Nr. 129. MARŢI 7 IUNIE ANUL II. 1877 k.B01srA M'EJSTTELT: 1H TOATA ROHANIA; ..........................l. ». «* 6 Ioni , . , .........* ^ % Ioni . . ....... 1* IN STRAINATATI • u ........... • . •* INSIHTONl SI SICLAia: ni* ii SO liMrt p»*»*. P»*ln» IV, W> b»»i » pnginn III, 80 bnnl, p« p»*ina II,* Ini noi gMt&mfl 1 1*1 io 1 llili- U« imatr In Capiul! 10 !anl TIMPUL BSE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. BIOBODL BKDâCTŢIEI Ş! ADMINISTRAŢIEI PALATUL «DACIA.* AISi TJTSTOI URI de Drime»*c In ■trăinAiate: La D-nil Haaătn-tu%n â Vngler In Vienna, WalfiichgMn* 10 A. OppelOt in Fienna, 8tabi*aba*t*i 7 ; RudolJ Motte In Vipnn* D Heilmtttte Sţ Vtntmu Hrdirka .u Vi*nna, Teinfaltaifun* 1? ; /fcJţj/. lAb Ln Vienna, EBcbeDbaohtfiuM ij , L. Lawa d Comp. In PpjtE fi Harxu-LaffiU-nulUer â Comp. Ir Pari*. Scrisori sofranoate nu M primesc. Artioolelc iipobtioale i« tot arde Un n»*r I» Dittrialn !5 bani. BULETIN TELEGRAFIC Sarvioiul privat al .TIMPULUI * (A yenţia H*vu) — S*r?icinl da la IB lunlfl 9 ere dimlnraţB Budt-PetU, 16 Tunîfl. «Camer.i Deputaţilor.* D. Kurs cere t Intpreia p* preşedintei* ceneiRalul pentru a aeî'lnol a l-a scăpai din vedete c& r«*sh«]ul actual «*r* *10* nn aoop panalariat. C* * adine »a p&itra nveraul In Faţa alianţei Ruso-român*, a decimării de independenţi a RomAnid a anieatwAnl rentuale a Serbiei ln reabel. a stabilirii unul lat bulgar autonom «aii a fortu&riî unor ntati» ol îs peninsula balcanici * Ca masuri a luâfc tru-ernol pentru a asigura narigat'unea pe Dun&re, entro a proteze ooraerciul oriental al Motiar-iel |i Toeace oare gosernul *4 im pe di pe însuţi-ea taurilor Dunării de către Rusia. Conitantinopol, 16 Iunifl. Trapele egîptien* aii noait. flaltanol ln curând e ra duce la Adriasopol c* «ă rieitei® lucrările e fortificaţAiinl ce ne ridică ln împrejurul aceatul raş. Conatanllnopol, 16 Iunie. Mebm*d Aii anunţă din Kolacin, cu data de 6 Iunie că Intr’o luptă ce a avut a susţinea in ^ntra Munt» neprpniîor, în pădurile Învecinate, ceşti din urmă aâ fost puşi pe tuşă, lăaănd >*»u* 200 de morţi pe cămpul de hătae. Turcii i’ar fi avut de cit 16 morţi şi răniţi şi că ar fl mg măna pe toate satele »ţputt Im re nuri le >era fi Rejina. Districtul Tiratova a'ar fi supus • la sine Iul Ali-Saib. Scutiri, (Albania) IR Iunie 8e anunţă că artileria turcă ar 6 constrâns pr f intanegrcnl a înceta bombardarea Scatiului, )ă şi aci Muntenegrenii ar fi fost de o potrivă espinşT intr’o Inc^car* ce făcut dc a bom arda satul 1 doc ho. Constintlnopels. 17 Iunie. Guvernul răspândesc* sgomotul că sciril* din neram ar fi mal bune ş1 că Tarcîl s'ifl dispus , lua defensiva. M ukhta r-Paţa Be afli la Zevin, ■nde ar fi primit ajutoare. Intr’o lupii de arti-er ă, ce s’ar fi dat înaintea FCarsulal, Turcii pr** ind cA afl «jit învingători- Parii, 17 I unie. Erl in Crvmera deputaţilor, d. Garabetta a di ^nat pe d. Tbî*rs *.i succesor eventual al roa-e^alulul Mac-Mahon. Z'arele conservatoare protestă contra vorbelor -^ul Gnmbetta, care a adus eahînetu'u! acosa-'une* d* a fi olericnl şi a enmpromite hunele cu puteri e «trâ ne, acusaţ'une, pe care ăr Foartou a respîns’o energic, ffo. car1-caie oficer enff'es va lua servicii! in armata rre uneia din puterile resboitoare care «u* în pace cu Entrlitera, r$ trebui să şl părăsească postul şî să renunţe la grada) sfii din armata Kngleiă. Paris, 16 !an:il O notă inserată in siarul nfttfal demonstrfl falsitatea insinuărilor rffl roiLoare cari fac a se crede Că politica inaugurată la 16 Maid a turburat Iranaacţ'ile comerciale. O crisl generală «sista Ui Furopa cu mult mal nainte. Nota despre care VOrbine, demon tră prin amerunte că sunt simptome rigure d o lmbunăiăţire freptaiă. »RepublicA Francesă*. comentând circulara ministrului de Eslerne rOm&n. d. Cogfiln’cdnu, în privinţa indi-pendinţel Române, se esprimâ ln* tr'un mod foarte simpatic pentru această ţwră. Diarul republican se întreabă insă, dncă ace>*«iă o ecieiy na fost luată oare foarte iui® ? K1 speră că Românii nu vor avea să ie teamă. I Londră 16 Iunie. ,Cau*e * Comunelor.4 Comori a respins cu 289 voturi contra 150 propunerea care tindea să acorde Irland»*! aceleaşi lărgiri electorale ca şi Engli-terel. Serviciul de Duminică de la ameazA ParU 16 Iunie. «Senatul.- Mesag'ul mareşalulu Mac Mnhon cetit în senat, spune că preşedintei* Republice! este mvastit de Constituţie cu dreptul de a salvat societatea şi câ acest act de loc nu ameninţă pa-c«ft interiosră- Gamhetta acasă ministerul de a fi ultramontan şi suspect in străinătate, apoi a-daugn că oompos’ţiunea aoesujl mioiRter justifică majoritatea, care s* declară în Cameră contra Iul; terminând Qamhetta presico că cel 863 se vor urca la 400. Du ele Decntet afirmâ că re-laţiunile cu ţ aterile streine n'afl încetat de a fi amicale, Discuţiunes se amână pe şedinţa de lunb BOCURESCI IDN1E HARTIA MONEDA. Senatul care a eşit asift primăvară, prin călcarea Constitnţinnel Ain nişte alegeri pripite şi terorisate n'a ilesminpt trista’l origină. Majoritatea senatorilor a votat unul guvern fără scrupul ru:na desăvlrşităa ţerel. stingerea creditului el. dispart/i’tnen pentru tot-dauna a monedei metalice ultimul fl gel care ne fusese pftnă acum cruţat. hârtia monedă Intr’nn cuvfint. Noln'ain Împărtăşit nicl-o-dată ilu- siile ce ronfraţil noştri mal pfts-trufi încă asupra acestui Senat,. Insă fănă astăzi n'am voit a Jesctiragia nici o speranţă pentru a nu stlrpi nici o silinţă A«tAzf cănii secretele noastre ta meri s’afi Împlinit şi cănd u. Rrătiann a mal făcut clin acele păpuşeril. cari II sunt famijiare aducând cu încetul o parte din oposi-ţiune. a susţin* ideile sale finan iare tu se-ţil, concedănd ln schimb acestei onosiţiunl modifii'aţiunl importante şi demascăndu »■ de odată la ziua discnţinnel generale pentru a şi rlde de toţi, si a susţinp opera sa pur şi simplu nu putem de căt a constata cu întristare că acel om este şi a fost tot-d'auna a ’elaşl jucător pe funia parlamentară, pp care l-am cunoscut; cel puţin .Tini, ul* n'a dat. In astă cursă. S'a votat cum am ijis. hărtia mo nedă cu toate inconvenientele el cunoscute. Ceva mal mult. Nu s'a votat cel puţin moneda financiară ca In Fran ia. In Austria. In Italia ha-s’tă pe biletul de banei! asigurat printr’o reservă metalică, şi prin-tr'o promisiune căt de depărtata de o plată In metal. Nu! S'a votat pur şi simplu asignal'd revolut’unei frnnccee 1’ sat pe pămănt, adică pentru sume de 5, de 10 şi de lOOfr. pe tot ce este mal fictiv căci nimic nu se realizează mal grefi de < ăt zălogul imobiliar chiar pentru sume importante : iar pentru snmt* mici putem să zicem, că aceste bilete sunt bnsale abs lut pe nimic, — Ace) asignat a produs singura bancrută cunoscută In istoria modernă a Fran-ciel. Tot ce in Senat mal are o pro prietate. o avere de conservat, ceva esperienţă ceva lumini, a votat, cu puţine excppţiunl, ln contra acpstul nefast proiect, orl-care ar fi fost nuanţa sa politică tVntru prima oară de atăta vreme, inimicii politici nelmpăcaţ' s'afl Întrunit pentru a Încerca a se opune acestei legi fatale. Val! cată I că. orbiţi de patimi personale constată astă zl căt este de tărzifi şi căt afi fost de greşiţi a.jutănd cu numele, cu averea şi cu capacitatea lor pe demagogie, a strivi partidul conservator. Lată I astăzi trataţi le d. Brătianu ca acele instrumente pe care cine va le us-vârlă după ce le-a întrebuinţat. Toate acestea le am prezis cu o precisiune de care ne-am felicita, dacă resulta-tul nn ar fi fost aşa de trist pentru ţară. Am spus eoahsaţil >r. câ demagogia stăpână II va trata m»I răfl ele căt pc foştii el adversari, am adus aminte că vorbele Ier politică intrk if>tâ. economif desj/infarea de impasi/e curmarea împrumuturilor, 9unt o ironie In gura oamenilor de la 1867 186H. In fapt de economii. am rămas cu nprozil şi răndaşil sterşi din budgetul Ministerielor; In fapt de desfiinţări Je imposiie toate afl fost menţinute, şi cea mal mare parte augmentate . In fapt de împrumuturi de operaţiuni de credit, avem hârtia monedă, asignatele, orgia despotismului tn delir, cum le-a numit prevăzătorul genifl al lui Mirabeau. Requisiţiunile nepLătite şi hărtia monedă adi. â jaful şi falimentul i -tâ tot ce a găsit spre a face faţă dificultăţilor financiare, geniul d lui Brâ-tianu după un an de refl iţ Iată unul din motivele care am Însemnat noi digoluţiunel Senatulultmplinit.de şi foile roşii 'l-ntl tratat atunci de calomnie şi din pun-tul lor de vedere eveafl dreptate, căci dacă ţara Tar fi cunoscut cu toat* surprinderea a-legenlor. şi cu toată spatia el firească. s'ar fi ridicat cu indignaţiune In contra acestui guvern. Cele lalte sinistre proec.te semnalate de noi, se se vor îndeplini şi ele acum când graţie disolu(iunel gi alegereI neconsti tufumale a Senatului s'a ridicat ultima barieră care protegea naţiunea In contra nebunii’or demagogiei iniei na fio-riale. Eatâ dară la ce dureroase resul-tate aă ajuns România după atâtea fruu oase spersDţ0. De doă ori conservatorii saerifi» ându-se personal, afl încercat a deturna ţara de pe fstala cliuâ pe care o împingea demagogia; de doS ori forţa lucruri lor i-a Învins, şi cea de a doa Încercare a d-lul L. Catnrgi fiind cea mal energică, n n făcut de cât sâ esas- pere radicalismul adus iarăşi In capul ţăret şi investit cu o putere dictatorială. Această nefericită ţară pare fatal osândită a peri prin demagogie. Concesiunea Strusberg şi hârtia monedă, iacă moştenirea ce va lăsa Românilor, adică. Intr'o ţară Imâ primitivă, fără puteri financiare. fără industrie, fără capitaluri, ruina şi moartea economică nelnlătu rabile. Blestemele lungi ale posterităţii Vor fi meritat reaplata a atâtel orbiri şi a atâtel perversităţi. DIN AFARA. .Săptămâna trecută a fost bogată ln evenimente, care vor putea sâ hotâirR8râ mersul lucrurilor lumeşti. Înainte de toate, călătoria Alteţei Sale Principelui Milan al Serbiei ln cartierul general din Ploieşti este un eveniment, care In curs de mal mult de cât opt zile preocupă ziaristica Euroiieanâ. In deobşte se crdei câ, fi.nd această călătorie notificată Porţel. ea nu are nici un caracter ostil Turciei, ci trebueşte sâ fie privită ca o simplă mxmfes-t iţmne de relaţiunl intime Intre puternica Rusie şi protegiatul el natural, ast-fel, In cât tocmai această câlătoriâ ar fi cea mal nelndoioasă dovadă despre bunele relaţiunl Intre Russia şi Austro Unge ria. aure stărueşte pentru menţinerea celei mal stricte neutralităţi In Serbia.— Alte ziare şi cu deosebire tnrcofile din Viena şi Pesta, susţin că călătoria A. S. Principelui Milan ar fi cel dântăifl pas spre a reîncepe ostilităţile contra Turciei şi In acest sens s’a şi făcut de câtrâ deputatul Helfy o interpelaţiune In dieta din Pesta. Până acum ministerul maghiar au a răspuns încă la această interpelaţiune. Un alt eveniment, care de asemenea va putea să producă mari schimbări In Franţa, ba poate chiar ln situaţiunea europeană, s’a petrecut la 16 Inuie In Paris. Corpurile legiuitoare s'afl Întrunit. In cameră guvernul Broglie s’a văzut faţă cu o oposiţiune de 365 voturi, ast-fel, In cât nu mal poate rămânea In-doial, ca va primi un vot de blam. In Senat s’a citit apoi mcsagiul mareşalul Mac-Mahon, prin care, dupâ Nună imam TRADUCERE! LUI H URLET JD. -A/DOT-ir STEBN Poeţii cel mari al nnul popor sunt 0 comoară de frumuseţă şi înţelepciune, din a cărei lmbelşugare se lm-pârtăşesce cu vremea toată omenirea cultă. A stă zi mal mult de cât ori când, această pătrundere untversată a lucrărilor eminente, isvorlt» din mintea şi din inima capetelor de genifl. este un - j asigurat, şi in proporţie, in care deosebitele popoare se pun Intre o laltâ. ln relaţii mal intime prin înlesnirea comunicărilor materiale, se stabileşte Intre ele şi acef roditor «chimb de idei şi de simţiri- tn lo- 1 cui visatei şi nerealisabilel înfrăţiri universale a statelor civilisate, se fun- dează de asupra Înmii de toate zilele acea ideală republică literară, care îmbrăţişează toate naţiunile ln munca lor intelectuală şi ln care vin să se adăpostească spiritele descurajate de nedreptatea şi cruzimea realităţii. Şi Românii afl luat parte la această «ndosmosă şi esosmosă a cnlturel; In deosebi a celei europene : fragmente din literatura lor sunt traduse şi recunoscute In streinătate. cftte-vn opere eminent» ale străinilor, sunt traduse şi eunoscute Intre Români, şi Rsfc-fe' lagătnrele d( adevărată unitară se străng din ce ln ce mal mult Intre noi şi Bram-esil, Dermnnil şi Englezii. Poeţii noştri Alexandri şi Bo-lintinennu sunt cunoscuţi prin traduceri germane, francese englez» (d» Kozebu». Ubict, Stnnby). chronicaril prin estrnete (Kogălniceanuj; p»ntru literatura mal noâ, va apărea peste cftte-vR săptămâni sub titula Roma-nitnfie Skiieen o traducere germană a câtor-va lucrări a d lor Ddobpscu. Slavici. Negrnzzi, Gane şi Maiorescu. Pe de altă parte, nici literaţii noştri nu afl r« mas îndărăt in aceHstâ mişcare, şi multe capodopere străine sunt astăzi la îndemâna cititorului român prin traduceri mal mult sau mal puţin isbutite. Dacă pentru literatura francesâ s’ar putea zice. câ limba el este aşa de respândită In tre Români, ln cât traducerile din ea sunt de mal puţină necesitate, pentru cea germană şi mal ales pentru cea englesă trebuinţa traducerilor este neapărată, şi fără ele cea mal mare parte a publicului nostru sar afla in neputinţa de a cunoaşte unele din cele mal frumonse Inerărl ate geniului omenesc. Literatura germană a fost ln timpul din urmă »u deosebire cultivată de traducătorii români, şi ast fel a vem In româneşte din Gortbe pe ,Faust* (»reducere de Pogor —Ske litti). pe .Egmont* şi pe -Clavigo* (trs 'ucere de D. Stunlaa). pe WVr tb»r (traducere de Munteanu), pe .Igfienia;* din Schiller .Moartea Iul Wall nstein* (traducere deLmilin Ma-ioresen) .Fiesco*, .Hoţii*, .Cabsla şi Amorul* (traducere de J. Negruzz ): din Lessing pe .Emilia Galotti* (’rn ducere de Iorgulpsen) A mal tradus d. Vermont din Zii holke. Chiar şi lucrările lui Sehopenhauer nu ne-afl lemas necunoscute, şi multe pagine ale .Convorbirilor literare* din anul trecut sunt ocupate de aforismele marelui pesimist, care de sigur tn toată viaţa sa nn a putut visa, câ va avea odată problematica onoare de a fi citat, comentat şi atacat In Camera şi Senatul din BnoureştI. Nici Englezii nn ne-afl remas cu totul străini. Dupâ ce de mal nainte ne eraţi cunoscute .Călătoriile lui Gulliver.* Manfred, Corsarul. Lara*, etc., lucrarea traducătorilor pare a fi concentrat asupra celui mal mă- reţ genifl poetic, al literaturel engleze, asupra Ini Shakespeare. De la Shakespeare, pentru a nu mal vorbi de o prea hazlie .traducere slobodă* a tragpdielor .Romeo u Julietta* şi .Otello,* publicată la 1848 de Toma A. Bsgdut şi Însoţită de nişte .consecinţe morale* de un efect iresistibil deşi nu tragic, avem Intre altele pe .Macbet.h* şi .Othpllo*. traduse de P. P. Carp, Intr'o limbă, care snb o aparenţă dură. revelează o consciinţioasă pătrundere a testului şi câştigă ast-fel interesul cititorului. La aceste lucrări se adaogă astăzi traducerea lui .Humlet* de d. AJolf Stern. Să o spunem tn doă cnvinte : Traducerea d-lul Stern este foarte bună. Cu o deplin# Înţelegere a testului englez, d. Stern a ştiut sâ împreuneze o mare energie şi conoi-siune tn stilul săQ român. Nemerita alegere de cuvinte, căutarea îngrijită a acelor espresil vechi, care sunt T I M P DL cum se vede din o depeşa publicata In altft parte, cere Învoirea Senatului pentru disolvarea Camerei. Abia rămâne Îndoiala, ca Senatul Îşi va da învoirea şi ast-fel In curând Francia va fi agitata de o campanie electorala din cele mal decisive. Pe la Începutul săptâmânel trecute, ziarele din Germania începuse o nouă campanie polemica contra Franciel. Faţa cu crisa orientala şi faţa cu agitaţiunea internă a Franciel, aceasta polemica nu s'a putut Insa continua. Din contra pe la sflrşitul săptâmânef, atAt organele oficioase ale Germaniei, cat şi Ducele Decazes aQ făcut declaraţiunl, din care ne Încredinţăm că rela-ţiunile Intre Francia şi Germania rămân tot cele de pană acum. DnpA o depeşe a ziarului „Post* Împăratul Wilhelm a plecat la 15 Iunie seara la 9 ore 45 m. la Ems unde a sosit la 16 Iunie Înainte de amiază-zi. In Italia nimic noă afară de unele simptome de disposiţiunl paclnice. Alegerile comunale din Roma, precum se putea prevedea, aQ eşit In sensul partidelor liberale coalisate. Mult s’a discutat In săptămăna trecută respunsul, pe care ’l-a dat principele Gorciakoff la circulara din MaiQ a lordului Derby. Acest răspuns a fost comunicat tuturor puterilor, dar pănă acum nu a fost Încă dat publicităţii; ast-fel nu se ştie, care este adevăratul lui cuprins. Se asigură Insă. că el respinge toate bănuelile lordului Derby cu oareşicare răceală oficială. Nu se scie care a fost impresia, pe care a produs’o la St. James. Austro-Ungaria urmează a se sbu-ciuma fără ca să pară a fi luat pănă acum vre-o hotărăre faţă cu crisa orientului. Ştirile despre măsurile de mobilisare nu se mal menţin. Din contră se asigură, că s’aO dat ordine de mobilisărl parţiale şi apoi In urmă aQ fost suspendate. Desba-terile asupra proiectelor de legi privitoare la relnoirea pactului dualis-tic aQ fost amănate pe sesiunea din Septembre, precum se vede, spre a evita agitaţiunile Intr'un timp atât de agitat ca şi cel de astâzl. Pe câmpul de resbel nimic de deosebită importanţa. Dd la graniţele Muntenegrulul ne-aQ sosit in cursul săptămănel, ştiri despre câte-va biruinţe ale turcilor, care Insă se asigura că nu vor putea avea lnrlurire asupra operaţiunilor mari, ce se pregătesc la Dunăre. 0 invenţiune foarte importantă, şi care va influenţa prea mult asupra resbelelor maritime In viitor, a fost încercată In săptămâna trecuta de către Harwey, directorul scoalel de torpile din Portsmouth. E vorba de un fel de anti-torpilă menită a curaţi marea de torpilele, pe care le-a aşezat inamicul In fundul el. Harwey a construit o barcă, care se dirige Insă’şl prin un deosebit mecanism şi lăsată pe mare, Înaintează In o anumită direcţie, apoi, face ocol lntorcăndu-se la punctul, din care a plecat. In calea sa ea lasă In mare o torpilă construită de Harwey, care atingănd fundul mării, explodează şi produce oexplosiune In toate torpilele ce cad In apropiare de cel puţin 100 metri. încercările fă ute In săptămâna trecută. aQ produs re-sultate de - a - dreptul lufiorâtore. La explosiunea torpilei, marea s’a mişcat pănă la distanţă de o milă pătrată, s’a tulburat şi pietrile din fund s’aQ aruncat la Înălţimi enorme. In torpila aplicată cu aceagtă oca-siune, eraQ 4 funţl de bumbac ex-plosibil. După ştirile sosite din Turcia, comanda supremă Turcească a trimis 8000 de Cerchezi la Tatar-Bazardjic. EI vor fi distribuiţi prin satele bulgăreşti spre a suprima orl-ce Încercare de insurgenţi. „Pol. (uresp.* desminte ştirile relative la stăruinţa Baronului Benst, ambasadorului Au-stro-Ungar din Londra, pentru pregătirea unei alianţe Intre Austria şi Englitera contra Rusiei. Reproducând acest comunicat, „Fremden-blatt* termină prin următoarele cuvinte caracteristice : „Aceasta desavuaro energică va Încredinţa pe fabricanţii ştirilor de alianţe, că politica austriacă na se face nici în Pesta nici lu Londra, ci numai şi numai In Viena.* După o depeşă din Paris, Mareşalul Mac Mahon numai de cât după întrunirea corpurilor legiuitoare va Încerca să compue un minister de coa-liţiune, oferind câte-va portofoliurl ministeriale centrului stâng. După o depeşă din Tiflis a ziarului „Presse* Muktar-Paşa va fi Înlocuit cu lsmail Paşa, (adică nu cn Dervij Paşa.) 0 depeşă a ziarului ,Neue Freie Presse* anunţă. că alianţa israelită din Berlin a hotărât a trimite lui Bulow o deputaţiune in ce-stiunea persecutării ovreilor din România. SOIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR STREINE Ht-Petertbnrg, 14 Iunie. Se comunică din Asia de la 13 Iunie următoarele: Turcii aii inceroat de a rădica ‘contre-aproche-uri,, la Kars şi aQ făcut mal multe eşiri. Bateriile noastre aQ zădărnicit insă încercările lor. O eşire, care a avut loc eri, a fost respinsă cn mari per-derî pentru turci. Noi am avut şapte răniţi. Odesa, la Iunie. Se comunică oficial : Eri vapoarele‘Constantin, şi ‘Vladimir,, eşite în mare cn bărci de torpile, s’aQ întors la Odesa afară de nnnl, care era snb comanda Locotenentului Pnştcin. Vaporul ‘Argonaut, a plecat să-l cânte. Evpediţinnen aavnt resnl-tatele următoare: Vaporul ‘Constantin,, comandat dc locotenentul Makaroff a înaintat până in apropiare de 5 mile de Salina, a dat acolo de trei monitoare tnr-ceecî şi a îndreptat spre ele bărcile de torpile. Dna dintre aceste a atacat cnragios nnnl din monitoare. A armato explosinne de torpile, a cărei resultate Bunt încă necunoscute. Torpilele pare a se fi spart de gră- delele de apărare ale monitorului. S’a auzit apoi o a doa explosiune, probabil de pe barca Locotenentului Pnştcin. Turcii aQ dat focuri, ale căror armări se văd pe barca Ini Roşdestwensky. Nici un mort nn a fost. Expediţinnea a fost comandată de către Maracoff care n nrmat cu mnltă cu-tesare şi mnltă prevedere, intorcftndn-se până dimineaţa in Odesa. Roşdestwensky şi oameni săi de asemenea s'aQ purtat cu bravură. Londra. 14 Iunie. ,Oficiul Renter* anunţă din Erzerum : Turcii, după ce aQ reocnpat posiţiunile de la Olti, înaintează spre Ardahan. Un de-teşument turcesc a plecat din Delibaba, ca să atace aripa stângă a rnşilor. Situaţia turcilor la Toprak-kaleh s'a îndreptat in-trn cât-va. Vineri rnşii aQ făcut nn atac asnpra posiţiei de la Tamoz, nn punct de deosebită importantă pentru apărarea Kar-snlni. De asemenea aQ făcnt încercări să atace şi alte pnncte. Resnltatnl până acnm e necunoscut. Paris, 14 Iunie. Flota germană, înaintând spre Maraga, a trecut eri prin Gibraltar. Constantlnopol, 13 Iunie. Scirea despre încercarea rnşilor de a trece Dnnărea pe la Silistra nn se adevereşte.— Despre lnpta de la Salina se comunică următoarele detainri : Tnrcii şi-aQ înconjnrat monitoarele cn bărci, pe care le-aQ legat între densele cn lanţnri, ast-fel că bărcile ruseşti s’aQ isbit de aceste lanţnri şi n'aQ putut îndrepta de cât o torpilă contra monitoarelor, care a explodat fără a fi făcnt mari stricăciuni. Numai de cât s’aQ alarmat apoi tnrcii şi aQ dat foc, silind pe rnşi a se retrage. Tnrcii aQ prins şase rnşî, între care nnnl e de origină american. Pera, 19 Iunie. Ambasadorul Layard a dat membrilor senatului nn prânz şi a promis că va înfiinţa pentrn lazaretele turceşti 600 paturi. Paris, 12 Iunie. Comisiunea budgetară pare a fi Inat liotărî-rea de a propune Camerei respingerea budgetului, In cas când ministerial nu e'ar retrage In urma votului de blam, ce i se va da relativ la interprelaţia pusă pentru şedinţa de la 16 Iunie la ordinea zilei. Londra, 13 Iunie. Oficiul Renter comunică ştirea c& ambasadorul otoman de la Viena ’şl-a dat demisiunea; până acum nu a fost Insă primită. Wilmot propune In Camera comunelor revi-suirea legel privitoare la pedeapsa de moarte. Pense propune abrogarea acestei legi şi ştergerea pedepsei de moarte. Bright susţine a-ceastâ propunere. Guvernul se declară contra. Propunerea Ini Pense se respinge cu 155 contra 50 voturi, eară a lui Wilmot cn ISO contra 61. St Petersbnrg, 13 Iunie. .Monitorul oficial* publică un nkas al Ţarului cătră ministrul de finanţe, In care se ordonă contractarea tn străinătate a unul Împrumut de 307 şi jnm. mărci imperiale germane. Obligaţiunile se vor emite pentru câte 410 mărci şi la purtător. Ukaeul e datat din Plo-eştl, 7 Iunie. Prâga, 13 Iunie. Ziarele ,Politik‘ şi „Narodni Listy* aQ fost confiscate pentru că ati publicat răspunsul Ini AksHkoff către Rieger. Londra, 13 Iunie. In camera lorzilor Lordul Stanley va interpela ministeriul relativ la cestiunea Poloniei. După o telogramă a biiiroulul Reuter, Muktar l’aşa a fost înlocuit In comanda supremă a armatei din Asia prin Derviş Paşa. Constantlnopol, 12 Iunie. Mehmet Aii face comunicare despre o luptă care a avut eri loc In districtul Colacin, tn care Muntenegrenii aQ fost bătuţi. Berlin, 13 Iunie Guvernul german a dat autorităţilor din Pos-uauia şi Prusia ordine spre a lmpedeca înrolările supuşilor germani In legiunea polonesă, ce se formează In Constantinopol. Ofiţerii de reservă, precum şi orl-ce alţi soldaţi, care ar intru tn această legiune sunt priviţi şi vor fi pedepsiţi ca desertorl. SEIST-A.TTTI-. Şedinţa de Sâmbătă, 3 IuniO 1877. Şedinţa’se deschide la 2 ore dnpă amiază, snb preşedenţia d-lnl vice-preşedinte M. Costachi. D. Lahovari. Annnţă d-lul ministru de esterne o interpelare asnpra termenilor circularei Porţei otomane din 5 InniQ prin care suntem trataţi de rebeli, noi cari suntem nn stat beligerant. D. V. Preşedinte comnnică că la ordinea zilei e continnarea discnţinnei asnpra projectnlnî de lege pentrn hârtia monedă. D. raportor citesce articolul 2. D. ministru de finance consimte a se modifica articolul acesta in sensnl projectnlnî d-luî Boerescu. D. raportor propune don? amendamente la acest articol , nnnl relativ la forma biletelor şi altul relativ la compunerea comitetului de administraţinne. D. Cămărăşescn. întreabă dacă intre membrii consiliului de administraţinne intrăşi Preşedintele Camerei de comercid. D-sa propune ud amendament ca biletele hipo-tecariî să fie tăiate dintr'nn regi- rn cn matcă şi delegata! comercianţilor din con-siliQ să nn fie patentar de clasa III ci de elasa I-a. Comitetul delegaţilor consnltândn-se respinge acest amendament. D. Zisa. Am observat că majoritatea a-ceatnl Senats s'a chimbatşi pe cănd eri a respins luarea în consideraţinne a projectu-Ini d-lni Boerescn, astăzi se grăbesce a'i vota amendamentele. Aceasta probează că noi lucrăm cn aeriositate. Voesc nnmal să fac o întrebare d-luî ministru. Când mî voiQ duce la o casă pnblică, s. e. la telegraf cu un bilet de 5 lei, pentrn a da o depeşă, restul de la bilet mi se va răspunde în arg.nt şi pentrn valoarea întreagă nominală a biletnlni ? D. ministru de finance respnnde că restul se va da în argint. D. Zisn se declară satisfăcut. D. Atanasin propune ca biletele să se fabrice in bncăţi începând de la nn leG, până la 5. D. ministru de finaDce. Resping acest amendament, pentrn că nn am njnns până acolo ca să facem, ca alte ţări, şi chârtie de 5 centime. D. Carp propune cadivisinnea biletelor să nn fie aşa mică ca cele de o franci ci cea mai mică divisinne să nn fie de cât de 50 franci. Aceasta mai cn seamă este chiur în interesai d-lui ministra, pentrn că statul ar păgubi foarte mult. Când biletele cele mici s ar schimba al-pari s. e. la telegraf, atunci aţi vedea pe toată lumea dând la depeşi pentrn a li se înapoia o valoare reală. D. ministra de finance. Nn e timp ca să ascultăm glumele d-lnl Carp. D-sa eete destul de inteligent ca să înţeleagă că de oare-ce biletele se vor schimba şi se vor primi la casele publice al pari. nn are j>en-trn ce să scadă cursul lor. Afară de aceasta moneda de 5 franci ne este mult necesară căci se cântă foarte mnit in piaţă. M. Manolescn propune ca in consiliul de administraţinne să intre şi Preşedintele creditului funciar urban. D. Ion Ghica. Propune a se adopta mijlocul de parafare din Germania, adică ca biletele să fie iscălite în serii de mai mulţi snb oficieri. D. Sturdza. Propune ca toţi membrii comitetului să fie semnaţi pe bilete. Se pnn la vot toate aceste amendamente şi se înlătură, afară de al d-lni Boerescn care se primesce în tocmai. Cele alte articole până la art. 10 se primesc în tocmai acnm aQ fost propnse de d. raportor Boerescn. Articolele următoare până la fine se votează precum nrmează. Art. 11. La cas când biletele se vor nea, se vor schimba in altele noi purtând ace-laş număr şi fără nici o plată. Titlurile noi confecţionate dnpă regalele prevăzute la Art. 2 se vor preda celni in drept de către ministerul de finace ; iar titlurile usate se vor anala conform celor zise la art. 9. Art. 12. Nici o altă viitoare a dona e-misinne de hârtie nn va avea loc mai na-inte de retragerea şi annlarea prin ardere a tntnlor biletelor de 30 milioane. Art. 13. — Falsifiioatoril aceetor bilete, cnm şi toţi aceia cari vor fi contribuit la emiterea anei sume mai mari de bilete de cât cele prevăzute prin legea de faţă, se vor pedepsi conform art. 112 şi următor din codai penal. Art. 14. La deschiderea fiă-cărei sesiuni ordinare, ministrul de finance va es-pnne în reenmat, Corpurilor Legiuitoare, starea biletelor hipotecare şi le va comunica tot odată raportai ce-i va adresa pe fiă-care an comitetnl special al biletelor. Art. 15. Se descbide ministrului de fi-nance nn credit 100,000 lei pentrn toate cheltnelile ce se vor ocasiona cn confecţionarea biletelor hipotecare. Art. 16. Un regulament special dat snb forma regulamentelor de administraţinne publică, va prescrie mai pe larg orl-ce alte măsnri relative la esecntarea legel de faţă. Art. 17. Legea de faţă nn va avea efect retroactiv. Şedinţa de Sâmbătă 4 IuniO. Şedinţa se deschide la orele 2 p. m. snb preşedinţa d-lni Stolojan. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. P. Ghica se adresează iarăşi către binroQ şi guvern şi protestează contra conduitei ministerului, care nn vine să răspundă la interpelarea nnnl repreeentant al naţinneî, ceea ce este în contra nsnlui parlamentar. D. ministru de culte respnnde, că d-nu ministra de interne a fost şi este în ioi- adeaea mai bune, mal curate şi mai bogate de Înţeles de cât neologismele francese, cu care a câutat a le Înlocui conversaţia superficială a saloanelor noastre moderne, dovedeşte o studiare aprofundată a lim-bel romftne In toate formele ei lec-sicale. Pentru a da cititorilor noştri o idee despre opera d-luî Stern, reproducem aici din prefaţă coprinsul scurtat al tragediei, intercalând câteva pasage caracteristice din chiar traducerea tragediei. ... Din materialul aspra şi nemlădios, pe care l'am schiţat dnpă legenda InISaxo Gramatica», Shakspeare a clădit măreaţa operă, care este peatra cea mai scnmpă a scrierilor sale dramatice, o icoană naturală de viaţă şi o comoară de înţelepciune şi ds meditaţinnî profunde, cari întrec cercul idei’or şi edncaţinneî timpului săO. Piesele cele mal mari ale acest ni mare poet, Otbelo, Macbeth, Romeo şi Inlia, Ne-go-itornl din Veneţia,'şi aQ origina in cronicarii şi romanţieril vechi şi contimpo- rani. Insă cnm alege poetnl! Cnm 'şi însuşeşte materia aleasă cn tactnl geninlni, cnm o mlădiază şi o snpnne puternicei sale arte creatrice, cnm o snblimează prin suflarea originalităţii sale! Isvoarelenn unt pentrn el de câtopartedin pământul, din care arta sa magistrală plăsmneşte tiparul, în care toarnă preţiosul aur al genin-Ini săQ intr'aripat. Precum Shakspeare citeşte în cartea, deschisă pentrn el, a na-tnrel omului, ast-fel şi in organismele sale dramatice se oglindeşte o viaţă adevBrată* persoanele lor snnt reali, concreţi, cn slăbiciuni şi virtuţi omeneşti, vorbind o limbă înţeleasă şi inteligibilă: acţiunea lor este artistic ţesută, vie, variată, in legătnră organică şi necesară cn caracterele; auditorul urmăreşte tablonl cn ilnsinnea realităţii, el este ţinnt cn atenţiune şi interes incordat, aruncat de la nn afect la altul, jocul compătimire! şi al ternarei, aceetor doă patimi pe cari Aristotel cere să le deştepte şi să le uobiliseze tragedia. Să aruncăm acnm o repede privire asnpra tragediei, spre a ne orienta pnţin in-tr'ânsa, şi a vedea ce a făcnt Shakspeare din crnda legendă a Ini Saxo Grammaticns. Prinţul Herniei, înzestrat cn darurile cele mal alese ale minţel şi inimei, are o natură pornită spre contemplaţinne ; el este făcnt mal mnlt pentrn meditărl, de cât pentru fapte, el este menit a fi mai mnlt nn actor pe viaţa scenii, de cât pe scena vieţii. Pe când studiază filosofia la universitatea protestantă din Wittenberg, ’l a. junge ştirea grozavă despre moartea Regelui . tatălni mai mnlt inbit şi adorat, unnî model de virtute şi onoare bărbătească. Cntremnrat până în adâncul inimei de această lovitură a soar‘ »î, Hamlet se întoarce grabnic in patriă. Aci află modul misterios şi subit al morţii tatălui eăfl şi, ce e mai mult, vede pe mnmă-sa căsătorită iu pripă ‘până a nn peri sarea la-crimelor nelegiuite din ochii ei roşiţi,» cn unchiul săQ, nonl rege. Această căsătoriă incestuoasă şi nsurparea tronului, deşteaptă in Hamlet bănneli grava, cn cari incepe a se oonpa mintea Ba amărâtă. Insă ambiţiunea Ini lumească nn este mare; el 'şi concentrează mai mnlt reeim-ţimântnl asnpra mamei trădătoare, şi do-resce a se întoarce la universitate, spre a ineca în stadia jalea şi a oiţa cursul sar-bed, desgnstător şi sterp al lumeî, căci un poate căuta uitarea ia sinucidere, opusă poruncilor Ini DnninezeQI Dar cuvintele şi ragele iuameî sale, '1 fac a părăsi ho- tărârea dc plecare. De ce? Rămâne, căci ii Iipsesce energia voinţei, căci aşa o voesce fatalitatea. Dar amical săQ Horatio, nn coleg de scoală, integru şi sincer, ,nn învăţat*, ii face comunicarea despre apariţinnea spiritului tatălni s?Q ; Hamlet pândeşte noaptea pe terasă, vede acest spirit care a eşit din mormânt; 'I nrmează, şi priimesce din gara fantomei groaznica povestire a omorului comis de către nnchinl săQ, după cum o simţise „dnhnl săQ profetic.* Hamlet promite a şterge orl-ce altă amintire din cartea minţii sale, şi jură a nn trăi de cât pentrn >reebanarea< contra unchiului incestuos, care 'l-a răpit părinte, mamă şi tron. Iată') dar insăroinat cu o grea misiune, o resbnnare sângeroasă. Dar, — şi aceasta este cheia caracterului s?Q, — el simte îndată dnpă trecerea primei ferberî a pati-moi, că sarcina este „mal presus de puterea sea.* Dacă trebne să redocem caracterul lui Hamlet la o formulă psvcbologică , vom zice curat, — cnui a zis o G6the in Wil-belm Meister, — că Shakspeare a voit să desemneze intr'ânsnl nn bărbat, un suflet pe care s'a pus o faptă ce întrece puterea sa. — Această cheiă deschide toate lacătele sibiline ale tragediei, şi explic* acţiunea şi desnodarea ei. Hamlet nu este lipsit de cnragiQ personal, pe care 'I probeaia in mal multe rânduri. Dar cnragiU săQ este o flacăre care se naşte şi s® 9l‘n(î® 'nke; hotărârea sa se nasce şi 88 stin8e co colcotul sângelui; consideraţinnî diferite filosofice şi „religioase1, » °Pre9C braţul, când este vorba a lovi cu sânge rece. El BÎmte toată slăbiciunea sa; el işî reproşează această laşitate prin epitetele cele mai nemiloase, el se despreţuesce ca o bnriană grasă care putrezeşte pacinic pe malul Letheî. El găseşte in toate, îmboldirl perpetue pentrn acţiune; admiră iu Fortinbraa, cnragin! nobil de a merge să’şi espne viaţa pentrn a cuceri un miserabil loc in Polonia: in actorul ce T declamă nn pasagiQ, c* faţa sa 'a desfigurat, şi că curg lacrăml din o-chinl Ini, nnmal printr’nn vis de patimă; cn toate acestea continuă a visa unde ar trebui să lncreze. Dar mintea sea este mănoasă in scnze şi mijloace de a străgăni şi amâna fapta. Aşa, dnpă ce a jurat Spiritului a alerga la resbnnare pe aripele gândnlnî, şi în-voacă oaral şi iadul Hpre a I oţeli inima TIMPUL I minte ce-am primit In urmă. medicul Înecat este un stib-locotenent medic de batnliune de clasa II, şi se nmnesce Niculescu Oeorge. Maiestatea Sa Imperatorul Rusiei, tni|ireună cu AA. LL. II. Xarit Duci Cazare* ici, Vladi-mir, Serpe. Nicalae Kicolaevicl, Nicolse Nicolae-TicI fiul, Ducii Rugenie şi Sorge de Leucliten-terg şi l’rinci|iele de Battcnberg, a pornit la A Iunie curent, cu tren espres, din Ploescl şi a sosit la orele ft fără nn sfert la gara de la Ootrocenl, unde Maiestatea Sa a fost primit de .MM. LL. Domnitorul şi D<>amna şi de Casa ci-▼il& şi militară domnească. Majestatea Sa Imperială şi Augusta Sa familie a luat prănzul cu Măriile Lor In grădina de la Lotrocenl, şi suita Imperială a prânzit In grădină cu Casa Domnească. După prâuz, Augustul oaspeţi aO făcut o preumblare lu grădină, ascultând un frumos clior căutat de elevele Asilulut Rlena-Doamua, după ca e Maiestatea Sa şi Alteţele Lor Imperiale ab luat ceaiul cu Măriile Lor In salonul reşedinţei de rară domnesc, unde aă petrecut păuă la orele 9 seara, cănd Imperatoru], re-condus de Măriile Lor până la gara de la Co-trocenl, s'a suit in tren şi s'a reîntors la Ploescl. A S. Principele Serbiei Milan ObrenoricI cu suita Sa, compusă din d-nil eristici, preşedintele consiliului de miniştrii, general ProticI, coloneii! Leşianiu şi Horvatovicl, precum şi ded. Diapir IvanovicI, adjutant al Alteţei Sale, a sosit ori 9 ale curentei la orele s şi jumătate seara, tn capitală. Principele Milan era însoţit de d. geueral Cer-uat, ministru de resbel, şi de d. maior Singn-rof, adjutant Domnesc, amândoul trămişl de M. S. Domnitorul spre a tnttmpina pe Alteţa Sa la Turnu-Severin. In gara Târgoriştel, Princi|iele Milan a fost primit de d. L C. lîrălianu, preşedintele consiliului, de D. M. Cogălniceauu, ministru al afacerilor străine, împreună cu d. locotenent-coio-uel Filiti, adjutant domnesc, şi de d-nil oficerl superiori din garnisonă. 0 companie de infanterie cu steag, formănd garda de onoare, â făcut onorurile militare la sosirea trenului princiar. A. S. Principele Milan s’a suit lu trăsura Cnrţel ă la Daumont, însoţit de D. I. C. Bră-tianu, preşedintele consiliului, şi escortat de un pluton de gendarm! călări. Urma e a doua (răsură domnească In care se afla D. fristicl, preşedintele consiliului al Serbiei cu d. M. Cogălniceanu, miuistru de eslerne, şi alte 'răsuri cu persoanele din suită. Alteţ; Sa a fost condus la casele d-lul A. Catargi, unde i se pregătise locuinţa. îndată după plecarea MajestăţoT Sale Irape-ratorulul Rusiei de la Cotroeeul, M. S. Domnitorul, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers de a făcut visită Alteţei Sale Principele Milan. lntorcăndu-se la Palat, M. S. Domnitorul a primit, pe la orele 10 jum. pe A. S. Principele Serbiei, care venise îndată spre a întoarce visita Măriei Sdle. Intr'un studifi asupra Turciei actuale, publicat in ‘Republica fraticesă,, citim aceste rânduri : .Turcii ab o vechie superstiţie care arată presimţirea vagă a sfâ-şitului lor. Aproape de castelul Şapte Turnuri, unde ab lăngezit atâţia nepoţi de Sultani, este o poartă zidită de mult. Prin acea poartă ab intrat cruciaţii In al 13-lea secol: tot prin acea poartă,—zic superstiţioşii din Coustantinopol,—vor reintra tnlr’ozi armatele creştine.* Se zice că Marele Duce Nicolae a zis unul consul,—ne spune .Gazeta Coloniei,*—că nici principele Rismark nici lord Derbj nn vorlm-pedeca armata rnsă d a intra a Constantinopol. locirea cabinetului din Londra. Se crede că Poarta ar li dispusă să încheie pacea după programul Conferinţelor din Constantinopol. Se scie iar că Rusia este constrănsă acum, in favoarea popoarelor creştine, a cere garanţii mnlt mal serioase şi mal energice |ientru aplicarea reformelor şi controlarea lor. , In adevâr, cercurile diplomatice rnsescl sunt foarte Îngrijite tn privinţa esecutărel unul tratat de pace, din causa anarhiei care ferbe In Constantinopol. Această îngrijire se adaogă şi mal mult prin aplicarea fictivă a unul regim politic constituţional care nu se împacă nici cu religia, nici cu oblceiuirile, nici cu instituţiile otomane. Citim In .Curierul de Galaţi*: Turcii de câte-va zile se văd lucrând In-tr'un numâr foarte mic pe coama unul deal ce vine tu faţa oraşului nostru peste Dunăre departe, negreşit el aşează poate vr’o baterie acolo. Şoseaoa Galaţl-Reui a început a se repara cu mare iuţeală. Apele Brateşulul, cari ah cau-sat stricăciuni acestei şosele, încep a scădea. De la Dunăre nu avem a nota nimic de însemnat. Preparativele trecerii Dunării sunt mal ca terminate. Mari trans|K>rturI de lemnării preparate |ientru poduri s'ab pus tn mişcare atăt pe apă cât şi pe uscat. In curând vom vedea incepDtul unor mari operaţiuni. Următoarele instrucţiuni relative la prepararea bandagelor etc. sunt necesarii a fi mal mult cunoscute, peutruca d-nele şi d-nil ce9eo-cupă cu facerea lor să poată atinge o aceiaşi uniformitate. 1) . Feşiele aab bandele se rup din bucăţi de olandă întreagă sab cerşafur! purtate şi spălate bine, in lungime de la 5—10 metri (fi— 12 coţi) şi late de fi—10 centimetre sab de un lat de mână: dacă feşele rupte din cearşafuri nu vor avea lungimea cerută, ele pot fi cusute una de alta, Insă cusătura va fi făcută pe lat, iar nu pe muche şi In urmă strânse lu roluri şi lusemnate cu cerneală No. metrilor de lungime 2) . Aceste leşie se pot face şi diu bucăţi flanele noul şi tifon subţire, Insă aceste nu pot fi tnădite ci croite din bucăţi mari. 3) . Triangnlele se vor tăia din bucăţi de olandă noă sab vechi care va avea forma unul patrat cu laturile lui de GO—75 centimetre şi In urmă se va spinteca de la nn colţ la cel-l’alt opos lui, sab ele se pot lăsa chiar patrate remâind a şi le forma doctorii după trebuinţă. 1). Compresele pot fi petice curate de olandă de diferite mărimi. Obicinuite ele se fac de o lăţime de la "in centimetre şi lungime 50 centimetri la 1 metru. Toate aceste bande, faşe, triangule, comprese, se lasă cu mărginele lor libere, adică netivite. 5. Scamă se face din pânză de aţă veche şi bine spălată, dacă se poate este bine a se deosebi scama de diferite grosimi şi a se forma 1n pachete separate, la preparaţiuuea el trebue observat mare curăţenie, spălând mâinile regulat ori de câte ori se va apuca de făcutul el şi se va păstra In odăi bine aerisite şi neumede depărtâudu-se de orl-ce locuri de infec-ţiune. Cearşafurile pot fi de ori-ce pânză, olandă, husa (madapalou), americă etc. Peticile şi cearşafurile vechi sunt foarte trebuincioase şi se Întrebuinţează foarte mult pentru legarea răniţilor sau menţinerea In loc a orl-ce topice. A APABUT- HAILET PRINTIOL DANIMARCEI de William Shakspeare traducţiuhe in versuri de ADOLFSTEBN Dedicată M. Sălln Dbmne De vbn^are la t6te Librăriile Preţul Lei Noul 4. posibilitate de a veni sil se ocnpe cn interpelarea d-lnî P. Ghica, şi apoi sunt ceşti uni, despre cari na poate eX jndece şi «X respundX de cftt namsl ministrul pe care ’1 priveec de-a-dreptal. D-nul P. Ghica va avea bunul simţ de a recunoaşte cX..0 D. P. Ghica : întrebuinţaţi alţi termini, domnule ministru ! D. ministru a) cultelor : Nn priimeBC d-la, d-ta instracţil nici de moralitate, nici de bună cuviinţă 1 Camera »S judece! D. P. Ghica. Nu este nici conform regimului constituţional, nici de demnitatea acestui parlament, ca nn ministru sX zicX unnî mandatar al ţSreî, că n’are bunul simţ... Voci. N’ft zis aşa 1 D. P. Ghica. N’a zis că ce spuifl eil, sunt neadevăruri ? D. Col. Leca. No, domnule, Buuteţl pr«a susceptibil. D. P. Ghica. luterpretaţî cuvintele cam poftiţi cftt v? priveşte, doinnnle colonel, iar nn ce se atinge de persoana mea! O voce. Toată Camera interpretă totul alt-fel ca d-ta! Voci. închiderea discuţiei- lnchizdudu-se discuţiunea, se procede la refacerea votului remas anulat erî, asupra resilieriî contractului cu d. Franchetti, impresarul operei italiane, şi se declară nul şi de astă dată, nefiind nici pentrn , nici contra o majoritate cerută de reglement. D. Dam. Ghica. Am cerut cuvântul în cestie personală eu d. miuistrn al cultelor, care ’mî-a zis că nn ştid ce e buna-cn-viinţă! D vice-preşedinte. Conform regulamentului puteţi vorbi numai după efectuarea votului, c re fiind nnl, se amână şi cestia d-Wle. D. Dem. I. Ghica. La calendele grece! O voce. Nu face nimic! Adunarea apoi votează fără discuţie un credit de circa 80,000 lei, cerat de d. ministru de finace pentru plata diurnelor domnilor deputaţi. Urmează in desbatere proectul de lege prîn care se autoriză administraţia dome-nielor ca să cedeza Societăţii române de gimnastică şi dare la semn, un loc de lângă St. Spiridon vechifi iu Bucarescî. D. Sfanin şi d. Pastia propun nn amendament, cX dacă după trei ani stabilimentul de gimnastică şi nataţiune nu sa va fi f&out pe acel loc, atunci local trece de drept iar în proprietatea Statului. D. Holbau combate această restricţiona pentru o iostitnţiaue română, care a avut a lupta până acum cn atâtea dificultăţi, pe când Societatea gimnastică a străinilor imfloreşte în mijlocul nostru. Adunarea respingând amandamentol, adoptă articolul din proectul guvernului. La votarea in total, se constata că a-dnnarea nn mal e în numBr. Şedinţa se ridică la orele 0 şi jumătate, anonţândn-so cea viitoare pe a dona zi Duminecă. SCIRI OFICIALE Prin înaltul decret cu data de 26 Mai ii 1877, s’a acordat dreptal d’a purta medalia militară pentrn fapte de curagitt şi devotament sevârşite în ziua de 26 Aprilie 1877, cu ocaeia bombardării Calafatului, următoarelor persoane: Afedaiiă de aur d-lor oficiârf. D-luî colonel Cerchez M. Christov comandantul divisiel I diu I corp de armată. D-lui locotenent-colonel Algiu loan, şeful statului maior al divisiel. D-lul maior Popescu Mihaiil, comandantul artileriei divieionare. D-luî maior Ivanovicî Mihaiil, comandantul batalionului 4 de vânători. D-luî căpitan Botescu Mateiti, comandantul companiei 4 din al 4-lea batalion de vânător». D-lnî locotenent Dănescn Elefteriu, co-oomandantnl bateria 2 din l-iul regiment de artileriă. D. supt-locotenent Vasilin Constantin, comandantul secţiei 1 din a 2-a bateriă 1- iol regiment de artilerie. Me>iaha di argint gradilor inferioare, ţt anume : Sergentului maior Mihăescu Petre din a 2- a bateriă l-iul regiment de artileriă. Sergentului Dragnea Budnlică, din a 2-a bateriă l-iul regiment de artileriă. Sergentului Rădnlescu Gheorghe, din a 6-a bateriă l-iul regiment de artileriă. Sergentului Simion Gheorghe, din a 6-a bateriă al 2-lea }regiment de artileriă. Sergentului Ionescu loan din a 2-a com-paniă al 4-lea batalion de vânători, şi Soldatului Dinnlescu Dimitrie, din a 2-a corupaniă al 4-lea batalion de vânători. ( Monitorul) DIN INTBU Colegiul / pentru Senat Olt.— I. Cnntacuzin. Dorohoifl.— Matei Ganea, unanimitate Băcăfl.— D. Cracte. Mehedinţi. Boboiceanu cn MO votări. Covurloifi.— C. Bozianu (unanimitate). Fălcia.— Ginvara cu 5 votări. Cuhni.— AL Harizo Esarchu cu 7 voturi în contra d-lni N. Zădărniceanu cn 5 votnrî (alegerea protestată). Colegiul / pentru Cameră Roman.— I. Agaric!, Neamţu.— C. Nanu (unanimitate). SOIRILE ZILEI. Citim In Telegraful rom,in din Sibil: De când se răspândiră faime scornite despre mişcările politice tn conspiraţiunl gravitâtoare Intre romanii din Transilvania; dar mal vlr-tos de când România vecinâ a intrat In resbel cu Tnrcia şi regimul nostru, adicâ ministrul preşedmte şi de interne Tisza. din incidintcle comitetelor de ajutoare pentru ostaşii răniţi şi familiele celor căzuţi In România, emise ordinul poliţia! către comiţii supremi, aceştia se puseră a desvolta o activitate adevă- rat poliţială persecutâtoare In toate părţile locuite de romani. Atragem atenţiunea lectorilor noştri asupra unor măsuri drastice de asemenea natura ce ni se comunică din Făgăraşl de la o persoană corn petentă : ,Sa denunciat comitelui suprem din Braşov, că mulţime de tineri romani Inteligenţi din Păgânişi, trec CarpaţiI spre a se înrola In armata beligeranta romană. — Aceată denunciare a font de ajuns, ca corniţele suprem sA ia măsuri jioliţiale căt mal drastice. Emise pre procurorul reg. din Braşov Kenyeres la faţa locului In Făgăraş!, care tnscenă şi de 3 zile continuă o investiga-ţiune crâncenă 1d contra inteligenţei întregi române, din care pânâ In momentul de faţft u a resultat alta decât numai, că 6 tineri inteligenţi — cari intenţionaseră mal de mult a trece lu România pentru o esis-tenţă mal bună — In săptămâna trecută aâ şi trecut provCzuţl cu paşapoarte legitimitoare.* Pană acum fuseră mulţi amploiaţi ascultaţi protocolarminto de către procurorul investigator şi mulţi se suspiţiouează ca conspiratori fără a se putea constata alt ceva decât numai trecerea susnumiţilor 6 tineri. Dar cu toate acestea frica domnilor e nespusă de mare şi denunciaţil II duc pe ghiaţâ. Studenţii craiovenl. inspiraţi de sentimentul mândriei şi recunoscin-ţel pentru armata noastră, aă ufe rit, drept suvenir, nn frumos drapel regimentului al 7-lea de dorobanţi. staţionat In Craiova. Eată şi cuvintele de gratitudine adresate in urma acestui dar. studenţilor craiovenl, de către d. comandant al zisului regiment, Maiorul Bălăceanu : „ Domnii mei !* Regimentul al 7-lea de dorobanţi a primit cu o distinsă mulţumire drapelul de suvenire ce aţi bine voit a-I oferi. »FiI Oltului dovedesc şi acum. că sunt adevăraţi descendenţi al lui Mihaift Bravul şi Tudor Vladimirescu. .Revimentul nostru plin de cu-ragid. cu devotamentul către patrie şi tron. va sci ca In momentele de luptă să apere cu vitejie, alături drapelul regimentului, şi acest frumos drapel trimis de d-voashrâ: şi, având ferma credinţă în Dumnezeii şi a causel Romănief, speră a se reîntoarce cu el victorios tn mijlocul d-vuastra. Mulţămindu-vâ dar, domnii mei In numele Întregului regiment, vâ zic: la revedere! când armatele noastre victorioase. Intorcânduse la câminurile lor, vom putea a vâ saluta! „Primiţi, domnii mei, Încredinţarea distinsei mele consideraţiunl. Comandant ad-Interim al regimentului al 7-lea de dorobanţi. Maior Bălăceanu. Am anunciat mal zilele trecute că la Calafat sa Înecat un maior medic. După informaţiunile mal amâ- A dormi; — a dormi! poate a visa ?— Da, eat& stavila; c&cl visurile Ce ne-ar pa tea veni in somnul morţii, Când ara scăpat de chinul pământesc. Ne fac ne oprim. Aceasta 1 teama, Ce dă miseriel o viaţă lungă. Căci cine ar suferi a timpului Urgiă, a tiranului jicnire. Nesoeotirea celui măndru, junghiul Amorului despreţul t, a legel Intărsiere, insolinţa slujbei, Si hula ce-o aruncă cel nedemni Pe meritul tăcut, cănd ar putea Să'ţl facă pacea sea cu un pumnal? Cine ar purta poveri, ftr asuda Şi geme sub amarul vieţel, dacă O groară de un ceva după moarte — Necunoscutul ţârra de unde nu Revine niol un câletor, — nu ne-ar Nedomiri voinţa, fi ne-ar face Să indurăm mal bine relele Ce le avem, de căt să alergăm La altele ce nu le gtim. Aşa Ne face conştiinţa laşi pe toţi. Fireasca mmeneală a hotărăril Se vestejeşte aet-fel prin găndirea Cea l&ngedă, f> întreprinderi pline De forţă şi mtlduvă, se abat, Prin astă temere, din cursul lor. 9i perd al faptei nume. (Va urma.) Se urmează mli& ce trece |»este baterii. Guvernul român a protestat contra abusulul ce fac Turcii cu stindardele spitalelor, |te cari le pun chiar d'asupra baterielor şi a propus o convenţie mutuală de a se pune spitalele afară din limita fortificaţiilor sat) locurilor întărite. Turcii aQ respins această propunere şi Românii le-att notificat că el vor trage contra oricărei baterii care îl va ntaca şi că nu mal răspund de soarta spitalelor puse lângă baterii. 0 telegramă a ,Agenţiei Reuter4 confirmă că aQ început iar propuneri de pace, prin mij- (GUVERNANTA 25TV“« română, caută nn loc. A se «dresa la Typografia Thiel şi Veiss TEATRUL CEL MARE RBPRKSF.NSTAŢIUNK EXTRAORDINARA sub direcţiunea de scenă a D-lui M MILLO SăiuIjătă la 11 Iunie 1877. #e va re pre sen ta piesă UA BOMBA NEAŞTEPTATA. Comefiie-vodevillS in trei nete, de D-nn M. MILLO. DOCTORUL I. FELIX s’a mutat IN STRADA CALONFIRESCU No. 3. şi nervii, el ’fl ia rolul de amintit, spre a’fl de răgaz şi a scăpa de acţiune imediata. Iubit de popor, no’l trebuia aceasta Bmîntealfi după modelul ini Inniu Brutn, spre a dărâma pe tiran; insă luî ’î plă. cea acest rol; putea să dea cnrs liber sarcasmelor aale, şi apoi talentul şefi născut de actor, se măguli» iacă cn ambiţiunea de a eseenta rolol in mod artistic, uitând ast-fel de multe ori că sminteala sea este numai nn mijloe, iară nn nn scop! Apoi începe a bânnl chiar adevărul celor zise de Spiritul care ’i a apărut: printr’o nuă sofismă încearcă a se face pe sine însuşi să creară ci Spiritul cel .cinstit* poftte să fi foat o nălucă, nn drac venit spre a înşela bărbaţi de slăbiciunea sea. Spre a controla dar pe acest 8pirit, el a-rangiază nn spectacol, în care vrea să se reprezinte o scenă de inveninare a nani Rege. Arta scenil, zice Hamlet, poate dea-vâli pe OCÎgaŞnb Voi observa purtarea nnehiolnl, cercândn’l până in băierî, şi daci „doar va tresări, Voi ţt> ce am aă fac.* Spectacolul ia loc; Regele no nnmal treeaze, şi se trădează in (nod neîndoios; Hamlet în loc de a lovi pe criminalo) in faţa Cărţii întregi adnnate, este aşn de Încântat de reeşita stratagemei întrebuinţate. ţi de afectai produs de versurile pe care Ie-a intercalat in textul dedamaţin-neî, in cât ae mulţumeşte cn câte-va glume muşcătoare. De acnm interesul nostru nn mai este a şti cam Hamlet va săvârşi «abonarea, ci cnm va reoşi a o evita. El nn poate găai transiţiunea intre cugetare şi faptă. Pe lângă toate, are şi scrupule religiose Nn vrea să nciză pe Regele, „când bc inchiuă.* In marele săfl monolog (HI, I). ei ’şiesprimă teama despre „visurile ce ne pot veni in somnul morţii,* teama resplatel din viaţa viitoare, şi arată că această consciinţă ne face laşi pe toţi; prin această temere hotărârea 'şi perde forţaşi măduva,şi numele de „faptă.* Hamlet- A ti, «afl a nu fi, eatfi întrebarea. De e In gftnrt mal nobil a indura A crudei «oarte praştii şi s&geţi, Sad a se înarma în contra unul Ooean de rele. ş' a 1* curma Prin reaistenţâ ? — A mari, — A dormi. — Nimic mal mult;— f’a şti c4 printr un somn Sfârşim acele mii de chinuri şi Dureri, nari sunt a carneî moştenire, — O, e un ţel mult de doriţi A muri,— TIMPUL OGUBj DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVEKSE Ihtert f%n*» 'HV F K t 0 X 0 £ t C*rvit« Aeft< JMX|. fisraJ* . !»,, 1*41 Wi, 7»N 7« • • te «nrtl It - Im. l>pp*«br%i ■ StblMŞ --- --- v » • OM\l Bir.Tţli, , Ct*Jîl font. tVbftft inşr. Mn. O»» * 1*1% • r^j»i -soo: iobikJA ft. to, /u«n otfw f* r*«. *, iair # prior .lip $»•„ 1MB l*«*. t (ţ** fit Îmi4. am. (fr: sool #*, i§7-, Hiamii C *• d« i AM |fr. 100 * » lf?A iar lai*..................I mpr. M-.Bieiţ>*]e fr, Io Aor financiar* AyniM^.«, OAilft forat* iJttMB*»# A<*. Jfr. 40Q) +* »aU Români .... ■ UCPOAHK Mlf. Rural- j> 13 Aprilie I ate «apiraa» i ♦ r.rx'« I»'i» T»’H n ( Podul Mogoşolef No. 1H vis-ft-vis de Consulatul Rnsaesc Recomanda magazinul ied asortat in tot-d -i-una fdrte bine cu ruflriă de bărbaţi ţi de Xdnrae, gulere, manehete, batist* de lino, olandă şi mătaaâ, ciorapi pentru bărbsţl şi dame, ^ flanele fine (cr6pe de aant<£) camîedne, groşette, broderie drmtele, cravate de bărbaţi şi ^ femei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de «6re şi de pltfie etc etc. Atrâgthuf tot yr de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa crisel am redus ffirte malt preţurile, ^ vrxxxxxrs rxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxu ----- ******** t t ■ Sl*******s*s*ssss*********a-.- ,, li SOCIETATEA DE ASSIGURA tE FONDATA TTnT ANUL 1682 Aducem In runoBcinţn onor. public, e& societatea assigur^zft contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscă-<5tre; contra daunelor cjuisate prin grindină, şi contra daunelor cansate mărfurilor transportate pe apă. Asemena ussigur^â , La Favorite, Schottisch pour piano.................... I » » Iţi^-Polk,a pentru piano................. * , , Op. 20. Apele de la Vfteirescl, Schottisoh pour piano . . VIEOX E.. Marcbe de Cavalerie pour piano ..................... % T6te aceste se vând cu rabat de 15 •*. c. C. SXEBRECUT BECOS*I»I»)i BATOAZE DE PORUMB recunoscute de cei maî buni construcţie PIETRE un MOARA PLUGURI DE DIFERITE SYSTEME CU PREŢURI SCAOUTE O f ► 05 J MM» M.M CE SE POATE CAPATAI pk.’wtimj LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA # LIN G E R I A DIN V I E X A Calra MoşosuIpI Falai« „Daria Pentru 5 franci : 12 gulere enjl., în ort-care fason şi m&rine. Pentru 6 franci: 6 pftrecbl ciorapi paLentate. Ppntru 6 franci: 0 trulere moderne p**rtru dame, după alegere. Pentru 5 franci : 12 batiste albe de p&nzA adevărată. Pentru 6 franci: 12 batiste bine colorate, tivite şi «pliate. Pentru 6 frnncl: 6 prosdpp de pAntft curată- Pentru 6 franci: 0 şervete de masft de pAntfi adevărată Pentru S franci : 12 şervete alhe de ceaiil. Pentru 6 frânei : 1 cămaşă moHernă, simplă săil brodată. Pentru 6 franci : 2 batiste cu monodrame fin brodate. Pentru 6 franci : 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 6 frânai : 1 corset de damă. Pentru 5 fruncl : 3 şorţuri colorate pentru dame. Pentru 6 franci: S pepiurl fin brodate pentru cftmăşl de bărbaţi. Pentru 6 franci : 2 garniture fine şi moderne pentru dame) gulerul şi manşete). Pentru 5 franci: 1 camison modern brodat. Pentru 5 franci : 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. Pentru 5 franc! : 1 cămaşă sdii 1 păreche de ismene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci : 1 cravată de damă, adevărat Cr0me-Dente31s. Pentru 5 franci : 1 fustă costum, plissâ. Pentru 6 franci; 1 bucată Tulpan Pentru l8~ 2& franci : 1 bucată pănsă de Rumburg, de 36 — 45 roţi. Pentru &V 68 fram 1 ; 1 bucată pănză de Belgia gr»^a Thişl A WşU •$(! Htradft 8caa*> mU No. Si f Tr» Pi.»nn b n* ’>»«...i^i^n- flnno» *•“ ,ia'*»l*«». ,1.0 1, f.J.1 unii iBliM» d* mulll agi, un »m»: Pologw» «o I» I4tv f"rm.lo, -andala. !•*«»«. i |*»'" ®i,h*Li Obn* 4* »a«. M.m, aia, 11 ,..»uia ml-’O. |i tnt »U«l, ivamn r*Lru • O,. I 14U 4. «hota ou nasturi. »!**>« » „ r0? » T* **>»' n -I. mal fruoUor ponto KilidiUtM • .fl.n»««w* marf‘ir>WJ.I'W(, oi |i ln viilor vo.4 » .O .,at eu Cliogtoia b-,4nul. rilll.UI tn)l DHTIIîf, Htrala ' -ro! I N » |Cmt»o Voohol wo-A-ri. A» S,»i.®u»a ,U Rlo.a .I*-**-