*r. 128. DUMINICA 6 IUNIE ANUL LL 1877. ABON E-MTEI. E IN TOATA ROMANI*: . L • 48 P* â luni • . M .• % lini , * • . II P» X» in snuiN*T‘TI1: . INStam'NI SI KUCLiMI: l.ta.a J. S0 li»* !>•“*. P»*1" 'V, p* pagi ii IH, 80 baal, p« 11,1 tel »o» iMliml I tal aol Uaia. Or naalr ti Capitali 10 bani. TIMPUL E8K IN TOATE ZILELE DE LUCBU. BICBOOL RBDAOŢIKI ŞI ADMINI8TRAŢIKI i PALATUL ,OAOU.« AN-aiTOIURI **• uriiBuc La •trAiaâtatK La LLbi! Uaam km » Vogltr la Vimaa, WalticbRUM in A. Oppelu. a Vi.naa, Btubrabiute) ] , RudoiJ JTojm Id Vi mm, SeilwiUtt* i; Vincm Urdicka <■ Vimaa, TtiafhltatruM 17; PKdiţ, LA la Vieaaa, BaoheabacbgiaaF 11; L. Lmn A Comp. la Pi,ta |> Um at-Lef/Ue-BAUm « (Jomp In Pani, Somorl sefrsaoate nu m prim an. Artiootoln uepoblieale m vor ard*. Un aaalr In Dlstrlato 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC Swviaial privat al .TIMPULUI*! ^Aşenţi» Hat»») Sirvitiul da la 16 lumu 9 ora Conitantlnipil*. 13 Iunie. Oa din urm* l^tft Jintre Muntenegreni ţi Tuirl nab comanda1 Ini Solelman-Poşa. »e eon-finnk. — Comanditari ture n a trecut stromp-toarea de la Dujja f*ntru a reaproeiaiona Mio-licl. Camera ** Ta Lachide •eptimAnii viitoare, dupk votarea budgetului. Poarta n a primit cererile din urmi ale Cretei. Es ainvitat’o a trimite la Conttantlnopol 10 de. putaţl dintre cari 6 musulmani ţi 5 creţtinl pen tru a micul U eep li câţi uni le lor. BUCURESCI IUNIE ln Senat se urtneaz& discuţia asupra hArtiel-moşedA, — dacft putem numi discuţie o Încordare surdA din partea guvernului d’a frAm^nta toate interesele ţi pasninile majoritAţel pentru a l smulge votul. Un fapt pe care ţara cea Inţu-leaptA ţi Îndelung rflbdAtoare nu tre-bue sAT pearzA uin vedere, este atitudinea ziarului .RomAnul*. Cu toatA gravitatea cestiunel care se desbate In Senat, el pAstreazA o ad&ncA tAcere. Pentru ce f LAsAm ca publicul sâ respundA. OrI-cum . nu trebue sA creadA organul guvernului cA acea-“tA tAeere 'i ar da dreptul cA, ln momentul cAnd catastrofa ce presrAte-sce guvernul sfio, va sugruma ţeara, el sA se spele pe mAni. TAcerea sa. dm contra, departe d’a-l uşura respunderea. ’l-o agra-veazA ţi mal mult. cAct ea probeazA chiar celor mal întunecaţi, cA el are consciinţA de rtu] ce se face. dar cA n'are virtutea d’a Ingenuchia interesele de partid înaintea intereselor mari ţi sAnte ale ţerel. Atragem atenţia cititorilor şi asupra şedinţei de erf a Senatului, ce publicAm mal la vale. DIN AFARA Ziarul .Frani p* ne asigurA cft înţelegerea Intre cabinetul Broglie şi partidul legitimist s'a stabilit pa următoarele base ; 1. Mareşalul nu va primi la anul 1880 o nou» prelungire » puterilor sale, nici nu v» stArui sA de ales preşedinte pe viaţă; 2. Guvernul va da partidului legitimist cu ocasiu-nea alegerilor viitoare In fie-care district, cel puţin cAte u candidatnrA oficială şi nu le va opune nici un candidat oficial ; 8. Guvernul asigură pe partidul legitimist de un anumit numftr de voturi in Senat; 4. Guvernul va urma faţă cu Vaticanul uolitica sa de pAnA acum şi se va desface cu totul de votul de la 4 Maid al Camerei (relativ la »-busurile clericalilor); 5. Guvernul nu va face altor partide şi cu deosebire bonapartiştilor, nici uu fel de conresiune, ci din contră va urmări cu atenţiune lucrarea organelor lor. .Journal Officiel* publcă resul-tatele Încasărilor de dări indirecte m cele d'Anl&iâ cinci luni ale anului curent. Din această dare de seamă resultA, că ln Francia s'a Încasat ln cele cinci luni ale anului 1877. cu 7,390.000 franci mai mult de cAt ln aceleaşi luni ale anului 1876. Guvernul Italiei a revocat ordinul de urgenţă relativ la cumpAră-torile de cal pentru armată. Ziarele italian*-, precum ţi cele din Viena privesc această revocare ca simptom de disposiţiunl paciuice. După ştirile ziarelor din Viena şi Pesta sosite cu poşta de astăzi, a-tAt guvernul din Pesta, cAt şi acela din Viena aO hotArAt a amâna des-baterile asupra proictelor de ’egi re lative la reinoirea pactului dualis-tic pe sesiunea din Septembrie. .Polit. Corresp.* comunică din Catari) de la 13 Iunie, următoarele : .După o luptă care a durat doă-zecl şi cinci de ore muntenegrenii s’ad retras la Baniani. In ambele pftrţl. perderile nil fost de mai multe mii de oameni. După ce aA intrat de la Sieniţa detaşamente turceşti mal mari ln Vasoievicl. muntenegrenii, fiind nu-merieeşte ln inferioritate, se retrag. Cartierul ceneral al Principelui Ni-colae a fost mutat de la l’lanimca lftngA Nicsici. mal Inlăuntru la Os-trog.* ■ In cercurile diplomatice din Ber- . lin se asigură, (deosebit de ştirile! pe care le-am comunicat erl) că Principele Gorciakoff va pleca In congediu şi anume lu Sviţera şi că cu ocasiunea aceasta, va avea In Kis-singen o întrevedere cu Principele Bismark. După ştirile sosite din Belgrad, scuptcina se va convoca m sesiune ordinară pe 1 Iulie. SCIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR SLEIRE Londra, 12 Iunie. •Oficial Reater, comunică din Athena ştirea, că adunarea naţională din Candia, dnpă ce Poarta a reepluB cererea eî, a ho-tărit a-şl apăra drepturile ca armele. In curând va fi o rescoală generală. In Epir de asemenea se arată pe icî pe colo cete de insurgenţi. Ht-Potereburg, 12 luniO. Marele Once Mihail comunică de la 9 Iunie următoarele: La Kars se fac recunoaşteri: focurile forturilor nn ne cansează mari stricăciuni. Astă-zl însuşi marele duce a făcut printre proectilele turceşti o recunoaştere în partea despre nord a fortfire-ţeî. BătT&nil Cnrzilor din Chainur, precum şi locuitorii din Alaskert şi Toprnk-Kaleh afl venit în lagărul lui Tergokassoff, declarând, că se supun. In provinciile ocupate, s’a introdus administraţiune rusească, ln Dagheetan şi in provincia Terek domneşte linişte deplină. Marele Dace ti inspectat trapele şi le-a găsit în bună stare sanitară şi prea bine dispuse. Alexandria, 11 Iunie. Trupele egiptiene afi plecat azi pe zece vapoare egiptiene, escortate fiind de o escadră turcească. Comitenţi copoi, 12 Iunie. După raporturile primite din Teheran, guvernul Persieî va congedia o parte din corpul de observaţiune concentrat la Sel-mar, de oare-ce până acum nn se arată 1 de cât puţine trupe streiue in apropinrea graniţelor şi financele Persiei nn permit a se face cheltuieli, cari nn aunt necesare Încă de pe acum se fortifică câte-va pnncte pe linia Erzernm-Brusa. Berlin, Iî Iunie. Qnvernnl englezesc se va opune la ocuparea provisorie a Constantinopolnlul, !a anexarea Armeniei şi hi eventuala reducere a flotei turceşti. Ho®», 1) Iunie. Intre Ronm, Beri in, Viena şi Londra se schimbă o corespondenţă foarte vie retetiv la o intervenţiune iu resbeiul oriental ; in cas de extremitate, dacă mijlocirile binevoitoare ar rămânea fără de efect, puterile vor face demonstraţionl militare. SETTATTJL Şedinţa de Vineri, 3 IohiQ 1877. Şedinţa se deschide la 2 ore şi jum. dnpS amiază, sub preşedenţia d-lnî D. Brătianu fiind presenţl 45 doirtnî senatori. D. Atanasiu anunţă d-lnl ministru Lucrărilor publice o interpelare în privinţa şoselelor de la garele dramei ni de fer, cari din causa lipsei de petriş, afl devenit impracticabile. D. Cămărăşescu în cestiune personală. D-lor Senatori, în şedinţa de eri d. Dim. Ghica a combătut cuvintele mele tax&n-du-le de prostit. Nu mă aşteptam la o asemenea necuviinţă din partea represem-tantalul Colegiului I de Ilfov, adresate representantelul Colegiului 1 de Ialomiţa cari sunt vecine. Ţineam insă să răspnnd d-sale numai nn cuvânt, idică că, am avnt ocasinne să constat că prostia este comună multor muritor!. Principele D. Ghica. D-lor Senatori, aţi fost prrsenţî erl şi aţi auzit ce am zis. EH am pronunţat nnmal acest simplo şi inocent cuvânt, că nu voi vorbi prostii. Dacă D. Cămărăşescu a bine-voit să-şl atribue d-sale acest cuvânt, ca fiind o aluziune la d-sa, ei! n*am cum să*l satisfac. Incidental este închis. Principele D. Ghica. Voesc acum să rectific o eroare făcută în şedinţa de erl de d. ministru de Esterne în privinţa transportului trupelor române. Această cifră este de 1.138.349 lei 25 bani. Am aci ţi-fre oficiale, şi pentru armata rusă transportul a costat 2.100.000 lei, esră nu 7 milioane cum a pretins d. ministru. Vedeţi dară că noî, când voim să facem ceva cheltui oi de 5 orî mai mult ca străin iî, chiar iu ţAra noastră. D. vice-preşe<4inte Comunică că la ordinea zilei este discnţiunea pe articole a proectolu! de lege pentru emisiune de hir-tie monedă. D. raportor. Citewce art. 1. D Zisu. împrnmntnl de faţă no nnmal că este forţat şi prin nrmare loveşte pe toţi locuitorii, dară mal ales isb^sce pe creditorii statalul şi pe funcţionari, cărora deja li se opreece ca reţinere 20 Ta sntă. D-sa combate maî întâii! cursul forţat. Apoi plătindu-se croitorii Anteriori aî Statalul, am da ast-fel putere retroactivă le-gel, Nevoind să vă obosesc, vă propun următorul amendament: ca creditorii anteriori aT Statalul să nu fiă plătiţi în hârtie, eară foncţionarif să fie plătiţ! jumătate în monedă şi jumătate în bilete. D. Cămărăşescu propune nu amendament care are asemenea de obiect neretroacti-vitatea lege! în raport co creditorii anteriori al Sta tul nî. D. raportor Boereecu. Am să cer şi efl o modificare la acest articol. Majoritatea Comit, delegaţilor a arătat că primesce pro-ectal propus de mine adie! scrisori fidu-oiare in loc de bilete hypotecaril. D-ea propune ca să se prevasă in acest articol că aceste hkrtîî se vor retrage din circula-ţiune la un termen determinat şi scurt Ar fi asemenea de dorit ca să dăm o dobândă acestor cursnrl. De aceea, efl am propus şi propan ca să se primească la casele Statalul cu 10 la sută maî mult de cât valoarea nominală. A treia modificare care o propnn este ca să nu se dea care forţat aceetor efecte de cât numai pentru stat D. Ioan Ghica nea spus încă de erl nu mare adevăr economic. D-aa zice că cure forţat pentru particulari nn poate esiste. Ori cât ar voi statal să forţe®« acest enrs, comerciantul e liber de a zice în tot-d’auna: îţi vând aceat object cn zece lei dacă ’ml dai monedă sunătoare şi ţi’l vând co 20 dacă 'ml plă-te»cl în hârtie. Amendamentul d-luî Boerescu dară, are de object aceste trei modificări 1) ca biletele Ră se retragă din circulaţiune la o epocă determinată, 2) ca la retragerea lor din circalaţiune să fie primite de Stat cu 10 la sntă peste valoarea nominală 3) ca ele să nu aibă curs obligatoria de cât numai pentru Stat. Se suspendă şedinţa pentru a se consulta Comitetul delegaţilor asupra acestor trei amendamente. La redeschidere, d. raportor face cnnos-ent că majoritatea comitetului delegaţilor MJifÎji UTÎJUJU. OCOLUL PAMENTULUI !n QO IDE ZÎILB XXIII. (armare) Nasurile-Lungl sunt o corporaţie particulară, sub invocaţia directă a zeului Tingu. InreatmlnUyca «roii din evnl mizil, a-t«.B «plendide aripi la » aceftl secUtorl a] len]ni TiagQ ’* colear* pe pirnint, iar camar«»inor M afezari pe naeurile lor, »#ezate ca nisce pa-ratonere, săriod, voltigiAnd de la unol U eel alt, eseentând eserciţiele cele mal curioase. Pentru finele spectacolului se anunţase publicnlul o piramidă umană, In care vr*o cincî-zecl N&surî-Lungî aveau să formeze •Carul lui JHggernftut.* Dar pentru ca să formeze această piramidă, artiştii onorabilului Batulcar, în loc d’a se servi ca reazem de umeri, aveaţi a se servi de nasuri. Din întâmplare, chiar unul din acel care trebuia să formeze baza carului, părăsise trupa, şî fiind că era trebuinţă de un om puternic şi dibacii!, Vftntură-Lume fusese ales ca să ’l înlocuiască. Adevărul este, că bietul băiat se simţi ruşinat, când,—trist suvenir al tinereţel— îmbrăcă costomul din evnl meziO, împodobit cn aripi mnlticolore, şi cu un nas lung de şaşe şchioape! Ce să facă! Acel nas, iî aducea pâne, şi ’şl luă inima in dinţi. Vântnră-Lnme intră pe scenă şi ’şî luă rândul între acel din colegii săi, cari aveail să formeze baza piramidei. Toţi se întinseră la pământ, ou nasul îndreptat spre oer. O a doa secţie de echilibriştl se aşe-tară pe aceste lungi apendice, a treia secţie se înşiră d’asupra, apoi o a patra, şi ast-fel pe acele nasuri, cari nn se atingeai! de eât in vîrf, se ridică îndată nn mono-ment nman până la tavanni teatrului. Aplandele începură, iar instrumentele orchestrei resunafi ca tunetele, când de odată piramida se clatină, echilibru se perde, chc! nn nas de la basă se retrăsese, iar monumental se sfărămă oa un castel de cărţi de joc... Era rina lui Vântnri-Lume, care lăsân-dn ’şî locul, săria peste rampă fără ajutorul aripilor, se urca pe galeria din dreapta şi cădea Ia picioarele nnul spectator strigând : «Ah ! stăpânul metl ! domnul meii! — Vântură-Lume ? — EQ! — Dacă este aşa ! îndată la vapor, băiatul med!..* D. Fogg, roistres Audă, care ’l insoţia şi Vântnră-Lnme plecară să easă din sală. La nşă însă, găsiră pe ouorabilol Batulcar, furios, reclamând desdaunări pentru acel «fiasco., Fileas Fogg II stâmpără su. părarwv, arnncându ’î o mână de bano-note. Şi, la şapte ore şi jum. in momentul plecă ral, d. Fogg şi mistres Audă se suiafl pe vaporul american, armaţi de Vântnră-Lume, on aripi la umeri, şi in faţă ou on nas de şase şchioape, pe oare nu putuse încă să ’l smulgă. XXIV. Ceea ce se întâmplase la Şangal, se înţelege. Semnalările date de «Tancader* fuseseră observate de vaporul de la Yoko-hama. Căpitanul, văxând un pavilion care cere ajutor, se îndreptase spre mica goe-letă. Peste câte-va momente, Fileas Fogg, achitându ’şl pasaginl cu preţul convenit, punea in posouarol cârmaciului Iohn Bou-sbv, cinci sute cinci zeci livre (14,750 fr.) Apoi onorabila! gentleman, mistres Anda şi Fix se nrcad în vapor, şi plecai! spre Nagasaki şi Yokohama. Sosind chiar tn dimineaţa de 14 Noern-vre, la ora pracisă, Fileas Fogg lăsâad pe Fix să ’şî vază de afacerile Iul, se dase la bordul «Carnaticului,, şi aci află, pentru marea bucurie a mistresel Audă, poate şi a sa, de şi el na arătă nimic,—că fran-ceenl Vântură-Lume sosise chiar din ajun la Yokohuma. Filias Fogg trebuia să plece chiar in acea seară la Sau Francisco. începu îndată să 'şl caute servitorul. Cercetă, in zadar, la agenţiile oonsulare francese şi engleae, şi, după ce străbătu în sec toate stradele Y«>kohameI, se desperă d’a mal găsi pe Vftutură-Lume, când întâmplarea satt nn fcl de presimţire îl făcn să intre în baraca onorabilului Batulcar. Adevărul este că nu’şî ar fi putut cunoasce servitorul schi-monoeit ast-fel. Dar Vâotnră-Lume, în poliţia reeturnatâ ce avea, zărise pe stăpânul săa în galerie. Nn’şl putu opri o mişcare involuntară din nas. De aci rumperea echilibrului, şi . . . ceea ce sciţi. Mistres Audă îl nară atunci cum afl călătorit de la Hong-Kong 1* Yokohama,însoţiţi de d. Fix, pe goeleta ,Tancader«. Auzind numele lui Fix, Vftntură-Lume uu zise nimic. Se gândi că momentul n’a venit ca să descopere stăpftnnlnl săli, cele petreente intre el şi agentul poliţienesc. Vântură-Lume, in nararea ce făcu despre rătăcirea lui, se acasă şi se scusă numai că o fost coprins d'o ameţeală de opifl. D. Fogg asculte cu receală, fără si sică Un cuvânt ; apoi deschise servitorului săfl un credit suficient, ca să'şl poată cumpăra o îmbrăcăminte mal cnviinciosă. Vaporul care mergea de la Yokabama la Sânt-Francisco, era al companiei ,Pacificului Meii steam*, şi se numea ,Generalul Grant.« Era un uriaş vapor cn roate, a priimit partea ânteia a amendamentului d-luî Zisa adică partea care tratează despre neretroactivitatea legel. Minoritatea adică, d. Boerescn, a respins această modificare. Pentrn partea a 2-a, adică pentru plata funcţionarilor, opininnile aii fost împărţite Pentrn cele d’ftntaifl 2 părţi ale amendamentolni meu a fost asemenea paritate de voturi. Eară la parte a 2-a am rennnţat admiţând ţi eu cufBnl obligatorii!. D. y. Costaki. Legea trebne să fie clară căcî mai cu seamă asemenea lege când no este. clară este maloneBtă. D. ministru ne-a presintat legea sub o formă foarte inocentă; d-sa ne-a zis că un avem mijloace de schimb. Aceasta eate imoral. Şi desfid pe ori-ce guvern să’ml zică că este moral când plăte9ca pe creditorii săi cu fiţuici. (Aplause). Eh d-lor, voiţi să faceţi ceea ce a făcut revoluţinnea francesă cu asignatele ? Apoi asignatele le-aii făcut o Cameră de 900 deputaţi cari toţi la un loc nn aveail venit de 300 miî lei. Vedeţi dară că eraO nn fel de oameni fără căpătâiâ. (Aplause). Apoi se poate ca d-voastră Senatori, conservatori, să vă purtaţi tot ca acea Cameră? D. Manolescu. D-le preşedinte, luaţi-l cuvânta; nu mal discutăm azi lnarea în con-sideraţinne. Mal multe voci. Protestăm! Lăsaţi pe orator să vorbească ! D. Manolake Costaki. D-lor Senatori, eB sciam că preşedintele pune la loc pe chestori, iară nn chestornl pe preşedinte. D. Manolescu poate să aibă foarte biue talia unnî bnn chestor nn poate însă să se impună aotorităţel preşedintelui. (Aplause). D. M. Costaki, calculează apoi pagubele la cari se espune ţara priu această lege. Fiind că însă acum luarea în considera-ţiune s’a adoptat, tot ce mai potem face este ca sa rugăm cu toţii pe d. Boerescn ca împreună cu noi, să lupte pentru a asigura neretroacti vita tea legai. Combate asemenea cursul forţat pentru cuvânt că el dace la fixarea preţnlni mărfurilor, ceea ce este contra constitnţiuneî. Se suspenda şedinţa pentru ca d. Epn-ruaiio să’şî redacteze amendamentul sâfi, şi comitetul delegaţilor să se pronunţe a-Bupra Ini. La redeschidere, d. Boerescn face cunoscut că d. Zisn şi-a retras partea l-a a a* mendamentului şi ast-fel s’a format nn amendament care poartă numele Epureann-Ziau-Cămărăşesco, pentru neretroacti vita-tea lege! şi care a fost priimit de comitetul delegaţilor. D. Sturza. EB cred ca priimirea amendamentului este o necesitate neînlătnrabilă. Alt-fel d-voastră nu veţi face alt-ceva de cât a decreta bancruta statalul. Statal are contractate mal multe împrumuturi, şi toate trebuesc plătite in monedă sunătoare. Obligaţiunile domeniale şi rurale trebuesc asemauea plătite in monedă sunătoare. Aceasta se prevede Ln legea împrumutului domenial; iară pentru cele rurale, lucrai b8 înţelege de sine, pentru că nu se putea prevedea într’o lege din 1865, că astă-zî vom avea nenorocirea de a fabrica hârtia monedă. Asemenea trebuesc plătiţi cu bani şi furnisoril stătu Ini, pentru că ar fi imoral a li se plăti în hârtie, când ei aii contractat in speranţă că vor lua bani. D. Orleanu. Se «cie că s’a propus un amendament tocmai pentru motivele ară- de doă mii cinci sute tone. ,Geueralnl Grent.* ocupa o mare suprafaţă de valuri, ceea ce ajuta mult aburului. Mersul ÎI era de doă-spre-z.ece mile pe oră, şi vaporului îî trebui», iu mezini acestei vite»**, doă-zeci şi una de zile ca să străbată Pacificul. Fileas Fogg pntea dar să spore că, ajungând in 2 Decembrie, la Sânt Francisco, va fi in 11, la New-York şi în 20, la Londra, câştigând ast-fel cate-va ore înaintea zilei fatale de 21 Decembrie. Pasagerii ataCS numeroşi pn vapor: Bo-glesî, mulţi Ameri.aiuî, şi un oare-care uu-măr de ofiţeri din armatele ludielor, care işî utilisafl concediile, călătoriud. ln timpul acestei călătorii, nn se întâmplă nici un incident nautic. Vaporul susţinut pe largile’i roate, se rostogolea foarte puţin. Oceanul Pacific işî justifica in destul numele, ce’I s’a dat. D Fogg era tot aşa de rece şi puţin comunicativ ca de o-biceifl. Tânăra femee se simţea din ce în ce mal atrasă de acest om şi prin alt sim-ţiment de cât acela al recuuoştinţel. Acea natură liniştită, atât de geueroasă, o impresiona mai mult de cât credea, şi fără voia el, era târâtă de nn simţimânt pe care enigmaticnl Fogg nu părea că’l împărtăşesc©. Mistres Audă se interesa mult depro-jectele gentleman olul. Se îngrijea peste mSsnră de ori-ce întârziate ameninţa săT compromită succesul călătoriei. Adese-orî vorbia de acestea cu Vântură-Lume, care începuse a’I citi printre cutele inimel. Bravul băiat avea acum, în privinţa stă- tate de d. Sturz». Cea mai mare parte din Senatori a aderat la aceBt amendament. Vedem insă că acest amendament s’aB modificat, tocmai in partea »a esenţială. Se zicea înainte in amendament, că hârtia va fi primită la toate casele publice, şi acum 2tceţî că se va primi numai la casele statului. Va să zică eQ când mă voî duce la Primărie să plătesc axisul, mi se va refuRa. Prin urmare d-voastr 1 vă plângeţi să nn se deprecieze hârtia şi cn aceasta o depreciaţi mai mult. D. M. C. Epnreanu. D. Orleanu singur se contrazice. Primăria, de care se îngri-jesce d. Orleanu, neapărat întrebuinţează banii pentru cheltuelele oraşului cum este iluminata, pavagiu, etc. Dacă acum un ac-sisar are a plăti primăriei 100 lei, pri-mindu-se în hârtie, care de şi nominală de 100 lei va preţni iasă numai 70. Prin armare Primăria are Bă piardă 30 lei, şi astfel are să cheltuiască 30 lei mai puţin pentrn trebuinţele comunei. D. ministru de fiuance. Onorabilnl preopinent ne a zis că măsurile întrebuinţate de guvern pentru a scăpa de nenorocirea care ne ameninţă, sunt imorale şi nedemne. D-sa înBă singur a propus odată, când era la Minister, oa să se ia banii particularilor de la casa de depuneri. Aceasta ni se pare şi mal imoral. D. Epureann citind istoria Constituţional francese, a uitat istoria celor alte state. D-sa a zis că o adunare de desculţi a votat asignatele, nn ’şl aduce aminte însă că in AuBtria la 1848 Senatul,a votat hârtia monedă. Si ce Senat era acela al Austriei? Era un Senat pe lângă care noî la rândul nostrn, suntem nisce mirmidoni, nisce desculţi căcî fie care din membrii Senatului de atunci putea să ne cumpere pe noi toţi cn averea lui. D-sa a mai zis că, fiind că facem hârtia monedă, tot numerariul din ţară va dispare. Apoî noî facem afaceri de peste 800 milioane ; ad niteţi d-v. ca să remânem numai cu 30 milioane în hârtie, pentru a face afaceri d-a 800 milioane. Cu cuvintele d-voastră v-'ţi depreţia hârtia. Acestea nn snnt mijloace leale de combatere.—Termină rugând pe Senat a respinge amendamentul d-lol Epnreanu. D. M. C. Epureann. De geaba ne vom lăuda noî hârtia ; ea trebue bÎ se laude singură. Cum voiţi d-voaatră ca hârtia d-v. să aibă aceeaşi valoare ca obligaţiunile cele alte s. e. ca cele funciar? Odată nepntend fi admis acest principii!, trebue sa vS uniţi cn noi şi să susţineţi amendamentul ce am propus. Ne a spus d. ministru că noi facem afaceri de 800 milioane. Apoi crede d-sa că avem monedă măcar de 2 milioane? D. raportor Boerescu. D. Epureann ne-a zis că legea noastră este maloneata. Acest lucra nu poate exista, Faptnl pote să fie malooest dera nu lege nici na dată. D-sa ne (Jice că vom ajunge la banerntă. Apoi se înţelege că vom ajunge acolo decă strigaţi ast-M iu contra ei. Dacă na dată am admis in principii! chârtiele fiduciare, chârtia moneda numai atunci poate fi considerată că va aduce bancrută, când va fi destinată a circula pentra tot-d’a-una. Sciţi ânsă că noî nu o vom între-boioţa de cât numai câţi va ani. D-sa termină, studieud in mod jnridic deacă prin plata in chârtie, se ating drepturile câştigate ale cetăţenilor; şi conchi-zând că aceste drepturi nn snnt atacate. D. Stnrdza. Am combătut acastă lege panului săi!, o credinţă de carbonar; nu mai înceta cn landele despre onestitatea, ge-nerositatea şi devotamentul gentlemanului; apoi asigura pe mistres" Audă despre isbu-tirea prinsorei, repeţindu’l merei!, că greul ’l-atf trecut, că afl scăpat din ţara cea fantastică a Chinei şi a Japoniei, că acnmse îndreptai! spre ţermurl civili sat**, şi în fine că nu tren de la Suit-Fnncisco la New-York şi nn vapor de la New-York la Londra vor fi de sjnns, fără îndoială, a termina acel ocol al păraântnlni intr’nn termen fixat. După noă zilo de când pleeiise de Ia Yo-kohama, Fileas Fogg străbătuse esact jumătatea globului pământesc. In adevgr, ,generalul Grant*, în zioa de 23 Noembrifl, intra în a o sntă opt-zecea meridiană, acea pe care se găsesce, in emisfera australă, antipodul Londrei. Din acele opt-zecî de zile, d. Fogg iutre-buinţase cincî-zecl şi doă, şi nn’I mai rămăsese disponibile de cât doă-zecî şi opt zile. Totuşi trebuia notat că, de şl gentlemanul »e afla numai la mijlocul ocolului #prin diferenţa meridianelor*, în realitate însă străbătnHe peste doă părţi din parcursul total. De aci însă calea era dreaptă şi Fix un mal avea pentru ce să’I pună obstacole. (Va urma). de la început prin urinare să’mî permiteţi acum a dori să fac cât mal puţin periculoşi. D. ministru ne a zis că nu avem cnnoscinţe nici ca băeţil din colegiu in materiă financiară. Să’mi permită aT spune că am cel puţin tot atâtea cnnoscinţe ca şi D-sa, şi destule pentru ca b! pot studia cestiunea. Toată discuţiunea noastră se basează pe o mare greşală economică. Adversarii noştri zic că prin lege nn se creiuză de cât un mijloc de schimb. D-lor însă trebue să scie că un mijloc de schimb nn poate să existe de cât când va poseda o valoare intrinsecă. Terminând, d. Sturza roagă Senatul a vota pentra amendamentul d-lnî Epureann. D. ministru de finance răspunde tntu-lor d-lor preopinenţi. După aceea se pnne la vot amendamentul d-lor Epureana-Ziflsu-Căraărăşescn şi se respinge cu 25 votnrî având pentru 21 voturi. Se pune apoi la/ot amendamentul d-lni Boerescn care este cel nrmător : «Art. 1. Ministrul de finance este au-Horisat a emite bilete hipotecarî pâuâ la «suma de 30 milioane. Aceste bilete vor «fi la purtător. Ele vor avea curs obliga-«torii! şi se vor primi iu plată de toate caisele publice cu valoarea lor al-pari. Ele «se vor trage din circulaţiune înt’un timp «determinat când atonei li se va socoti *10° 0 maî mnlt peste valoarea lor nomi-«nală,. Amendamentul este primit cu 30 voturi contra a 14. Partea Il-a a amendamentului d-lui Zisu, relativă la plata salarielor funcţionarilor, se respinge. Orele fiind înaintate, şedinţa este ridicată şi se annnriă cea viitoare pentrn a dona zi. Espuner^ade motive pentru contra proiectul de hârti& monedă al d-lnl Di mi trie Stnrdza. (Urmare). Bonurile ipotecare poartă 8 la sută dobândă şi snut date şi primite de Stat pe cursa! de 80 la sotă. In adevăr domenialele care daQ asemenea o dabândă de 8 la sută ni! astăzi nn curs de 70 la suta, iobS uu trebue uitat:"]— că damenialele ai! sa se stingă in anul 1891, peste 15 anî, ca priu urmare o amortisare maî scurta de 8 anî vine iu ajutorul sporire! valoare! hanurilor ipotecare, şi în fine că ipotecile pe care se reazemă bonurile ipotecare sunt reale, pe când acele ale damenialelor sunt foarte ipotetice din pnnctul de vedere legal. Stingerea acestor bonuri ipotecare se face in timp de 8 anî de zile pr n vânzări de proprietăţi ale Statului, retragân-du-se din circulaţiune în fie-care an, începând cu anul curent, o optime din bonurile emise. Aceste vânzări se fac de comitetul special însărcinat cn privigherea tn-talor operaţiunilor, privitoare la acest împrumut. Pentru a Busţine cursul efectelor Statului unele prin altele şi nu a le deprecia prin repudiarea unora, am dispus că se vor primi toate efectele Statului drept plată a proprietăţilor de se vor vinde. Propun o vânzare mal considerabila de moşii, de cât valoarea reprerintată prin nonl împrumut, fiind că cred că e avan-tagios pentru Stat de a se desface de nisce moşii ce le administrează în paguba tutnlor contribuabililor şi a naţiune! şi de a plăti tot-d'odată nisce datorii, a cărora dobânzi trec peste îndoit venitul cs Statul percepe de la aceste proprietăţi. Nu e cu patiuţă, ca certitudinea stingere! in fie-care an a unei optimi a va-lowrel totale a împrumutului, dobânda de 10 la sută precum şi avuntaginl dat de a fi primite al pari la cumpărări de moşii să nu susţie creditul acestor efecte ale Statului la nivelul celor mai bune qfecte publice. Siguranţa specială ce se maî dă pentru plata regulata a dobânzilor, ce port aceste obligaţiuni, nu va contribui puţin a susţine uu curs favorabil al lor. Proectul ce presint maî are însă o altă sorginte de încredere pentru public. El poate fi liniştit că aceste obligaţiuni nu vor pnrta, ca ohârtia monedă, în sine în-şile germenele unei emisiuni succesive [şi fără mărgini. Mal intâiî! aceste obligaţiuni nu vor să fie monetă, in urină e de observat că ipoteca constituită la creditul funciar in primul rang pe jumătatea va-loarei proprietăţilor, nu mal poate da loc la o nouă ipotecă pe restul valoarei, şi îm-pedică ast-fel îutr'nn mod material o no- nă emisiune de bonuri ipotecare. Iar o hârtie monedă baRată pe nisce ipoteci luate în al doilea rang fără concursul creditului funciar, nu ar putea ti emisă, fiind că Statul s’ar presinta d’inaintea publicului cu nisce efecte, al căror credit iu ochi! ori şi cui, va fi lovit de nesiguranţă chiar de la început. Proiectele guvernului şi a majorităţeî delegaţilor lasă în privirea aceasta câmpul deschis, şi când necesităţile deRvoltate mal sus vor face o nouă emisiune inevitabilă, aceasta se va basa pe o ipotecă luată p-* restnl valoare! proprietăţilor angajat-1, cu atât mal uşor, ca această nouă ipotecă va fi mai ilusorie de cât Cea anterioară. Proiectul ce presint nu spoliază pe nimeni, nici pe foştii, nici pe nonil creditori ai Statului, nici pe restul publicului, ear mai ales el nu spoliază pe impiegaţii Statului, ceea ce e resulUtal evident al biletelor ipotecare propuse de guvern şi al scrisorilor de Stat propuse de majoritatea delegaţilor. Acesta este un împrumut forţat, care la început se cere escluRÎvamente de la impiegaţi şi de la ceî-Tal ţi creditori aî Statului. Plăţile ce va datori Statal diu acest împrumut către creditul fonciar vor fi minime, căci acest institut naţional va ţine de onoare a nu agrava posiţionea finan-oiară a Statuinî. Cred că creditul financiar se va putea mulţumi cu ’s la sută comision, pentra spesele ce vor ocnsiona prin luarea inscrip-ţinuilor ipotecare. Budgetul Statului se îngreuiază în adevăr cu suma de 2,400,000 lei şi va trebui necesarmente o sporire de dări pentra o suma echivalentă d. e. la licenţe s 8 im-positnl fonciar, cari pot suferi încă o urcare nu prea însemnată. Dar şi proectul guvernului şi acel al mfljorităţeî delegaţilor îngreuiază budgetul Statului, cu deosebire, ch sarcina ce el va impune va fi mal grea. Scumpirea cheltnelelor de material va necesita ea mai întâifl cresce-rea budgetului cu diferenţa ce se va forma în preţurile mărfurilor. Participarea directă a Statnloi la perderile ce va suferi hârtia monedă pe piaţă, este, preenm am arătat maf sus, o plata de dobânda nu numai maî însemnată de cât aceea de 2,400,000, lei ci şi periculoasă, fiind că ea este espnaă unei cresceri sigure şi unei fluctuaţinni inevitabile, produse priu scăderea şi schimbările cnrsnlnî hârtiei. Când hârtia moneda va avea nu curs de 67, ceea ce nu va întârzia mult, atunci Statul va plăti intr’un mod indirect o dobândă de patra ori maî mare de cât acea, care s’ar înscrie pentru obligaţinuile noului împrumut. Proiectul de propun maî are nn avan-tagifl însemnat eu a fi simplu şi uşor de înţeles io toate amănuntele organismului lui; toate efectele 1 ul sunt evidente, es U lamina zilei. Proectele cele-l'alte trag după sine complicaţiunî cn atât uiaî periculoase, cu cât proiectele caută a le acoperi şi a le face mal puţin văzute. Projectul ce propun depărtează cn desăvârşire adoptarea chârtiei-monete, şi e-vitează ast-fel Statului şi societăţii toate desordinile ce aceasta trage îutr’un mod inevitabil după siue. El nu deteriorează viitorul prin adoptarea unei măsuri, care va agrava sitnaţiuuea financiară a României. El uşurează presentul şi lasă viitorul intact. El consolidează o parte a datoriei flotante esistente şi nn uită, ca mal avem a altă parte a care! consolidare nu trebne să o facem imposibilă în viitor. El constrânge pe guvern a cugeta Ia o ameliorare a posiţiunei financiare a Statului. Am eliminat în projectul de mal jos şi cestiunea înfiinţărei băncii de scompt şi de circnlaşinne. Această cestinne e cu total diferita de aceea, care este supuBa deliberărilor noastre. Nn e biue de a amesteca doă cestiunl separate prin însuşi natura lor. Nn e bine de a aminti într'o lege ce facem acum, despre o altă lege ce avem să facem iu viitor îutr’un timp nedeterminat încă şi într’o formă ce nn putem precisa de pe acum. Nu e bine a prejudeca fără cercetare, fără discuţiune şi numai iu treacăt cestiunl de importanţa infiinţăreî unei bănci de scont şi de circulaţiune. Aceste sunt principiile contra proiectului ce mi iaî! libertatea a supune deliberări onorabilului Senat. * Delegatul secţiune! a iV-a; P Stordia CAMERA Şedinţa de Vineri Innie, 1877. Şedinţa se deschide 1» orele 2 şi jonig-tuta p. m sqţ> preşedenţia d-luî C. A. Rosetti, fiind presenţî 72 d-nl deputaţi. D. P. Ghica observă, că în procesul verbal nn s’a menţionat, cR d-sa a repetat cererea adresată biurouluî şi guvernului, ca sa i-se facă cunoscut când va bine-voi d. ministru de interne să răspundă la interpelarea d-sale, «ai! *e spună, că d. ministru nu voesce să vină a răspunde. D. Preşedinte respuude, că aceasta nici o dată nu s’a menţionat în Butnarul şedinţelor. D. Stătescu cere a se pune la ordinea zilei cestiunea Crawley, de oarece comi-siunea şi a terminat lucrarea. Intre comuuicări şi iu al U cereri de conced ie, se citesce cererea de concedid până la Septembra a d-luî Stătescu, care se încuviinţează ; apoi se citesc demisiunele d-lor Vernescu şi Stătesca din Comitetul de acnaare, car! se resping de Adunare — Apoi se da lectura unei propuneri, ca să se acorde O pensie de 400 lei pe lună familiei răposatului profesor Maxim. Se pune la vot pentrn a dona oară proiectul de lege în total, «Blativ la posiţia oficerilor şi se respinge cn 31 bile pentru, 39 contra. |< Şedinţa se suspendă pentrn 15 minute şi Adunarea trece în secţiuni spre a Btu-dia proiectele la ordinea zileî. Redeschizându-se şedinţa, d. raportor Stătesca du lectoră raportnlni comiBinnel relativ la proiectul de reriliareA entraetn-luî Crawley, raport, care conchide cerând respingerea proectului şi a nu se resilia contractai fiind-că această resiliare ar însemna atâta, eât a recunoaşte de drepte toate pretenţinnile concesionarilor, pe când guvernul a îndeplinit obligaţiunile gale faţă cn Crawley et companie şi dacă a derogat vr’o dată de la cOntract, n’a fofit de cât Bpre a face diferite înlesniri şi concesiuni d-lor Crawley et compania, cari ai! căntat, din contra Ră eludeze demnlte ori disposiţinnîle contractului. Ast-fel co-misiunea n’a putut de cât să respingă o traDsacţiune, ce acordă danue interese onor concesionari, cari nn şi-afi îndeplinit obligaţiunile conform contractului. D. ministru lucrărilor publice declară că nn cunoaşte nimic, caro stă cn această transacţinne, dar ştie atâta, că un art. din acea transacţinne prevede, că dacă nn va fi votată şi promulgată până 10 Maiă, ea este prin aceasta chiar anulată. D. Preşedinte: Ceftcera nofacnro, dom-nnle ministru? Retrageţi proectul? D. ministru lucrărilor pnblice: Nici nu retrag, nici nu susţin; arăt numai ce zice însăşi trausacţiunea ! Voci: Atnncî ce gă facem ? D. ministru de esterne arată, că preenm toate snnt încărcate, tot aşa şi această cestinne. Trebne acum să declare curat că eeRtinnea a devenit a fi internaţională, cum aii maî fost şi altele şi Camera să jndece bine şi să hotărască ce e de făcut. D. Holban se miră, cum de asemenea afaceri ajung tot-d’anna la noî să fie internaţionale! Care cum vine de undeva la noi, ca să facă câte o trebşoară, cam aii făcut mulţi, şi vede că nn merge tot-d’a-nna cam a visat, apoi îndată treaba a-juuge a fi internaţională şi se încearcă pe calea aceasta să ne forţeze a plăti mereQ la despăgubiri, daune interese; — pentru ce? pentrn că acel concesionari nu şi-aă îndeplinit obligaţiunile din contractai încheiat cn guvernul. D. ministru de esterne zice că s’ai! maf întâmplat casări de nntnrn aceasta d. e. »-facerea Godillot B’n resolvat tot p« Cftl® internaţionala, deşi ţara n’a fost într o situaţie aşa precarie ca astăzi. D. Col. Lacca se pronnnţă pentru con-clnsiunile raportului, zicând că dacă ces-tiunea a devenit internaţională, atnncî să invităm poterile Europei, ca să vină şi să studieze afacerea, să contractul şi să vază lucrările efectuate de d-nii Crawley şi companie (ilaritate). D. Maniu vorbeşte in favoarea couclu-sinnilor raportului care nn cere alt-ceva, de cât ca concesionarii sr’şT continue lucrările conform angajamentelor din contract, ia** 0ft8 ftgrnvare a cestinniî din partea concesionarilor, apoi avem bărbaţi p« acele bănet, cari vor şti să pledeze pentru drepturile noastre. Discuţinnea se închide. 8e pnn la vot conelusinnile rHportulnl şi se acceptă cu 55 votnrî pentru, 2 contra 3 abţineri, prin urmare transacţinnea a oăzut. Se ia în deabntere proeerol lege relativ la rrsiliarea contractnlol d-lnl Fran-chetti, impreearnl operei italiene D. Manin vorbeşte contra acestei tran-sacţioni, care cere oa .tatăl a» plBtea^S mai mult de 2l),000 lei d-lnl Franchetti, TI M P D L K.nl cari aii fast r$B întrebuinţaţi da nn funcţionar al Statului. D. Stăteacu crede din contra ci statul este garantul fnncţionarilor sil ţi trebuie si respnndi pentru el, d»r «oeasts nu Impudica pe etat de a trage la respundere pe acel funcţionar, fi intreabi pe d. ministru ce a ficut în această pririnţi. D. ministru de cnlte reepnnde, ci pini acum nu s’a cre/.nt autorisat si dea iu judecaţi pe nu fost minietru firi un vot al Camerei. D. raportor P. Ghica rectificând zisele d-lul minietru, susţine că nu fostul ministru, ci mal mult directorul şi comitetul teatrnlul H'stuncl aB fost pulpabill. D. Holbau. Destul de trist, că şi sub guvernai de astăzi asemenea persoane ca fostul director al teatrului sunt remunerate şi onorate cu funcţiuni înalte ? Voci: Aşa a 1 Iucbizeudu-se discuţinnea şi procedăndn-se la vot se constată, ci Adunarea nn mal e in număr. D. ministru cultelor depune la biuroB doui proecte de legi, unul pentru nn credit relativ la dinruele deputaţilor, altul pentru 60,000 lei in privinţa mănţinerel ordine! publice. Şedinţa se ridici la orele o 4 seara. DIN INTRU Regulament al comiaiunel de supraveghere din Bicurescl, înfiinţată prin legea (Un 30 April ia 1877, cu menire d a supraveghia aplicarea le-gel rechiaiţinoilor pentru trebuinţele armatei Române. Art. 1, Atribuţiunile comiaianeî de supraveghere din Bacnreacî, sunt*. a) A lua în cercetare toate reclamaţin nile ivite în judeţele din circumscripţianea Bncurescî, privitoare la rwchiaiţinnî pentru trebuinţele armatei române, ţi a da, aan-pra acestor reclamaţiuuî, deciaiuuile ce va «rede conform cu legea rechisiţiunilor; b) A se asigura, câud va crede necesar d‘a dreptul sufl prin delegaţinne, prin cer-oetărî la faţa locului, despre modul cum se aplică legea rechini ţi au ilor; c) A propune guvernului masurile ce va Ofede necesare pentru curmarea abusurilor oe se pot face din cana* recbiaiţinoilor; d) A emite părerea bh asupra Gestiunilor privitoare la rechisiţiunî, care vor 6 supuse de guvern deliberaţinnilor sale; Art. 2. Co minunea ţine regulat şedinţă în fie care zi, dacă trebuinţa va cere. Zioa şi ora intrauireî *e hxeaziţ dape împrejurări prin împreună înţelegerea a membrilor. Art. 3. In lipsa prezidentului nnmit de guvern, eomirinoen alege dintre membrii presenţî persoana care s’o preside. Art. 4. Comiâiunaanu poate ţine şedinţa de cât fiind presanţi cel puţin trei membri — Deciaiuuile se dai! cu majoritate. Art. 5. Concedia membrilor se acordă d# comiaiune. Art. fi. Decirinnile ce comisinopa va Ina ÎB limitele atribuţianilor sale, Be vor pane în lucrare de ministrul de interne. Comisinnea poate corespunde şi d’adre-tnl co toate autorităţile, pentru a asigura eeecntarea decisinnilor gale şi a cere lă-raririle de care va avea trebuinţă. Art. 7. Un proces-verbal se va redacta de către secretarul comisinneî pentru fiecare şedinţă, in care se va meuţiona pe scurt lucrările cn cari n’a ocupat comisi-unea, şi se va snbsemua de către president şi secretar. Art. 8. Reclamaţiunile iu privinţa rechisiţiunilor din judeţele circumscripţiuneT BncnrescT, se vor adresa, prin ministerul de interne, fiati d’a dreptul, comirionel de supraveghere. Art 9. Toate autorităţile administrative şi comunale sunt datoare să eseente deci-unile comisiunel şi să ’I comunice toate ■citnţele cerute. T.-Jiulul, 1877 Maia SO- SOCIETATEA „QORJIU" Domnule redactor, IndfttA ce ostilitAţile afl Început Intre noi şi Turci», damele din T.-Jiulul, RducAndu-şl aminte de datoria ce revine tutulor romAnoelor. atunci cAnd ţara este In pericol, »q constituit o societate anume .Goriio* care are de scop a veni ln ajutorul soldaţilor cari luptA (peubru a apăra dreptnnle flcimpef noastre Ro. 'uAnii. DacA am întArziat pAnA acuma d—le redactor, a face cunoscut pe calea publicităţi, esistenţa societăţii .UorjiO* causa e ca aceasta nu era prima nonstrft preocupaţiuue : a inal Întârzia Insa ne pare ca ar fi se facem pe surorile noastre din cele alte oraşe, 3a se îndoiască de sentimentele romanesc!, cari esista In nimile femeilor din OorjiO. Ve rugam dar, d-le redaetore, sa bine-voiţi a da loc ln coloanele stimabilului d v. ziar. acestor rfcndurl şi următorului proces-verbal. PROCES-VERBAL 1 Mai* 1877 In faţa grelelor dificultăţi prin cari ţara noastră eate chemată a trece, subsemnatele am decis a forma o societate. Scopul societăţe! este: a) a ajuta pe soldaţii romănl răniţi pe câmpul de luptă, b) a consola familiale soldaţilor morţi saB răniţi în resbel, şi a le veni întru ajutor. Condiţinnile de admisibilitate in societate sunt: a) a fi româncă; h) a plăti o cotisaţinne lunară de cinci franci. Administraţinnea Societăţii va fi încredinţată : a) Un preşedinte; b) nn vice-preşedinle ; c) trei membri; d) doi secretari; e) nn casier. Datoriele comitetului sunt; a) A aduna toate ofrandele făcnte societăţii, şi a le trimite nnde va găsi de cuviinţă ; b) a cănta mijloaoele necesarii pentrn prosperarea societăţii. Disposiţinnî transitorii. Scopul societăţii .GoijiB* nn va putea fi schimbat inainte de terminarea rerbe lutul, în nrmă Insă societatea să va transforma in o societate de bine-facert Bălănescn Sevastiţa, Bărbnlescn Mărie Broşteann Profira, Cămârăşescu Hiena, Ca-rabatescu Panlina, Constantiuescn Ana, Cornoin Catberina, Coatescn Ana, Economn Elena, Frnmnţiann Ecaterina, Lascar Mărie, Lascar Hainea, Măcescn Aleaandrina, Mihals Ana, Moschnna Mărie, Pleşoiann Efimia, Hădnlescn Sultana, Săftoifl Sma-randB, Sâmboteann Panlina, Urdărîann Ana, Urziceann Eca,berina, Vinelor Panlina, Vlădoianu Aleăsandrina, Vnltnrescn Sevastiţa. Sperând, d-le redaetore. că vuţî bine-voi a publica în cnrănd aceste linii, ne grăbim a vă aduce mulţumirile noastre. Preşedinte. Piulina]SâmboUasat. Vioe-preşedinte. Smaranda Seflatu. , • ( dna Urdaria nu, Efimia Plt-Merabri, ( v BaUnţuu _ . . ( Alrs. Maus eu, Pomlint Oa SeCreUrl' ( rabaUsC Casier. £. Frumuj/anu. EST RAS din raportai general, pe 1876, pentra Igiena şi salubritate» oraşului BncnrescT, de d. Dr. I. Felii. SALUBRITATEA PUBLICĂ Este o cestiune de studiat, daeft pentru capitala noastrAn ar fi mal avanta-gios, din punctul de vedere al economii şi din acela al igienei, de a da prefe rinţA pavagiulul de lemn. Detailurile acestor stadii sunt de comperinţa In ginerilor: plnA acum s'a publicaţia noi un singur articul sciinţ'fic asupra pavagelor de lemn (d. I’. An tonescu In Revista scimţifi'-A anul VIL. No. 15, 1 Sxptembre 1*176) Frequenţa prea mare a boalelor cAilor respiratorii care decimeazA po-pulaţiunea capitalei, catA sA ne In «lemne la lnlAtumrea lor şi prin urmare şi la Înlăturarea pulverilor provenite de la pavele de peatrA Nu putem privi cu indiferinţA numărul iruposant de 1842 decese, ca-usate prin boale ale organelor res piraţiunil ln anul 1876, adicA 36 la 100 din numArul total al deceselor, pe care ni'l presin'A statistica mortalitAţel capitalei pe anul 1876. Serviciul curAţirel stradelor mal este pasibil de ampliorărf importante. Din causa Intinderel celei mari a oraşului şi a numărului relativ mic al căruţelor de cari dispune acel serviciu, materiele adunate din măturarea stradelor nu s ad depus tot-d'a-una afară din oraş, ci pe unele maidane din Intru) oraşului : această urmare incorectă, care va fi Îndreptată după putinţă iu anul 1877, a tras după sine şi alte mal periculoase : publicul privind acele maidane ca d'posite de iiuondice, s’a rezut nsemenea In drept a depune pe ele ubstanţe, mult mal vătămătoare pentru saluoritatea atmosferei de căt conţinutul căruţelor ale măturătorilor. Publicul abuseazâ de dificultatea privegherel a teritorulul Întins al oraşului, şi se poate vedea cftte o dată In ziua mare descărcăn duse chiar in strade nu prea escen-trioe diferite imondice; ast-fel ;«n servit de multe ori chiar poalele dealului Mitropoliei, ln vecinătatea imediată a cazărmii sergenţilor de oraş. ca deposit de băligare şi de alte dijecţiunf. In raportul general pe anul 1875, am arătat că mulţi proprietari şi locatari aglomerează in curţile lor ani Întregi băligare şi alte materii necurate, că numai un număr mic de curţi sunt Întreţinute cu curăţenia cerută, că singurul serviciu particular cu abonamente pentru depărtarea din curţi a materiilor adunate la măturarea caselor, ale residuelor din bucătării. ale băligarelor diD grajduri, serviciu Înfiinţat In anul 1872 de d. Mih. lordânescu, abia se mal întreţine, fiind că cel mai mulţi proprietari preferă de a lăsa diferitele necurăţenii să putrezească in curţile lor, saO de a le scoate succesiv şi pe nesimţite ln strade şi pe malul Damboviţel. Această stare de lu crurl nu s’a schimbat, ea persistă şi astă-zi. Ordonanţa Primăriei din 18 August 1875, care prescrie că, materiile adunate la măturarea caselor să se depue ln lăzi safi butoae şi să se transporte ln intervale scurte cu cheltuiala proprietarului saO a locatarului la locuri destinate spe-cialmente pentru aceasta, că bâli-garele din grajduri să nu se grămădească In curţi ci să se scoaţă asemenea adese ori la acele locuri, oa malurile Dămboviţel să nu mal serve pentru curţile riverane drept deposite a diferitelor materii necu curate, a rămas fără resultat. Poliţia, împovărată cu prea multe sarcini, n’a putut Îngriji şi de această parte a serviciului public cu mal mult zel ; In cursul anului 1876 abia In 63 caşuri s’ah tras la răspundere persoane cari afi depus necurăţenii in strade, şi numai In 4 caşuri s’aă dat In judecată proprietarii cari n’afl depărtat din curţile lor băligare şi alte necurăţenii. Pentru Îndreptarea ucestor neajunsuri cată să se aleagă una dintre cele trei măsuri următoare : saQ poliţia va lua asuprăji sar ina de a face ca ordonanţa Primăriei din 18 August 1875. relativă la depărtarea necurăţeniilor din case şi curţi, precum şi alte regulamente şi ordo-uanţe municipale care prives igi ena publică să fie respectată, saCi. dacă poliţia nu poate Îndeplini această misiune, să se modifice procedura codului penal ast-fel, ca unii dintre funcţionarii municipali să fie Investiţi cu puterea de agenţi al poliţiei judecătoresc! mimul pentru constatarea călcărilor de regulamente de poliţiă comunală, şi dacă nici una din amănduue măsurii-' menţionate nu se poate realisa. a-tuncl ar trebui să se modifice sistemul depărtăm necurăţeniilor din strade, ast-fel că serviciul alăturatului stradelor să scoaţă din oraş şi materiile adunate după măturarea raselor şi curţilor şi residuele bu-cAtârielor. Cea din urmă măsură este cea mal impracticabilă, fiind că şi ea ar reclama adunarea provisoriă a acestor materii In lăzi. butoae săli coşuri ceea ce se face astăzi numai in puţine case; ar produce inconveniente dacă materiile respective In loc de a fi descărcate d’a dreptul In căruţă s’ar depune pe stradă, şi ar necesita m-tervenţiunea frecuentă a organelor poliţiei. Cea d'AntaiO din măsurile espnse este mal realisabilă. şi sperăm că capul poliţi»! capitalei, după ce va studia chestiunea, va găsi un mijloc pentru ca orghnele dependinţe de d-sa. să facă şi poliţia municipală pe o scară mal largă de căt actualmente. Cu această ocasiune nu putem trece c î vederea, o lacună In legea comunală. care pentru oraşele mai mari nu trage o I mită precisă intre com-petinţa capului poliţiei şi a primarului, şi nu se pronunţă clar ln ce mod să se imparţă atribuţiunile acestor doul funcţionari. Cadavrele animalelor perine ln capitală se depărtează tntr’un mod foarte neregulat, atăt din causa proprietarilor acelor animale, cari le aruncă ln strade sad pe maidane unde ele pot fi mal mult timp n»abservate, precum şi din cansă că serviciul respectiv n a fost bine organisat. Ad-ministraţiunea comunală, după avi-sul consiliului de igiană şi de salubritate publică, a modificat cu Începere de la anul 1877,condiţiunile pentru întreprinderea depărtării cadavrelor animale şi prinderii căinilor vagabonzi, prescriind întreprinzătorului Intre altele, obligaţiunea, d’a avea m Intrai oraşului un birotl şi o staţiune pentru căruţe, pentru a putea satisface imediat cererile ce i se vor adresa de către particulari sad de către administraţiune. Cause ulterioare ale insalubrităţii capitalei sunt : st-irea infectă a malului Dămboviţel, a apel el, profun-ditatea prea mică a albiei, distribu-ţiunoa insuficientă de apă. limitată pe puţine strade. şi prin urmare lipsa de apă pentru spălarea canalelor, pentru udarea stradelor. pentru, trebuinţele domestice şi In fine lipsa apel bune de băut. Pentru alimentarea Capitalei cu apă, studiile şi planurile sunt terminate şi nu lip-sesce de cat ca înaltele corpuri legiuitoare să Încuviinţară partea financiară a proiectelor. Planurile pentru regularea Dămboviţel se află actualmente In studiul corpului tecnic al Primăriei. DI Y E K 8 E Gmirabi! Artur Adamovid Nepokot cin&ky. Şefal Btatalul major al armatei rnaeBCÎ de la Dunăre. Operaţiunea cea mare 51 decisivă contra Turciei, ra începe în curând şi la Dunărea noastră. Snccesnl acestei o~ peraţionT, va depinde în cea mal mare parte de planurile de resbel, cu a căror elaborare eîn&ărcinat statnl major. Statal major al armatei rusescl de la Dunăre, namără între membrii b8j, oficerl foarte distinşi, şi cn multă experienţă de strategie. !n frânte» Ini stă generalnl adjutant Artnr Ada-moricl Nepokoicinskv, care cnnoasce foarte bine posiţinnile locurilor de la Dunăre din campania analui 1877. Nepokoicinskv efini nnnl mareşal de nobleţă din districtnl Slntk, guvernamentol Mim-k El b’h născut la 8 Decemvre 1813. Dnpă ce a terminat cnrsnl în corpul de pagi, şi-a început carierii militară la 1332 ca oficer al regim*Mitn]oi de gardă Probt-ş^-nsk Iu acelaşi an a intrat la academia militară, şi dnpă terminarea onrsnrilor de acolo, a fost nnmit oficsr in statul major de la regîmentnl 5 de cavalerie. Activitatea sa de rădboiO, datează de la 1841 din Canea/., unde a participat la trei campanii contra locuitorilor de mante. Ia cea din tâiîl, a primit pentru bravura sa pnsă in ordianl de zi, pe Iftngl doaS decoraţi 11111 şi gradul de locoteneut colonel; iu a treia campanie contra renumitului Sharail, ş-ful cerchezilor, a primit pe l&ngă alte decomţinni şi mulţumirea personală din partea Ţarulnl. Pe timpnl când ruşii aQ plecat în Ungarii ca să suprime revolta fanaticilor unguri contra casei Hab-sbnrgilor, Nepokoicinski a fost numit g<*. ueuerAl. Distrugerea fortificărilor ridicate de inamic la pasul Turuul-roşu. luarea Braşovului şi aSibinlui, şi victoriile de la Temişoara, cari s’afl terminat cn distrugerea complectă n «rujatei nngar®, toate aceste fapte strălucite suut opera su. Mo-narchul *5il Pa decorat cu ordinul sfânt Staninlau clasa I, iar împăratul Austriei cu cel al cruce! de fer clasa II. Perioada a doa a activităţii sale resboi-nice s'a început la anal 1Sf>3, cAnd s'a declarat resbelul cu Turcia. Sub comanda contelui Ludera s’a distins de mal multe ori ; la trecerea roşilor peete Prut, in atacarea fortificărilor tnreeţtl de l* Dunăre la Brăila, Ia InArea oraşului Macin şi la împresurarea 8iliatrel, unde generalnl cn ocazia unei recnnoasoerî In apropierea fortăreţe!, a respins pe tarei. După aceasta, s'a luptat în Crime©» contra armatei aliate, a Franţei, Angliei, Piemontului şi Turciei. La anal 1859 generalul Nepo-koicinsky a intrat în comisinuea pentra cadnl militar, care alncrat sob preşedin-ţa sa. La anul 1883 s’a făcut genera] de infanterie. {Steaua Româncei). DEPESI TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPULUI fAgenţia Havan — 8arvioiul de 8laibăli aaiiail. — Berlin, 15 Iunie „Po«t‘ acamaleaii ntinua neputând să Inţelfigă răspunsul. Editorii. TIMPUL cel nvc^-i :m:-A-:r,:e ^auvo-^â-Siisr DE )NFECTIONATE si de ARTICOLE DE MODA 20, Colţul Bolerardnlol şl Stradal Mogoş6leI, Casele Grec^nn, 20 ESFOSITIUNEA DE HAINE lavit pe Onor. Public «â biue-voiescft a visita magasinul meii, unde va g&si o Esposiţiune de haine 0 0 nf e 0 ţ i 0 n a 1 e cum n'u fost invft In Buc COSTUME COMPLECTE RED1NG0TS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE F din stofele cele mal moderne ale şoşonului de faţft, şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel | şi se pdte convinge orl-cine cft am remas fidel devisiel acestui magasin: COlSTSTJlvr MARE SI PRETIXJRI FOABTE nviODEUATE. ,A LA BELLEJARDINlERE*, 20 Colţul Bulevardului şi 5 Tipografia Thiel A Weiaa, Palatul .Dacia*. COURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DLIEBSE Preiei, 3 JMfw 1677. Oblig. Rurale . ICfi/o 1804 I * a la iocU Impr. Oppenbeim 8% ||6ţ Obiig* Domeniule 8®/o 1BT1 » a eşite la sorţi * Credit Fonc Rnr. 7l'/o » Cvedit fono. Urban laipr. Mu». Cap. 1875 Pensii (300) dobăndă fr. 10 AcţilCeilafer. ram. jo/0la68 , priorităţi fio, . U«g Daci* C *• de Asitg. Aca ţfr. 6ooj iflîi Ki utnpia P“‘* de Act irv. 100 Vfy \HVi fandat* Impr. Municipale U- Io Aot. 6nanciarţ Române 8°/g Căile ferata (yttAnrxitr Act. (fr. 40* ^’/o denta Rom Ani . . . CUPOANE . Rurale p. 23 Aprilie , Domeuiale espirate , fr'oueiare rurale Talie , C-imaual* Dc.VIbK Pari» . ... 3 luni M Ariillia ... ■ . RrtJOne.-^» . . . . # Anve s.................... Elveţia . . ■ Londră .... a vista Londra dornici e . . . . Amsterdam................. Viena . • . . Berlin 10 ^ile ... . :ps<« . ................ Ksoorrtpt.................. Lira Otoman............. Qalbe» ausvx............... Agio c. Argint............. Offcrtu ***** /leul - 18 7SUi "17j ;a 58 S9 110 - nle 9494 •» — J. M. MARKOVICHAC CASA DE COMI8IUNI CBNATIUNI SI AUENTURE pentru Im port şi Export priini< şte comisiuni de ori ce articole sed producte ca import din Englitera, Franci», Germania, Belgi» ?i An«tro-Ungnrî» , n-vănd relttţimn directe cn nmnifcelG ţări Priimeec asomekieti oferte şi probe de ori ce naturii de productele lio mâniei, maî on sfmă, grâu, fftină, orz, fân, spre directa văntjnre pentru armata Cesaro Russă, însă probele şi scrisorile francate, precum şi noi vom da reciprocitate. Pentrn serviciul reel, promt şi provi-siuuen nostru f6rte eqmtabilă gnrunte^a firma nistru J. M. Markovich & C-nie. Hanul cu Tel No. 11. Strada Lipscani. ANUNCIU Călătorii la Braşov pot ufla la inBtitnin 1 Hftilor de aburi de acolo- îu dosul gimnaziului român, locuinţe curate şi biue mobilate, cu privirea Rpre grădinS, precum şi grajduri de cal şi şopron pentrn trăsuri, on preţnrî f6rte moderate. Direcţiunea băilor de aburi din Braşov, Băile din Zaizon! 2405 — - |*50? Z i “ t*l‘L Hl'A »UB8UL V1ENEI 15 Ionîe («t. n.) 1877. Metalice........................ 60 45 Naţionale........................66 10 Rer*» în sur......................72 15 uoee............... 111 75 Acţiunile băucel................ 776 — Creditori....................... 140 50 Landou Obligaţiuni rurale ungar 126 50 73 25 , teJLflşvur . . . 72 75 » trausilvaue 71 75 Argint iu mărfuri . . , , 112 10 Ducatul ......... 5 93 .Vtt|>oWoucl........ 10 13, Mure 10»......... 62 15 CURSUL I)E BERLIN 15 Innie (st. n.) 1877. Aoţionile căilor ferate române . 18 --- Obliga ,.unile române 6 °/0 . . . 52 --- Priorităţile căilor fer. rom. 8U,0 . 51 «0 impramntnl Oppenhoim . . . 78 50 Napoleonul......... 16 26‘j Vjena, termen Iqjag..... --- Paria , acnrt..... --- --- Un t6nâr german, inginer de mine, “"nS ne ateste în ucestă ramura şi care a mal fost ocupat lu Romania ca conductor şi inginer de podari şi şosele şi ca geometru, doreşte a se angaja la D-niT proprietari a căror moşii snnt situate la munte în apropierea liniei Carpaţilor şi cari doresc a face încercări mineralogice şi eondagiurl, asemenea şi acel care doresc a înfiinţa băi de ape minerale într’un f»l sistematic. — Asemenea şi pentrn ori ce lucrări technice. — A se adresa la administraţia nea acestui 4iar. 579 — 8. CASELE din Strada Academiei in care a şcjut Ministerul Justiţiei, situate lingă casele d-Iul N. Lahovary din podul Mogoşdiei No. 28, cu «Jece încăperi sus şi alte atâtea jos, cu grajd de 4 cal şi şopron sunt de dat cu chirie. Doritori] se vor adresa la d-nu Nicolae Lahovary, sad la d-nu Al. Lahovary. Strada Fântânii No. 8. De închiriat, ori in total ori în parte un salon, un iatac, o altă cameră şi nn grajd, preţul pe 6 luni 40 galbeni. A se adresa la tipografia Thiel A Weise eeO Strada Scaunele No. 3?. 0 MuPA TRANSPORTABILA £ Iile, cu locomobilă şi cele-l-alte unelte, bună de aplicat pentrn trebuinţele oştiri este gata, şi de vâncjare la fabrica C. S1EBRECHT Bncnrescî Calea Moşilor No. 116. In editară inb-semnaţilor arşit de sub presă: L’INTERPRCTE MILITAIRE EN ORIENT. Un vocabular de bcminitr In 4 limbi adică: ROIAHO - FRAUCESD - RUSU - TDBCD în cure se vor afla limbele rusă şi turcă tot cn litere letine ast-fel compus, în căt fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după regulă. Ca adaus conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mal întrebuinţate la conversaţiuuî zilnice. Preţul unul exemplar de 160 pagineîn 82, este 3 fr. fi 50 bani. Acest uvragiO e o prelucrare a acelui ,L’interprâte militaire en Orient* carea dobândit la 1854 cn ocasia resbeluluî ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunnl servicii! care l’a făcut streinilor, şi suntem siguri şi acum va fi această carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţerilor ocupate de armatele streine dar chiar d-niî Oficeri noştri şi stre-niî vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cu acest vocabular, mai cn seamă în privinţa lim-bei turce, care are destule dificultăţi în scriptnra el şi pe care le am înlăturat dând cititornlui pronunţarea cuvintelor în litere latine. Cu stima E- Graeve Comp. Podu Mogofoai No. 40. Plăcutei* baî do UZ i/ou se nfift iutr\> Vale îngustă a munţilor, unde sublimitatea beriâsa a Carpaţilor se uneşte cu graţioasa simplitate a văilor cu aerul pur şi sanătoR şi cu f6ntânile sale minerale, cari puţine rivale peste tot globul: Fdn-tâna de iod, forte plăcută la beut; izvorul fontâneY Ini Ludovic, ciU fie pote de lini-pode, baia de fer şi acid c4»rhonic. cari de 35 de ani aii dat cele mal numerose resnltate eficelenfe de cură. Ele hQ îmbrăcat fistă^î toaleta lor cea mul nimerită pentru a priimi cu demnitate pe dspeţil b£IÎ Atât la isvdrele de băut cât şi la scaldele reci şi calde s’aîS făcut din noh reparaţiunl, şi sub-semnatul are onore a invita pe onor. public a cerceta acest folositor şi plăcut stabiliment, unde de sigur va fi întru t6te mulţămit. Informaţiunl mai de aprdpe la d. I. Weiss, proprietar de Tipografie în Bucurescî. Zaizon lingă Bhlşov. J. LATZ1N, arendaşul băilor din Zaizon. ’ TABLOUL MILITAR Repreaintând armata Română cu M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. Satmari în colaboraţiuue cu d. căpitan Gherghe, a sosit Cromolithografiat din stăinăt&te. D-ni abonaţi la acest tabloG sunt rugaţi a tramite, pentru a’şî lua uuiuărul de e8emplare de la d. căpitan Gherghe Strada Dionisie No. 68 îu tote (Jilele de 1» 5- ? ore dnpă amiatji, presintând şi chitanţa ce ad, plătind şi rentul pînă la soma de 35 franci, costul fi-cariu esem-plar. Se face cunoscut că s’aO depus asemena tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţul de 40 franci esemplaml. D-nil din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptul căpitanului Gherghe. WALLERaHARTHAHH BUCUKESCI A GALAŢI MARE DEP08IT BAT0A2E Hori de lllacinai Pluguri şi alte Maşine Agricole. Institutul C. Trotânn Strada Scaunele No. 9. Facem cunoscut totulor celor ce să in-tereseijă de instrucţiune, că eaamenele ge-uerale ale elevilor diu acest institut se vor ţine de la 1—16 Iunie, conform programului ad-hoc publicat deja, eră distribuirea premiilor se va face In (Jiua de 16 Innie la orele 12 din (}i. Aminei» important- Avend dorinţa de a memorali