No. 13.
ANUL’II. — 1877

                                            :”5rP T lY/T PTT1
                                                    j. JL JLvJL x o J.
    JNSKKTIUKI SI RKCluAMK.
Lini. a* 80 litrr* petit, p^ina iv.» bani ţ>lAR POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR.
p, pagina III, 80 hani. pe pa*.na II. 2 lei noul ^      1
    Reclame 2 lei noul linia.        KSSE IN TOATK D1LELE DE LUCRU
  U: numSr In Capitali 10 bani. Bix7EOUL redacţiei si administraţiei = palatul „dacia
J
                                                                                                           -A.TSJ TXTSrOILTEtl
Se nrii jieie in itrjinâLite: I.a D-nil Hanţen-«tein ii Vojler in Vb-nm, W.ilfi ishg m ■ io. A.        in Vienna, Slubonhadri 2 ; Hudol
Motsc in Vienna , SeilerilaUe 2; Vincent îlrdicka in Vienna, IVinf.ilUitrme 17; J’hilipp lejb in Vionn:i, Eichpnh-'r'hgavi* 11; A hang <£■ Cot.p. in Prsta t, Ilavai-lMffilt-bMier <t Comp. in l’aria.
                                                                                                         Scriaorl nefiancate nu ae priimeac.
Ari iedele nepuhlicate nu ae vor lna|>oia.
  L'n niimCr In Districte 15 bani.
                                                                                                listsls electorale
    Legea electorala liotarasce ca, tle
la 1 — 15 Ianuarie î» fiecare
an, Consiliul Comunal ^ oraşului i\e residenlă, in inţ#l|,.ff,*re cu cele alte eonsiliurl. revismesce listele electorale şi le publieA negreşit in cea d’ânteio dumineca care urmează du/’A 1® Ianuarie, ailicu, anul acesbi. duminecă 16 Ianuarie.
    De la data aceea curge termenul de trei septămânl pentru reclamaţii la acest consiliu, termen care se sferşosce anul acesta, du-miuecă 6 Fevruarie san cel mult 7 Fevruarie. Trei <Jilc dupA acesta, adica Joi 10 Fevruarie,
consiliul comunal trebue sA publice listele difinitive cari se po ataca ’naintea tribunalului în alL termen al celor trei septămânl ur-
măture, adieft p&nA Joî 3 Martie saQ după interpretaţia cea mal favorabila Vineri 4 Martie.
    Punem aceste termene in vederea tutulor membrilor partidului conservator, mai cu semA de prin districte, ii rugam sa facA la timpa-tat naintea consiliilor comunale cAt şi naintea tribunalelor tote contestaţiile necesare şi, mal cu sAmă, sA ne denuncie pe tote acele con-siliuTl comunale cari nu vor îndeplini obligaţiile legel, publicând la timp atât lista provisorie cât şi cea definitiva. Sa nu uite cA falsificarea listelor este una din temeliele guvernului d-nulul BrAtianu şi cft în 1868 acest guvern a comis cele mal flagrante ilegalităţi în alcătuirea acestor liste.
      Tot de o data prevestim ca un grup de advocaţi şi jurisconsulţi eminenţi, se ţine la disposiţia tutulor reclamanţilor spre a sprijini, fftrft nici o remunerare, drepturile lor la Curtea de Casaţie.
      rI oţl d-nii reclamanţi sunt rugaţi a se adresa pentru aedsta la biu-roul de redacţie al Timpului.
   BULETIN TELEGRAFIC
    Serviciul privat al .TIMPULUI ‘
                          Paris; 27 Ianuarie.
   Impresiile pacifice nniiblil d'a ilomiii aci. Se neile cil Serbia şi Mimtuicgru vor Incbeia păci cu Turcia.
   Principele Gorciacof va luUriJia triimiterea circularei sdlc pană după dosbateriie cari vt fi Iu parlamentul eniries şi parlameuliil german.
             Constantlnopol,, 27 Ianuarie, aura. (îeiieralu) Ignat iefT n plecat ,:<JIpentru Alena. Baronul Merther şi corniţele Zicbj' au plecat enteu Triest.
   Baronul Bourgoin^r a plceat je calea Rrin-disi.
   foiuitclc Corti va pleca marţi pe calea Vama.
                                                                                                                                                                                                                                         Londra. 28 Ianuarie.
   D. tiladstonc, priimind o deputăţie, a pro-uuuciat uu discurs Iu care a atacat cu vioiciune Turcia. F.l a (jis cA Turcia a violat tratatele diu 1850 şi ci prin nrmaro Emrlitera era desfăcută de tote obligaţiile ce resnltaudiu acele tratate.
   BUCURESCI, 17 IANUARIE.
   DAcă este un guvern care, într’un timp aşa scurt, sâ se descrediteze aşa de mult, care numai In câte-va luni se grămădAseă atâtea strâmto-rârl şi calamităţi pe capul acestei ţSrl Îndelung răbdătore , apoi fără cea mai ruieft îndoială , este guvernul actual. Pentru noi resultatul acesta n a fost neprev^^ut, căci, cunoscând de aprApe pe acel cari ve-niaU la cârma ţUrel. ajutaţi de frauda şi violinţa cu cari aU sfărâmat majoritatea conservatdre din Senat, purtaţi pe umerii unor creduli şi flâmâncjl de ehivernisAlă şi sub aureola celor mal pouipAse făgăduinţe, i-am combătut de la Început. Pentru acel cari s’afi Incie^ut intr’finşil însă, a fost o amară şi cumplită decepţie. De aceea cu cât cetele celor creduli şi simpli, aU bătut In palme la venirea guvernului demagogiei, cu atât acum, dupe câte-va luni abia. inerimitiAză cu drept cuvânt pe acel cari erl eraU idolii lor. Ce voiţi? Aşa este omul: iartă mal lesne p’acela care nu a corespuns francaminte dorinţelor şi aşteptărilor lui, de cât p’acela care T-a amăgit.
   DAr să lămurim bine faptul. Acel cari ati salutat cu bucurie venirea demagogiei la putere, sunt de doufi categorii : unii cari aşteptau de la dlnsa îndestularea unor dorinţl meschine, şi alţii cari credeau că se vor
curma acele strâmtorări pe cari In rătăcirea lor le aruncau tot In spinarea guvernelor conservatori.*.
    Cel d'ănteiu aii fost satisfăcuţi, fîc-eare după serviciile ce nil adus demagogiei In aceşti şApte ani de postire; posturile de adunaţi, prefecţi, judecători, diurne şi alatea alte chiverniseli de cari d-nil lîosetti-Ură-tianu au un corn de abundenţă, aii fost aruncate cu profusie în drepţii şi in stânga.
    DAiă cea-l-altâ categorie, aceea a credulilor , cari judecase pe demagogii nostrif după vorbele lor şi cari pusese umărul ca să le ajute venirea la putere, cre^end în t6tă sinceritatea că acesta va fi pentru binele ţevef, aceia aii remas nesatis făcuţi şi murnnnând cu amărăciune vechiul proverb: „La părul lăudat sâ nu mergi c-u sacul.k Acele mici stăm-torârl, departe d’a înceta, au crescut intr'un mod îngrozitor, devenind adevărate calamităţi.
    Acum fie-ne permis a face o întrebare : Dintre amăgitori şi amăgiţi cari sunt cel mal culpabili? DAcâ n am sci căt de puţin cultura s’a iniuts în poporul nostru, ar trebui sâ Zicem că şi unii şi alţii. Din neferi. cire seim că. ori-cât de mult ar fi un popor Înzestrat cu bun simţ . In activitatea politică, când ÎI lipsesce es-perienţa, mal tot-d'a-una imită pe oile lui Panurge. Apoi este o înclinare naturală în om. aceea d'a se încânta de ideal, şi tot-d’a-una aceia cari desfăşură înaintea lui un mirngiti de fericiri şi bunătăţi, sunt mult mal ascultaţi de cât aceia cari 'i îndemnă la muncă, cumpătare, economie şi ordine.
    Acel care ijice sâtenulul şi salahorului : „muncesce ruereii şi jumătate din ceea ce câştigi pune bine! şi acel care le 4'ce : „Voi cari sunteţi suveranii ţărel şi vocea lui Dumnezeu. vedeţi p'acel avuţi şi puternici cari se resfaţâ in plăceri şi îndestulare? El sunt lipitorile cari vă sug sângele !“—nu sunt de o potrivă ascultaţi. Cel d'ântăiu este neluat în sAină, iar cel din urmă este aplaudat şi îmbrăţişat ca amic al poporului, ca apostol al libertăţel şi fraternităţel . şi T duc pe umeri la putere, şi Îndată ce apostolul nostru se vede acolo unde doria, apoi
mi ţii satură de democraţie, libertate şi fraternitate, precum ne-a săturat d. Urătianu şi cumetrii săi până In gât.
   Aşa este poporul. De aceea adevăraţii culpabili sunt amăgitorii.
   Demagogia scia forte bine că este incapabilă d'a guverna, scia că nu pdte să corespundă aşteptărilor ţărel, — pentru ce a luat asuprâ-şl o sarcină care nu pAte s’o ducă? Şi decă a venat numai Îndestularea fiilor el, apoi tocmai aceste împrejurări şi le-a ales, când dintr’o <]i în-tr’alta suntem ameninţaţi a fi încinşi d'un cerc de foc, a deveni chiar teatrul celei mal crâncene încăerârl? Setea de putere a orbit’o pânâ în-tr'atâta în cât să st* răsfeţe câte-va luni la putere, să'şl afunde pânâ In cote. braţele In visteria ţărel, şi a-pol după ea potopul ?
   Aceste aspre mustrări nu i le facem număr noi. Dhiar una din foile cari până mal alaJtâ-erl trâmbiţa meritele el, n^I, în faţa durerAsel realităţi, îşi acoperă faţa şi strigă contra amăgirel.
   Iacă câte-va rânduri din Vocea Prahovei:
   „Ca să se convingă cine-vade cele ce noi ne permitem a pune sub ochii lectorilor noştri, n’are de cât să 'şl raporteze memoria înapoi cu câteva luni de Z>le ; sâ facă un simplu studiu asupra celor trecute, şi 'şl va da, de sigur, săma de starea pre-sintelul şi chiar de ceea ce ne aş-tăptă în viitor.
   Cari eraU în adevăr frmndsele promisiuni ce ni se făceaU acum 6 — 7 luni, şi până la ce punt ele aU fost realisate ?
   Nu vorbim de cel cari eraU In stare sâ promită chiar pe bunul Dumnezeu ca sâ p6tâ ajunge acolo unda nu sunt de căt un obiect de r^, său cel mal puţin, o nulita'e.....
   Ce am câştigat noi de 7 luni trecute?....
   Are naţiunea mângâierea sâ ZLA nu ni am mcelatl
   Nu ne vine tocmai să credem....
   Un observator imparţial, nu p6te Zice alt-fel de cât că, a$i ca fi erl. interesele generali sunt subordinate celor individuali, că fie-care Z*ce •' ântăiU eil pe urmă Ura. ceea ce ne face să credem că virtutea. In timpul în care trăim e$te un nume, cum Zicea vestitul republican roman din antichitate.
   l’oportil român ar trebui să scie acest lucru ca, numai aceia sunt sincerii luptători pentru triumful culi-
sei săle, cari nu fac paradă de cu vintt*. şi nu I promit, pe Dumnezeu şi pe Satan de odată.
    Se face Are la noi aşa?
    Nu, de sigur.
    Şi cine Zice că şi noi—cari imităm pe străini — facem tot ast.fel, comite cea mal marc erAre.
    Nul Românii, avem păcatul de a imita pe* străini în relele lor, In vi-ţiele lor, in eorupţ.unea lor. Inmo-uele lor, în luxul lor. In ticăloşia lor cu un cnvănt, eră nu şi tn ceea ce el au recomandabil şi vrednic de imitat.
    Dăeâ voim sâ imităm ceva bun, în sistemul constituţional să imităm pe Anglia săli pe mica Uelgiâ, eră nn statple unde totul se escamotAză şi se falsifică.
    Specialminte, nouă acestora de la Ploescî, ni se promitea acum şepte luni că ţăra va seăp.i de tAterelile. de tAte greutăţile, de tAte nenoro-eirele ; să puiă mâna pe consciinţa şi anima lor. cel cari vorbăU ast-fel, şi cu privirea spre ţăranul român, care trâieşce In miseriă şi sâ răs-bate în cea mai complectă lipsă, să spuiă — decă aU ânimă şi conştiinţă — ajuns am 6re la [inia dorită?
    Ne uităm sus şi noi — democraţii sinceri — nu vedem de cât promisiuni de moment, pulbere în ochit poporului ; ne uităm gios şi nu vedem alt de cât o turmă de nenorociţi, esploataţl de acel cari nu vînăzâ de cât insaţiabile câştiguri.
    Câştigul, interesul domnesej.
    Se pAte să fim în erAre. însă mărturisim că ast-fel vedem noi lucrurile.
    FrnmAsele promisiuni făcute, cu ocasiunea ultimelor alegeri an dispărut ca căţa înaintea putere! razelor solare, Înaintea realităţii; aşa ce perd tot-d’auna promisiunile nechibzuite şi grăbite, ca să nu Zicem îucoiătAre.
    La multe se ascepta ţera, In schimbul răbdării sale de cinci ani şi a marilor sacrificii făcute, cu tAte astea fArte puţin are durerea să văZâ din ceea ce avea dreptul să ascepte.
    Ast-fel fiind ar trebui ca, cel chemaţi a’l vindeca ranele. să lucreZe Intr'un mod infatigabil pentru acesta, decă nu voesc ca poporul să'şi pirtjă chiar şi ultimele sele i/usiuni.
    Un Z>f*r din provincie, care nu se pAte Z>ce că n'a luptat pentru ad-venirea la guvern a partidei democratice, rAgă din tot sufletul pe toţi amicii democraţiei a pune mal multă inimă şi mal multă stăruinţă la lucru.
    Alt-fel. poporul e în drept să Zică şi »Zl ca şi erl: *
    I
FOITIA „TIMPULUI"
                                                                                                                         B E I_i I_i -A.
                                                                                                                I8TOKIA CIHCASIANĂ DIN LEIIMOSTOS* (Urmare.)
                                                                                                                                                                                                                            Peciurin trSjren tot nşa <le sigur ca şi un Cerches. îşi 8cose puşca şi date pinteni nulului; efl il urmai. Din cnusa veuiîtU-• **ii noştri erafi odihniţi. Săltau sul»
fugar '           C8 08 ne aProP'!U” 6e
                                                                                                                                                                                                                               AN°P"n<,a-fn«, recunoscut pe CasbicI,
’nten lui. Mă «PropiM de locoUment ■ strigai ca este CasbicI; d#t# cnp rapetji din nod calai.
   I’eciorin in fuga calului nmpI)ja pQ?cu " - Nu trăgea, îî <Jifeî efi, cScţ jj yom prinde.
   Ah 1 tinereţea ! tinereţea! se aprinde tot-d'a-una prea inte.
                                                                                                                                                                                                                            Clonţnl şueră şi lovesce piciorul de din “apoi al calului cure cade. CasbicI se dă
jos, ţinend in braţe o femee. Era Bella, săr.ica Bella. Ne strigă cute-va vorbe in idionia el, şi ne arătă pumnalul. Nu mal era timp de perdut. ’L-am ochit şi de sigur 'i-am lovit umărul, căci ’i-nm văijut braţul lăsăndu-se în jos.
                                                                                                                                                                                                                              Când s'a răsipit fumul pnsceî mele, calul rănit era intius pe pământ, Bella <)ă-c«a lângă el, inr CasbicI se aruncă intr’un se nrcă pe nisce stânci şi dispăru. Aşi fi vo,t B;pj trămit nn nit glonţ, der nu mal uvonm timp să încarc carabius.
    Am alergat într’un suflet lângă fntă. Ea era palidă, neînsufleţită şi sângele gâl-gâin din rană, Miserabilul! dacă barem ar fi isbit-o in inimă, ’I-ar fi scurtat agoniH, dâr el, ca un adevărnt bandit, iî înfipsese pumnalul in spate.
    De durere, ea ’şî perdnae cn totul cu-nosciuţa. ’l-am sfăşint vălul puntru a face legături, şi nm bandat rann cum am putut. In deşert Peciorin II spunea cele mul dulci mângăerl; Bella nu 'şl nmî vinen in aimţirl.
                                                                                                                                                                                                                                 El încalecă. Kădicai pe nefericita fata
pană la dânsul şi o nşe<)nrăm pe şeun lui dinainte, aşa că putea s'o redime de pep-tu'I cu un braţil. Apoi plecarăm la pas.
   —      Dacă vom merge tot aşa, îmi dise l’eciorin, -nu va ajunge vie acasă.
   —   AI dreptate, iî respnnsel.
   Sji lăsarăni caii în galop.
   La intrarea fortului, loţî soldaţii ne uşteptnd. Bella fu dusă in camera locotenentului, şi chiămnrăni pe medic. Medicul veni îndată, esumină rana şi declară că nefericita nu mal avea de cât o <1 i de viaţă, cel mult doă.
   Dar mă veţi întreba cum a putut Uns-bicî s’o răpescă ?
   lată cum. Cu tote că Peciorin o oprise, ea se dusese să se preumble afară din întăriri, pe lângă rid. Era fârte cald in acea di. Ea şedn pe piatră şi ’şî puse picidrele în npă. îndată CasbicI, cnrc o pândea, se aruncă la densn, o apucă, ii legă gura şi o tărasce iu tufişul unde 'şl lăsase calul. Ea isbuti insă a da nn strigăt care fu nu-dil de sentinele. Ele nu tras nsupra banditului. In acel moment veni&m şi noi.
   BtTIn avea cumplite suferinţî. Către ijece ore sera ’şi-n venit in cunoscinţă. Eram lângă patul el, ea deschise ochii şi murmură numele lui Peciorin.
   ,Snnt lâugă tine, sufletul meii !* — iî ijise el, luându'î mâna.
   »Mor !* suspină ea, cu o voce stinsă.
   încercarăm s’o asigurăm că va scăpu,că medicul ne-a promis că se va vindeca. Ea clătina din cap şi se intorso spre părete. Săraca fată nu voia să mâră !
   Ndpten, începu să delirese. Obrajii I-erail aprinşi şi, din când în când, fiorul febrei o făcea să tremure. Munmirn cnvinte neînţelese, aci cugetând la tatăl eî, la fratele eî, aci la munţi ?i căminul eî nntnl. Apoi se adresa iar Iul Peciorin, cu numirile cele mnl dulci snii cn mustrări că n’o inul inbesce.
   El o asculta in tăcere, cu figurn ascunsă in mâni.
   Cât a ţinut ncestă agonie n’am v&jnto lacrimă in genele Iul, - şeii că nu putea să plângă, seil că se domina. Nu aci fi. Cât
pentru mine, în viaţa mea u’nm avut un spectacul înnl dureros.
    Dimineţa delirul incetă. Ea că<ju într’o slăbiciune, noinsufleţire, in cât abia mal respira. Apoi se rădică iar din ncestă abatere şi reîncepu să vorbescă. Der despre ce vorbia ? Nn’ţî poţi imagina.... Asemenea cugetări nu se deşteptă do cât în inima celor cnrî aii să nioră. Spunea că ’î pure răii că nu es'e creştină, că sufletul eî nu ■e va uni in cen-l-altă lume cu al lui Pe-ciorin, că o altă femee se va uni cu el in paradis. Imî veni ideea d’a o boteza şi ’î propusei. Ea mă privi în tăcere cu un aer decis, apoi imî «Jise că trebue să mdră in religia în care s’a născut. Ast-fel trecu «Jiua. Der ce metamorfosă s’a operat in ea in acea iji! Obrajii eî paliijl se topiaQ, ochii ’I se măreaţă intr’un mod ingrotjitor. Huilele ’I ardeail. Simţiţi îutr’ensa o căldură mistuitore ca şi cum ’i s’ur fi implâu-tat un for roşită.             (Va urmn.)
TIMPUL
     ‘Unal trece, altnl vine ‘Pentru noi nu ’i nici un bine !...,
   Cftnd însuşi un amic al guvernului actual, —şi ce amic? — însăşi Vocea Prahovei sepronunciă ast-fel,— ce mal putem noi să, adăogim?
   Nimic !
    A se vedea nltimele sciri In pagina III.
CORESPONDENŢE PARTICOARAL
                                                                                 TIMPULUI
                                                                                                                                                                    Ia§l 15 Ianuarie 1877
   La alegerea suplimentară ce a avut loc la colegiul I, pentru comună din duol membri atl eşit un conservator d. Ianov şi un fracţionist d. I. Corjescu. Al doilea conservator d. V. Pogor a că^ut din lipsa unul singur vot şi acesta din causa unei erori de nume din partea unul alegator conservator. Ast-fpl consiliul comunal actual se compune din şâse conservatori hotârlţl, de cinci fracţioniştl asemenea, hotârlţl şi din spşe consilieri neutri. Aceştia. In mare parte persâne fârte onorobile, vo-tâză în deplină conştiinţă şi nepăr-tinire şi prin urmare nu trebue să ne mirăm daca pănă acum la t6te voturile importante, conservatorii nu avut majoritatea, de vreme ce nu este indonială In care parte este buna credinţă şi capacitate. Precum eram încredinţaţi, primarul şi ajutârele atl fost aleşi din cel cinci fracţioniştl, Cea ântâia gr jâ a lor a fost de a şterge din listele electorale ce se formâză. pe alegătorii conservatori, .Insă până acum consiliul a respins „tâte schimbările făcute de primar, d-nu '’astia. In cât acâsta este cea mal bună dovadă de nereuşita guvernului In alegerile comunale. Cât a fost elfl prin urmare de rea credinţă In cele ce a scris In Românul'.
   La 1 1 ale lunii cor. a fost şi alegerea unul deputat In colegiul II In locul d - lui Gbeorghian, trimis la Roma. Conservatorii după matură chib-zmre atl botârlt să seabţie, de vreme ce nu mal credeaţi folositor de a trimite In Adunarea actuală un deputat.
   Lupta a fost numai Intre fracţiune (guv«rn) şi mal mulţi foşti liberali nemulţumiţi, — căci sunt Încă persâne. pentru care cuvântul liberal are o atragere Îndestul de mare. Din peste 1000 alegători Înscrişi, guvernul, cu tâte stăruinţele sale. nu a putut aduce la vot de căt vr’o 200 de persâne, care In majoritate afl ales, se Înţelege, pe candidatul guvernului d. A. IIolban, In destul de cunoscut şi la d-vâstre; câte-va <jile Înainte do alegere, se vedeafl pe t6te zidurile laşului următârele două mar) afişe. Cel ântâifl rjicea :
   Jos tirania fracţiunii! jos cumetria! să trăescă sincerii Hberalt, din partidul naţional liberali Al doilea avea următorul coprins: Alegătorilor colegiului 111 dedepu <?« ! Recomandare. „Ca revi-sor comunal, d. Serghievicl. om de G5 ani, a fost pălmuit, umplut de sânge „şi In urmă şi destituit (după stăruinţă) de 1). A. II ol ban canditntu] fracţiunii la alegerea de la 1 1 Ianuarie.— A fost pălmuit fiind că voia *â'şl facă dstoria, chiar şi cu cărăuşii l)-lul Angliei. —11 recomandăm dară alegătorilor ca candidat liberal, recomandat fiind şi de l)-nil Dudescn, Ornescu, Benciu şi Ch. Corjescu!
   Vă puteţi Închipui cum noi conser-vatotil rldem de aceste certe de familie In lăuntrul pretinsului mare partid naţional-Iiberal. Astă <jt cuvântul: partid naţional-liberal afl ajuns o luare In rls la noi In Moldova. In adevăr/ Vălen i figurile acelor persân» care dăduseră mâna cu fracţiunea pentru
resturnarea guvernului conservator, omul cu inima cea mal bună nu ’şl p6te opri o zlmbire maliţiâsă. Sâ’f ve<ji cum Înconjură pe conservatori, cum se jură că nu se vor mal lăsa a fi prinşi In mrejile fracţiunii cât or fi ş’or trăi, — te-apucă şi mila de bieţii âmenl !
    Nu cred de prisos a vă arăta că toţi conservatorii aleşi In consiliul comunal contra Întregii puteri guvernamentale, sunt din acel pe cari o fostă foe conservatâre din Bucureşti, cu puţină urbanitate II numea „CoconaşiI din Iaşi!“ „Noua direcţie din Iaşi!4 Acâsta o menţionez numai 1n trâcăt, nu (pentru o arăta opiniunea) de care aceştia se bucură In publicul nostru, nici pentru a manifesta vre o tardivă tânguire, ci pentru ca conservatorii să Înveţe In viitor de a nu mal produce vrajbe In lăuntrul numerosului şi puternicului lor partid.
    D. Lascar Catargi se găseşte de cât-va timp In mijlocul nostru şi va zăbovi Încă mal multe săptămâni; starea sănătăţii sale silindu ’l a urma o cură de ape minerale chim şi iarna. Este de prisos a vă spune că toţi conservatorii de aci s'afl grăbit ase duce să'1 vâdă, safl să’I lase cărţile lor, In semn de stimă şi de simpatie.
    Asemenea se ijice că şi D. Ma-nolachi Costaclii s'ar fi aflând In Iaşi. Nu cunosc pe nimeni care s’ar fi dus să ’l vâdă. Oare cineva spunea că l’ar fi văijut preumblându-se pe stradă cu un neguţător jidov. Pâte că D. Costaclii plănuia ârăşl vre una din vestitele sal.* aii înţ** politice, In temeiul căreia să se pâtă aşeza cu statornicie pe scaunul ministerial—dar să înţelege în urma unor libere alegeri ce ar face pentru ca ţâra să reintre în deplina el suveranitate. Un Învăţat spune că sunt omeni cari la bătrâneţe redobândesc ca prin farmec, tâte ilusiile tinereţel. Viitorul le apare tot d'a-una ţesut cu flori şi ou mătase şi nici un nor nu întunecă albastrul cerului. Fericiţi âmenl! B. B.
                                                                                                                                                                                                                Focşani, 13 Ianuarie.
   ErI 12 Ianuarie s’a consumat în Focşani „taina cea sfântă" a alegerii deputatului colegiului al 3-lea In locul d-lul Ştefan Sihleanu.
   Patrioţii noştri cu o ardâre epileptică .lnvărtind hora liberilor alegeri* împrejurul urnei, ca vrăjitâ-rele din .baba hlrca* împrejurul cazanului cu farmec!, afl scos pe d. Frunză, împodobit cu tâte dualităţile ce d. Alecu SUileanu . prin o scrisâre publică adresată alegătorilor FocşănenI, pretinde că trebue să aibă un deputat :
   D. FrunZă phenix fără păreche , „nu bea, nu mănâncă, nu bâlueşte, nu j6că cărţi, nu are în frunte bourul plevuşcăriel (?) ca slujbe, monopoluri. ranguri etc.
   Acestă victorie Insă a avut tbte proprietăţile unei Învingeri.
   In adevăr a vedea un debutant ca d. Mi hal Vidraşm atât de june. atât do neesperimentat,. presentân-du-se fără ambiţie de a reuşi ci nu mal de a-şl face un început. Încurcând pe toţi Voinovil şi pe toţi Si-hlenil; punând In Îndoială candidatura oficiale cu t,6te frământăturile poliţiei, cu tâte ameninţările perceptorilor, cu tâtă reservn miZlâce-l°r Pll9e 1,1 mişcare de apostolii li-bertăţel, pentru care s'afl adresat telegrame d-1 iu ministru, nu este âre un semn sigur că festa jucată roşiilor In 18G8 de către FocşănenI
eate îa ajunul de a se repeta? Râu a pri.mire ce a făcut publicul, simpa-
ticilor săi oratori de până acum : Fleva, Voinov, la Întrunirea din urmă provocată de el însuşi, nu dovedeşte că afl Început a se băga de sâmă că caii de bâtae al acestor luptători nu sunt de cât nisce slabe Rossinante şi că grozavii lor uriaşi nu sunt de cât nisce nevinovate mo-risce de vânt ?
   D. Mihal Vidraşcu a fost Învins!
   Onâre curagiulul nenorocit.
   Care succes mal mare putea să aibă un june abia venit dela studifl de cât acela de a face, la prima sea luptă In arena politică, să tremure eşafodagiul influenţei şi a opiniei publice la care a lucrat cu atâta strădănuire lntr’un şir de 14—15 ani Voinov, Sihleanu etc.?
   Dâcă d. Mihal Vidraşcu a cărui candidatură a fost o glumă, care n’a năZuit nici un minut să iasă deputat de astă dată, al cărui amici l’afl susţinut pentru a avea câte-va voturi iar nu pentru a-I da majoritatea, decă d-sa, Z'cem a pututfl întruni un număr de 1G0 votanţi din 350 numărul total, apoi ce ar fi Întrunit un candidat mal serios cu o luptă mal seriâsâ şi cu puţin contingent propriii? La prima oca-sie se va vedea I
                                                                                     DIN AFARA.
   ţHcearn mal de-unăZl că chiar după disolvarea conferinţei, menţinerea accordulul european constitue pentru raiale o pritecţiune şi pentru Turci un frâfl. Tocmai de acâstă cugetare fără îndoâlă s a inspirat general Ignatieff la ultima întrunire când a espriraat după cura anunţa o telegramă din Constantinopol. speranţa „că Pârta nu va Întreprinde nimica contra Serbiei şi Muntene-grulul şi va face să se respecte po-siţiunea supuşilor creştini." Repre-sentanţil celor-lalte puteri nfi aderat la acâstă declaraţiune.
   Acesta e un avertisment pe care guvernul turc nu trebue să'l pârZă din vedere şi nu va fi inutil pentru a 1 ţine gata contra tentaţiunil ce "u O MU i fic ea li sfârşescâ cu Serbia la espirarea armistiţiului, .sâfl contra tentaţiunil de a sfărâma definitiv resistenţa mal mult sâfl mal puţin vădită a supuşilor din Bosnia şi Bulgaria prin relnoite procedări ca cele din primă-vâra trecută. De aceea armata rusă, concentrată pe marginele Prutului, indeplinesce chiar de acum serviciul de supraveghiare şi represint.ă în modul cel mai espresiv, ultimatul, care a oprit armatele tnr-cescl pe drumul Belgradu'ul. Ea este una din contra-greutăţile cele mal eficace ale echilibrului precar pe care ruptura negociaţiunilor din Constnn-tinopole ’l ar fi putut destruge cu totul. Ea dă Europei prilegiul de a avisa şi guvernului turc, lăsat în ţaţa lui lnsu-şl, posibilitatea do a asculta sugestiunile isolflril sele, care pdte săi dea consilii. Nu credem că acâstă situaţiune destinsă până la estretne, să pâtă dura definitiv; chiar în acâstă cestiune, aşa de fertilă. In noutăţi şi in neprevedere. ar fi a trece peste tâte marginile dâcâ s’ar admite una ca acâsta.
   Conferinţa din Constantinopol, Intre alte lucruri, va servi a arăta buna educaţie a lui Edhem-Pnşa. al dotii-lea plenipotenţiar turc. a căruia mo-moriă egalâZâ civilitatea şi care a bine-voit a uita pasul cel râfl din care a sciut să âsă Fracia sunt a-prâpe două-ZecI de ani. Eatâ faptul cum s’a descris de către corespon-dintele Z'arulnl des DUbuts:
   La ultima Întrunire, Edhem-Paşa lâsându-se a fi târât in cestiuuea măcelurilor din Bulgaria, strigă că Turcia n’avâ In istoriă nici Saint-Barthâlâmy, nici Dragonnades.— Să pâte II răspunse d. Bourgoing; dâr noi nani asasinat nici odată pe martori pentru a opri justiţia sâ-şl facă cursul ; representantul Franciel făcea alusiune la omorul unul Frances de curând b Filipopoli şi la doi martori cari avea să depună In acâstă
afacere, car ş. el afl fost asasinaţi. D. Chaudordy admise; .Dâcă noi am fost barbari faptul datâ^ft de mal minte secole; pentru voi barbarismul oste de astăZb Impaţial, a fost şi a sciut -a reamintâscă unora din colegii săi, ori de câte trebuia u
   ■ 1  i •  -                  * * • O “
gne raţiunii şi logicei."
   La France dă o versiune apr6pe identică, dâr mal de tal i ;itâ. In raij-ocul disensiunii asupra unor pune-tun din contrapuntyile turcoscl, Edhem-Paşa reclama timpul care să permiţă a aplica reformele dictate: r‘,mP ■ farte bine, răspunse d. Chaudordy: dâr ar mal trebui ca să fim lămuriţi m ceea ce înţelegeţi u-v. prin aceste cuvinte.
   „    E!... DumneZeule, asta e grefl
de precisat; noi avem trebuinţă de timp; Europa trebue să înţelâgă a-cestu, răspunse Savet-Paşa.
   Acâsta avea aerul unei farse; tre-buea să sfârşâscâ.- D. Chaudordy insistă clar In termenii aceştia:
   Vă trebue iman;? doi ani? trei ani? , - Nu seim, replică, Edhem-Paşa. Punctul asupra căruia suntem siguri e că ne trebue timp. Şi voiţi o eternitate ?— conchise trimisul estraor-dinar al Franciel.
   Deliberaţiunile continuă un cuart de oră aprâpe fără ca d-nil Bour-gmn-r şi Chaudordy să se fi amestecat; ori ce atac adresat lor sâfl Fran-ciol părea dar imposibil, când de o dată Edhem-Paşa să scâlă. să face roşu de mâniă, dă cu pumnii In masa împrejurul câria erafl aşeZaţl diplomaţii şi strigă uitându-se la cel doi representanţl frances! :
   .Imputaţi tot-d’aunaTurciei, accidentele din Bulgaria. (Dânsul numesce măcelul, jaful unei populaţiunl întregi, îl numesce un accident.) Dar D-vâstrâ nu veţi putea găsi în tâtă gloriâsa nostră istoriă fapte atât de monstruâse ca Saint Barlhclimy Dragonnades ale vâstre.
   I). de Bourgoing. de ordinar, aşa de rece şi aşa de calm, să întârse către Edhem-Paşa. şi făcu un gest de mâniă. Ambasdorul Franciel strigă apoi în mijlocul emoţiunil generale:
   .—Fac apel la onorabili mei colegi, dacă acesta pâte fi un limba-gifl şi o conduită diplomatică.
   D. Chaudordy, din partea Iul, se sculase şi pelid., dâr stăpân pe sine se esprimâ ast-fel :
   N tşi putea, Zise el. să las să'trâcă nisce asemenea cuvinte fără a protesta energic. Da. d-lor.—In acest moment se uita lî\ la delegaţii turcesc!— în miZlocul splendorilor istoriei nâstre, avem să plângem câte-va Zile de dolifl. Dâr asta nu împedică de loe, orl-ce a-ţf putea gândi astâZl despre aceia cari „şi-nfl dat aurul şi sângele lor pentru apărarea vâ-stră,“ ca Francia să fie una din naţiunile cele mal civilisate şi cele mal luminate din lumea întrâgă : .Turcia este naţiunea cea mai barbară d>n Europa."
   REVISTA piARELOR ENOLESE
    „Corespondentul din Pera al Z’a' rului „Times* afirmă şi dlnsul sci-rea adusă de mal multe fol, despre planul neisbutit al Marchisulul Sa-lisbury, relativ la căderea Iul Midhat Paşa.
    Numind acest plan „intriga lui Salisbury,* corespondentul dice Intre altele :
    „Dacă s’ar fi isbutit d'a depărta pe omul otoman de oţel şi a arunca Charta sa naţională la cele alte iradele de oharte de reforme, atunci Sultanul s’nr fi putut lesne îndemna la primele conferinţe. Midhat nu are vre un rival remarcabil, dar sunt câţl-va bărbaţi înţelepţi în jurul Sultanului, cari ar putea să deslu-şâscă pe acest din urmă despre politica neîntemeiată a Marelui Vizir, şi despre neînţelepciunea, cu care al-terâZâ bunele relaţiunl ale Port'1 cu puterile. Intre aceşti âmenl înţelepţi se numea şi ajutantul Sultanului, Said Tuşa, un ofiţer de artilerie, crescut la Woohvirh în Anglia* care are atâta
influenţă asupra bine voitorului Sultan, In căt ar fi putut să 1 lndem-
ne, ca să congedioZe pe Midhat, !n-locuindu ’l cu un om. care mal curând ar accepta a fi un simplu instrument pasiv în mâinele Sultanului safl al ajutantulnl sâfl.
   Un asemenea om ar fi Mahmuri Demad , cumnatul Sultanului , care ar aduce în consiliul Padişahulul înţelepciunea, mode raţiunea, şi mal narate de tâte onorabilitatea.
   A-cest plan însă nu a putut fi re-alisat, din causa delăsării, şi ner-vosităţu Sultanului, care nu era capabil da da o idee indepundinte «efl d a esecuta 0 faptă din propria sa iniţiativă.
   ţliaiul »Daily Telegffaph* a prii mi t urinâtârea telegramă din Constan-tinopoli :
   „Este probabil, c& P(5rtil dupe plecarea ambasadorilor europeni, va acorda concesiuni spontanee şi mal mari, de cât cele cerute de către Puteri.
   Dupe o telegramă a Ziarului „Mor-ning Post* din Berlin, pare, că Rusia ar fi dispusă de-a se servi pentru resolvarea cestiunel orientale, cu memorandul din Berlin. In corespondenţele el cu cele alte Curţi Imperiale, ea încuviraţâză actualmente măsurile eficace In sensul.memorandului , cum şi reînvierea programei conţinute în acest document.
   Piarul „Veekly Dispatsch* arată o întâmplare curiâsâ, de mal de ună Z> prin care cestiunea orientală era aprâpe d’a intra într'o altă faşă.
   In limba turcă, osebirea .scriere! cuvintelor „tote" şi nici unul“ este fârte mică. — Mal de-ună*Zi. când vaporul rusesc, care venise din Odesa spre a lua pe Ignatielf a intrat In Bosfor, comandantul cetăţef a făcut printr'o telegramă întrebarea obicinuită Ministerului de resbel, dâcâ numitul vapor pâte trece lingă baterii.
   Răspunsul oficial a fost: In tâte caşurile. Telegrafistul Insă l a schimbat în cuvintele: In nici un cas.
   Tocmai când bateriile se găteafl să tragă asupra vaporului, s’a descoperit greşâla, şi Porta a scăpat d’o încurcătură, care ar fi avut pentru densa consecinţe fârte grave.
  ENTDSÎASMDL BESBELNIC IN ME30P0TAMIA
     ţliarulut oficios din Viena „Poli-tische Correspondenz* se scrie din Bagdad următârele :
     „In întrâga Mesopotamiă dom-nes-e un entusiasiu pentru resbel, nedescriptibil. Populaţiunea mahomedană din acâstă parte a Imperiului otoman este fârte puţin iniţiată despre crisa şi starea de lucruri a Imperiului. Autorităţile însă afl sciut, se aţâţe la timp fanatismul populaţiunel. spre a'l esplastn. în cas de trebuinţe.*
    „Massele ignorante I" £radul cel inal înalt, uicl nu scie* ce va să Zică Serbia, Muntenegru Ş' Slavii. Li s a desluşit numai, necredincioşii afl declarat resbe/ Islamului, şi că lva-liful mal curând sâfl mal tftrZifl ÎI va chiâma. <’a sii aPere religiunea. Acâsta era de ajuns spre a pune In agitaţiune populaţiunea. şi d'a deştepta m ea dorinţl resbelnice.* ^Apehd făcut mal de unâZt de .•Arte autorităţi, chemând pe lume sllb arme, a găsit o primire fârte căldurâsă. Toţi alerga în urma a-cestul apel, şi bataliânele mobilisate de redifl, în loc de forţa prescrisă de câta 750 de âmenl. el afl ajuns la numărul de câte 1200 până la 1500 âmenl.
  Este cunoscut că In Mesopotamia guvernul a întâmpinat tot d a-una greu tâţl cu recrutaţiile. Recruţi! des-r* tafl regulat In mase mari, şi si\ re fu-
mi-
cu
giafl In deşert, unde devenind no ma^I eraţi scăpaţi de serviciul litar.*
    .Aceste deserturi ad Încetat desăvârşire, şi ofiţerii nu se pot mira destul de zelul cu care alergii toţi a intra In armată.*
                                                                                                                                                                                                          de resbel a coprins
spre
   .Animaţia pftna şi pe popdrele nomade, cari ad
trimis şeicil lor spre a se Înţelege cu guvernatorul general relativ la contingentul pe care Îl oferă.* .Poporul nomad Tsatf care numiră peste 3000 de corturi, a emigrat acuma cftţl-va ani In Persia. Cftnd mal de-unăijl a auflit, că are sa isbucn^sca un mare resbel, acesf popor monad s’a Întors 1» gralj‘'1 Pe teritoriul turcesc trimiţftn<1 ft(M fcrel1 represintanţl at lui, spre a oferi gu vernatorulul 1000 de combatanţi călări.*
   .In aceste ultim* tfile, guvernatorul a priifflit propuneri analoge din partea popdrelor celor mal Însemnate din fsac-Arabi. Călăreţii acestor popdre spre a merge pe câmpul de lupte nu pretind alt-ceva, de căt numai o porţia de pâine, şi o porţia de orez. Plată nu pretind el, Insă el speră la pradele, ce le vor face pe teritoriul inamic. Acesta co respunde cu desăvârşire privirilor arabe asupra resbelulul.*
   .Este evident, că guvernul va fi In stare d’a esploata cu mare succes acostă animaţiune, ceea ce şi face.*
     ,In Suleimania, Kerbela, Mendeli Hannekiu şi alte localităţi princi pale ale provincel, a fost cerut un număr Îndoit de recruţi, care aâ şi fost ridicaţi. Pe cftnd In alte tim puri, spre a fiice recrutnţift. trebuia să se pună In mişcare Intriga forţă militară, astă dată nu era trebuinţă nici măcar d’un singur om. cu tdte, că contigentul actual este Înzecit.* „Păr şi In platei contribuţiunilor, locuitorii d’aei se disting fdrte mult, ceea ce este cu atât mal remarcabil, cu căt se scie, că arabul este de felul săO fdrte avar. D’aci s’aft trimis la Constantinopole mal multe milidne, ca resultat al subscripţiuni-lor publice pentru resbel. Afară de aceste a mal oferit oraşul Bagdat 400 de cal pentru cavaleriâ, şi 100 de cămile pentru serviciul de transport al armatei.*
      -Din t6te aceste se pdte conchide, că guernul turcesc In cas de resbel, va dobândi In acăstâ parte a locului şi alte isvdre de ajutdre.
   Insă uu este destul. Sub pana d-nulni Rosetti insuficienţa individului eote modestie, gângăvia şi neputinţa d’n rosti idei
care nu le are timiditate. D. Grigorescn timid, d. Grigorescu modest, d. Grigorescn roşind înaintea berbauţilor Camerei, d. Gri-gorescu fată mare. Ce (Jiceţî ?
   Dar ceea ce este mal caraghios, decă se pute este d’a redea apăraţi in acoeaşT co-16nă şi blagosloviţi d’acoeaşî mână puternică pe d. Grigorescu care în 1870 a făcut o rescolă vestită şi pe d. Grădiştenu
a se face cunoscuţi, şi npol pentru că mai în tote afacerile se trămit, pe lângă agenţi şi trămişiî estraordiuari, coea ce ocnsio-netjă don? cbeltuell.
   După răspunsul d-luî ministru de R«-torue şi intervenirea d-lnî prim-ministru, Camera ndoptă luarea in consideraţiune a legei.
   îsedinţa se ridică, după ce se anunţă cea de sera la 8 ore.—La acostă oră insî-şl d-nii Adunaţi, ne voind a se mai adnna, de ore ce diurna e diurnă, adică plată peu-
care făcea parte din ministerul in contra tru (}i ăr nu şi pentru uâpte, nn se pote căruia se făcea rescâla.                          ţine şedinţă, deciijându-se a se publica nuCe vicleim politic!                               mele recalcitranţilor.
                     * *
   Colonel Badea Dan şi ministrul de Resbel. .Monitorul Oficial* de la 12 ale curentei spune, eă d. ministrn geograf, a propus, şi adunaţii aB aprobat suprimarea postului de locotenent colonel, de la divi<Jia companiei din Bucurescî. Negieşit ni se va spune că acesta s’a făcui din puntul de vedere al economiei.
   In realitate insă nn este aşa ci numai de a lovi, intr’un vechia şi onest militar care ’şî-a servit patria şi tronnl in tot-d’a-una on cel mai mare devotament, In curs de peste 31 ani.
   Iecă cum sciB roşii a resplăti pe cei mai bravi militari ;
   Bucnră-te, d-le Rosetti, căci ai isbntit să scapi de acest coşemar care se numesce Badea Dan !

                                                                                                  CRONICA
    Ciudăţenie. Românul de erî pnblică o scriere. prin care d. C. Grădiştenu afirmă că n ar fi făcut nici o demarşă pe lingă judecători, procurori pentru a se obţine condamnarea cu orî-ce preţ a d-lnî Popescu, fostul prefect la Râmnicnl-Sernt. Do şi per-eone demne de tdtă credinţa ne-ad afirmat Incrnl de şi ne ad promis chiar dovedi, noi n’am cere mai bine de cât credem pe d. Grădiştenu pe cuvânt; însK ori-cine » oitit ecrisorea d-luî Grădiştenu *•,* n)j_ rat cu drept envâut că d. Grădiştenu ;n-vâci ca niarturî tn acestă nfacere, tocmai pe magistraţii acnsaţî de acesta laşă com plesentâ pentru unele resbnnărî particular»
    Dnpă citirea ucestorî scrisor, niinenia nu se mai miră de logica care de nn timp Inc6ee carecteriseză purtarea politică a d-lu Grădiştenu.
                                                                                                           *
    Com Cării. s,l trecem la subiecte mai comice. In acei»,, articol, jn Cttre domnn
  Bosett. ia cu atâta f()c apărarea noului s?B adept politic, nu Ullă datorii]e gdIe,,a_
  tre un veclnd frate de croc», d. Grigorescu a cărui inepţie Şi mcapRciUU) ,R tribun!l
  a făcut să pnfuescă de ri, chiar adunarea adunaţilor.
    D. Grigorescu este un om aliniat chiar de adversarii politici, — afirmă Românul.
    De care adversari? Când? Ce fel? ll credem puţin stimat chiar da amicii »£{ politici. Dăr ce co«tă o afirmara?
                                                                                                           CAMERA ADUNAŢILOR
                                                                                                            Şedinţa dl Mercurt, 12 Ianuarie■
   Preşedenţia d-lnî Al. Sihlenn.
   Şedinţa se deschide printr’o discuţiune aprinsă asupra incidentului de la teatru din sera trecută, când d-nu Millo a fost oprit de către Comitetul teatral de a juca o canţonetă a d-sele întitulată ‘Haine vekî., Cinci deputaţi pe rând, ia8 cnvântul pentru a espune faptele şi a protesta in contra procedăreî comitetului. Aceştia sunt d-nii Gr. Vulturescn, P. Ghica,Lecca, Lns-ear Costin şi N. Dimancea, dâră intre toţi d. Lecen so distinge prin emoţinnea Bea şi este încărcat de aplanse.
   D. ministru al Instrucţiunii aretă că fap-tnl petrecut este în cercetarea justiţiei şi că de se vor dovedi de adevărate cele es-pnse de d-niî preopinenţi, promite satisfacere prin destituirea Comitetului teatral.
   D. P. Grădij/lnu se încărca a apăra pe acost Comitet, arătând că regnlamentul săB îi permite de a opri reprezentarea unor piese anti-sociale şi indecente; deru vocea d-scle este Înăbuşită de sgomote şi de proteste.
   Intervine şi d-nu prim-ministrn care arătând cum trebuia să prScâdă comitetul şi promiţând satisfacere, cere închiderea disenţiuneî.
   Se voteză următoroa moţiune;
   .Camera în nrma esplicărilor date de D. ministrn, şi având deplină încredere că se va da depliuă satisfacţiune libertăţilor publice şi constituţionale lovite, trece la ordinea ilel,,
   Se continuă cu votarea budgetului Mi-nisteriuluî de resbel.
   Art. 35, privitor In materialul de res-bol, după o scurtă discuţiune se primesce nemodificat.
   La art. 36, D. Sefendache arată staroa miserabilă în care se găsesc pichetele n6s-tre cari sunt mai in prdstă «taro de cât cele din Turcia; propune deră să so prevadă o sntnă mai mare pentru acesta.
   D. ministru de resbel <jice că Ramele alocate snnt numai pentru întreţinere şi re-paraţiune, construcţinnoa lor fiind în sarcina consilielor judeţene.
   Dupe ncejta art. 36 se voteză nemodificat imprennă cu art, 37.
   De la art. 38 se reduce suma de 150,000 lei din a concentrărilor dorobanţilor.
   Do al art. 40, asemenea se reduce snma de 100,000 lei pentrn concentrările călă raşilor.
   Art. 41 şi cel din urmă se voteză fără nicI o modificare.
   Budgetul in totnl ac adoptă cn majoritatea de 81 bile contra 1.
   Se suspendă şedinţa şi la redeschidere d. I . Ghica dă citire raportnlul privitor la reorganisarea ministerului de esterne.
   J). miutstru de hsterne, in desbaterea asupra luărel in consideraţiune, «jice că uu se unesce cn părerea comisiuneî de a se suprima representaţ'unoa nâstră diplomatică din străinătate şi a se înlocui cu misiuni estraordinsre şi ambulante.
   D. P. Ghica, nrată că motivele cari aît ftent pe comisiune să suprime pa agenţii noştri, sunt, nmî ftnteiQ pentru cn nu ui! deitule fonduri ca si se represinte pentru
                                                                                                            Şedinţa de Joi, 13 Ianuarie.
   Snb preşedouţia d-luî Tirinchiu, şedinţa se deschide la 12 şi jumătate ore.
   Se începe o discuţiune In privinţa ab-senş î d-lor deputaţi de la şedinţo.
   D. C. A. Rosetti recunâsce că acestă cameră fir/ jună nn este la înălţimea cerată. Când d a lncra in vechime, cu boeriî, n avut în tot-dâ-nna ocasiunea să se felicita de activitntea, şi de dorul lor de ţera, era nu ca nată-ijî când toţi vin la şedinţa paste ora regulamentară eră la 5 ore îiulata încep a părăsi sala.
   Discuţiunease termină adoptându-se propunerea ca şedinţele să se ţină <j'na de la 12 până la 5 şi jumătate ore, şi sera cel puţin de la 0 ore înainte.
   Se continuă apoi tu desbaterea asupra projectuluî de organisare al ministerului de Esterne.
   Respiugându-se modificările aduse de Co-misinne la art. 1 al legei, se ndoptă art, propus de guvern.
   Aliniatul, prin caro se treee iu sarcina ministerului de Esterne a Berviciulnî im primerieî Statului şi al .Monitorului Oficial*, se priraesce.
   La .serviciul esterior* se discută cesti-nnea suprimare! căpitanilor de porturi.
   D. Mărgăriteseu arătă importanţa ce aB aceşti căpitani; şi că atribuţianile lor nn se pot îndeplini de nici o altă autoritori-tute, precum, consiliele judeţene, căpitanii de puncte, etc. Cere dâră monţinerea lor
   Se propune nn amendament ca să se menţie căpitanii nnmai în cele 5 porturi niai însemnate, şi se respinge, admiţânduso, ca in projectul guvernului, căpitanate în tote porturile.
   Se admit asemenea cele-l-alte modificări relative la .serviciul representaţinneî ţăreî în străinătate* şi la art. 36 privitor la dinrna delegatului român în comisiunea Prutului.
   Proiectai in total se adoptă cu 68 voturi contra 3.
   Se ia în desbatere budgetul ministerului de Esterne.
   De la personalnl administraţiuneî se re dnce nn servitor.
   La personalul agenţielor ţerei în strai-tate, d. Vizanti propune suprimarea âutâ-iului secretar de la Constantinopole şi se răspinge.
   Pentrn agenţia din Roma se fac două amendamente: unul propns de d. Vizanti prin care cere ca agintele din Iioma să ni represinte şi pe lângă curţile din Spania şi Portugalia, şi cel alt propus de d. I6n Ghica prin care cere snprimaroa provisorie a acestei agenţii.
   Amândouă amendamentele se înlătură românend ca in proiectul gnvorniilnl un reprsentant numai la Curtea din Roma.
   La agenţia din Berlin rb propune unificarea ei cu cea din Viena şi se resping».
   Se respinge asemenea propunerea de a se suprima provisoriă agenţia din Belgrad.
   Tote cele alte articole se primesc fără disenţiune şi proiectul în total se adoptă cn unanimitatea de 67 voturi.
   Şedinţa se ridică la 5 '/„ ore.
                                                                                                                  Şedinţa de S/ră de la 13 fanuarie.
   Preşedenţia d-luî C. A. Rosetti.
   D. Dim. I. Ghica dă citire raportului şi proiectului de lege relativ la restituirea efectelor constatate lipsă la Casa de depn-nerî şi consemuaţiuni.
   D. Col. Lecca, întrebă decă so urmăresce riguros averea delapidatorilor şi i se răspunde de d-nn miuistru de finance ca tâtă averea lor e seciiestrată
   D. Pontaşi Ghica arătă că banii ce se cer pentru pluta efectelor sustrase se iad de la casn de dotaţinne a osteî; d-sa mi crede ci este bine a se face acesta căci acei bani erad destinaţi pentrn fondnre» unei şcoli militare.
   Mni iad parte la discuţinne d-niî M. Schinn, N. Fievu şi Dim. Giani.
   II. ministru de finance, (jice că a nu se
priimi acestă lege e-ite a se izbi in crodi-tnl statului. Esplică apoi că aceşti bani se iad numai cu împrumutare de la Casa do dotaţinne a ostel, şi când acestă casă va crede oportun să construiască şc6la militară ’şî va lua banii înapoi.
    Proiectul luându-se in consideraţiune se votâză art. 1 cu modificarea adusă de Comitetul delegaţilor de a se fixa ţifta de despăgubit la 1,400,000.
    Art. 2 so primesce fără disenţiune.
    La art. 3, D. Gherghely propnne ca să se urmărăscâ şi comitetul de supraveghiare al Casei, insă dnpă esplicările D-luI Ministru de Finance, că acel comitet era nnmai de ondre, ceva fictiv, se inlătnră propunerea D-lnî Gherghely, şi se voteză art. împreună cn nn amendnment al D-luî Câm-piuenu de a se urmări şi complicii casierilor.
    Projectul in total se adoptă cu 65 Yo-tnrî contra 5.
    Se voteză apoi, fără disenţiune, un pro-ject de lege, venit de la Senat pentru instituirea nnei comisinnî care să revizuiască casele publice.
    Se uasce apoi o discnţinno in privinţa nnnî eredit de 1900 leî pentru plata unnl desemnator şi a unui architect angagiaţî de fostul ministrn de resbel, care nn se pdte vota, Adunarea ne mai fiind in număr.
    Şedinţa ie ridică la 12 şi jumătate ore ndptea.
    BULETIN METEOROLOGIC
   Temperatura.— In ndptea de u«8 spre Ianuarie, termometrografnl s'a scobo-rât la 10 grade divisinnea centi-grade saQ 8 grade divisinnea Reaumnr, snb 0.
   înălţimea birometrică este de 767 raili-metre, adică 7 milimetre mai sus de variabil, de vreme ce barometrul era erî la 760 milimetre, ndică la variabil.
   Acest brus cu adaos de 7 milimetre indică că gerul avea a cresce, cea ee s’a şi întâmplat atj! ndpte.
   Adl, 15 Ianuarie 9 ore dimineţa, termo-metrograful indică 7 grade centigrade sad 6 Reannmr snb 0.
   Temperatura.— In ndptea de 16/u spre 1 ®j**8 Ianuarie, tormometrograful s’a scobo-rât la 8 grade divisiunea centigrade saQ 6 şi jumătate divisinnea Rcanmnr, snb 0
   înălţimea baromotrică este de 771 milimetre, adică 11 milimetre mal sas de variabil; hygroruetrnl indicând şi el uscăciune, se pdte presupune că timpul se va menţine cn ger, cu tote că, câte o dată fulgneşte de zăpadă.
   Astăijl 15 Ianuarie 9 ore dimineţa sunt 4 grade divisiunea Reanmer sub 0.
                                                                                                                                                                                                                     Al. Sc. Ghica.
                                                                                                            ULTIME SCIRI
                                                                                                                                                                                                                            I.nmlra, 25 lanari».
    Cancelarul tezaurului, Sir Northcote şi secretarul de Stat Cross aă asistat erî la marea adunare a conservatorilor, în Liver-pool, fiind faţă 5000 persone.
    Cancelarul tesanruluî atingând cestiunea Orientului a (Jis : Mănţineroa păc»î este esenţialniinte în intere-ul Angliei. Guvernul simpatizeze vi8 cu creştinii din Orient, der o ingerinţă in afacerile interiore ale Turciei este un pas care are necesitate de o seridsă cliibzuire. Guvernul nu a fost nici o dată influenţat, de gelozia nedemnă contrn Rusiei şi nn a nvut nici o dată in-tenţinnea d'a ficu resbel pentru Turci».
    Respingând propunerile conferinţei, Turcia a procedat necircumspect.
    Secretarul de Stat, Cross a (jis, că speranţa pentru pace, osistă astăijl mai mult de cât ori când.
                                                                                                                                                                                                                                                          Per» 26 Ianuarie.
    Midhet-Paşa a trimis următdrea telegramă Principilor Serbiei şi Montenegrului:
    „Alteţa Vdstră veţi bino voi a vă aduce aminte, că după cererea A. V, Puterile aă oferit Porţol serviciile el pentrn renlisa-rea nnuî armistiţiu, şi că guvernul Imperial, animat cn şi mal nninte, de aceleaşi siniţimente de nmderaţinne şi împăciuire nn a esitat a ncorda acest nrmistiţiă, care d’ntniicl a fost de două ori reiuoit, cu speranţa de a facilita Incheerea păceî şi a evita o vărsare (jad irnică de sânge. Momentul nn o departe, în care iu urma es-pirâreî armistiţiului, vor reîncepe erăşî ostilităţile cn marele prejudiciu al acelor părţi a locuitorilor unde se vor petrece.
    Mă întreb, dacă nu nr trebui să se facă de nuibelo părţi o sforţare onestă şi sinceră spre a impedica acestă dnrerdsă eventualitate.
    Insuflat de acest» cugetare atât din ra-
ţiune cât şi de umanitate şi convins că A. V. sunteţi animat tot aat-fel de iubirea pentru pace, şi d.. dorinţa ‘d'a pune stavilă, unei lupte de desastrudsă,— mă adresei} fraucaminlu ;.re A. V. spre a vă invita personal la o înţelegere cu guvernul Imperial pe calea ‘tratărilor directe.,
                                                                                                                                                                                                                                                  Midhal
                                                                                                    DEPEŞE TELEGRAFICA
         .Serviciul privat al TIMPULUI
               Constantlnopol, ÎS Um.irie. Principele Serbiei a respuns depeşei ce marele vizir ’l-a adresat. Se asigură că in ncel respuns principele a esprimat dorinţa d’a se începe negociările cn scopul d’a a-jnnge la o înţelegere.
               Constant Inopole, 29 Ianuarie Depeşa adresată marelui Vezir de principele Serbiei cere cn P6rta să însărcineze pe ambasadorul să8 de la Viena d'a intra în negociare cn ngentnl Serbiei acreditat pe lângă guvernai Anstro-Ungar. Principele Serbiei sprijină neestă cerere pe cuvântul că Serbia n’are agent la Const.anti-nopol. — Priuci|>ele Nichit.a al Muntene-grnlul n’a răspuns incă la depeşa marelui Veijir.         ___________
                                                                              POST-SCRIPTUM
   O crisft ministeriali f<5rte ame-ninţfttore pentru demagogie a isbuenit ; se ^iee ca d. Vernescu şi d. Ionescu ş’aQ dat demisitinea şi câ neînţelegerea Intre diferitele coterii a demagogiei ad ajuns la culme.
    Rectificare. — Domnul Diaconovicî din Fălticeni aşteptă de la ecnitat.ea nostră să spnnem că d. G. Măcărescu din Fălticeni prin o scris6re ce a publicat in Timfiul No. 118 din 4 Sept. trecut, ’l-a lovit in on6re şi că Curtea cu Juraţi din Suceva prin sentinţa No. 1877 a recunoscut că a fost injnriat şi calomniat de d. Măcă-resen. De aceea, pentru satisfacerea d-luî Diaconovicî, facem cunoscut acesta.
    CUCURIGU, In dorinţa d'a res-pftndi şi mal mult In public tftmftia cuveniţi celor de la cftrma ţfirei. a redus erft preţul fie-cârul numftr 30 bani.
    Doritorii din districte d’a avea cele din urinft doft numere, n'ail de cftt sft puni mftrcl poştale lntr’o scri-s6re şi vor avea numerile cu cea d'ftntftid espediţie.
    Nuinftrul de la 1 Calindar 1877 coprinde:
    I. Daruri de anul nod puternicilor ţji 1 el. — II. O! deeft n'ai nimic
a'ral spune...... romanţă dedicaţi d-
lul Stolojan. — Slftninftida. poem epic, şi alte bucăţi. — IV. Caricatura după II papagalo: Constituţia turcesca sad botezul lui Brat-Ivan.
    NumSrul de la" 9 Cftlindar coprinde :
    I. A pftţit’o turcul. — II. Dreptatea leului. — Un duel crftncen şi alte bucăţi. — IV. Caricatura, darea miniştrilor In dulap.
Primarul comunei Bncurescl.
                                                                                                      INSCIINŢARE
   Conform art. 26 din legea comunală Primăria a format listele comunale provisorie pentrn anul cnrent 1877, pe cari le a şi afişat ,în cea d’ănteiB Duminică dnpă I lanuariQ,, adică la 2 ale acestei Iulie.
   Reclamuţiunil» asupra omisiunilor seB îuscrier’lor în ace»*'' liste se vor adresa la Primăria in ternif ,treî sâptâinâne, de la data afişării pi.i.â la 2 I Ianuarie inclusiv sera la 6 ore, spre a se prezenta consiliului comunal, care va hotărî asupra acestor reclainaţiunî şi apoi se vor închini» listele definitive şi se vor publicn iu termen de 8 (jile de la expirarea acestor trei săptămâni conform art. 27 din lege.
   Acestă disposiţiiine a legei, Primăria a găsit de trebuinţă a o publicaşi prin presă spre sciiuţn tntulor D-lor alegători din capitală cu invitare ca cei cari se interesez» de listele comunale provisorie pe annl curent 1877 (pregătite pe b isa ultimelor roluri de contribuţiunî formate acum din noB pentrn periodul viit» le cincianî 1877—81) să bine-voiască a veni la Primăriă in arătatul „termen de trei săptămâni' in ori ce di şi oră de lucrare (la serviciul secretariatului) spro a vedea listele, cari snnt puse 1» disposiţiune» fiă cărui alegător conform legei.
   Tot de odată se face cnnoscut că dnpă art. 21 din legea comunnlă censul pentru istele comunale este cel următor:
   UI
   200 Imposit funciar către Stat pentru alegătorii colegiului . . I 100 Imposit funciar către Stat pentru alegătorii colegiului . .11 60 Imposit către Stat, idem . .111 17,77 Minimum contribuţia pers.
         şi so»ele, idem .........IV
   Pe lângă care fie-care nlegntor treime să îudeplinăscă şi cele-l’nlte condiţiunî cerute de nrt. 20 din ncăslă leve.
   Primar G. MÂNU.
                                                                                                 Secret r General /.. I. Sthncescu.
No. 60            1877 Ianuarie 4

TIMPUL
CURS DE EFECTE POBLICE SI DE DE VISE
                                                                                                                              1 tuauresci, 15 Ianuarie /,S77.
V A , O A l( !’, A tVroU OftVriie l'r#e ifi 
                                   fio u t  
        Rurale . 10% 18G4 »      * eşite laaorţl
Ininr. Oppenhoim 8% 1866 Oblig. Dumeniale b°<j 1871 »         » eşi te la sorţi
   >  Credit Tone Rur. 7%
   *   Credit fonc. Urban
Impr. Mun. Cap. 80°'o 1875 P- nsil dOO) dobândi fr. 10 AcţilCuile fer. rom. 5°'0l868 » priorităţi C°Q 1868 Dacia C-i® de Assig.
Aet. (fr. 500)  8% 1871
România C*1® de Assig.
Act. (fr. 200)  8°.0 1873
Mandate................
Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române 8°/0 Câile forate Otomane Act (fr. 400)      3°0
Renta Română ......
        CUPOANE
Oblig. Ruralep.Octomba.c.
   ,   Dome ni ale ....
   ,   Konciare rurale . .
   »   Comunale ....
DK VISE
80,/« l 81
__ I 75 V* 70*/4
753/4 71 61 70 120 i —
260
00
76./,
71
Paris . . M arsei! Ic
Ar.V'- ,........
Loudr* ..........
L r * • ■       .
Uamburg . . . . Amsterdam . . . Viena . . . . ,
Berlin..........
Lipsea .........
Escompt . . . . Lira Ottomană. . Galbenii austr. . Agiu c. Argint. . .
12
98
9930
2510
122*/*
15
 SALLE 1>E li’AŢII ION
                                                                    Dimanche !e 1 (2-!) Feirier 1877
OO ITCERT
                                                                            donne par
                                                                     M etle MĂRIE ASSAN
                                                                          nvec le concOurs de
 .Hrs L. Wiest, Lubicz et DIm.treseo
                                                                       P R O fi R A M M E:
                                                                           I. PÂRTIE
1. Trio (1-er pârtie) Mrs Lubicz, Wiest et
Dimitresco
JndiiRsobii
98
9930
2B08»/*
!02'/«
2. Burbier (Cnviitina), chintă par M-olle Mărie Assnn                          Rossini
A Solo pour violoneello, exec. par Mr Di-mitresco
, (La Fauvette, elinntes par Ed. Weber "(Doi oclii.     M-elle Assan   Ventura
                                                                                                                      II. PÂRTIE
5. Trio, (2-ine, 3-nte et 4-me pârtie) Mrs
   Lubicz, "W iest, et Dimitresco Jadassohn ( Wleaenlied ,        , -      L llralims
6. ( Variatious v ’,,1           Hirndel
   ( die Lingeduld ‘ 6             Schubert.
7. Solo par le Violon exec. par Mr L. Wiest.
8. Valse, cânte par M-elle Assan Venzano
                                                                                                                      Prix dos plăcea
                                                                                                       Prrmiire place 10 franci-Detixiiime place 5 fr. On comraencera â 8 heures.
                                                                               A ii apftrnt in Isişf
ALMANAH MUSICAL
                                                                                      de
   TEODOR T. BURADA
pe lo77 (anul al lll-lea), cuprinzând mal multe figuri de diferite instrumente de inu-sicâ aflate in us la poporul român, precum şi diferite arii de danţ naţionale, a-ranjutc pentru piano.
  La finele almanahului se află .Elena horă* pentru piano de autore.
  De venţlare la tote librăriele.
«ualiUtea cea mal bună numai tufa» şj fa(ţ
                                                                                 tăiat şi adus la domicilia cu
  76 PB. STENJEKTIJL
la magasia de lemne a Iul Lessel, lingi gara Tergovjşte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor.
  Louiămjile se priimesc şi la Typografia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0.
|| ţ| Hlh^pil avocat strada Oolţeî Iii ALi IA I IViulI No. G3. ConsultaţiunI în tote filele până la II ore dimineţa şi de la G--8 ore sera.             331.
o cnmnun
iloresce a intra cât se p6te mal de grabnic Intr'o casă distinsă la copil In etatede 10 ani In sus. Ea vorbesce limba francesă. germană şi cnglesă. In cas p6te şi intra numai pentru <jioa. A se adressa la Tipografia Thiel & Weiss.
li UOIWirr MINISTEUIBL
                                                                                          Preţul I Franc.
                                                                                                                                                              Se gâsesce de vdmjiire la Tfpo-gralla Thiel & Weis- vectorii
priimesc rabatul obicinuit.
                                              dVH^-G-^SUSTTJIL,
SF, AFLA IN CALEA M0G0SI0EI N° 20 VIS-HIS DF, GRAND HOTEL DE BULEVARD CASA BRECFANU
                                                                                                        On pcut se procuror des billots au Magasin de Musiquc de Mr. Qebauer , Podu-Mogochoie et le jour du Concert î» la Caisse.
                                                                                                                                                                                                                             ( l’RSl'L Y1ENE1
                                                                                                                                                                                                                     Viena, 27 Ianuurie (st. n.)
Metalice......................
Naţionale......................
Renta în anr...................
Lose...........................
Acţiunile băneel...............
CrediturI......................
London .........................
                                                                                                                                                                                                                Obligaţiuni rurale ungaro . . .
       , temeşvar...............
       >    transilvane . . . .
Argint in mărfuri..............
Ducatul........................
Napoleonul.....................
Mr.rc 100......................
1877.
bl 55 G7 40 74 20 113 25 830
144 80 123 -73 50 71 50 71 25 116 25 5 80 9 82 '/■ 60 50
  SALA circului
                                                              Mercur!, 19 Ianuarie 1877
BALU ISCAT
Musica Militară a Regimentului
                                                          l-iu sub conducerea Maestrului de Capelă d-nul SCIIOLTISCH şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul
                                                                  Miţă Colţatu
                                                          vor esecuta, alternativamente, cele mal nuol arii de Dans, Naţionale şi de Salon.
                                                             începutul la S’/a ore s(?ra
		 			
SOCIETATEA DE ASSIfiURAltE

FONDATA ITT As-ISTUTO 181313.
    Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigurt^ză contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscă-tore: contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă.
    Ascmena assigur^ă destre pentru copil In t6te combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte.
    Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţiă generală şi la agenţiile el de prin districte
                                                                            Agent general pentru România
                                                                       ADOLF 1VEIHBEEG
                                                                        Colţul stradeî şi cartea vechie (hanu roşiQ).
     -Ti1     mi/xnun. .;şiiFWf»w........... nun
 1! CAT
    COIITENTII NOŞTRI!!
UT BUCURESCI SI DIN DISTRICTE
           Spre a evita spesele cele mari de transport a mărfel nostre, inapoindu-o in străinătate, şi tu urma romanelor făcute de comitenţi, cari att sosit acuma, uc-am hotărât a mai lăsa filiala n6stră ir pentru un scurt timp.
în acest oraş încă
                                                                                                                                              Luând cont cicumstaiiţele cele grele ale situaţiunel actuale, am făcut incă o reducere însemnată a
                                                                                                                                                                                                Representantul Societăţeî fabrice! de Olandă şi Albituri
ţurilor curente maî jos notare.
PREŢUL CURENT DUPÎ1 SCÂţEMfcNTUL DE (5 CU PREŢUL F1CSAT.
              Batiste a V* duzină
Batiste de copil a.....................fr.
   >     , Olandă a.......................,
   >     , Lino ,..........................
   >     > borduse color, şi cusute ...   ,
   >   (soie cerne) ................... ,
                                                                                                                                                                                  Pros6pe şi Şervete a '/, duzină
Prosope de aţă curată.................fr.
   >      , damasc..................... >
Şervete de masă (aţă)................... ,
   »      ,  , damasc.................... >
   >     y fructe ...                     *
1 10 1 80 7 — 2 50 2 25
5 — 7 50 4 50 7 — o __
                                                                                   Feţe de mese a 1 bucată
Pentru G persone de aţă curntă albă . . fr. 4 —-
   y   6    y    y damasc ,            . . . , G
   »   G    ,    ,        ,     qual. I. . . » 8 -
   *12     ,    y   y
   , 12    ,    ,   ,    > » • • >11
   ,  12    y    y      aţă cur. albă ...    , 9 50
                                                                                Pândărie şi garnituri de masă
’G de   coţi Pniujă de casă . .       . . fr. 18 ---  
39      y y y copil . .               . . fr. 25 ---  
45      , Olandă de munte . .         • • *   30 ---  
58      > , Belgică ....                      60 ---  
30      y Pârnjă de Olandă . .        • • >   64 ---  
GO      y y y Rtintb. . .                     84 ---  
50      y Toile batiste fine . . .    . . >   100 --- 
7  buc. Ciarci-f. 3 coţî de lat . . .         40 ---  
                                                                                   Şervete cu feţe de mese
Pentru 0 pers. de la 9 până la 15 fr. cele mal fine . 12 »       , >24    , , 58
                                                                                                                                                                                         Rufe de Dame
                                                                                                                                                                           Cărnnşe cn şunr de chiff. de fr. 3 —
     >  brod. de olandă
     >      de nopte > Camisoue brodate ,
      >       > de lux
Pantaloni cil garniture »         , broderie
Şorţuri de copil       ,
     >   > dame         ,
Fuste de cost ni. simp. .
   > cu şlepît y . y y brod. .          .
fr. 3  50 p. la G 50 im.  f. 
  9 5 --- p. la 9 --- ni. f. 
  w G  50 . 12               
»   3     „ 7           •  0 
  w 7 --- . 15               
0   3     • 6           0  0 
■   5  50 . IO          0  0 
    1 t O                    
    2 - -                    
      fr. 5 ou     p. fr.  8 
        » 6 50       9     9 
      »   9 ---      9    15 
Rnfe pentru Cavaleri
Cămaşe din Oxford veritable . ,        > Olanda colorată .
     >  de Chiffbn nlb. simplă
     >  >     >     > brodată
     y y Olandă fină .     . .
Pantaloni de pichet de e'rnă >          , olandă ....
a fr. 5
                                                                                                                                                                                                                       G 50 4 50 G 50 11 —
  3 75
  4 50
Diverse
J                                          
/•  Du* Ciorapi de Damo......   fr. 8  50  
1 »  >  > > t de lînă . . .         9  50  
%    »  » » y de fildecosse .       15     
*/•  »  » > bărbaţi de lina . .     9  --- 
      > » > > > fildecosse          12 50  
ij                                         
(1   •  Gulere de Danie......       4  50  
’/»  >  , y Bărbaţi......           3      
     9  Pepturî brodate.......      9  --- 
1 Buc.  Flanele...........        V    50  
y
       >    >   >        i > yu >        >    >     >
Batiste fine francese de Lino cu brodărie adevărate.
Un mare asortiment de garnituri pentru Dame, Manchete şi galere cu preţuri de tot reduse. Batiste de Lino cu margine lată cu nume, brodate.
Chache-nez de mătase şi pâmjă, in tdte culorile, Shwalurl lungi de India şi Japonia. Coinandele de prin provincii vor fi esecutate cu cea mal mare promptitudine.

  SOCI ETATEA FILANTROPICA
                                                                                    pentru
Ajutorul elevilor pauperi de ambe-sexe
                                                                                     din
                                                                          .SCULELE PRIMARE PUBLICE
SERATA MUSICALA
                                                                          sr Vii dala 22 Ianuarie 1877.
   Un bilet pentru o familie pene la 4 persone 5 lei noi ;
   Un bilet pentru I personă 3 lei noi. Ţinuta convenabilă cerută în asemenea ocasil.
   Bilctelo se afli! depuse hi eunce-1 siria. Comitetului în loeaîul Internatului „LIBERTATEA." Calea Moşilor No. 120. COMITETUL
    Bek'ger & Beinhorn
Succesorii <l-luî jAQUES HERDAN
                                                                                  Podul Mogoş6cl. Palatul Dacia vis-a-vis d& Po/ifiit
   MARE MAGAZIE
                                                                                           dn
Bijuterie si Argintărie fine
                                                                                       precum şi do
                                                                                                                                                           (jftSORNICE DE B.\RBAŢ1 ŞI DAME
întorcând u-im» dintr'un voi agi u din struirătat», am fost in stare d a Îmbogăţi asortimentul nostru cu lucrurile cele mal alese; şi aat-fet suntem in plăcuta posiţiune d a ne recomanda onor. public.ru găndu’l «a bine-vo^scă a ne visita, spre a se con-mvae aiit de «oditatea, cât şi do preţurile cehi iugl moderate ale tutulor mărfurilor
                                                                                                                                                                                557.-12—1
   LECŢII NI PA UT ICO LA RE
                                                                                                             d«
N/E A. T E dVE A TI C I
                                                                                                      C. Brailoiu, fiul
                                                                                                   17 S/rai/a Scaunele 17.
Bucurescî-Bărboşi-Roman-Suceva
MERSUL TRENURLIOR CĂILOR FERATE IN ROMANIA
                                          Vereşli-Botoşanî Tren. mixte / — BoloşanuVereşlî
                          Tren     Trenuri de     
                          accel.    perarine      
Bncuroscl           Plec. 8.25n  10.00a           
Chitila             soa.  8.29n  10.18a           
Ploceacl                  9.35n  (1.45a           
M i zi l                  l0.39n 1 - 5p           
Huzuri                    11.24n 2. 5p            
Brăila                    1.43n  5.30p   7.25 ,   
Bărboşi                   2.25n  6.20p   8 00 _   
Tecuci u                  4.28n  ---     11.15    
Ad jud                    5.58n  ---     1 10 1   
Bac&Q                     7.26a  ---     3.00 P   
Roman               plec. 9.05a  ---     4.54P    
Paşcani                   0.26 a ---     6.58 P   
Vcreacl                   1.38a  _       9.57 n   
Suceava             aoa.  2.03p  ---     9.55"    
Suceva-I|canl-Viena   jTr. ac.J  Tron de pers.    
Sucuva-Iţcan!       Plec. 12.49p 11.29 n          
Le in bar g               9.55 n 3.40n   2.50 n   
Viena »ob. a doua     »   5.03 p 5.03 p  7.18 p   
     Barboşl-Gala|i       Tron        Teren       
                          accel.   de pcra6ne     
Bărboşi             Pier. 2.55 n   6.25n 7.25 n   
Galaţi              808.  3.30 n  7.00 n 8.00 n   
     TecucI-BSrlad          -      Tren. ini x te 
Tecuci              Plec.  ---    5.00 n 5.35 p   
Bârlad              808.          7.0511 7.5011   
      Pişcanl-laşI        Tren     TtrOn mixt     
                          accel.                  
PăşcanI             Plec. 7.19 n  10.29a    -     
Iaşi                Son.  9.37 n   1.20*          
Viena-Lemberg-lţcanl-Stic6va
Tren ac cel.
                                                                                                                                Tren
de persane
Viena               Plec.
Lembcrc sos. a doua t]i Suceva-lţcam        Ses.
8.08a 10-53ai 8.38n 12.20p 6.25a 11.25n 6.46a 5.lipi ‘
Suceva-Roman-Barboşî-Bucuresci
Tr. ac. Tr.de pers6ne
Suceva
Vcreacl
Păşeanl
Roman
Bacău
Adj ud
Tecuci
Bărboşi
Braila
liuzwu
Mizil
Pioesci
Chi ti 1 a
Bucureacl
Plec.
Sos.
5.11 p 5.41 p 7.07 n 8.45 n 9.43 n 11.12 n 12.20 n 2.06n 2.58 n 5.19 a 6.16a 7.00a 8.18a 8.30a
.46 a .44a
07 a lOp
17 t
22 p
45 p 20 n 30 n
8.10 a 8.45 a 1.50a
1.24
2.25 p 4.15 p 4.30 p
UucurescI (Fii.)
I \iUUUI
GalaţT-BarboşT
Galaţi
Uarb..şl
Plec.
Sos.
Tren accel.
1.20 n 1.55 n
                                                                                                                                    Tren
de pcrs6ne
8.25 a 7.30a 9 00 a 8.05 îi
Bfcrlad-Tecuciu
Borlad Tecuci fl
Plec.
Sos.
laşl-PăşcanT
Iaşi
PăşcanI
Plec.
Sot.
                                                                                                                                                                                                                                                                                   Tren. mixte
                                                                                                                                                                                                                                                                                  8.40 a 10.00 a 10.50 a 12.00 a
Tren
accel.
7.16 a 9.46 a
Tren mixt
3.25 p — 6.33 n
     Desluşiri ' •■•ia • ln«emn*-s4 «^1* U 6 diminua ţiănâ !a ;î A\mf r». dc îa ît dina pânâ la 6 sora şi n însemndzu n6pte, de la 6 sera până la 6 dimineţa.            *  *
     Cu trenurile accelerate călătorii se transportă in vag6ne de clasa I si II: cu trenurile de per-s6no şi mixte se transportă in vag6ne de clasa 1, II şi III.
     Preţurile locurilor in trenurile accelerate pe liniile UucurescI-Verciorova, Bucuresel-Roman şi Roman-Succrn-Iţcanl sunt egale cu preţurile locurilor in tronurile de persdiic. Trenul accelerat care plucă din BucurescI Joia şi Dumineca spre Craiova va fi in corespondintă la Se var in seu Orşova cu vaporul accelerat spre Uuaa-Peata.
     Călătorii venind cu vaporul accelerat de la Viena seu Buda-Peata vor găsi la Severin trenul accelerat spre BucurescI. Pentru înlesnirea călătorilor, trenurile accelerate trag Ia Severin in dilele de ooretpondinţă cu vaporul ccclerat, lângă Agenţia vapărelor.
Vereştl
Botoşani
Pl.c.
Soi.
                                                                                                                                                                                                                                                                        9.32 n 11.20n
Bucurescl-Verciorova (Orşova) —
Bucuroscl
Chitila
Ti tu
flieşti
Goleşti
Piteşti
Slatina
Balş
Craiova
Pileaşi
T.-Severin
Verciorova (Orşova)
Plec.
Sos.
11.48»
1.3#p
                                                                                                                                Tren de per.
Tren
mixt
8.00 a 8.18a 9.22 a o.56a
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   .0.44 -12.58 a 1.50 p
3.00 p
8.57 p 5.24p
7.58 n
9.0 in
6.05 n 6.86 n 8.0* n 8.66 n 10.01 n 10.15n
Botoşani
Vereştl
Pive.
8o«.
— Tren. mixte
*JOn
7.14 a
3-10 p 6 34
                                                                                                                                     Verciorova (Orşova) BucurescI
Verciorova (Orşova)
T.-Severin
Fi li aşi
Craiova
Balş
Slatina
Piteşti
Goleşti
Gficştl
Ti tu
Chitila
BucurescI
Plec.
Sos.
                                                                                                                                                                                                                                                                               Tren Tr«» de per. mixt
6 44 »
7.20 x 10.1 7»
11.19a l 20r i.4J r »«p 4 55 p
6 46 p
6.2.) o
7 .26 u 7.40n
                                                                                                                                                                                                                                                                                                             7.16». 7 1 « » 83» V 20 a 10 64» 11.20a
Bucuresct-Giurgiu-(Smârda) şi vice-versa
Giurniu
Sin5r.l
Plec.
/Sos.
iPleo
/Sos.
\Plee.
Soe
Tren. mixte
9.15 d 10.17 d 10.27 d
11.40 d 11.50 d
12.
5.10 s 6.13 s 6.23 b 7.38s
Sm&rda
Giurgiu
Comana
Bucuresclf^îhL.
                                                                                                                                                   Plec. /Sos. \Plec. / Sos. \Plec. Soa
Tren. mixte I 4-37 b 4.47 s 4.67 sj 6.13 s 6.23 s 7.25 s
9.— <1 10.16 d 10.26 d 11.27d
âulor* ferate
~~M~e7suIii vaporelorU fie Dun!ire coincid&nd*** '                      '
                                                                                                                                                                                                                                             Viena-Pesta-Baziaş-Orşova-Giurgiu
        Giurgiu-Orşova-Baziaş-Pesla-viena
          V4POAUK DK PASAGKBl Din Giurgiu la Orţora: Marţi. Vineri şi Duini neca la 2 ore p. coinciddndii cu trenulil mixlO care sosesoe in Giurgiu de la BucurescI, I* 4.20 s.                  .
Din Orşova la Pesta: Joi şi Dumineca dim.
. Pesta la Viena: In t6le Şilele la 6 ore »■
          VAPOARE ACCELERATE . Giurgiu la Pesta: Me-curl la 6‘'r* *" t ,        , Batiaş: SâmhâtA la G
  Amlie neesie curse coinciddŞA cu tren. »a » care sos. in Giurgiu din BucurescI la 4.*u Sos. vaporului la Bacia{; Vineri şi L“nl *•
  .    .      , Pesla: Duminecă <1.
  .    „      . Fietiu: Luni ••        Vineri.
Plică iiin Giurgiu la Cala/“tu ■   « ’   ■ ,
  Dumineca şi Jouia, la * »r. -Lşp» *■*»«»• coincidendu prima cure* e»        11 . ...
  care sos. la Giurgiu din Bucur so     '
  de câldtorl care «os. in Gnirg.u din Bu.urescl a 11.50 d.       .
           VAl’OAUE DE PASAGERI Din Viena la Pesta: in t<5te filele-la 6'/« ore dimineţa.
Pin Fefta ia Orşova: Marţi şi Vineri la 11 ore s.
pin Orşova la Giurgiu: Joi, Duminecă şi Marţi la 9 ore dim. coincidendu cu trenuld mixtă care pleca din Giurgiu la Buenreeot la 12.40 a.
           VAPOARE ACCELERATE Din Vivna - Dumineca la 6*/«
     Pesta: Luni la 7 ore d.
     Baziai- Marţi şi Vineri la » ore d.
Sosesce la Giurgiu: Mercurl şi Skmbiti la Îl ore d„ coincidindfl eu trenulil m.xtu care ploi* din Giurgiu la Bucuregel la 12-40 a.
Tipografia Thiel £ Weiss Palatul .Dacia*
>