Hr. 127. SÂMBÂT 5 IUNiE ANUL II. 1877. A JBOTST A 'Ml-cjjSLTEI-E IN TOATA K0MAN1A: O, aa.........................îl. n. 48 P* 8 Iul............. . ...» 84 S Inn!.....................* » 11 in yniAWATATi: P. a» ........................... . fci 1NSIHTTCN1 SI KKCLAME: Lista d» SO Jitor» f'-'- P»T“ *v; 8° *>mI. P« pap»» UT, 80b»»l, pe pam»a )' i lei sol ReciainB 1 lei aci linia. Un ftuarfr M r>apltalA 10 bani. TIMPUL E6E IN TOATE ZILELE DE LUCRU. BIOBOUL RKD40ŢIKI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .PAUIA.« A TSTTTTsrGXTTR.I 8e primesc I» str&in&tatc: La D-nit Jlatuen-•Wti 6 Vogltr i» Vlanna, WalP chjţaaae 10 A. Oppelik In Vienna, Stub.nhautci 1 ; Un Joi/ Mosh In Vienna , Scileratiitle 2; Vincctu Hrdieka in Vienna, Teinfaltatrauf 17 ; mipp L&> In Vienna, Eichenbaehiţaai» II; L. Tsing A Comp. In Peşta ,i Harot TjnfUe-RuUier * Comp. In Pari*. Seriaorl aefrancate an «e prtmeio. Artîoo'r',' aepnblioate ta Tor arde. Ua matr In Dlstriot* 16 bani. BULETIN TELEGRAFIC Ssrvioiul privat al .TIMPULUI.* (Agenţia Havu). — 8«n»iciil 4% la 9 «re letr*. — Paris 13 Maia. Ziarele in general comi-lerl icriioare» Prinţului Qoiciakofl. ca dlnd Englîteret garanţii îndestulătoare. Unele inVl *e tem ca cea ti a liberei eiitallrl prin itrftmtori, rldieall de acea scrisoare, al no naarl dificfcltAţl eventuale. De I al ti parte» ziarele cred din ee in oe mal multei r^flboiul va râmlnea localiaat intre Rusaia şi Turcia. Ele na «e indoe«c de grabnica învingere a Turcilor. împăratul şi impMrlteasa Braailiel afl plecat In Englitera. Se confivai4 că «tAnga Camerei va refusa votarea budgetul ui. Se crede gen'ralm^nte ol, sesiunea va fi scurţi şi va avea de retultat diiolvarea. Votarea In Senat na este îndoiasl, toţi conservatorii fiind acum de acord. — Serviciul de Vineri amiaiă. — Bnda-Pecta, 14 Iunie. Camera deputaţilor. — Helfy anunţi, cl va interpela pe ministrul afacerilor eiterne relativ la direcţia guvernului In politica orientali. IWsp inii'.nd la o altl interpelaţiune, preşedintele oonsilialul Tisia declari cl a luat mdiurl spre a constata, daci poetul maghiar PetBfy In adevăr e robit in Siberia. BUCURESCU IUNIE CATE-VA ÎNTREBĂRI Una din cestiunile cele mar de viaţă pentru România, este acea a raporturilor ce avem atât cu puternica Împărăţie ce ocupa teritoriul nostru, cât şi cu cele alte puteri care sunt garante legăturilor adevărate Intre guvernul rusesc şi guvernul dictatorial Rosetti-Brâtianu. Ce aft hotărât cu soarta noastră aceste doâ personagi-url,arbitri astă-vl al destinelor ţârei» Nn vrem săralatăm aci, toate sgo-motele ce circulă. Intâift, aceste ces-tiunl sunt foarte delicate, şi al doilea, avem prea multă esperienţă pentru a lua In serios libertatea presei sub guvernul demagogiei. — Insă este permis a Întreba, mal cn seamă de când cn declirarea independenţe> in teorii, ce măsuri efective se iad de guvern, pentru ca acest fapt pregătit cu atâta Înţelepciune şi patriotism de guvernul conservator, şi proclamat prin voirlţa Împrejurărilor sub Dictatura rojii. să treacă din domeniul dorinţelor In a#el al faptelor consacrate şi recunoscute de dreptul public al Europei? Inflâcă-ratele declaraţbml sunt frumoase, masalalele fac un efect plăcut, când noaptea este întunecoasă ; laerâmile patriotice ale d-lul Rosetti sunt asemenea nepreţuite, şi pricepem foarte bine, că inimele simple şi naive să fie Mân mişcate. Nu este Insâ permis de a Întreba: Destul Atătaţ Ce apoi» Nu sunt de cât două mijloace pentru a ajunge la scop. Negociaţiunile sad forţa. Este evident că prin faptnl procla-mărel independenţe), garanţia celor şapte puteri caVe era chibzuită pentru starea de lucruri stabilită prin tractatul de Paris, egte Încetată de fapt. Ce s a pus In iocu-i » 8e lucrează ceva Intr’acest sens » Care sunt speranţele ce mal poate avea Rotaănia In puterile occidentale» Pe de altă parte, se scie că împărăţia RnseaBcă, începând un resbel In contra Tur- ciei, a fixat un scop acestei nobili Întreprinderi : Liberarea creştinilor şi mal cu seamă a creştinilor din cele trei provincii. Bosnia, Herzgo-vina şi Bulgaria de sub jugul otoman. Modul acestei liberări nu este determinat. Este evident Insă că cerinţele Rusiei dinaintea resbelulul, vor fi mal mari astăzi prin însuşi dcclaraţiunea resbelulul şi că aceste exigente vor cresce după fasele şi progresele oştirilor sale. Insă, ceea ce se poate afirma este, că independenţa României n'a fost nici in pro gramul Rusiei dinaintea resbelulul, nici chiar In condiţiunile intrârel sale pe teritoriul nostru, condiţiunl stipulate şi mărginite prin conven-ţiunea încheiată. Sa schimbat ceva In aceste raportori» Intr’un cuvânt, rolul nostru de buni vecini şi în-lesnitorl al Russiel, a devenit un rol de aliaţi activi» Dacă aceasta alianţă s'a făcut, care 'l sunt condiţiunile» Punem asemenea Întrebarea dacă armata nostrâ cooperează sad se ţine în defensivă» Dacă cooperează este cu Învoirea Russiel ori cu riscul şi pericolul sădî OrI-cine Înţelege care ar fi avantagiurile primei combinări, care sunt desavantngiurile celei de al doilea. In fine. Russia este Intru ceva legată cu noi» Dacă face pacea» A luat oare angajamentul de a ne coprinde şi pe noi In negociaţiunl, ori ne va lăsa să eşim cum putem pe unde am intrat fără aprobarea şi consiliurile sale» EatâÎntrebările la care de sigur nu putem da nici un răspuns. Dar am voit să atragem atenţiunea tutnlor,am voit să indicăm punctele care trebue să preocupe pe orl-ce român cugetor, pe acel, cel puţin, care nu cred că un discurs al d-lul Brâtianu, un articol al d-lul Rosetti şi o manifest’aţiune cu masalale, desleagâ problemele diplomatice cele mal delicate şi cele mal periculoase '■ DIN AFARA Dupâ ştirile ziarelor din Germania, nu mat rSmftne IndoialA câ Înţelegerea Intre partidul legitimist din Francia şi cabinetul Broglie s'a stabilit, ast-fel, câ toţr senatorir legi-timişti vor vota pentru disolvarea Camerei, dacii s'ar pune pe tapet această chestiune. Orleaniştil nicf pânâ acum nu s'ati hotârâfc Insă a da concurs noului guvern, pe care ’1 bănuesc de tendinţe bonapartiste. De altă parte guvernul ‘şl dă silinţă de a se pune In înţelegere cu republicani! moderaţi, promiţPndu-le une-orî mal multe locuri In minister. In sfiptămftna trecută ziarul „Bîen Duhlie* alarmase publicul din Paris prin publicarea unul ordin ministerial adresat către directorii căilor ferate relativ la mobîlisarea armatei francese. — Ziarul „Fran^ais* esplică într'un comunicat oficial a cest ordin, arâtănd că el este un lucru obicinuit şi că nici nu a fost emis de către ministerul actual. — Ast-fel de o cnm-dată cel puţin, a- cest ordin nu este un semn Îngrijitor, de oare-ce după cum ne asigură „Franţais* In toţi anii ministerul de resbel emite asemenea ordine. Ziarul „Fremdenblatt* ne asigură că Poarta a declarat că de loc nu e dispusă a încuviinţa formarea u-neî legiuni maghiare. 9e pare dar că Csutak-Bey a început înrolările fără de a fi fost însărcinat din partea guvernului otoman. De altmintrelea pânâ acum proclamaţinnile lui aQ rGinas fărâ de efect, întrucât nimeni nu s’a Înrolat încă în legiunea proiectată de densul. „Pol. Corr.*, In o depeşă din St. Petersburg desminte ştirea, câ Principele GorciakolT ar fi luat, ori ar fi hotârît să ia un concediu pe şase săptămâni. După ce muntenegrenii s’aCi retras dela Kurstaţ. Suleiman-Paşa a făcut câte-va zile demonstraţii!ni In spre Presjaka, a întărit coloana de pe teritoriul dela Piva, care a înaintat spre Ooransko. Acum, la 10 Iunie Întregul s&ft corp e concentrat la Krustaţ, de unde se crede că va ataca pe muntenegrenii, ce sunt adunaţi sub zidurile NicşiciuluT. Cetim în „Gazeta de Colonia* : Corniţele Şuvaloff a avut erî, la 9 Iunie, o întrevedere cu Lordul Derby. Ziarele din Londra nu se îndoesc că Principele Gorciakoff în scrisoarea sa, respinge orl-ce bănuială relativ la intenţiunile Rusiei cu privire la cele cinci puncte ale intereselor englezeşti. Cardinalul Simeoni a declarat re-presentantulul Rnsiel, că dacă Rusia va persecuta şi pe mal departe pe catholicil săi. Papa va fi silit a tracta direct toate cestinnile religioase ale Poloniei şi a nu mal recurge la in-termediaţinnea guvernului rusesc. Ziarul „Golos* din St. Peter9biiTg, comunică ştirea, câ Banca de Stat a Rusiei va deschide o subscripţiune pentru 200 milioane de ruble. Obligaţiunile vor fi de câte 50 ruble şi se vor numi „obligaţiuni orientale.* Se desminte ştirea, câ Ambasadorul otoman din Athena ar fi ce-rnt explicaţiuul relativ la pregătirile de resl>el ale Greciei. SEN ATUL Şedinţa de Joi 2 Iunie, 1877. Preşedinţi* d-lnl v. preşedinte d. Brîî-tiano. Şedinţa ee deschide la 2 ore dnpK amiezi fiind presenţl 11 d-nî Senatori. Se comnnicfi o petiţinne a d-lnl Popeecn, care a eervit în armata franceeS şi acnra cere a fi primii in armata român». Senatnl decide a ee trfimite la comiaio-nea de pet.iţinnl. D. v. preşedinte, comunică cH la ordinea zilei este continnarea diecnţinnel aanpra proiectului pentru emisiunea de scrisuri d« Stat. D. Leccn. Avem înaintea noastră patru proiecte pentru chhrtia-monedă. Fiind-că nu am luat parte la discuţiunea nici u-nnia, voi putea fi acum mal independent discutând defectele ce preaintă fie-care din proecte. Iobu-şÎ d. ministru ne-a spus că emisiunea de Hcrisnri nn e«te normală1 dară această o sensă d-sa pentru motivul că nici starea noastră nn este normală. D-nn Boerescu ne-a zie: cftnd am propus acum câţî-vs anl un proiect peutrn banca de circulaţiune, toţi d-nil deputaţi l’afl com-biîtnt. Aceasta este adevărat, pentru că deputaţii de atunci nu ’şî afi înţeles interesele. Să vedem acnm însă, care esle mal bun din aceste proiecte? SS luăm proiectul d-lul Sturdza. Ce voesce d-sa? Voesce ca să gireze pe Stat, adică o casă particulară să mărească creditul Statului român î Aceasta este inadmisibil. Statul Rom&n nn noma! că este o persoană morală mal solvabilă de cftt ori care alta, deară încă este o e-manaţiune inBă-şî a ţăreî. Apoi efi cred, d lor, că trebue să avem mal mnltă con-fienţă în noi. Deosebit de aceasta, proiectul d-lnî Sturdza, dă nascere la cheltaell enorme, căci vom trebui să plătim băncel să plătim şi dobândă. Trebue deară să înlăturăm cu ori ce preţ acest proiect. Combat asemenea proectul d-lul Boerescu, mal întâifi pentru că Statul este obligat a primi scrisurile de stat cu 10 la sută mat mult de cât valoarea lor nominală. Aceasta nu este drept, pentru că destulă pagubă va fi pentru^Stat ca să primească aceste chârtiî ,al pari*. Al doilea motiv pentru care nu admit proiectul d-lnî Boerescu, este că se dă scrisurilor un curs voluntar, enră nn forţat. D. Boerescu singur ne-a spus că nisce a-seirenea scrisuri în Francia aQ fost cu totul depreciate, prin urmare d-sa singur ne a adus argumente în conara proiectului d-sale. Crez deară că tot ce avem mal bine de făcut este să admitem proiectul guvernului, căci el presinta mai multe garanţii. Dacă acest proiect nn este perfect, putem prea bine să ’1 modificăm, să observam însă ca acesto raadificărl să nn denatureze cn totnl proiectul. D. Carp. In discursul d-luî Boerescu de eri, d-sa recunoscând cu noî că cbârtia-monedă este vătămătoare, a susţinut că prin proectul d-sale nu se crea/.u chârtia-monedă ci nisce scrisuri fiduciare care sunt cu totul diferite de chârtie-monedă. Argumentaţinneu d-sale a imparţit’o în trei puncte. 1). C3 mesnra d **ale nn este chârtia-moneda 2). Cl scrisurile d-sale vor circula maî lesne şi :U că vor fi maî mult acreditate. D. Boerescu ne a acusat maî ântâid că noî nu facem de cât aserţianî. KG am crezut iu primul disenrs că nn este nevoe a intra în detaliurî pentru a esplicn ce este chârtia-monedu, ce este moneda fiduciară şi ce este monedi sunătoare. Am crezut că acestea sunt Incrnrî foirte elementare şi că toată lumea le scie. Fiind că insă acum suntem acn.saţî, să ’mî permită Senatnl a intra in onre-care detaliurî. Oratorul fire aici istoricul introducerii monedei sunătoare, şi apoi al monedei de chârtie. Se scie că de şi moneda de châr-tie nn are o valoare intrinsecă trebne însă să fie garantată dencă nu cu nn stock metalic, cel pnţin cn nn portofoliO. Apoi moneda fiduciară a d-lnî Boerescu este cel pnţin garantată printr'nn portofolii! ?Châr-tia d-sale nn numai deară ca este chârtie-monedă, deară este cea maî rea. penlrucă este ermafrodită, de ^are ce are curs forţat numai pentru Stat şi faculUtiv pentru particulari. Ne ficem acnm o întrebare: Crede d. Boerescu şi gnvernu, că înmiii-, ţind mijloacele de schimb vom înmulţi »-vnţia noastră? EQ nn’mî închipnesc pe nimeni atât de naiv ca să creadă aceasta. Deacă suntem săraci nu este pentru că nu avem ce schimba. DoT ani nefericiţi de recoltă ne-afl sleit toate puterile. D. Boerescu susţine câ moneda d-sale va avea o maî mare posibilitate de circulaţi-une pentru că'î dă curs facultativ între particulari. Vă asigur d'iuainte că circn-laţinnea va fi maî mică pentru că singuri prin projectul de lege băgaţi neîucrederea între particulari, lăsând cursul in voia lor. Efl ca ministru de finance aşi preferi să-’ml retrag proiectai de cât să daQ mâinele mele de ajutor acestei teorii. O consideraţiune nu mal puţin însemnată care mă face să combat această lege, este că suntem toţi siguri că deficitul nostru nu este de 30 milioane şi că io cn-rftud guvernai va fi silit să emită bilete până Ia 140 milioane. Venind la proiectul d-luî Sturdza, d. Carp susţine acest proiect. D. Boersecu ne-a spus că vom plăti o dobândă de 15 suta, prin scrisurile funciare propnse de d. Stnr-dza şi că «ceasta este o spoliaţiune. EQ merg maî departe, şi după calculele mele zic că vom plăti 18 suta. Dară întreb pe d. Boerescu când astă zi i s’ar oferi un împrumut cu 20 suta nu Bar primi cu a-mândonă manele? - CeRtinnea hârtiei monedă, a fost mult deBbătută în ultimii timpi, in America, şi a făcut, după cum s’a spus chiar de erî, unul din cele maî de căpetenie puncte ale candidatura! preşedinţilor ce eraS să se aleagă. Din discuţiunile ce s’an nrmat acolo, v? veţi putea convinge până la evidenţă de nenorocirile sistemului fatal al chârtieî monede. D. Boerescu a zis eri că efl mă indoesc de veracitatea ipotecei ce se propune de Stat. EQ nu am zis aceasta, ci, am zis nnmaî că această ipotecă nn este suficientă pentru acreditarea hârtiei ce se emite. Terminând, d. Carp declară că singurul proiect care e admisibil, şi pe care d-sa ’1 poate snsţine este acela al d-luî Stnrdza. D. Cămărăşescu. Suntem in nevoe de bani, nu găsim să ne împrumutăm, eete adevărat. Suntem in faţa a patru proiecte cari toate tinde la hârtia monedă. In prin-cipiQ ele nn diferă de cât prin neunire. In votarea acestei legi mi-am făcut reflecţiile mele şi rai-ara zis: ce este proectnl d-luî Sturdza? D-sa ne zice: veniţi la creditul funciar să ne daţi şi nouă ceva, să sa ne daţi dobândă şi iu urmă noi să v? dăm nisce hârtii pe care închiz&ndu-le la casa de depuneri, să fiţi antorisaţî ast-fel a emite hârtiă monedă. Apoi eQ v? întreb d-lor, când cineva dintre d-voastră aţî voi Ră v? împrumutaţi, aţî alerga la un capitalist sărac, saQ din contra la un capitalist mare? Apoi de sigur că ori care ar fi creditul şi capitalul Societăţeî financiare, ele nn se pot compara cu ale Statnloî. S'a zis cu ipot*cile ce oferă statal nu sunt suficiente. In aceasta poife să aibă dreptate fiind-cu intr'adevjr valoarea rao-şielor a scăzut, şi a scăzut d-* atunci de când s’.a emis bonnrile rurale. Toţi capitaliştii nn aQ maî voit să cumpere nioşiî ca să le den 10 suta, ba încă unii proprietari 'şî-aQ vendnt moşiile pentrn a cumpăra de aceste bonuri. Nu cred, cu toate astea că moşii de (jO milioane să nu poată garanta hârtii de :i0 milioane. Intrând apoT în Analisarea proiectnloî de lege al d-lul Boerescu, or.atorul combate acest proect maî ânteiQ din pnnctul de vedere al cursului facultativ.— Ce vor suferi creditorii statului şi mal ales fun-ţimiarîi? Are să li se plătească lefurile in hârtie cn valoarea nominală, şi apoî când se vor duce în piaţă le vor da numai 59 pentrn UK) şi fie care schimbător va fi in drept să le zică funcţionarilor: vă daO nn-niAl 50, jientru că nşea voesc efl, pentru ca nşea zice legea, pentrn că aşea a voit d. Boerescu. O altă nedreptate care se fare prin proectul d-luî Boerescu, este că creditorii Statnlnl anteriori acestei legi, vor fi plătiţi in hârtiă monedă. Prin ac'nti după cum v-deţî se dă legeî efect retroactiv şi aceasta nu este just jientru rS se lovesce în drepturile câştigate ale creditorilor Statulnv, cari afl împrumutat pe Stat cu aur, fiind siguri că li ae va r?spnnde în atir. Sunt defecte in mal toate nrtico- laie legai; d-sa citind aproape toata articolele lege» găsesce n»ni în toate disposi-ţinnî greşite şi unele chiar puerile. Irtr-unol din articole »e zice că est« permis Statului de a cumpăra scrisuri din acestea şi a le retrage ast-fel din circulaţi unt:. Dară credeţi d-voastră că iu timp de trei stuî statal va avea bnnî ca eă cumpere scrisori cel puţin de un leO ? — In art. 24 se zice că la lulifl 1SS0 se va începe vânzarea bunurilor Statului, dară cum se conciliază această dată când într’un articol precedent se zice că la acenstfl epocă scrisurile vor trebui a fi deja retrase din circulaţîune ? Pentru aceste motive găstsc că şi pro-ectul d-luî Boereacn Q de re* parat. Perderilc sunt imense, suferinţele snnt nedesoriptibile, şi trebne nă posiţiune escepţională sub toate raporturile, ca Bă dispară măsura, care este resultatnl apli-caţiuneî anei erori economice atât de mari. Să uu ni se aducă ca comparaţiune acele hârtii din Anglia, din Francia, şi din unele state ale Germaniei, care servesc ca anticipuţiunî a unor venituri budgetare, durabile şi sistematisate, a acelor hârtii numite îu Germania, Staats caesensch^ine sftG ca^senscheine. Aceste snnt nisce efecte, destinate a uşura daraverile Statului până la încasarea veniturilor sale, nu posrtă dobândă şi se primesc drept nmner*r I» toate casele Btatuluî. Publicul le dă toată confi. nţa ce acorda ruonetel metalice şi această fără ca cursul forţat să fie decretat. Pe ce să basează însă încrederea publicului? saG pe o intrare promtă, esactS şi certă a veniturilor statului ca în Anglia şi Francia. —saG pe nn st<>’‘k metalic de cel pnţin jumătate a sameî emise ca in statele Germaniei, lăsând a zice că suma eniisianel acelor hârtii de stat e foarte limitată şi restrînsă. Ele s’ar putea compara cn bonurile noastre de tesaur, când legea instituireî lor ar fi strictamente şi cn severitate aplicată. înainte de a expune soluţinneacea mal eficace pentm a uşura starea presentă, mă voiG încerca a enumera câte-va din efec-cele desastroftBe ce va produce introducerea hârtiei monede în ţară. Efectele vor fi aceleaşi, dacă »« ™ »-dopta projectul guvernului ace,a al majorităţii delegaţilor. Aceleaşi prinoipil vor produce aceleaşi resultate. Fiind destinată a acoperi deficitul bud-getar, hârtia monedă inmulţesce pasivul atatnlnl fără a mări într’un mod corespunzător şi activul lui. Aceasta este şl can&a că nu este Btat, care să fi recurs r i m p c i. I» hărtie monedi, ţi car* i>i fi pntut ini-prdiea depreoiaros et, îimilţir»» al- Trebue torţe productive enorme, oă sitoeţione comercialii duininnntA ţi nă industrie bine fondaţi, pontrn a iiupedicn tinalntente emisiuni persistente ţi ni demontisnre certB. Prin hârtia nionediî deficitul acut ul tezaurului pnblie ee tranaformeeiR intr’un deficit cronic, d» «a™ etatttl nn nml poate scipa ţi csre are tendinţa de a nierpe tot crescând. Caus* este «impti. Impozitele re-mAn aceleaţl, de vremo ce ele se pliitesc ia hârtie aionedi; iar clieltnelele Stat «Ini se mirese, de vreme ce Statul e silit si cumpere tot materialul «80, nu cn preţul ce el valora odsti in monedă metalici ci cu adăogirea inci a cursului ce există intre aceasta ţi hârtia monedil. Ou modul acesta cheletuelile Statului creece pe fiecare au eu sciderea hârtiei ţi ce e mal rid, cursul nefiiud stabil br dgttu! Statului ca-pită o uestabilitatc. care se soldes/i finrl-niente prin deficite cri si «ude. Actastu i duce o j ertuibaţiuue generala nu numai iu finance'e Statolni ci prin a-ceate, iuiutreagH gospodărie a ţireT. Misnritorul real el rslorilor moneda metrlic?. fiind înlocuiţi prin un miaurt-tor de o valoare fictivă, preţui mu.furi-lor începe a te schimba. Bl crevee cel puţin in proporţinnea difrriuţal dintre cnranl monedei ţi scel al hârtiei, - duri această creacere,- ne njsi »>i«tâud cu o buso.u reala a valorilor, devine inegali, dispro) oi ţio-nuti, cu fluciuaţiuiu neregulate ţi ccaasta adu * Calea ferată IhşI Iţcanî. Io fie-enre trimestru Statnl are deci ne- voe de aproajie 8 milioane in monedă de aur. Veniturile trimestriale ale Statului se nrcă aproape la anina de 21 milioane. D *ca Statal in întâiul trimestru al emisiune» hârtiei monede va încasa numai 8 milioane din veniturile Bale în hârtie, el va avea cn ce să plătească in monedă snnâtoareanuitatea în străinătate. In al doilea trimestru el va incasa de sigur 10 milioane in hârtie; atunci va avea numai 5 milioane numerar ţi va trebni să cumpere cu hârtie 3 milioane de metal. Statul va fi nevoit a& dea el singur nn curs hârtiei sale, să o deprecieze din valoarea co care a vrut să o impue publica lui din lănntral ţârei. O dată impulsionea dată, neîncrederea stabilită, deprecierea va merge crescând, mal ales dacă în semestrul al treilea Statul va incasa cea mal mare parte a venitarilor eale in hârtie ţi va trebui să cumpere întreaga sumă de 8 milioane de metal. Astfel şi din această cauză o noă emisiune se poate prevedea cu certitudine. In Francia a’afl emis la 1790 asignate de 400 milioane, la 1798 mulţimea lor era de 151 i miliarde. Cnrsul unul Louid’or de 24 fr. ■*a suit treptat până la 17925 franci. Flnc-tnaţinnea a foat atât de mare, iu cât în 1705 Luid’ornl valora în Martie 200 fr. hârtie, in Iunie 800 ţi in Octorabre 2000. In i semen - inprejurări o ceaţcă de cafea şi o livră de unt ajunseso a valora câte 500 lei. La noi emisiunile succesive vor fi cn u-tât niul inevitabile, co cât creditul Statului va Hcădun prin această operaţiune. Cuci pe ce se renzăniă creditul Statului de nu pe sorgintele crescânde ale bogăţii naţionale, şi pe edenta rea consciinţio să a obligaţiunilor contractate V Ue va deveni «cest credit, când vom da prin hârtia mo" nedă o lovitură de moarte prodnctinneî noastre Hpricola, şi când statul nn'şl va pntea îndeplini de cât cn mart dificultăţi 8Î sacrificii oblignţinnile către creditorii s8T? Fundntinne» hârtiei monede pe datoria ce are Statul de a o primi în numerar în plată de impozite, nu poate să’I dea o valoare, pe care ea nn o are din capnl locului. Simrnrul efect ce en va produce est*, ca Statul nn va incasa în numerar de câta-cele venituri, ale cărora plată in monedă metalică e dim dina stipulată. Fnndaţinnea in loc de siguranţă, devine o firmă ce se întoarce în contra Statului. Projefttnl mejorităţeî delegaţilor mal adaoge la relele euomernte mnl sna, şi care ’î sunt comune cu projectul guvtrnnlul, nn alt r?0 de un ordin moral, dar care are o influenţă desastroasă şi asupra stare! economice a o nul popor. Ducă chiar hârtia monetă prin nersnl ascendent al preţului metalului şi prin mersul descendent al preţului hârtiei, introduce nisce unjloaie factice de speculaţiune—agiota-giul, — acest rfu e mărit priu prima ce se dă scrisurilor de Stat la rambusarea lor. In loc t?ă se pue cetăţenii U muncă, el’ţî întorc privirile spre jocul ngiulni, şi se deprind a crede că avuţia şi bună starea depind de noroc şi de întâmplare, iar uu de munca. iu cât privesce partea practică a pro-ectelor guverunlui şi a niHjorităţeî de’e-gaţilor nu pot mai bine se arăt ineficacitatea lor ca mijloace finaneirre, de câtci-tând ceea ce ziceConrcellc S^ueuil în privirea acestui project;— *Hârti» monetă dă guvernelor moderne uşarinţ^ de a’şl procura pe tăcute resurse financiare, pe cari ele şi le faceail altă dată prin aîUraţinnî succesive a monedei metalice. Hârtia monedă produce deci aceleaşi efecte ca şi moneda alterată. Ea este ca moneda ob-idio-na'ă, ce seemitede cmnnnduntnl unei for-tereţe asediate şi care e lipsită de orî-ce mijloace. > Nu cred că StHtul român se fi ajuna la acest gr»d de desperare şi de neputinţă. Expedientele ce se propune şi care poate să reuşească momentan, va afunda pe Stat, nu peste mult timp, în g^utăţî cu mult mal mari, co mult maî încurcate. asemenea opiniune de bărbaţi competenţi, căci numai simţiminte egoiatice, vederi in-gnste şi nisce temeri«sagerute conduc spre dănsn. imprumntnl intern ce propun, est* nn imprnmut ipotecar, ffirnt prin intervenirea prim»! societăţi de credit fonciai român din Ilncnrcştî. Din momentul in cnre Ktntul se hotă-rnsce a face nn împrunmt, poind drept ai guruntă proprietăţi de nle sale, trebne să se ia măsuri pentrn ca ipoteca oferită să fie o hi potecă reală, care se ofere detento-rilor de obligaţiuni ipotecare toate garan ţiile anul bnn împrnmot ipotecar. Inter-venirea creditnlnî fonciar rnrHl în luarea ipoteceî are pentrn Stat, nn împătrit avan-tagitl. 1. Ipotecile se iafl de nn iustîtnt, caro e^te orga nisa t pentra a face asemenea lucrări cn precieinne, esartitudine şi celeritate. 2. Soliditatea şi Higurnnţa ce inspiră pn-bliculnî hipotecele Inate de creditul fon-cifir se vor revărsa asupra oblgaţinnilor ipotecare, ce Statul va emite pe basa acestor hi poteci. 3. Hipotecile fâcnte in favorul unei societăţi investite de Stat cu privilegiurî speciale, vor fi espcntabile prin însuşi drepturile ce cnpălă acest al doilea contrnhent asupra proprietăţilor Statului. 4. Siguranţa ce are publicul in realisa-rea necontestată a ipoteceî, sporesc* încrederea in obligaţiunile rmix-e pe aceastăbasă. O comisinne speciala e instalată nu atât pentru a priveghi* fabricarea obligaţiunilor ţi emisiunea lor, ci mal ales pentru a dirige operaţiunea înscrierilor ipotecare şi a stingere! datoriei ce se c> ntractează. A* ceastă comisinne, neatârmită în ncţiunea eî de ministrnl de finance, va asigura e-sacta şi scrnpnloasa esecutare a legii, şi inspira încredere publicului detentor de aceste valori. Tn contra îpotecelor luate pe proprietăţi ale Statului, creditul funciar dă scrisuri fonciar 7 la Rulă cere se depun în păstrare la casa de depuneri şi conserana-ţinnî snb privigherea unei comisinnl speciale. Aceste scrisuri funciare sunt destinate a servi de sigaranţă mobilă bonurile ipoteenre, ce Statul emite pe basa scrisurilor funciare depuse. Pentru a evita orî-ce ar putea da acestor efecte car-eterul chârtieî-monede, am admis bonuri ipotecare în valoarea nu r- I de 500, de 100 şi 50 Iei. Ast-fel aceste bonuri, orî-cât se fie circnlaţiunea lor mal aec*lerntă, de cat a celor-alte efecte ale Statului, uu vor alunga moneda metalică din ţară, fiind că nu caută a o înlocui. (Va arma). SCIBILE ZILEI. cft a perit şi un copil. Noi aflăm CA acel copil 8 a pAsit.... mort Inaft. Tot ile o data aeest ziar se mirft cft primăria In^ţil lui' sce depositele ile ]>etrol In capitala şi o Invita a lua mftstir! pentru îndreptare. O mica rupAi-inne : ar putea d. director al ,Hoinannlul* sa ne spunA cine este primarul capitalei 1 Intru cAt privesce pe fostul primar general Mânu, noi seim cA d sa n a p. rmis, asemenea deposite despre a căror ingAdnire se poate Imputa numai poliţiei d-lul BrAtianu. Citim in .Steaua IlomAniel* din laşi: l’Anea, primul obiect da inlestu-lare publicA, a ajuns senmpA la un grad aşa. lumea nevuiaşA. o considerA azr, aproape ca un obiect de lux. Credem cA onor. PrimArie. care are dreptul de a face poliţie In ase-minea materie, ar trebui sA se ocupe de aproape de această chestiune şi sA puie capăt unei neomenii care apasă mal mult pe cel săraci. .Un proces de presă*. — Luni la Curtea cu juraţi din capitală, este a se judeca procesul de presă intentat de agenţii poliţienesc! al a-cpstul guvern, d-lul Constantinescu. Apelăm la baroul rornăn pentru apărarea acestei cause In care este Implicată nu numai libertatea presei, dar şi moralitatea unul funcţionar public, SCIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR STREINE Raţii ■&. 10 luni A. Despre lupta de la Krnstaţ, în care muntenegrenii afl lăsat pe câmpul de bătae 300 morţi, se mal comunică următoarele: Trapele turcesc! ftQ perdnt 170 morţi şi 346 răniţi. Intre morţi sunt 10 ofiţeri, din care doi şefi de batalion. După ce muntenegreni! a îl fost respinşi din posîţionile lor, turcii i-aîl atacat cu baioneta. Tarei! a loat mai mnlt d ecât 300 puşti cn ac. Alexandria, 10 Mhî mnlte vapoare de resbel turceşti afl sosit aici spre a transporta trupele din E-gip«t. ///. Proiectul subicr nulul- Biletele ipotecare ale guvernnloî safl scrisorile de Stat ale comitatului delegaţilor poartă in sine tonte caracterele hârtiei monede— adică preb-nţionea du a fi monedă legalu, neconvertîbilitatea, cnrsul forţat, lipsa d« dobândă, şi o siguranţă even-tnnlă nesigură. Practica hârtiei moned*, dovedesee că, Catastrofele financiare şi economice sunt r&-soltatnl inevitabil al adoptare! eî. Această idee a trebnit deci abandonată cn desăvârşire, şi m’ani pus pe b-râmul practic al faptelor, luate în toată simplicitatea lor. Guvernul are o însemnată datoriS flotantă. Ea apasă fonrte mnlt SRnpra operaţiunilor tesaurolul public. Treb ie să n-şnrăm posiţionen aceasta dificilă. Nn e alt mijloc de a pjnnge la scopul ce ne propunem, de cât consolidarea măcar in parte a datoriei flotante. Această consolidare nu se poate efectua nit-fel, de cât printr’nn împrumut intern care nn impune nn BacrificiO nici statalul, nici pcblicnlnî, nici creditorilor Statului. Pe când hârtia monedă poartă caracterul unul act de desperare, împrumutnl ce propuu dovedesee că avem încă resurse disponibile şi că cn ordine şi icononiie vom isbnti a restabili financele noastre. S’a zis că bărbaţi al practicei financiare, ca bancheri, nîl consiliat hârtia monedă ca pingnra ancoră de scăpare. Nu pot crede, că s’aă găsit bancheri din ţară, carii se emită o asemenea opiniune, căci eu nn este basată de cât pe o neîncredere patentă în-tr’nn bnn viitor al Stntulnl român. O a-senieneu opiniune poate fi susţinută nn-maî de mici speculanţi de efecte ale Statului, care se tem de complicaţinnî mai mari a fiuancelor noastre, şi ţin Bă se desfacă cât mal in grabă, fie şi cu perderî eventuale, de capitalul angagiat în efecte ale Statului. Nn pot crede că a’a emis o In urma încetArel din viaţa a Rpginei Holandel şi a Marple Duce de H^8sa şi de Rin, Curtea Domneasca a luat doliul pentru trei săptămâni. M. S. împăratul Alexandru a a-amftnat revenirea sa In capitalaazl, fiind indispus. Ni se spune ea nu va asista la vr nn spectacul, fiind In dolia după moartea Marelui Duce de Hessa. Asta-spara I. S. Principele Milan al Serbiei va veni la Cotrocenl. Zilele acestea s ad prin9 mal mulţi spioni dintre cari, unul a fost şi e-secutat la Ploiescî. A seara la BHotel Dacia* din capitala se vorbia ca o femee este bolnava pe moarte chiar In acel hotel, şi n’are nici un ajutor. Câţiva ofieerl ruşr, auzind aceasta, se cotisara Îndată Intre el şi fAcura In vr'o cinci minute o bunicica sumă. Apoi se rugară d’o damă a duce banii ecelel npuorocit*1 femei, fAră 9AT spună de la cine sunt. Foarte bine! In urma focului Int&mplat la Do-broteasu, lăDgă strada VărArescI. despre care am vorbit tntr’un nu-mfcr, .Romănul* de azi ne spune Paria, 10 Iunie. Nata Toi Gorciakoff a foat comunicată putorilor. Se aaignră, că ea nu coprinde nimic, ce ar putea da loc la îngrijiri. Rouă, 10 Tiuiâ. Alegerile comunale aQ eşit în sensul partidului liberal. Nici nnul din candidaţii clericalilor nn a fost ales. PnBta, ll lunii]. Depotatol KeaB va face Joi o interpe-laţinne relativă la ceatiunea orientolă. Consiliul municipal din Pesta va disenta in zilele aceste o propunere a ln| Mitvas, relativă la resbelul torco-rnsesc. B+tţrad, ll Iunie. ErI afl sosit aici de la Palanca 200 cal pentrn nonele baterii. Pesta, ll Iunifi. 8e aaignră că sesiunea dietei va fi amânată până la toamnă. Joi ministrul Tisza va f**ce declartiţiunl privitoare la aceasta. Berii», 11 lunifl. In cercurile financiare se asigară, că Rusia în curând va face nn imprumnt in-lăuntrnl împerinlnl. După o corespondenţă azurului 'Port* Rnsia nu doreşte a elibera numai pe slavii din Turcia, ci şi pe greci şi armeni. EEPESl TELEGRAFICE Serviciul privai al TIMPULUI 'A0«n(ia Hivas) Serviciul de la 16 luniâ 4 ere p m Perle, 16 Iunie. D. Elmon.i A4am senator a murit. StAnjţrle reromandft linişte in discuţie inter-pelărel care «e va adresa «AinHitA guvernului. Ele afl decis •& refuse votarea bodjetu ul Se crede c& «eviuree va 6 foarte «curţi. Dizolvarea va fi poate •ftptimAna viitoare. — I TIMPUL ■ COtJHS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE Buc*r*Mci, 2 Iunie 1877. PALOAREA C*rnU orr*riu Pr*cl6 Acnt Oblig. Rurale . 10% 1864 12 i/t 73i/j 73 » » la sori! 92 --- Impr. Oppenheim 8% 1866 __ Oblijj. Domeniale 80/o 1371 7290 73 _ » » eşi te fa sorţi , Credit fonc Rur. 7% 705/4 71 71 , Credit fonc. Urban _ Impr. Mun. Cap. 80% lBv5 --- _ _ Pt'nsil (3o01 dobândă fr. lO --- 110 Acţil Căile for. rom. 5% 1868 --- _ _ » priorităţi 6% 1868 --- Dacia CM* de Assig. Act. (fr. 500) 8% l87l 2oo Românit C-'* de Assig. Act, (fr. 100) 8% 1878 45 Mandate Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române8% --- --- Căile ferate Ottomane --- Act. (fr. 400) 8% --- Renta Română ...... _ _ CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie 947, 94 * Domeniale espirate --- --- » Fondare ruraielulie --- --- , Comunale .... --- --- --- DEVI8E Paris....... 3 luni Marsillia......• . 99 Brac s........ --- --- Anve . ........ --- --- --- Elveţia . . • ...... --- --- --- Londr* ..... a viata 2495 --- Londra dornici le..... --- 25071/3 Amsterdam....... --- Viena........ --- --- Berlin 10 t^ile...... --- 12174 12174 Lipsea . , ....... --- --- Escompt........ --- - I --- Lira Otoman...... --- --- 1 --- Galben austr. ...... --- Agio c. Argint...... --- - 1 CASELE dir. Strada VcailomiiM în caro a şeijut Ministerul .lus-tiţiel. situate linsrîl casele d-lui îb Lahovury din podul Mogoşdiei No. '28. cu 126 15 7S 25 72 75 71 75 111 90 5 98 10 10 61 95 Un tânăr german, inginer de mine. ne ateste în acesta rarcnrâ şi care ft maî fost ocupat tu Romani» ca conductor şi inginer d« poduri şi şo«el« şi ci» jftotn**trn. dofffti a **€• »ng»j» )» D-nit propri«t«Tl a căror moşii «unt situate Iu munt* iu apropUrm lina»! Gurpftţtlor şi cari dor#*c a face încercări imn»nUoaic« şi autul agi urî, a»rmenK% fi acol caro doresc a înfiinţa biţi da ap* minemle fotr'un f-î »i»tcniat*c. — A**mcnra şi pentru ori <*a lucrări tachniec. A se adresa la administraţinnea acestui .Jiar. 579-3. De închiriat, de aua, casa Steriadi, intrarea Rosetti, lingă Cismegiu. Doritorii să se adreseze ;o co-proprietarnl C. Cnpelleann, Regia intunn-rilor. la spatele Hotelnlnî de Londra. Cfiyjn. HJK LKRIiIN 13 Ionie (st. n.) 1877. Acţiunile .căuor ferate române Obligaţiunile române 6 0 0 . . Priorităţile căilor fer. rom. 8nl0 împrumutul Oppenheim . . Napoleonul.................. Viena, termen lnng .... Taris > scurt ... 13 — 51 50 51 50 79 — 16 29 IA. închiriat. lîn?ri R:ira Lenr- l/* lUCIl lliril, denî. linia Bncn-rescî-Piteşti, o casa mobilat» de petrecut vara, îq apropiere de casa locuită de D. Nicolne Kreţulescu, compusă din patru camere de stâpen, sofrugerie, pridvor şi dependenţele trebnincidse. A se adresa la proprietar D. N. Kreţnlescu, strada Clemenţei No. 15. 586-3. 0 MIM TRANSPORTABILA r file, cn locomobilă şi c«!e-l-alfce unelte, bună de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de vemjare la fabrica C. SIEBRECHT Bucuresci Calea Moşilor No. 116. Tn editam sah-nemn-iţilor a ^311 de «oh pre*A 1 L’INTURPRETE militaire EN ORIENT. Un vocabular de buzunar in 4 liadică: ROMANO-FRANCKSII RIISO-TDRCn în care se vor afla Iimbele rus» şi turcS tot cu litere latine ast-fel compnfl, în cât fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvinte,le străine după regulă. Ca ndaua conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mul întrebuinţate la con vers» ţinui zilnice. Preţul unui exemplar de 160 psgineîn 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest, nvragifi e o prelucrare a acelui .Tj'interprete militaire en Orient- care a dobândit la 185*1 ea ocaeia resbelnloi rnşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunul servicii! care Ta făcut streinilor, şi suntem siguri şi acum va fi această carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele streine dar chiar d-niî Oficeri noştri şi stre-nil vor fi bine ajutaţi şi nmlţumiţî ou acest vocabular, mal cu seamă în privinţa lim-beî turce, care are destule dificultăţi în scriptura el şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine. Cu stimă E- Graeve & Comp. Podu Mogoşoai No. 40. Institutul C. Trot<5nn Strada Scaunele No. 9. Facem cunoscut tutulor celor ce sa in-tereseijă de instrucţiune, că esameuele generale ale elevilor diu acest institut se vor ţine de la 1 16 Iunie, conform progra- mului ad-hoc publicat deja, eră distribuirea premiilor se va face în de 16 Iunie la orele 12 din <)i. TABLOUL MILITAR Represintând armata Română cu M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. Satmari în colaboraţiune cn d. căpitan Gherghe, a sosit Cromolithografiat din stăinătate. D-ni abonaţi la. acest tabloti snnt rugaţi a trântite, pentru a'şî lna numărul de esemplare de la d. căpitan Gherghe Strada Dionisie No. 63 în tote filele de la 5— 7 ore după amia^T, presintând şi chitanţa ce au, plătind şi restul pînă la suma de 35 franci, costul fi-carnî esem-plar. Se face cunoscut că s’afi depus asemena tablouri pe la principalii librari din capital» cn preţul de 10 franci eseraplarnl. D-niî din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptnl căpitanului Gherghe. Ammciâ Important. Având dorinţa de a memorali«ja faptele petreci te de oştirea română pe câmpul de luptă ca «c61ă a tinereţelor mele, am hotărât ale publica cu totâ esactitat«a prin tablouri litografice bine eaecntate, arătând sub tablofi atât numele D-lor oficeri ce vor lna parte cât şi data. Sad litografiat dooă din acestea pâne astăzi: >Bombardarea cetăţeî Vidinnlm, 26 Aprilie, şi a oraşului Turtucaia, 28 Aprilie* şi va urma peste o păptămeuă cn a dona bombardare a Vidiuuluî şi căderea obuzului turcesc în apropierea Domnitor ului noHţru la 15 MaiQ. Preţul nuuî tabloti este numai de câte 1 leu nod esemplaral. D-niî doritori il va cere de la mine, calea Văcăresc! No. 151 cu trămitere de bani eră cel ce vor cere mal multe vor priimi 20 la sută gratis. Din bani ce se vor strânge dupe ven^area lor a 3-ea parte se va da pentru adjutorul familiilor soldaţii or morţi şi răniţi. Sunt depnse şi la D-niî Librerî Graeve, Szollosy, vis-â-vis de Teatru, Dauielopnlo. Veiuberg, Strada Carol şi la D-nn legător de cadre lingă Curtea veche. Locot.-Colonei D. Pappasoglu A eşit de sub tipar CHEIA PROFETULUI de M. Sapira Phisiognomifit. Cu acostă broşură se pote prhîci prin ajutorul cifrelor, etatea, streinAtatk Cn portretul M. M. L. L. D6mneT şi Domnitorului PREŢUL 5 LEI NU0I. r.XXXXXXXXXKXXXXXXXXXXXXXXXXXXŢ) x FRAFZ G-tnSTTHIER x X a la VILLK DK 1IRUXKLES Jf X Podnt Mognşoiei No. Itt ris - ă - vis de Consulatul Itussesc X R^comanăîl niaiţar.inul iei! a«ţrtat in tot-4'a-una fbrte t.in. cu rufAriă Ar birfiaţ! ţi ‘Ic « durap, Kulpr*, batint** dc lino, olandă ţji mâtaHă, ciorapi pnntru bărbtiţl şi damf', flanele iu** ferâp^ sant<) oatnisâna, groşcttp, brodorie dantele, cravate de bărbaţi ei “ pte. care cunosce I bineşi a practicat ra«î mulţi nnî studiele programului liceul, doresce n pretia lecţiunî particulare. A sâ adresa la admenistraţiunea acestui (Jinr, Palatul >Dacia*. QC O T a *, % -î cn- o o ^ — f 5 ■- e 11 wwji fiiTim ns s cm e«te de vendare on preţul f6rte eftin prin Domnu C. SIEB'FtEOlPîT' Bucuresci. ADVOCATUL GHEDRGHK BALANESCO fost, procnoor şi judecător, anunţa cit s’a strîîmntat în Bucuresci, şi priimenea cort-sultaţi! d« 1» orele 8—10 dimineaţa în domiciliul «eă din strada Bisercea Antim No. 10. feruei jn cele mai noi fornjp ti culori, umbrele fie tărc şi de p!6ip etc. etc. Atrăe«‘:nt dc-o-datâ atenţiunea onor. Clientele că din cauna cri «el am redtit f6rte mult preţurile, ii? C:XXXaXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXxD LEOŢIUM PAUTICOLARE de dvr a. x E TS/T a t x C1 C. Brailoiu, fiul 17 Strada Scaunele 17. DOCTORUL I. FELIX s’a mntat IN STRADA CALONFIRESCU No. 3. iCE SE TOATE CAPATA PnaWTBV S FBAWCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA MN LINGERIA DIN VIENA Calea Mogoşoifî Palaifl nDadaM Pentru Pentru Pentru Pentru P°ntru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentrn Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 5 franci 5 franci 5 franc! 5 franc! 5 franc! franc! franc! franci frâne! franc! : franc! : franc! : franc! : franc! : franc! : franc!: franci: franc! : franoî ; franci: franc!: 18- 25 55- 68 75-108 115 2(0 : 12 gulere engl., în Orl-oare fason şi mărime. : 6 pârech! ciorapi patentate, : 8 gulere moderne pentrn dame. duptt alegere. : 12 batiste albe de pinsi adevărată. : 12 batisle bine colorate, tivite gi spălate. : 6 prosdpe de pânză curată. ; 6 şervete de masă de pâncă adevărată. : 12 şervete albe 4* ceaiu. : 1 cămaşă modernă, simplă Rid brodată. : 2 batiste cu monocrome fin brodate. : 1 batistă franoesâ fin brodată cu dantele. : 1 eor9f»t de damă. : 3 şorţuri colorate pentru dame. • 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 gamiture fine şi moderne pentru dame) gulerul fi mangete). 1 cerni «on modern brodat. l faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cofe. 1 cămaşă sdQ l pâreche de ismere de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, adevărat CrCme-Denfeell». 1 fastă costum, plinad. 1 bucată Tulpan. franci : 1 bucată pânză de Rumburg, de 96—45 coţi. franc! : l bucată pănsă de Beldia de 60 coţî. franc! : 1 bucată pănrit Corona de 58 coti. franc! : 1 bucată Toile Batiste france*. * Calfa JlogoşoifI Palatul „Daria“. ■ ■tiiillll a A a a a a *3 — oă C3 O O. recomavdA BATOAZE DE PORUMB recunoscute de cea mal bună coo»lruc\le IPIETRE IDE moara PLUOUR1 RE DIFERITE SYSTEME ’cu preturi scAoute i» 00 f «= ■s. Z n '' ■«WWWIWWtHMMMmwm «-—II i —- ip'V-r\fla TSi^l 4 W r>