre-ceze ani, de adăstare el se adă Îndeplinit: Ţara va suferi In fine şi acest flagel care se numeşte hârtie monedă. Şi pentru ce acest flagel ? Pentru cu domnul Brătianu să pontă scăpa Ţara. căci acesta este motivul invu cat de primul ministru In discuţiu- nea camerilor. Dar din ce pericol are să scape ţara ? Aceasta nu o zis'o. Voeşte a o scăpa de invaziu-nea otomană? — Graţie Împrejurărilor, suntem deplin garantaţi In contra acestei priinpjdiă. — Voeşte a o scăpa de pericole necunoscute ce s'ar putea naşte In sfenul viitoarei Conferinţe pentru pace ? Nu înţelegem cum hărtia monedă, Introdusă In afacerile României, este menită a avea o influenţă favorabilă ţărel noastre asupra areopagului european. — Voeşte a o scăpa de mişcări revoluţionare şi demagogice, care aO fost şi sunt tot-d’a-una, cel mal mare pericol pentru ori ce ţară? — Aici mare ne ar fi mirarea ! — Dar poate voeşte ilustrul Prim-Mi-nistru, să scape ţara sa de bancrută? Este ştiut şi probat insă. că mijlocul cel mal nemerit de a precipita falimentul unei ţâri, sunt asignatele; aceasta se poate chiema a sugruma un om spre a l scăpa viaţa. Când d-nil Rosetti-Brâtianu s’ati .aşezat la putere, contractarea unul împrumut era posibilă: împrumutul li se oferise, se zice, cu 8 la sută procente şi o emisiune apropiată de cursul cu care s'a emis Împrumutul domenial. Iasă d. Brâ-tianu a respins cu mândrie orl-ce propuneri de asemenea natură ; d-sa nu voia să mal împovăreze budgetul şi contribuabilii cu o nouă sarcină de anuităţi; d-sa avea in portofoliul seu încă din anul 1866, o adevărată Comoară ; hârtia-monedi ! un isvor nesecat de bani, al cărui procent nu putea fi altul de cât costul hârtiei şi al tiparului. Tocmai când tesaurul public s’a sleit de tot, când discreditul a ajuns la culme, atuncea a sosit In fine momentul, atât de mult aşteptat şi dorit, pentru executarea acestei idei favorite din timpurile nefaste ale revoluţiunei. Nebunia complectă şi Îngrozitoare. Spre a scuti contribuabilii de o anuitate mal mult, de sporirea unul imposit mai mult, lucruri mărginite şi fixe, li se impune necunoscutul, şi In mod indirect, un imposit care II va costa poate zecimi de ori mal mult de cât sarcina Împrumutului celui mal oneros ! Un nuor, zis'am la Început, a venit să Întunece horizontul senin al omnipotenţei radicalismului. Acest nuor va fi prima emisiune de 30 milioane de asignate; 30 milioane, a-dicâ o picătură de apă pentru regimul radical! Toate interesele sim-ţindu-se lovite de odată proprietarii, comercianţii, industriaşii, Impiegaţii, toate clasele de contribuabili, vor cugeta, vor calcula şi se vor întreba dacă dictatura Rosetto-Brâtianu, merită a fi susţinută prin sacrificiul a tutulor intereselor vitale ale ln-tregel societăţi. De nu vor Inţelege’o şi astă dată, atunci trebue să zicem că, o ţară, ca şi orl-ce individ, este liberă de a se sinucide. DIN AFARA. Ziarul .Times" revenind asupra rcspunsului Principelui Gorciacofl', zice că guvernul englezesc e desa-măgit de densul. Causa acestei de-samâgirl după .Times* ar fi lipsa de precisiune, cu care cancelarul Rusiei vorbeşte despre eventualitatea ocupării Constatinopoluluf. Cabinetul eugiezesc nu se lndoe-şte, că Rusia nu are intenţiunea de a lua Constantinopolul In posesiune, de oare-ce aceasta nu ar atârna de la bunul plac al unei singure puteri. Tocmai pentru aceea întrebarea esenţială ar fi, dacă Rusia ar fi hotărâtă a ocupa cu această ocu-siune Constantinopolul. Asupra acestei Întrebări respunsul principelui Gorciakotf nu se pronunţă. De use-menea prea puţin precis e respunsul relativ la Dardanele. Ast-fel .Times* ne asigură că se vor urma oareşl-carl negociărl relativ la aceate doă puncte. După ştirile ziarelor din Pesta şi Viena, deputaţiunea regnicolară maghiară însărcinată cu cestiunea quo-tel (datoria publică), neputftndu-se inţelege cu depntaţiunea cislaitană, a hotărât a’şl sista lucrările, pro-puiml că hotărârea quotel se atârne de la Împăratul. Mana uftam OCOLUL PAMENTULUI la BO XDE ZIIL.'E xxm. (urmare) Se înt«mpIS cu, chiar în zia» de 2;j No-emvre, VâaturS-Lnme fiS ftibS o ruare bucurie. VS aduceţi araint*\ că încSpâţănu-tnl nu Bchimbase din Londra ora îa minunata ’i oroligiQ părintesc, ţinând ca falşe to*te orologiile ţarilor ce Btrîbătea. Aşa dar, în acea ri, ca toate cS nici nu înaintase nici nb schimbase seni. Orologiul era în acord ca cronometrai vapOralnl. Căt fu de triumfi tor Vântură-Lome, ceasta bo poate lesne înţelege. Ar fi voit âîî scie numai ce ar’fi potnt să obiecteze Fix. dacă ar fl fost faţă. ,lncelStornl acela care ’ml îndruga o mulţime de mofturi cn meridianele, soareîe lona! tot repeta Vântnră-Lume. — Hei! oamenii aceştia, dacă a’ar lna rine-va după «f, ce /ut mal alege de Orologii! Krato efl (norbdtoţat c£ intr'o zi eaft alta, «oarele se va hotăi* a se «ni cu wroldgiul m«0!..., VlntoHMiUme mi sein aceasta că : dacă ruadranul oroîegîoluî eW ar fi fost (mi părţit in doă-zecl şi patru ore ca orologiile italîane, n’ar fi avut nici an motiv de triumf, căcî acul instrumentul ni 8?iît când ar fost noă ore dimineaţa Ia cronometrai vaporului, la al lui ar fi arătat noă ore BCiira, adică a doa zeci ai una ora de la unu din noapte, difereuţii egală diutre ora Londrei şi acele o sută opt zeci meridiane. Chiar cănd Fix ar fi fost iu stare sa e-spliee acest efect cu totol fiaic, de sigur că V&QtQrî.LQine n’ar fi putnt să ’l înţeleagă. Iu orl-ce cus, dacă imposibilul s’ar fi întâmplat, ca agentul poliţienesc să se fi ivit în acel moment, eete probabil că \ eu tură-Lume, cu dreptul supărat, ar fi avut să descarce qd Bubiect cu totul etrăiu d’o asemenea materie. Lude insă, «ra Fix îa acel moment?... Fix afl* chiar pe vaporul «General Grant., In adever, ajungând la Yokohama, agentul, lăsând pe d. Fogg, căci sein unde are să’l ren fie, alergase la emisului euglen. Aci găsise, in sfârşit, mandatai, care alergând după el de la Bombai, îmbătrânise putru zeci zile,-mandat care i se e-epediuHe de la Hong-Koug chiar priu vaporul «Carnaţie.» înţelegeţi 8UpRrrtrea a-ţţtntutal? M mdatnl ît era aenm netrebu-incios ! |). Fogg nn se ma? pe pTiu-,Au- tul euglesesc! Ca să ’l poată aresta, ii trebuia acum nn act de ©«trădare ! •Fie! —îşi zise Fix, după ce’l trecu întâiul moment de turbare,—nu'iui iu*I ser-veace aicea mandatul, dar îmi va servi iu Euglitera ! Farul îmi pare dispus s8 se întoarcă îar acolo, crezând c a desorieutat poliţia. Bine, îl voitt urma până acolo. Cât despre bani, dea Dumue/.eă să maî reuiânu! Dar cu călători», prime, procese, ameude, elefanţi şi cbeltuell de tot felul, omul acesta a cheltuit până acnm cinoî mii livre. Totuşi Banca e bogată !» Hotărârea ii era luată, se îmbarcă îndată pe «General Graut.* Era pe vapor, când de Fogg şi uiistres Audă sosiră. Care li fu mirarea îus', uecunosceud pe Vântură- Lume deghisat iu acrobat! Se aseuuse îndată iu cabiua sa, casă înlăture oespli-caţie care ar fi putut compromite tot planul,—şi graţie pasagerilor numeroşi, spera să nu fiezărit dB inamicul seO, c&ud chiar în uceu zi se văzu faţă în faţă cu el pe coverta vaporulnl V An tura-Lume sări îndată şi’l apncă de gât, fără bh ’i dea alte lămuriri, şi, peti-tra marea satisfacţie a unor umericaul cari pariază imediat peutru el, tras© bietului ■gent poliţienesc o sfântă Je bătae, care demonstră înalta superioritate a bocşei francuse annprK bocşei englese. După ce teriniuă, Veutură-Lume se simţi liniştit şi uşurat. Fix se Bculă, destul de jerpelit, şi, uitându-t>e drept la adversarul 8?îl, îi zise cq sânge rece: «AI terminat? — De o camdată, da. — Atunci vino să vorbim. — Ce Bă... — In iutereBul stupâuulul Ud. Vcutură-Lume, subjugat de acel sânge rege, urmă pe agentul poliţienesc, şi amândoi se aşezară pe coverta vaporului. «M’hI bătut, — zise Fix. — Bine. La a-ce.iata iuuaşteptam. Acum, ascultă-mă. Până aci «m foBt adversarul d-luî Fogg. De a-CUin ’nainte însă îl devin aliat. — In fine, — strigă Vâutură-Lunie, — te-uî convine că e un om one«t ? —- Nu,—respnnse Fix,—îl cred un şarlatan... Stal! Nu te mişca şi lasă-mS să vorbeţ3. Cât a fost pe pamSntul eugleseae, aveam interesul d a iu târzia pe Fileus Fogg, nşteptAud mandatai de arestare. Atu făcut total pentru acest scop. Ed am asmuţit contră ’i pe preoţii de la Bombai, te-am îmbătat la Hong-Koug, te am despărţit de dânsul şi, ia cele dia urtnă, ’l-ara făcut să scape plecarea vaporului de la Yolrohatna. .Daily Telegraph* comunică din Batum de la 11 lnnie următoarele: Se aude un puternic foc de artilerie despre Livana. Mehmet Paşa a inapecţionat posiţiunile d« la Sour-hirim. apoi a plecat la Suchum-Ka-leh. E mare lipsă de medici. Turcii afl trimis 800 bolnavi la Trapezunt. In lipsa .Crucel roşii* per o mulţime de oameni. După toate raporturile ce sosesc de pe tâmpul de resbel din Asia, e probabil, că Mukhtar-Paşa, Înainte de a fi înlocuit prin vre-un alt Paşa, e hotărftt a face o Încercare spre a spăla ruşinea, ce a pâţit'o până acum. Se asigură Insă In corespondenţele din Asia, că starea armatei turceşti din Asia e atât dt rea, in cât cea din urmă încercare a lai Muk-htar Paşa are să fie mal rea decât cele de pâuâ acum. In tot caşul până la o luptă decisivă nu va mal trece multă vreme. Ziarele din Paris comunică ştirea ca membrH,consiliuluI municipal din Paris a hotărât a da un banchet In onoarea preşedintelui Bonnet Duver-dier. Se asigură Insă că guvernul a interzis acest banchet. Consiliile municipale ale mai multor oraşe din Ungaria Intre care acela al capitalei Buda-Pesta şi acela al Aradului afi trimis Camerei o adresă In care se relevă necesitatea de a se menţinea integritatea imperiului otoman şi de a se Îmbunătăţi soarta creştinilor din Orient. După o depeşe a ziarului .Post* Poartă, In o notă adresată către reprezentanţii s6t din străinătate, a declarat, că primind semiluna ca in-signie pentrn ambulanţele turceşti, va da toată protecţiunea «Crucel roşii* şl că a dat tutulor comandanţilor ordine In acest Înţeles. In adevăr .semiluna* nu e3te de cât secţia orientală a Bocietâşil .Crucea Roşie.* Tot ziarul .Post* comunică deta-iurl relative la cele trei trenuri de ambulanţe ale .Crucel roşii* din Germania, destinate pentru serviciul de VenturS-Lnnie «scnlti, struagendo 'şl pumnii. •Acum,—urmă Fii,--d. Fogg p»r« ei 8u intoarcein Euglitera ? Fie, îl voiţi uru-ft p&uK acolo. De acum iuaiule iubS, voin area tot atâta grijS ca să'I inlStur obstacolele călătoriei, cum am avut până acum peutru a i Ie grămădi iu cale. Vezi, 'ml am schimbat jocul, fi '1 “utschimbat pentrn că aşa 'ml cere interesul. Adaog că interesul d-le e acelaşi, căci numai iu En-glitera vei sci dacă eşti tu serviciul uuul criminal sad al unul om oneBt!. Veutură-Luiue ascultase cu multă luare arniute |>e Fix fi se couviuse că vorbia cu bună crediuţă. ‘Scutern aiului 't —întrebă Fix. — Amici, uu,—respuuse Vânturî-Lume. Aliaţi, da, reaervâudu'ml dreptul d'a pândi, fi la cea uiaî luică apareută de trădare, '(I sucesc gâtul. — Lucru iuţeles,, respuuse liniştit a-geutal poliţieues- l’esle un-spre-zece zile, adică 8 Dec emvre, ‘Geueralul-Graut intră iu tâuul Porto-Daur fi ajuugea Ie Sau Francisco. D. Fogg nu câştigase nici nu perduse pâuă aoi o zi măcar. (Va urma.) TI M P OL 1 ampanie tn România. Spesele de Întreţinere ale acestor trenuri vor fl acoperite de către ,Crucea roşie* ruseasca. SOIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR STREINE Londra 15 Iunie. In şedinţa de astăzi a Camerei comunelor sir Northcote, răspnnzend la interpe-laţiunea Ini Oonrlev, zice, că Roşia In răspunsul eî declară, că no va bloca canalul de Suez, şi că în ilo obşte nn va împedeca uavigaţiunea printr'Snsul. St Petei>»Qrf. 15 Iunie (ofiioiali). Şeful statului major al armatei din Cnu-cns comunică următoarele: De la 7 Iunie aii avut loc mai multe recunoaşteri la Kars. Nn am perdnt de cât 15 răniţi. Mokhtar Paşa a primit din Trapezuut ajutor de 15 batalioane. Generalul Tergukas-solf a primit decleraţinneo de snpnnere a Corzilor din Charnnr şi Meş-Kerz şi a ocupat oraşul Sejdakan. Berlin, M Iunie Al şaselea colegiu din Berlin a ales pe socialistei Hssenclever cn 12.752 voturi in Reichstag contra Ini Locwe care a avnt 11,652 votnrl. Londra, 15 Iunie .Oficiul Reuter* anunţă că guvernulen-gles a declarat, că toţi acel ofiţeri englezi care ar intra în armata vr’nnel pnterl oe este în resbel cn vr'o altă putere nmioă Englitereî, vor fi siliţi a părăsi sai ar-mstu streină, sad pe aoeea englezească. Londra. 15 Innie. .Oficiul Reuter* anunţă din Erzernm,c8 Mnlrhtar-paşa ocnpă o posiţinne bnnă iu depărtare de doă mile delaZewin. Aripa dreaptă este pe şesul districtului Alaşkerz faţă cu aripa et&ngă a Ruşilor. Se crede că cât mai curând va Bvea loc o bătălie. Berlin, 15 IuDÎe. După ziarul ,Poet‘ guvernul Germaniei s’a puB in înţelegere cu puterile europene relativ la protegiarea creştinilor din Palestina. I’arlo, 15 Iunie. .Mămorial diplomatiqne* zice că gu-rernal Mare! Britanii a declarat cobine-tnlnl grecesc, că nn va snferi nici o declarare de resbel d'n partea Greciei, nici vre-o reecoală în Teealia sai Epir ooutra Turcilor. Londra, 18 Iunie. ,Morning-Post« anunţă, că escadra germană de pe malurile turceşti a primit ordinul de a pleca la Svria, fiind temere, că se vor isca tnrburărl in acele părţi. O depeşă adresată către .Times* anunţă oă muntenegrenii, uereuşind a impedica intrarea unul mare număr de trupe turceşti din partea aposană a Turciei, vor face o in cercare spre a hotări pe sărbl să înceapă din noă ostilităţile contra Turciei. Hassan Paşa a sosit la Snlina cn escadra ce fusese la malurile asiatice. Constantlnepol, 17 Iunie. Mnkhtar-Paşa annnţă că în nrma anei lapte ce a avut loc vineri la Monasolman, roşii a îl fost impedicaţl în înaintarea lor. Artileria dio Kars supără mult pe ruşi io constrncţiunea lucrărilar lor agresive. Cettlngr, 17 Iunie. Dnpă o luptă foarte înverşunată lângă VasoievicI între Muntenegreni şi 15,000 fnrcî comandaţi de către Mehmet Aii Paşa, turcii aă fost bătuţi. Patru atacuri puternice ale turcilor asupra drumului de la Spnţ la Daaielogovod aii fost respinse. Turcii, urmăriţi fiind de către Muntenegreni, s’aB retras în fuga mare spre Spnţ, lăsând in nrma lor 2,000 morţi. Perderile muntenegrenilor nu sunt decât de 11 moiţl şi răniţi. Şedinţa de Luni 6 Innii. Şedinţa se deschide la orele 3 p. m. sub prejedinţa d-lul Stolojan, fiind presanţi 71 d-nl deputaţi. Se indeplinsBC formalităţile ordinare. D. ministru Cultelor depune la binrotl proiectul de lege relativ la emiterea de bilete ipotecare, proiect amendat de Senat, pentru care cere urgenţa. Se trămite la secţinnl. Intre comnoicâri se citesce demisiunea d-lni C. A. Rosetti din postul de preşedinte al Camerei, sub cuvântul că nu mal e in comnnitate de idei cu majoritatea Camerei. Voci. Nn se primeşte! Alte voci. Cer cuvântul! D. C. A. Rosetti. Sunt trei ore, nu vă perdeţl preţiosul timp discutând această eestinne, căci dacă mi-am dat demlsiunea, am făcut-o dnpă o mntnră judecată şi'ml dai demisia ca deputat dacă scopul vă este acesta, căci nu mal e cu putinţă să mal primesc această frumoasă dar grea sarcină. D. Prunou face o simplă reflecţiuna, că dacă D. C. A. Rosetti s’ar inspirn tot-d’a-nna de la majoritatea ţărel, atunci comunitatea de idei n'ar înceta nici o dată intre d-sa şi majoritatea Adnnărel. D. Diniaucea zice, că motirnl invocat de d. Rosetti nu poate avea loc. CestiuDea este gravă şi trebue discutata. Motivul însemnează atâta, că Adnnarea nu mal e liberală, ceea ce nimeni uu va admite. Apoi demisiunea unul preşedinte al Camerei poate trage dnpă sine mari zguduiri in statul constituţional, disolvnren Cums-rel. sai căderea ministerului şi aceasta n'o putem dori astăz.1. Deci d. preşedinte să'şl retragă demisiunea sai Camera să i-o respingă în unanimitute. D. C. A. Rosetti declară încă o dată că nici o pntere umană nn'l poate face să'şl retmgă demisia ci mal cnrâud va re-nnnţa şi la mandatul de depntnt Voci. O vom respiDge! D. C. A. Rosetti. Puteţi respiDge, dar nn mă puteţi forţa cn dorobanţii, de şi s’a declarat starea de asedii! Se închide discuţin şi demisia pc-să la vot se respinge. D. P. Qrădişte&nn, regretă că d. ministru de interne nn i-a răspuns tu terme-nnl regulamentar la interpelarea relativă la abusurile din Olt. Apoi annnţă altă interpelare in privinţa relei calităţi a pânei soldaţilor. D. ministru cultelor, răspunde, că a fost uutorisat deju să declare d-lul Grădişteann că s'ai ordonat severe cercetări in judeţul Olt, şi d. prim ministru va veni îu-insuşl mâne să dea toate detaliurile ne-oesare. D. P. GrădişL.nu , întreabă dacă bin-roul a înaintat actul de aousure a ex miniştrilor, Iu Cartea de Casaţie. D. vice-preşedinte, răspunde că raportul comitetului nu s’n primit iacă. D. P. Ghica 'şl esprimă iarăşi părerea de răi, oă d. ministru de ÎDterne nu se conformează regalilor parlamentare şi nu vine să răspnndă la interpelarea d-eale. D. ministru cultelor speră oă mâne d. ministru de interne ra satisface şi pe d. P. Qhice, care mal cn seamă in circumstanţele actuale n'ur trebui să se mire, că cine-va nu poate fi pretutindeni in aca-la’şl timp. Discnţiunea se închide şi şedinţa se suspendă, pentru ca Adunarea să se ocupe în secţiuni cu Hârtin-Monedă. La redeschidere, se procede de noi la votarea proectolnl relativ la transacţinnea cu Franchetti şi votnl iarăşi este nnl; n-poî se votează cedarea nnnî loc al biseri-cel St. Spiridon vechii din capitală, societăţii de gimnastică. Dnpă cererea d-lnl ministru Căitelor se ia în desbstere proectnl relativ la nn credit de 60,000 lei pentrncheltnelile servi-cinlol manţinerii ordinel publice, proiect care se votează fără diacoţiune. Apoi se ia în desbatere proectul de lege, care acordă familiei reposatnluî profesor I. C. Maxim o pensiune de 100 leii slană. D. N. Fleva, propune nn amendament ca pensiunea să fie nnmal de 250 lei, căci Statul astăzi nn e in stare a da mal mult. D. Protop. Pache. Aici faci iconomil iar 60,000 lei votcşl pentrn poliţie! D. N. Fleva. E-ietinţa ţărel este în joo astăzi şi poliţia trebne Bă aibă mijloace a înlătura pericolele ce ne prepnră spionii şi vagabonzii ce fnrnică prin ţară. Ponftudn-se In vot amendamentul, votnl ee declară fără resnltat. Adunarea ia în desbatere proectnl de lege relativ la transacţia cn Socek pentrn nn nnmăr de carte geografice, cari să se diRtribne la sconlele primare. Se votează fără disenţinne. Şedinţa se ridică la orele 5 şi jumătate seara. CORESPONDENŢA PARTICULARA a TIMPULUI Iaşi, 8 Iunie. Raportai prin care guvernul a cerut şi motivat darea marelui cordon al .Stelei ltomdniel* prinţului Dinii-trie Ghica, ne-a Întristat şi ne-a făcut sA rldem tot-d’o-datâ. Ne-a Întristat, văzând cu ce lipsft de cruţare şi chiar de politeţa, radicalii judeca pe adversarii 'or politici şi ne-a facnt sa rldem vâzând cu ce meşteşugire cnutA sA restrlngA meritele prinţului Ghica la chipul de a administra bine nisce spitalurl. Apoi, daca împrejurarea ca cine-va administrenzA spitale şi InfiinţeazA instituţiunl de bine-facerl, constitue Îndestule merite pentru a dobAndi marele cordon al decoraţiunel naţionale, pentru ce guvernul radical nu l'ail propus şi domnilor dr. Fâtu şi Sandu Dudescu care sunt administratorii spitalelor Sf. Spiridon din Moldova! Aţi auzit vr’o datâ de d. Sandu Dudescu! De sigur cA tot aşa de puţin ca şi noi pftnA ce a a-pArut In .Monitor* numirea sa de epitrop al casei Sf. Spiridon. Dar ce face aceasta! El administrează spitale tot aşa de bogate ca şi acelea de sub prinţul Dini. Ghica şi, dupA raportul guvernului radical, ar fi avut drept tot aşa de bine la marele Cordon al Ordinului. DacA însă Înfiinţarea de ambulanţe da acest drept, pentru ce el nu s’a acordat la preşedintele tutu-lor societăţilor ee s’aft constituit In ţara, tocmai pentru acest scop! Ceea ce InsA ne-a pus mal mult In mirare este, cum de nu s’a dat întâiul mare Cordon capului parti del radicale, dictatorului C. A. Ro-setti! DacA cine-va avea drept la a ceasta onoare, apoi de sigur cA acela era d. C. A. Rosetti, cAd meritele sale sunt mal mari de c&t ale tutulor bârbaţilor noştri politici. Aceştia s’aQ ocupat numai de binele ţârei, el insă s’a ocupat de binele .tutulor ţârilor.* Pe cAnd cel din-tâiil aii fAcut politicA naţionala, el a fAcut politica .internaţionala.* In legAturA cu toate comitetele revoluţionare din alte ţâri, el face parte şi din societăţile panlatiniste din Occident şi din cea slavA din BucurescI; el a lucrat la darlmarea ImperAţnior şi regatelor şi la Inte meiarea ropublicel universale, prin urmare la cel mal mare bine al ln-tregel omeniri şi tocmai el sâ nu aibă Marele Cordon! 0 nedreptate! Dar râul nu este ireparabil. Cordonul i-se poate da d'acum Înainte, şi, drept râsplâtâ pentrn uitarea sa momentana, sar mal putea da ordinul cu un grad rnaljos fiilor sâl Mircea şi Vintilâ, cari lucreazA mal departe pe calea trasă de părintele lor, insă numai atunci când vor fi râsturnat pe d. «Nicotera* de la Roma şi vor fi prăpădit de tot pe bietul .Jules S.mon* de la Paris, cari, după cum au zis In faimoasa lor scrisoare, ah greşala de a nu mal face revoluţii cănd ajung la guvern, nenorociţii! In vreme ce administrenzA aşa de bine radicalii noştrii, conservatori; isgoniţl din ori ce funcţie a Statului şi prigoniţi pAnâ In i-.ele mal mici interese private, nu uita cA sunt fiii drepţi al patriei şi ’şi fac datoria In consecinţa. Cn grâ-madn el intrâ ca volontarl în oştire, parte pArAsindu’şl interes*-le, parte sacrificAndu'şI studiele. Chiar bâr-biţil maturi 'şl lasA soţiei» şi copil şi se grAbesc să menrgA la cArapul de onoare. D-nil Rosnovanu, G. Lăţeam, G. Paladi etc., tot conservatori hotarlţl, intra In oştirea regulată. parte din noO, parte cerând a fi strârnutnţl de In miliţiele unde sunt concentraţi. Am cercetat cu multă răbdare numele voluntarilor şi n’am găsit printre el nici un liberal, dnr nici măcar unul de zare. Chiar prin miliţii, toţi sunt conservatori in Moldova. Unde sunt liberalii, ne Întrebăm cu Îngrijire; pe-rit'atl cu toţii şi tocmai acum, cănd e vorba de apârarea ţârei! Pe cAnd fiii de conservatori lasă bAncile universităţilor străine şi intră In oştire, unde sunteţi voi, Mircea şi Vintilă Rosetti! Acum e momentul să vâ arătaţi patriotismul, cum fac camarazii voştril de studii! Cu arma In rnAnă la hotare se apârA ţara, nu cu articole revoluţionare scrise ln ,Les droits de 1 hoinme*... Dar aşa e radicalismul ; el are nesfârşit ln gură drepturile omului, dar despre datoriele omului el nu scie nimic. Pe cănd conservatorii be duc să'şl plătească datoria către ţară cu sângele lor, radicalii stail liniştiţi In funcţiele Statului, şi ale comunei. Acel dintre el, ce n'att Încăput In funcţii, scria articole patriotice prin jurnale. Ce nevoie nă el sa se lupte cu păgânii ca să dovedească cA-şl iubesc ţara! El scrifl ln jurnalele lor că aă monopolul patriotismului, şi aceasta le este de ajuns. A lua arma şi a se bate cu Turcii, nu le convine, dar ia să fie alegeri, să’l vezi de pe tribună cu ce cnrngifi apârA drepturile poporului asuprit de tirani. B B RAPORT AlUPttA. Froecmlul pentru emisiune de scrisuri de Stat lu suma de 30,iKXt,ou. Domnitor Sortat rt, C.risa economică care bântue ţara de mal nnlţl ani, dificultăţile ce tesanrnl a încercat in încasările şi perceperile sale din canaa sdrnncinării creditolnl public fi a echilibrului nostru financiar, precum fi a-dansul de cheltuell, atât de indispensabile pe cât fi de neprevăzute, justifică preocm pa ren noastră tntulor fi legitimează cererea guvernului, ca, prin acordarea nnnî credit de 30 milioane lei, să i ee dea mijloace de a face faţă la trebuinţele esietinte fi de a bs înlesni operaţiunile de tesaur. In faţa unor chestiuni financiare de o ordine superioară, cari ai nn efect, nn nun,al indirect, dar direct fi imediat, asupra stărei noastre economice fi politice, nn trebue să fim absorbiţi nici de spiritul de partidă, nici de consideraţinni de persoane; ci, toţi uniţi, să căutăm a da cea mal bană eolnţiune posibila unor in terese atât de grave fi de mnltiple. Daca timpii ar fi normali, dacă nn ar asista lipsa de credit, care eBte efectul a-nomaliel timpului, negreşit cu mijlocul cel mai simplu fi mal natural de a realisa creditul de 30 milioane, ar fi de a acorda guvernului dreptul de a se împrumuta cu această sumă. Insă este cunoscut că un imprnmut, a-stîlzl este imposibil, chiar de l’am admite în coDdiţinnile cele mai apăsătoare. Cn toate acestea, necesităţile timpnlnî continuă a fi tot atât de reale fi de urgente; ele cresc chiar prin nepntiDţa de a le satisface. Creditorii Statului suferă prin întârzierea plăţii creanţelor lor, şi, cn cât Statul va întârzia a’fî esecuta angajamentele eale, pe atât creditai săi va slăbi, va dispare chiar. In finanţe mal mult de cât ori unde, presantul este viitornl; daca Statul nn plă-teace astăzi, cum va plăti mâne ? Daca nn seim a ne menţine creditnl in presant, cam o rh'1 avem in viitor? Adevărata! insă credit al nnnî Stat constă in a'fî respecta angajamentele sale; a face dar ca guvern nl să poată fi in stare a plăti nnd« este dator, este a’i menţine creditul in presant, este a’î asignra creditnl în viitor. A-I da mijloace ca, in limite stricte, să poată îndestula numeroasele trebuinţe e-sistente, este o consecnenţă logică a recu-noiscereî acestor trebmnţi de către noi toţi, este chisr a evita o niBÎ mare risipă, 0 mal mare cheltuială în viitor. Pe cât timp însă, golurile fi nevoile te-sanrulnî ennt positive, pe cât timp nn îm-prnmnt direct şi imediat no 8e poate contracta, ce altă resursă ne rămâne de cât aceea de a nsa de titluri fiuaDciare ? Insă, usnl unor asemenea titluri poate deveni uu mijloc, cu atât mBÎ periculos, că utilitatea lor momentană este foarte atrăgătoare. Un guvern prudent, oameni cari nu înţeleg a compromite fiitorul pentru nisce avantaje sai nşnrărl ale presen-tului. trebue să nsese cn multă modera-ţiune de acest mijloc, eă procedeze cn mult tact şi înţelepciune, fi să cânte ca puterea titlurilor fidneiarii să reenlte din creditul ce ele vor sci să“ inspire, iară nn din o declaraţiune arbitrară a legiuitorului. In principii dar, trebue să recunoascem, că, pentru creditul de 30 milioane, de care guvernai are neapărată nevoie, tiebne să 1 se acorde dreptal de a emite nisce titluri cn adevărat fiduciarii, cari să poată insă circula, să poată adică servi de un agent de Bchinib, cn care gnvernnl să poată plăti, să poată face toate transacţiunile sale. De ce natură trebue să fie aceste titluri? Ce condiţiunl eseuţiale trebue să unească ele spre a îndeplini scopul pentrn care ■nnt destinate? Iută cestianea ce a preocupat mal ales pe comitetul d-voasti. Dacă ne am propune ca, prin titlurile fiduciarii, să creăm o resursă directă fi fixă, spre a pune echilibrul intre venituri fi cheltuell, ar fi să luăm umbra drept realitate; şi de şi ponte am uşura presentul. ar 6 să compromitem viitorul, şi să dăm loc la nisce perderl fi perturbaţiunl economice din cari anevoie am mal putea eşi. Nu insă de o resursă directă fi fixată este vorba. Nici chiar de o reorganisare financiară, de un sistenj bndgetar financiar destinat a realisa nuol economii şi a crea noi resurse de venituri suntem noi chemaţi a ne ocupa astăzi. Nimic, negreşit, nn impedică pe guvern ca chiar în limitele cheltuelilor votate aBtăzI prin budget, aă realiseze şi alte economii posibili; nimic nn se opune ca, fiind posibil, el să propnnă Adunărilor ceva nonl resurse de venituri directe şi fixate comitatul recomandă chiar cn dinadinsul guvernului ca aă se preocupe de ambele aceete mijloace financiare, cari singure pot produce acel echilibru solid atât de dorit iu budgetul Starului nostru. Astăzi este vorba de a se afla numai un simpln espedient, care, pentrn nn timp &-nume determinat, să poată procura paterul eseontive mijloacele dea neutralisa, măcar iu parte, efectele crisel economice de care suferim, atât pentru a îndestula trebuinţele nrgeute asistente cât fi pentrn a face onoare angagiamentaior sale. Dacă iarăfl am crea niace titluri, cari, pentru a circula, le-am impune un ours forţat pentrn toţi; dacă nn le-am retrage din circnlaţinne prin rambursare, la o epocă fixă annme indicată; dacă nn am oferi posesorilor lor nn interes care să motiveze dorinţa de a le posede; şi dacă nn le-am garanta prin o valoare signră, realisabilă la nn timp hotărit şi in mod independinte: am espune asemenea titluri ta o dipreţiare din ce în ce crescândă ; am da creditnlal Statalul, in presant şi in viitor, o crudă lovire; am cansa o pertnrbaţinne inevitabile in transacţiunile particulare, fi o creB-cere esagerată în preţnl tutulor objectelor: am oferi, in fine, guvemulnl hârtia moneda, sai mal bine, nisce titluri cn o valoare factice fi ilusorie, destinate a se de-preţia fi a nn corespnnde de loc la bco-pul ce ne propunem. Ce dnr condiţiunl ar trebni aă unească nisce titlnrl fiduciarii spre a nn da loc la inconvenientele ce arătăm ? Din cele espnse in scurt, se pot vedea aceste condiţiunl. Aceste titluri ar trebui, repetăm, să aibă caracterul unul espedient proviaorii, unei înlesniri de tesaur pentru un timp mărginit ; cursul lor eă nu fie impas in tran-eacţinnile private, ci eă ee lase ca nnmal prin creditnl lor mercantil să se admită în aceste transacţinnl; nn interes, nn beneficii oare-care să se asigure acelora cari le vor peseda în momentul rescnmpărărel lor de către Stat; ace«t moment trebne să fie fix şi precisnt, aşa in cât să se scie în mod positiv, că, c*l mult până la cutare epocă, tont* aceste titluri se vor retrage din circnlaţinne, s hitnbândn-se a-tuncl valoarea lor fiduciară contra unei valori reale şi preci«ă; în fine o garanţie specială şi reală trebne să asigure pe posesorii acestor titluri că Bi să fie rambursaţi, de valoarea Dominată a titlnlnl loroa şi de beneficiile ce a produs această valoare, in mod sigur şi independinte chiar de voiuţa guvernului. Eată, în senrt, caracterele generale fi e-aenţiale cari e’ai creznt că er trebni să nneageă nişte titlnrl, cn adevărat fiduciarii, cn adevărat adică destinate fi inspira încredere, şi cari, până la nn pnnet oare care, să poată îndeplini serviciul monedei, fără insă a fi hârtie-monedă. Alte dispoei-ţinni, speciali şi secundarii, se pot prescrie spre a menţine, pe cât mai mult, valoarea acestor titluri în timpul circulaţiu-nel lor. Înţelegeţi dar, d-lor Senatori, că, conti-derândn-se chestiunea sob acest pnnet de vedere, comitetul delegaţilor d-voaetră nn a putut primi projectul, preaentat de guvern acestui onor. Senat. Majoritatea acestui comitet, compusă din principele Dimitrie Ghica, d. Al. Giani fi snb-semnatol, în unire şi in perfect acord cu d. ministru de finance, a lucrat fi are onoare a vă presinta in sensnl ideilor şi principielor espnse mal sus, alăturatul pro-ject de lege. D. Dimitrie Stnrdza nn • orexut a putea să se nnăscă cn prqjectQl majorităţei delegaţilor. D-neluI a menţinut fi a propus nn projeot, pe care Ta redactat şi 1 a formulat in parte, fi pr*n t*1® aoordă TIMPUL guvernului dreptul de a ie împrumuta prin creditai funciar rarei, ca nK dabIR ipoteci, nntrm de 30 milioane lei; noeet im-romat e'ar reali sa neapărat atonei cănd a'ar rcompta de cRtre particulari nii.ee obligaţiuni, Cari e’er orea aBnpra scrisurilor foueiare date de creditul fonciar, ţi depuse ca garanţii a obligaţiunilor Acest sistem s’a plrut majorităţii delegaţilor ci nn este practic, nici realisabil; cR ar fi prea costisitor pentru Stat; şi ci prin urmare nn p6te corespunde la scopul propus: de aceea na l'am pntutadopta. Al cincelen delegat d. Cămarăşescu, a formulat asemenea un project al d-sale. In sistemul fi cn projectnl ce majoritatea delegaţilor are onoare a vă propune, credem ci se inlituri mal toate inconvenientele ce In alte Statnri «8 adus alte valori fiduciare destinate a circula. Nu pretindem, d-lor senatori, a vă presanta nn ce perfect; perfecţiunea eaO binele absolut no poate eaista in casnl de faţă, mai ales in împrejurările, în condiţiunile de credit în care ne afl&m noi. Nu este fi un poate li vorba de cât de un bine relativ, ţi această calitate credem ci o possdR projectul nostru. Nomele ce am dat titlurilor fiduciarii ce propunem este acela de . Coitescu." Pentru ca un mandat să ajungă din strada Craiovel (Doamna Bălaşa) In strada Polonă (lângă Batiştea) a trebuit şapte-spre-zeoe zile, aşa că prevenitului nu’iremăne de cât doă zile in cari sft afle pentru care proces este ch âmat (fiind pânâ acum implicat in şapte procese de preBft), sâ şl caute apărâtori, sâ studiez» dosarul, sâ ’şi adune probele şi sâ se Inţeleagâ cu apărarea! Scit că nu lasă nimic de dorit justiţia sub domnia-ta, d-nule Căm-pinene f Suntem de părere Insă că sţt putea simplifica şi mal mult procedura, trămiţ&nd d’a drept la Văl ărescl pe ziariştii preveniţi, fără să'l mal treceţi prin formalităţile jude-căţel. Placa pentru imprimarea timbrelor s’a furat de mult şi ministerul nbia după doă luni, a lnsciinţat parchetul. El n’a luat nici o măsură pentru a schimba forma sah coloarea timbrelor, aşa că ţara este inundată de timbre falsificate, dar care nu se pot distruge. Statul prin aceasta suferă perderl mart. Cari din fraţii căusaşl vor fi făcut această ispravă strălucită? Teamă ne este că tot aşa vom păţi-o, şi mal boacănă, cu hărtia monedă a d-lui Brătianu ! rpfusă d'a merge la vot. Azf poate că patrioţii vor vota In locul alegătorilor ast fel, că ilustrul bărbat de stat al partidului roşiu, d. E. Carada p6te va eşi deputat c’o imensă majoritate. Cestia Crawley avănd să revie, presenţa d-lui Carada In Cameră este absolut necesară. Pe cănd un corp turcesc cobora de la Yidin pe calea care merge d'a lungul Dunftrpl şi ajunsese In dreptul satului nostru Ciupprcenii, colonel Cruţesru a ordonat bateriei să Incăpă focurile. Turcii atacaţi ast fel, ah început să fugă învălmăşiţi, căci mai t<5te obusele afl efl^ut In desimea soldaţilor turci. Focurile ndstre ad Încetat numai cănd trupele turcescl nu s'aă mal vă^ut. + O cumplită durere a isbit pe d. Ulisse de Marsillac. D-na Elisa de Marsillac, născută Bolland, a ln-c.ptat din viaţă ieri 6 Iunie In virată de două zeci şi patru anb Imor-măntarea va fi mâne, Mercurl, la a-meazf. Rugaţi-vfi pentru ea! LA LIBRĂRIA E. ORAEVE <3c C°" Podu Mofţoţoal No. 46. Au sOBit următoarele noutăţi: De la Marele cuartier general al M. S. Domnitorului s'a dat următorul ordin de zi către armată: .Majorul Murgescu. din corpul flotilei. luănd parte, In noaptea de 12 MaiQ, la espediţiunea întreprinsă de către locotenenţii Dubaşof şi Şesta-coff, din marina imperială rusă, In contra unul monitor iDamic pe care l-aQ scufundat, a dat probă In acea Btă Impregiurare de mult curagiâ şi sânge rece, şi a representat bine armata românâ. .Acest fapt se aduce la cunoştinţa armatei. .Presentul ordin se va citi la ape Iul de dimineaţâ la toate corpurile de trupă. ,Dat In BucurescI, la marele cuartier general, la 2 Iunie 1877.* Berthet E. Antonia..... Lei 1,50 > Le juge Assassin . . . • 1,50 > La Airectrice des Poster » 1,50 Billsnde E. Lee scrupulos de Christine........... > 4,40 Blaudy S. Le petit Roi . . . » 3,75 Bonrdet, Principes d’Education ponitiro.......... > 4,40 Câmp M. L’attentat fieachî.. . , » 4,40 Capeudu E. Le voeu de Haine.. > 2,50 Cassaynac G.. Le secret du che* valie de med rane...... » 3,70 Charolus L. Deux anneee aur Ia cot8 decoromandel....... > 4,45 Daudet E. Le Yean Malory. . . > 3,75 Delipit A. Le MyBtâre dn Bbb- Mendon......... . . . . 9 3,70 Fenillet 0., Un mariage dane le moode.......... 4,40 Fondrae de, Madeleine relevee 3 V»e........... 9 7,50 Fromentin E., Un Etă dane le •aloarn .......... > 4,40 Qoncourt E., La fi.le Eliea . . > 4,40 Haecksl E., Autropogeanie oii evalution humaine..... > 22,50 Yamea C. Daroinisme ou l’homme singe ........... > 3,75 Yauffret A., La Perle d’Orient. > 4,40 I. S. principele Serbiei, duminecă 5 ale curentei, a luat dejunul cu MM. LL. Domnitorul şi Doamna, la palatul din capitală. Besultatul alegerilor suplimentare*: Ialomiţa, senator C. Bozianu. Dorohoifl, senator Or. Warnav; Mehedinţi. senator C. Cărjefl ; Qorj. senator Eugenie Stătescu; Tutova, deputat, C. Bozianu; Cahul, senator Alexandru Exarhu. In capitală cu toate stăruinţele agenţilor guvernamentali, alegătorii 0 carte necesară. A eşit de sub tipar o carte pe care evenimentele zilei o fac neapărată ori căruia: VOCABULAR IN 4 LIMBI ROMiNESC, FRANŢUZESC, RUSESC SI TURCESC DInterprete militaire en Orient) din editura d-lor E. 6RAVE st C-»Ib (Piaţa Teatrului). Pentru a da o ideiă de coprinsul acestei cărţi, reproducem aci precuvântarea el: Cartea ce infftţi|&in pnbliealal este reproduoe-rea unei lucrări care a făcut cele mal mari *«r-▼iciurl in epoca resboiulul din 1855. Limba francesă *'a comervat ca trăsură d« unire intre o6c*riI rujl ji români căror utogiul acertel limbi le «te aşa de familiar. A trebuit d mlLâ parte aă ®e evite întrebuinţarea caracterelor ruie«c1 Ş» turceecî, ceea ce ar fi reclamat mal multe luni de «tulia amSrunto*, apoi d'a scuti pe acel câror aerată carte eite destinată, de studiul şi mal ostenitor al regulilor de pronunţare }i accentuare, obttacul âre-cum neinrinfţibil pentru fie-care din aceste limbi şi mal cu i4mă pentru cea turccacă. Aceste dificultăţi ad fost învinse, servindu-nr ca caracterele române pentru un sistem f6rte simplu de transcripţie, şi acoentul tonic este arătat intr'un mod aşa de facil in cât este imposibil d'a nu fi înţeles de acel căror se face o întrebare, arSrttiAmd fmTr'trn nod nâU>d p itUeiigibH ntvinlelt afa nun nml teri»*, Cirtea nu coprinde de oăt frase presintănd oăt ■ ’a putut mal puţine cuvinte, şi idei simple cari permit celui întrebat d a răspunde, nu printr on discurs adesea neinteligibil pentru întrebător, ci printr un do sdd mit ssWi »mrf ton, «naşlil orj-lor« cm wne/l m«hi mm ir. M.ll Cu RCmă m acostă privinţă lucrarea aodsta se orbe*ce de 6te dialogurile destinate a facilita raporturile dintre popdrele străine; frasele aoelor dialoguri fiind lungi, şi re»punaul neconcordând tot-d1a-uaa oq acela oare s ar putea da, călătorul începe o convorbire oare 1 este imposibil d'a o continua nepulănd să lnţel4gă răspunsul. Editorii. 1 TIMPUL COOBS DE EFECTE P0BL1CE SI DE DI7EESE Bwcatr&jet, 6 jbliif /&77. VUOARRA C«mU Tr *c 11 t««al Oblig. Ruralo . K>o/0 18«U 75 76 73 • » la tort' Impr. Oppeuhfim 8% 18uti 82 Oblii;. Domini «le 80/t 1871 75 76 75 » » ejitelatnrţi > CrMit fbuo Hor. T'id 711/. 73 72 f. , Credit fouo. UrhAn - --- --- Impr. Mun. Ca». 80% lflT5 66 Pensii (3o0) dobândă fr. 10 - ActiîCăileler.xom. 5% 1868 , priorităţi 6o/o 1868 D*cj« C-** de Anij?. Aot. (fr. 500) 8»/o leii --- 200 --- Bomoni» d« Asaig. Aot. (fr. 100) 8% 1873 --- *5 --- Mandate ...... --- --- --- Impr. Municipale fr. 30 --- --- Aot. financiare Române8% --- --- --- Căile ferate OlAomane --- --- •m Act. irr. tOO) S°/o --- --- --- K«nia Română...... --- --- ** CUPOANE Obli|{. Bux&Je p. 23 Aprilie --- 95 --- 9 Domeniale espiratc --- --- --- m Ponoiare rurale Iulie --- --- . Comunale .... --- --- l --- DL7I8E Paris.......3 lanl --- 9940 --- --- --- --- --- --- --- --- -* --- --- --- Londra ........ --- 2495 2455 Londra domicile..... _ --- Ama 1«jm....... mm --- Tiena........ Berlin IO £ile...... - 121'/. Lipaoa ......... Eaoompt........ --- w --- Lira Otoman...... Galben austr....... I Agio e. Argint...... --- --- --- l'l Kgl'L VJENEI l?^nnîe (st. n.) 1877. Metalioa.........61 Ns(ionale...... 80 Roita in anr .... 7iP L686........ 00 Acţiunile bănce! . . , . 782 --- Crfeditnrl ...... . 142 00 London ...... . --- Obligaţiuni rnrale ungare . . 7d 35 , tenjeşvar • --- t transilvane 72 --- Argint in tr4rfnri . . . ni 60 Dncatol...... . 5 98 Napolegnul..... 0 07 Marc 100 . «1 bă CURSUL DE B’KRÎilN 13 Iunie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 13 10 Obligaţiunile române 6 °/Q ... 52 l 23 Vlena, termen lung ..... — — Paris » scnrt.................. — ANUNCIU .OuIStorii la Braşov pot ufla la iuetitutnl U&ilor de aburi de acolo. în dosul gimuasiulul român, locuinţe carate şi bine mobilate, cn privirea spre grădină, precum şi grajduri de cal ţi şopron pentra trăsuri* on preţuri forte moderate. f Direcţiunea băilor de aburi din Uraţov. Institutul C Trot6nn Strada Scannele No. 0. Facem cunoscut totulor celor ce să iii-tererej* de, instrucţiune, tu esamanele generale ale elevilor din acest inslitnt se vor ţine de la : l • [«uit*. conform progrn- mnlui ad-boc publicat deja, era distribuirea premiilor se va face în dina de Io Iunie la oreld 12 dîn di. DOCTORUL I. FELIX s’a imitut IN STRADA CALONFIPESCU No. 3- Băile din Zaizon! Pliicutele bai de la Zaizon ae utlă mtr o vale Sugestii a munţilor, unde sublimitatea seriăsa a Oarpaţilor hh uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerul pur ş^ sănătos şi cu foutânile sale minerale, cari aă puţine rivale peste tot globul: Fdil- tâmi de in3n 5.45p 7.15a Adjud * 11.12 n 3.22 p --- Bărboşi 2.45n 6.25p 9 05a Tecuci > 12.30 n 5.10 p --- Tecuci ă 4.38n --- 11.40 a Bărboşi , 2.26 n 7.25 n 8.10a Adjud 5.58n --- 1 lOp Braila > 3.08n 8.10 n S.68 A Baeuu 7.33a 3.12 p Buzău , 5.27 a --- 12.10 p 1 Kdqiuu 9.05a --- 4.54p Mizil , 6.16 a --- 1.24]» Pâscanî 19.26, _ 6.58 n Ploescl » 7.12 a --- 2.45p Veresul 11.38a 9.57 îl Cli i ti la . 8.18a --- 4.15)1 i Suceava Sos, l‘2.03p --- 9.55 n Iiucurescl Sos. 8.30 a --- 4.30 p | Sucdva-Lţcam-Viena Tr. ac, Tren tle pers. Vienadjcani-Suceva Tr. ac. Tren de pers. j Suct5va»rtcani Plec. I2.49p 11.29 n Viena Plec. 8.08 a 10 53a 8.38 a Lember^ 9.55ii 3.40 n 2.50 ii Lemberg aos. a doua di 12.20 p 6.25 a 11.25n ! Viena sos. a douaiji » 5-03 p 5.03 p 7.18 p Sucfcvu-jţcani bes. 6.46 a 5.11 p --- BarboşI-Gala|i Tr. ac. Tren do pers. Galaţî-Barboşî Tr. ac. Tren de pers. | Bărboşi Plec. 2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi Plec. 1.201) 8.25 a 7.80 a Galaţi sos. 3.30n 7.00,11 8.001) Bărboşi Sos. 1.55 n 9 00a 8.05 a , Tecucl-Berlad - Tren. mixte Berlad-Tecuciu Tren. mixte Tecuci Plec. - 5.00 n 5.-85 p Bârlad Plec. _ ,8.40 a| 10.00 a Berlad sos. 7.05 a 7.50 n Tecuci A 8os. 10.50 a 12.00 a1 Pâjcani-laşi Tr. ac. Ttren mixt laşI-Pâşcanl Tr. ac. Tren mixt Paşcani Plec. 7.l9n 10.29 a! --- Iaşi Plea. 7.16a 3.251» --- .îl Im' SOB. 9.37 n 1.20a --- Paşcani Sos. 9.46 a 6 33 --- Vereşti-Boloşanî Tren. mixte - Boloşam-Vereşlî Tren. mixte | 1 Vereştî Plec. 9.32n 11.48a Botoşani Plec. --- S.2n>. 3-30 p i Botwşanl «08. l 1.20 n 1.38 p --- \rereştl Son. 7.14a 5.24 p Bucur -Verciorova (Orşovai - Tr.d.p. Tr. nj. Verciorova Orşova Bucur. Tr.d.p.'Tr. ny BucurescI Plec. 8.00 a 6.05 n Vere io rova (Orşova) Plec. 6.45 a --- : Chiti la » 8.18a 6 78 s X.-Severîn , --- 7.40a l’itu --- 9.22 a 8.09 n FiiiaşI . --- 10.17a --- , 1 Găe$tl --- 9.56 a 8.56 n Graiova » --- 11.44 a --- Goleşti » --- 10.44.i'IO.Ol n Bnlş . --- 12.45 p --- 1 Pitejtl --- (1.21 a. 10.15 n Slatina » --- 1.51 p Slatina --- 2-P --- Piteşti » --- 4.42 p ‘ id Balş . --- 3.00 p --- Goleşti » --- 4.55 p 7.32 iJ Craiova --- 4.17 p --- Gieştl > --- 6-45 p 8.41 a | Fîleaşî 9 _ 5.24 p --- Titu » --- 6.23 u S.38a T.iSevcrin --- •8.26 n --- Chitila . --- 7.26 n n .o3 M VerciorovaţOrşovn) Si>«. --- 9.0 ln --- BucurescI Sos. --- 7.40 n 11.20 a I Bucur escI-Giurgiu-(Sn ârda) şi sice- vers a valabil de la Aprilie 1? 77 Tren. mixte Pr. mf. lYen. Minte Tr.mfJ No. 1 Nr. 3 Nr *103 Nc. 2| No. 4 Nr.104 Bucurf scl l Fii.) Plec. 9-15 d 6.05 s 1.00 n Smârda Plec. 4.37 p 12.20 a 1 „ i'So 9. io. i iu 7.01 s 2,07 p . (So... 4.45p 12130 a >P|ec 0.21 (1 7.11 H 2.17 p Giurgiu ^Plee. 7.267 * 3.33 p. Xj E O -A- T CJ E I Trenu Nr. II: Cu tr. ac. Nr. 8 sur e Verciorova, Trenu Nr. 1. Cu tr. ac. aN’t. 3i Cîire 90S- 4ijn frenu Nr. 4: Cu trenu accelerat Nr. 4 la ora Viena, Lembcrg, Suceava. Roman, Galaţi. 8.1». la Rrâitn, orc 8.30 d. Trenu Nr. 3: Cu trenu Nr. 0 de călători care ceava A iena. Paris, Petflraburj. şpseşte din Galaţi şi Braija 1« ora 4.30 p. m. i| Nâviiraţi inf'a pe Duiîuîe de ]ii Orşova m jqi este întreruptă. Io editura sub-nemnaţilor a ~şit de sub presă: I L’INTERPRETE MIUTAIRE E\ OKIENT. Un vocabular de buzunar in 4 limbi adică: BOMASD - FBABCISD BDSD-TORGD iu care se vor ufla limbele rusă şi turcă tot cu litere latine aat-fol compus, in cât fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după regulă. Ca adaos conţine aceHt vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mal Întrebuinţate la conversaţiunl zilnice. Preţul unul exemplar de 160 pagineîn 32, este 3 fr. şi 50 bani. AcHfit uvragjQ e o prnlncrare a ac^lnl , L interprete mi li tai re en Orient- care a dobândit la 1854 cn ocania rezbelului roşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin buunl servietă care l'a făcut streinilor, şi snntem siguri şi acnm va fi această carte prea folositoare, un numai la locuitorii ţărilor ocnpnte de armatele streine dar chiar d-uiî Oficeri noştri şi stranii vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi ca aoest vocabular, mat cn seamă iu privinţa lim-beî turce, care are destnle dificultăţi în şeriptora el şi pe care le ura înlStorat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine, Cn stimă £. Graei’t Comp. Podii Mogoşoai No. 40. Ânnncifi important. Av$nd dorinţa de a memorali<}a faptele petrecute de oştirea români pe câmpul de lupta ca sc61ă a tinrreţelor mele, am hotărât a]e publica cn t6tă esactitatea prin tablouri litografice bine esecutate, ar&tâDd sub Ubloii atât numele D-lor oticeri ce Tor lua parte cât şi data. SaG litografiat duoă din acestea penă egtă! lua nnmfernî de esemplare de la d. căpitan Gberghe Strada Dionisie No. 6$ in tote 41'8!® de la 5— 7 prn după amiadî, presiutând şi chitanţa ce aG, plătind şi reKtul pînă la suma de 3> franci, costul fi-cărnî esem-plar. Se face cuuoscnt că s’aG depua asemenn tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţul de 40 franci esemplarul. D-niî din districte vor adresa cererile lor d©-a-dreptul căpitanulnî Ghergbe. 0 MORA TRANSPORTABILA file, cn loconiobilu şi cele-1-nlte unelte, bună de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de vemjare la fabrica C. SIEBRECHT Bucnrescî Calea Moşilor No. 11G. Avis importantu Din cansa afacerilor familiare se viude ne bună voie şi forte avautagios un mare Hotel din oraşul StenislAfl în Galiţia ţinutul Austriei situat la cea mai bonă posiţie cu apropiere de gara drumului de fier, care ae compune din 25 CAmere bine mo-bi’ate pentra pneagerl, încăperi pentra birt. cafenea, grnjdnrî, şoprone şi tdte neceea-rele peutrn asemenea stabiliment, şi mai nmlte apartamente spre inchirierecu lona seO annl, preonm şi maî nmlte prSvăliî cn precifl de 220,000 mii lei noi. Pentra detalinri amatorii snnt invitaţi a ie adresa în peronS şefi prin poştă la D. Mianoveki ce locoeşte in Bnoovibs, Oraşul Cernovitz Hotel Goldene Birne. — 5. De închiriat, £ ,*r^n Z- lon, nn iatac, o altă cameră şi nn grajd, preţnl ti Inul 40 galbeni. A ss adreea la tipografia Thiel i Weiss seQ Strada Scaunele No. Srf. TTn Piarm bin* in8"jit,e«te,^n- U U X IctLlU, tru plecare , eftin de Adresia la Tipographiu TbiclA venire. Weiss. WALLEH & MRTMASS BCCUBESCI & GALAŢI MArtE DEPOS1T DE batoaze Mari de Maemat Pluguri şi alte Maşina Agricole. CEL JMLJlT SIIsT TE HAINE CONFECŢIONATE şi de AKTiOOLE 1) E MOOA „A. BELLE j> i» b & W £i fit SI M A 41 20, Coli ni Bulevardului jl SI radei Mogogolel, Casele Grecănn, 20 Ipvit pp Ouoz. Publiţ; Mnt; voiesră a visitn magasinul med, unde va fţ&ai o Esposiţiune de haiH8 confecţionate cum n’a foat incA In Bmnrescl, şi anume COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOB PARDESIURI IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale seeouului Je fn^ă, şi croite dupS jurnalele cele mnl noue. Treburile snnt espnse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel fi Bulevardului şi se pdte convinge orl-cine cil am remas fidel devisiel acestui magasin: codsrsxjdvr mabe ’si pretiuri foabte moeepa-.te- ,i «w k O rx-11 /v C; ,A LA BELLKJAliDlNIERK*. 20 Colţnl Bnlevardnlnl şi Stradei Mogoşdiel, Ofwob» Gr«ep>tn 20. îipo'ţrafla Thiel * Weiaa "■’.latnl .Ha a'.