lîr. 156. VINERI B IUN.E A.N OL II. 1877. A BOIST-A.3S4JBJSLTBI-K IN TOATA aOMANIA' Pe 6 nml pe 3 lt»nl Pe aa iNsaanUNl si aicLint: . ... a. fO litere petit, pafina IV, S0 baavl P# pNP»» HI, 80 b%m\, pe II, 1 IM »ol Reclame 1 lei aol liaia. TIMPUL ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. -A.TsTTTl>T OrfTRI 8e primesc Io striinltate: La D-nil Ilaostn-ittfn 4 Vog\er 1b Vienna, Wtlfi«ch(ţa«se 10 A.. Qppelîk Ln Vienna, Btabenbaatei 1 j RudolJ Mmm In Vienna t 8eilentatt« 8j Vmc*u Hrdicka in Vienna, TeinfalUtrasafl 17) iVUJipp Ljb In Vienna, Eicbenbocbg&ue 11; L. Lang 4^C»tal Rusiei sa das lori in lagărul bulgăresc, pe rare *rt sitat ca amăruntul. împăratul a vorbit fsmiliarminte cn mai mulţi oficerl. Când Imperatnl a părăsit lagărul, a zis câtre oficeri: ,La revedere pesta Dnnîre.* ln timpul visitei, împăratul a manifestat dorinţa de a vedea pe căpitan, Bac-tyha Nicoloff. Acest oficer lipsind din lagăr, »’a presentat in aceeaşi seară la Ploieşti la cnnrtiernl general al Impăratnlnî. Majestataa Sa il primi îndată şi’l imbră-cişă cordial. Această dovadă de inalta stimă a împăratului, pentru căpitanul Nicoloff se va esplica lesne dacă se va aminti că in anul 1851, când Turcii trecură Dunărea pen-trn a ataca pe RnşI, el a trecut Dunărea iuot pentrn a insciinţa pe cei din armă despre intentiunea inimicilor. Censtantuiopele, 11 Ionic. O depeşă a Ini Mehmed-Ali, comandantul trupelor turcesc! din Herzegovina vor-besce despre o încăsrare ce ar fi avut loc er! Intre Tarei şi Muntenegreni la Kola-cin, in partea despre resărit a Aluat ene-grnini. După coprinsnl acestei depeşi, Mnntene grenii ar fi 9drobiţI, Conttantinopole, 12 funie. Mukbăr-pflşa s’ar fi retras în Knprebaia înaintea Erzeramnlol. BtCPSSCl i. HM Atenţiunea generalii continuă a fi preocupată de discuţiunea care urmează de 2 zile In Senat asupra hărtiel-monetă. Din nefericire pre-visiunile noastre tind din ce in ce mal mult a se împlini; presiunea întrebuinţată este imensă şi din cele 3 proiecte In discuţiune, cel mal funest, adică acel votat de Cameră, are mal multe şanse de a fi primit. Dacă In o chestiune aşa de vitală pentru ţară. ne ar fi permis de a ne gândi la interese de partid, am zice : Cu atăt mal bine, căci această mfsură ucide muralmente şi pentru tot-d'auna partidul radical. Insă pericolul esta aşa de mare pentru Ţară, efectele aşa de teribile, şi răul nşa cu anevoe de vindecat, că nu avem curajul de a ne bucura de orbirea adversarilor noştri, care II Împinge a da Romăniel, deja atăt de Incerontă, această ultimă lovire. Dacă am avea apucăturile lor, in z-ioa ln care legea se va vota fnnea noastră ar trebui să apară Încadrată ln doliu. Ne vom mărgini a inscrie acest strigăt do durere : Sermană Romă-niă ! Renunţa pentru mult timp la ver-ce perspectivă de prosperitate şi de linişte. I’ublicăm Mtărt expunerea de motive şi proiectul de lege presentat Senatului de d-nnl D. Rturdzs; vom publica mane şi proiectul roajorită-ţei Comitetul delegaţilor: Sub-icnaul, deleg"* al secţiune* a patra, nu m’ttin putot oni nici cu projoctal d* lege prezentat de guvern nici cu acel» primit de majoritatea comitetului de delegaţi, care iu princip sunt identice. Puţine legi s’nu discutat de Corpurile legiuitoare, care să aibă însemnătatea le-gel de faţă. Ea poarta o schimbare radicală a baselor pe care se reazemă relaţio-nile economice iu Statul Român. Ea nu propune nimic mal puţiu, de cat de a trece din regimul transacţionilor cu roo-netă sunătoare ia acela al trausacţiunilor cu hărtie-monetâ. Ea tinde a substitui în locul realităţii, o pură ficţiune. Pentru a discuta această lege, voifi păţi □ml întâiil la esaminarea situaţiuneî financiare a tesauruluî public, voiG cerceta îu urmă legea supusă deliberaţi uni lor noastre, ţi voiQ propune în fine măsurile ce mi s’ail părut a fi cele mal eficace pentru a uşura iu momentul de faoiă, dificultăţile în care se află tesaurnl public. /. Situaţiunea financiară. O cerere de resurse de însemnătatea celei preş inie, trebue sS fie precesă, când se presintă Corpurilor legiuitoare, de o rela-ţiune cât se poate mal amenantă a situa-ţiuueî îu care se află tesaurnl public. Espuneraa de motive a d-luî miniatrQ de finance vorbesce în adevgr de datoria flotantă, constatata de d. Ion Strat: însă nu trebue uitat că această lucrare a fost făcută sunt acum 16 luni, îu Fevruarie 1876, La începutul gestiuueî financiare a anului 1870, situaţiauea nu a putut fi data, de cât într'un mod succint şi aproximativ. Astăzi, când numai o lună ne desparte de finele exerciţiului budgetar al anului 1870, este o necesitate, impusa chiar de dificultăţile cele mari îu care se află finanţele noastre, de a esamina starea tesauru-Iqî pnblic ast-fel, cum ea nisepreeiută in momentnl de faciă. Această Btare zace greii nu numai asupra Statalul, ci şi asupra ţă-reî întregi. Trebue să o cunoascem pe deplin, pentru ca sa putem afla remediile cele mai bune. Când se cere de la Corpurile legiuitoare nn ’^pruajut forţat fără dobândă, purtând încă în sine germinele unor complicaţiuni inevitabile pentru viitorul financelor noastre ; nn putem să nu esaminăra situaţiunea financiară în toată întregimea el, nu putem să ne mulţumim cu cifre şi date aproximative. Ar fi fost de dorit ca această lucrare să fie presintată de guvern, purtând ast-fel sigiliul autorităţei şi a precisiunel oficiale. In lipsa unei asemenea lucrări, am socotit, că înainte de a intra în esaminarea lege! presinte, mi se impune ca o datorie inevitabilă, de a ml da socoteală de starea in care se află astăzi finanţele noastre. D. Ministru de finanţe actual a presin-tat Li finele Iul Decembre 1870, situaţiunea tesauruluî public pentru ziua de 30 Septembre acel an. K* constată o datorie flotantă de 35,321,742 lei 92 bani în ur-mătornl mod: 13,175,949 lei 38 bani Deficitul la închiderea eserciţiului 1875 19,380,047 lei 69 bau! Deficitul prevăzut pentru exerciţiul 1876 şi anume: 106,380,0<7 lei 09 bani cbsltnelî acordate pentru 1870 adică : 95,041,085 lei 10 b. cheltueli ordinare, 10,003,9^9 lei 95 b. credite suplimentare şi estraordinare. 075,572 lei 64 b. credite repurtate a-supru eaerciţiilor închise. 87.000. 090 lei — b. venituri reale. 2,705,415 lei 85 b. credite rămase de plată la 30 Septembre 1870 din eserciţiile noilor 1872, 1873 şi 1874. 35.. 121.742 lei K2 b. totalul deficitului formând datoria flotanţi. In 10 Febrarie 1877, după ce s’aă refulat compturile anului 1870, am rectificat aceaetâ sitnaţinne, intr’nn referat către Consiliul de miniştri pe care nsti-zî II ponte complecta prin o provedere mal preciai a creditelor de anulat. Deficitul se constată de 37,210, 302 lei, '.*7 bani ast-fel: 13,17"),610 lei, 38 bani Deficitnl eser-ciţinlnl 1875 21,031,743 . 59 , Deficitul eserci- ţiulut 1870 (vezi tabela alăturată şi anume: 107.251.001 lei. 30 bani Cheltnielele totale ale anala! 187G. 95,555,097 lei, 00 bani Cheltnelile bud-getare definitive 10,832,283 lei 57 bani Creditele suple-mentare şi estraordinare 803,020 lei 63 bani Creditele repurtate. 80,025,3^30 lei 22 bani Venitnrile reale 69,540,548 lei 13 bani. Venituri încasate până la 31 Decemvre 187G 11,073, 738 lei 09 bani Venituri a se incasa fu semestrul 1877 pe comptnl analul 187G (după esemplarul încasărilor corespunzătoare din 1876) 25,625, GG5 lei 58 bani din care samă se scade: 2,590,921 lei 99 bani creditele de anulat la finele eserciţinlnl. Situaţiunea tesanrnlni public a mal fost esaminată de alţi doi miniştri de finance, în Noemvre 1875 şi în Fevrnarie 1876. La acele date nn era însă cu pntinţă a fixa datoria flotantă cn precisinne, căci compturile definitive un eraă iucă încheiate. In 5 Noemvre 1875 ministru de finance stabileşte datoria flotantă pentrn finele a-nnlnl 1876 la 25,434,084 lei, 40 bani şi annme 10,000,000 lei,—bani deficitul analul 1875 şi 11.484,684 lei 40 bani deficitul anului 1870. Deficitul annlni 1875 s’aă prevăzut mai mic cu 3,175,6(9 lei 38 bani de cât realitatea, după cum s’a constatat in armă şi de d. loan .Strat şi de d. loan Brătiann. Deficitnl annlni 1876 se constată în Noemvre 1875 de 15 milioane şi jum. iar in Decemvre 1870 de 19 milioane şi jnm. Aceasta este natural, fiind că în Noembre 1875, cbeltuelele se prevedeaă a fi de 101,236,386 lei 80 bani, pe când cheltnelile efeetnate să nrcă la 107,251,001 lei, 80 bani, adică cn 6 milioane mai mult de cât acele prevederi, — iar veniturile care se credeaă în Noembre 1875, a fi de 94,236,884 lei, 80 bani, nn vor ajunge a fi încasate de cât pentrn cifra de 80,625,336 lei 22 bani, adică cu 13 milioane şi jum. mai puţin de cât prevederile. In Februarie 1876 domnul loan Strat prevede la finele eserciţinlnl 1870 o datorie flotantă de 30,000,000 lei pe care o lămnresce in nrmătornl mod : 12,537,894 lei, (6 bani, deficitnl anului 1375, şi 17,102,108 lei 54 bani, deficitul annlni 1870, şi annme: 102,462,105 lei, 54 bani, cheltnelile ordinare şi estraordinare. 85,000,000 lei — bani veniturile La constatarea deficitului 1875 e ud minus de 037,754 lei, 92 bani, provenită probabilmente dintr'o eroare de calcul saă din vre-o emisiune oare-care. Deficitul a-nnlni 1876 arată o diferenţă de deficitnl constatat in Decembre 1870 de 9,103,560 lei 04 bani.— fiind-că în loc de 85 milioane Iei venituri, s’aă iucasat numai 80,025,330 lei 2 bani, adică cu 4,374,003 lei 78 ban) mai puţin de cât prevederile domnului loan Strat, — şi fiind-că in loc de 102,402,105 lei 54 bani s’aă cheltuit 107.251.001 lei 80 bani, adică 4,78\890 lei 26 bani mai mult. Din toate acestea resultă că datoria flotantă la finele eserciţiului 1376 va fi iu cifră rotundă de 37,000,000 lei. Nn trebue insă nitat, că Statal mai ara incâ o datorie neconsolidată, — aceia către constructorul liniei ferate Ploescl-Predeal — de 11,000,000 lei, —şi acea provenind din dificital annlni curent 1877 care se va urca la finele exerciţiului la suma de 12,000,000 lei. Se poate dară prevedea chur de astă-zl o datorie flotantă de60 milioane lei la finele anului 1877. Conclusinuile ce tragem sunt următoarele : 1. Datoria flotantă a Statului este mal urare de cât ţifra de 30,000,000 lei. 2. Ceea ce apasă tesaurul public în momentul de faţă şi ’i face o posiţiune peste măsură de grea ce este, cu el »e află d'iu-aintea unor cheltueli, care intrec cu mult veniturile de care dispune : căci cu 83 milioane venituri el trebue sa facă faţă la cheltuieli de peste 150 milioane. 3. Suma datoriei flotante imediat esigi-bile este aceea cu care se luchee exerciţiul anului trecut. 4. Pnind pe Stat în posibilitate de a consolida o parte considerabilă a acestei datorii, ’I dăm pntinţa de a se resnfla. //. Proectul guvernului ft pr otelul mat oria fii delegaţilor. Difer de guvern şi de majoritatea delegaţilor chiar din capul localul, din punctul de plecare al acestei legi. Guvernul şi majoritatea delegaţilor oon-stată esistinţa nnei grele datorii flotante şi propun pentru a o plăti imnlţirea mijloacelor de schimb, adică a monedei. Subscrisul văd pe Stat dinaintea aceleiaşi grele datorii, dBr cred că deenodă-mintnl natural şi simplu al acestei dificultăţi este, de a cănta şi dea da guvernului mijloace pentrn a plăti această datorie acum de o dată in parte. Un Stat işî poate plăti datoriile sale câud nu are prisoase de veniturr. in trei moduri : — saă prin nuol imposite saă prin împrumuturi — saă prin vânzarea a-verer în a căreia posesiune se afla. In tmprejnrări dificile, un guvern va întrebuinţa adese tustrele aceste mijloace. Ori-câl vom căuta se sporim impositile, nn vom putea isbuti a scoate de la contribuabili într’un singur an 30,000,000 lei peste dările actnale. Aceasta ar fi a sui dările de la ţifra de 52,737,000 lei la aceea de 80,737,000 lei, adică cn 36 şi jumătate ’a sută. Cerinţa orî-cât de vie şi energică ar fi din partea Statalul, ea este o cerinţă irealisabilă. Statal nn poate face apel la capacitatea imposibilă a cetăţenilor peste o limită oare-care. Imp^sitele trebue Ba se adreseze la venitul contribuabililor, şi să nn le atace capitalul lor. încasările veniturilor Statala! ne dovedesc, dacă această limită e atinsă saă nu. Rămăşiţele enorme şi constatate ale tesanrn-lnl public ne arrtă, că contribuabilii sunt apăsaţi de dări. In 10 ani de la 1366 până la 1375 aceste rămăşiţi arată nn maximum de 13,90 la antă şi nn minimum de 4 la sută. Din aceşti IU ani, 4 ani aă rămăşiţi de 5 la sută, şi 3 ani de 7 la sută. Anii 1876 şi 1877 sunt departe de a ne arăta o ameliorare îu această privinţă. Sporind oare-carl din impositele noastre — d. e. licenţele, funciera,—nn ne putem aştepta la un produs mai mare de 4 mi-lione. O repartiţiuDe mai dreptă a tuturor impoxitelor, de la care mulţi aşteptă o sporire imediată a veniturilor Statului, nu se pote foce de cât după un studiă matur şi amănunţit a sitnaţiuneî economice a ţării, şi nn pote avea pentru nn timp de câţiva ani alt efect, de cât acela, ca contribuabilii să’şi plătcscă cătimea dărilor as-t&ill asistente cn mai mare înlesnire, ca Statal se încaseze venitnrile sale cu rămăşiţi tot decrescânde. Sporirea dărilor singură nn pote remedia sitnaţiuneî. Statal nu se pote descărca îndată de datoria de 30 miliune de cât printr’nn împrumut, basat pe vâmjări de proprietăţi, şi care va fi tot-odată începutul regulamentăril plătiril intregel datorii flotante. Acest Împrumut ,nn va pune capăt grelei sitnaţiunl* a tesauruluî public, dar ceea ce este cn putinţă in momentul de faţă se face—situaţiunea se uşnreză, guvernul e pus in posiţinne de a prepara soluţin-nea problemei—consolidarea întiegei datorii flotante ce se va alega la finele eser- ciţiulul 1870 şi ecbilibrnl budgetar real,— şi in fine nn se încarcă prin o măsura greşită situaţiunea nâstra economică. E cn neputinţă ca nn Stat să’şi platoşei datoriile sale, înmulţind mijlocele de schimb. Acestă credinţă se rezemă pe ideia, că nn guvern poate crea monedă sad numerar după voinţa sa. Acestă ideie e tot atât de eronată şi are aceeaşi bagă, ca ideia, că că cine-va ar pntea să creez» bogăţiă fără mancă, fără siliuţl, numai cn simpla Ba voinţă. Moneda, şi când se vorbesoe de monedă tot-d’a-nna e vorba de monedă de anr şi de argint, formâză o mică parte a bogăţiei nnei naţiuni. Ea este insă o parte pre-cioasă ale acelei bogăţii, fiind-că servesce societăţii cu instrument de circnlaţinne. Moneda a căpătat acest caraoter, prin care se distinge de cele-alte bonuri şi bogăţii, prin trei insnşirl ce ’i snnt proprii: 1. Aurul şi argintai, având o valoare a lor proprie, snnt o marfă carenţă şi aă devenit .măsurătorul tutulor valorilor* prin nisce calităţi speciale, din care cele principale snnt următoarele : — pnţina alterare şi perdere ce suferă metalele preţioase trecând din mână in mână,—o constanţă mal mare şi o generalitate mal întinsă a preţului acestor metale, — necon-snmarea lor prin întrebuinţare, — pntinţa de a pntea fi fasonate cn înlesnire şi de a căpăta nn semn palpabil al valoare! lor. 2. Valoarea tntnlor celor-alte mărfuri putându-se uşor cunoasce, reducând’o la valoarea generală a metalelor preţioase, aceste aă devenit .mijlocitorul general al schimbatul mărfurilor*. 3. Metalele preţioase, fiind măsurătorul valorilor şi mijlocitorul general al schimburilor, ele s’afi făent prin monadă şi .mijlocul legal de plată*. Nn e deci de ajuns a introduce intr’o ţară bani mnlţî, ci ţara in care banii se introdne, trebue să aibă nevoe de dânşii. Orl-ce marfă, care s’ar introduce en o pro-fusiune esagerată intr’o ţară, s’ar înfunda iu boite şi ar rămânea neintrebninţată. O abundenţă nemăsurată de monedă , care trece peste trebuinţele circnlaţinne!, se e-galiseasă in senrt timp, căci moneda are incă şi această particularitate, că se strecoară uşor dintr'o ţară intr’alta, şi ene de acolo nnde nn este intrebninţatâ pentrn a se duce dincolo nnde e mal căntatâ. Aşa dar, fie-care ţară intr’nn moment cert are atâta monedă, câtă ii este necesară pentrn circnlaţinne , căci ceea ce produce cererea de monedă snnt transacţiu-nile. Cn imnlţirea saă scăderea acestora cresce saă scade moneda saă nnmăml. Când comerţul se măresce prodneţinnea cresi-e. Cu crescerea producţianel se Im-mulţesc transacţinnile, iar resnltatul mergere! ascendente a acestora este crescerea capitalului şi a bogăţiei naţionaie. Tran-sacţinni din ce in ce mai multiple insă, aă nevoe şi de o mnlţiwe mai mare de numerar. In ţări, in care transacţinnile iaă un avânt mare, in care creditul public şi acel particular suut bine şi solid stabilite, moneda vine de la sine in mai mare cantitate şi din causa transaoţinniior, şi din a calităţii creditului. Creditul atrage moneda, preenm lipsa de credit o face a de fnge; şi preenm nn am fi in stare să o respingem, când ea oste atrasă, asemenea nu vom fi iu st,re a o atrage când discreditai o va alnnga de la noi. In ţări cu transacţiunl şi cu credit foarte desvoltat, in ţări cn iudustrie solid stabilită, s'a simţit necesit .tea de a free trau-sacţiuuile mai uşoare, mal comode. Aceasta a dat nascere surogatelor, locoţiitori-lor monedei, care sunt multe şi diferite— cecurile, warrantnrile, biletele de bancă şi instituturile de Ciearinghonse. In Clearinghsnse din Londra ae fac in fie-care an daraverî, care intrec ţifra de peste 125 milioane livre aterliuge inaî fără intervenţinnea .monedei saă biletelor de TIMPUL bancă, numai prin simple compensaţiunl I Ceea ce trebne să ne întipărim bine în de comptorî între comercianţi. mintea noastră e.Ae, că circnlaţiunea fidn- E însă o eroare u şi închipui cine-va cA ciară contribne şi ea la multiplicarea trau-aceste surogate a monedei extensiunea 1 sacţiunilor şi In mărirea prodacţioneî, când creditului tind a împuţina stockul metalic toate se află aşezate pe un tărâm solid : a unei ţări, din contră ele causează o spo- dar chiar atonei nevoia nunierarinlnl me-rire, căci simgnrnl tărîm solid al ciren- talie devine mai mare şi acesta nu se re-laţiuneî sunt metalele precioase, moneda, fosă a veni cu îndestulare, acolo, unde el 0 autoritate necontestată în acestă ma- află signrnuţă şi întrebuinţare, terie, Thiers vorbesce despre lipsa şi a- ' Dacă creditai biletelor de bancă atârnă flninţa monedei în limbsgiul săîl clar şi de metulnl preţios esistente, cărnia el co-incîsiv ast-fel :— ‘Adevărata cnuxă n lip- respunde, ce credit se poate acorda hârtiei ,seî de numerar este lipsa de confienţă. ,Moneda devine aparentă prin circnlaţiane. ^Când încrederea e peste tot locul, activitatea st hi ni burilor devine f6rte mare, >DUni?rnl umblă cu ioţelă, ae arată peste >tot locul şi ori-eîne ’1 crede mal numeros, fiind-ca el servesce la mai multe nfa-,cerî. Deră când tulburări politice răspândesc îngrijiri, capitalurile şed pe Ioc şi ^lîngfzesc, iar numărul umblă încet, cel ,mBÎ des el se ascunde, şi a tonei se acDsă >cu nedrept absenţa sen.« Biletele de bancă, ca şi cele-l’alte surogate ale monedeT, sunt de nevoiă în ţările ca transacţinnî pline de activitate; ÎDsă ele sunt departe de a face inutila moneda metalică săil chiar de a o înpnţinn, din contră o înmulţesc. Cansa este, precum ne spune Woîowschi, o altu autoritate in a-cestă materiă, ,că metalele preţi6*e vor rămâne tot-d’a-una baea adevărată, pe care se reazămă economia naţiunilor*. De aci vedem prodocâodn-se un fenomen natural, care de almintrelea nr fi straaiQ : că toate statele, în care hârtia moneda este prp-ponderantă, caută a reveni la valuta de metal,—şi că toate băncile tind din ce în ce mal mnlt a mări storkul lor metalic, pentru a ajunge a acoperi cu metal întreaga lor emisiune de bilete de bancă. Orî şi cine nrmăresce ca atenţiune istoria financiară a Austriei, a 1 talî«î şi a Statelor-Unite scie ce silinţe fac aceste state pentru a ieşi din greşul» imensă făcută prin xdoptsrea valutei de hârtie. Ori eimT’stndiază cn atenţiune mersul băncilor celor mari n Franciei şi a Angliei scie că biletele lor de bancă sunt nprâpe acoperite cu metalul preţios, care sta iuchis în pivniţele lor. Decă astătjl simţim o strâmtorire mare în afacerile n6stre, cao9a este suprimarea a oiî-ce daraverî, Cnm să no ne simţim strâmtoraţl, când grânele nâstre sunt în pătule şi nu se pot viude? Cnm să nu ne simţim xtrim torit ţi, când, nepnlâod precisa timpul, în care transarţinnile vor putea reîncepe, creditul nostru este adine Eclran-cinat şi lovit? Cura să nu se agraveze a-cestS situaţiune prin posiţiunea dificilă în care se află tesnurol pnblic, oberat prin-tr'o datorie flotantă imensă, despre a cărei crescere ulterioară dispsriţinne, nimeni no are astă-dl o idee precisă ? Dacă e vorba de lipsă de nnmerar, vom spune că acesta nu poate reveni de cât cn restabilirea creditului nostru, pgndnît în toate temeliile Ini. Străinătatea ne trimetea nnmerar, pe acest credit, care avea o baBă, ce astăzi nn mal esistă—prodocţin-nea şi transacţinnile —: cn retragerea a-celul credit, numerarul na mal are de unde veni. Răni de care ne plângenT, nn se poate dar înlătura prin hârtia monedă, fie ea creată sub denumirea de bilete hîpotecare saă de scrisuri de Stat, care d- numire nr avea de scop a ascunde esenţa lucrulol : căci nn prin creaţiune de'numerar să poate înlocui producţinnea şi transacţinuile, mal pnţin încă prin creaţiunea unei ficţiuni de numerar. Biletele de bancă ’şî basează creditai lor pe o cantitate certă de metal preţios esis-tent, şi ele se primesc de public cn atâta mal multă sa îi mal puţină perdere, cn cât stockul metalic al băncel e mal mult safl ma! pnţin apropiat de câtimea biletelor e-mis#*t Unde se scie că biletele de bancă se pot converti la orî-ce moment şifurăcon-testaţiune în monedă sunătoare, acolo ele afl coreul monedei de metal fără nici o contestaţinne din partea nimărnî, căci fiecare simte că acest locoţiitor a monedei na e numai o ficţiune, ci poate deveni la minnt o realitate. Cn cât însă stokul metalic e mal mic safl mal îndoielnic, cu ft-tâta şi cursul biletelor de bancă e mai jos. Acest rol important al monedei metalice răsare într’nn mod încă mal clar, câud ve-d-m că transecţiunile grandioase din Clea-ringhouse din Londra, care snnt cea mal înaltă eapresinne a transacţiunilor de credit, nn s’ar putea face numai cu cantitatea monedei metalice, care exista In Anglia monede, care nu are nici un fel de basă metalică, şi care cn toate acestea arepre-tenţiunea de a înlocui moneda? Aci /.ace eroarea capitala a projecteîor de lege a guvernului şi a mujorităţeî comitetului delegaţilor. Uă monedă de aur şi de argint are valoarea mărfeî de aur şi de argint din cere ea este compusă. îndată ce aliaginl strict necesar peutrn o bună fabrier<ţinne a monedei #ste alterat, valoarea ană preţul monedei scade şi el, ori câte mijloace nr întrebuinţa un stat pentru a ’î snsţiue o valoare mai mare. Moneda nul mărnntă de argint, care e bătută dintr’nn argint mai in fuior, şi moneda de niekel. de aramă safl de bronz,c^re tus-patru nu posedă valoarea ce li se a-tribue, nu pot circula de cât iu cantităţile foarte restrinse ale măruntelor trausacţi uni nîhî mnlt ca jetoane a valorel ce ele represintă. Fie care din noi ponte să îşi inchipu-iasca oşor ce perturbnţinne ar suferi întreaga societate, când nu ar exista în cir cnlaţiane de cât aceste jetoane când, toate transacţianile comerciale ur trebui să fie făcute ca nisce semne, care nn nil de cât o valoare fictiva. Hârtia monedă însă este qq ce cu mult mal rSfl de cât monedele alterate, fiind-că ea este ca o otravă, care pe nesciute seacă corpul social de tontă puterea lui. Ea este după Courcelle-Seneml, ultimul termen al alteraţiunel monedelor şi nn abus de credit. Biletele hipoteenre ale guvernului, scrisorile de stut ale majorităţii delegaţilor sunt hârtie-monedă, pentru că ele port în sine caracterul acesteia. Ele an pretenţi-unea de a fi monedă, pe când nu afl nici o valoare întrensecă, pe câud na se pot preschimba a viata în monedă metalică, pe câud cu toate aceste ele nu pot fi refulate în plăţi. Turgot însă a zis de mnlt: că na se poite Iau ca măsură comună a valorilor, de cât acea ce are nă valoare. Siguranţa ce amândouă proiectele se si-lesce, a da acestei hârtii monede prin ipoteca pe proprietăţile statului ipotecate încă, e uă siguranţa ilnsorie. Această siguranţă s’a dat şi asignatelor, cnm se numen hârtia monedă din 1 790. Orî ce hipotecă pentru ca să aibă caracterul nneî adevărate ipoteci, a unul gagiii în tot caşul executabil, trtboe să fie bilateral constituită: ipoteca constituită numai de stat, fie şi în mod Bpecial pentru fie care proprietate în parte, nn poate fi reclamata în mod practic de un detentor de bilete hipote-care, de scrisuri de stat, asignate safl de hârtie monedă. Cum va esercita nn detentor de nn bilet de 100 safl 500 lei acţin-nea sa în contra statului ? Ce proprietate va putea el ataca şi în ce timp, căci prin lege nn i se constitne nn drept cert de a scoate moşia în vânzare? Nu se va opri el diuaintea speselor de proces ce va necesita nă acţinne de asemenea natură? Cum va patea el esecutn pe stat, care e aă persoană morala puternică, şi care impune sfiulă? Ipoteca ce i sa oferă e dnr numai uă ficţiune şi nu uă realitate. Cum va putea insă să servească această hârtie moDedă ca nnmerar,când siguranţa cea maî mare ce i să dă e nă ilnsinne ? Nefiiud ea basată pe convertibilitatea el în monedă metalica, ci noma! pe vânzări ipotetice de proprietăţi ale statala!, pe vânzări ce se vor face dnpă voinţa şi chibzuinţă guvernului şi a comitetului de priveghiar#*, hârtia monedă snb ori ce denumire, nu poate avea valoarea acea imediată, care este una din însuşirile principale ale raouedel metalice. Se mal abiuge însă la noi o altă cansă de discredit. Datoria Statalul fiind ninl mare de cât 30 milioane, proprietăţî'e Sta-tnlnl ce se oferă ca ipotecă valorând 60 milioane; e foarte probabil, e chiar cert, că Statul va căuta xă plătească restul datoriei satt depreciarea ce va snferi întâia emisiune a hârtiei mom de pnn facerea o ne! a doua emixiune, cărora ’î da ca siguranţă tot flcen ipotecă ilnsorie a întâel e- \a timpurile când această instituţiune uu misiuni efectuate numai pe jumătatea va-era intă fctabilitS. 1 loarei ipotecelor. Presimţirea insă a unei a doua emisiuni de haHie monedă nu poate să aibă de cât cil tfeci des&Mros asupra întâiei emisiuni însăşi. Pe ce se fundează dar aceste bilete ipotecare sad scrisori de Stat, de nu pe însnşl discreditai Statului? Şi cum pot ele se pretindă că vor circula în locol monedei metalice, când ele nn afl altă basă de cât datoriile Statalul? Se zice însă, că prin emisiunea acestei hârtie monedă, ‘se vor uşura * holtuelile Statuia! do plata uneînnuităţîde nmîniulte milioane,. Când se face îusă această aserţiune ne uită cu desăvârşire, cât va perde Statul cu scăzământul ce aceste hârtii vor avea necesarmente şi unturalmente. Nu e posibil să’şl tiichipuinscH cine-va, că efecte filra nici o siguranţă şi fără nici o do-bdudă ţ»îî stea nl pari, pe.câud efectele colo mul sigure ale ] ieţil noastre stad snb par — şi anume: ruralele 10°/o— 72, dome-niale S°0 — 70, funciarele, 7l,0 60 Nu o posibil sâ’şî închipueasca cine-ve că hârtia monedă u noastră se aibu un curs mai rădicat de cut hârtia monedă ruseasca (60 Iu xută), italiana (72 Ia Fotă) sud anatriacă (75 la sută). O perJere insă a valorai eî numai de 30 la sută este pentru nu capitul de 30,000,000 lei o dobândă anuală de 9,000,000 J*T. Daca dar Sta tul uu va plaţi prin budget anuitatea de 3,000,000, el va plăti îotr’un mod direct şi indirect o dobândă de 9,000.000 lei, cu această deteriorare a Bituaţinnei că această dobândă e eepusă cu scăderea cursului hârtiei monede la o crescere certă, nedubi-oa8a. Când hârtia noastră v;i f-ta cu curs de 00, dobânda va fi de 12,000.0 10 1. pe an. Operaţiunea ce ui se propune na este dar alt ceva de cât următoarea : — Statal să’şî plătească datoriile sale cu poliţe fură dobânzi şi fără rambursare sigură şi fixa, ca poliţe care nn pot să aibă valoarea datoriei ce Statal contractează vi— a-vis de public, cu poliţe e.spuse unei sporiri inevitabile, cu poliţe care ee fundează pe nn credit sdrnucinat. Această apernţi-une e o adevăr-tă spoliaţiune, nn act imoral a] Statului. In proectul guveraulin spoliaţinuea e de-neraiă pentru toţi lacnitorii ţârei, in proiectul maj.trităţel delegaţU'Or spoliaţiunea e decretată noma! în favoarea cetaţonilor care aii deraverl cu Statul. Această operaţiune basată pe o ilusinne şi pe principii greşite, nu poate fi nici de un folos real pentru Stat în iuprejurările grele în care el se află. Cnriul forţat ce majoritatea delegaţilor evită la început peutrn a na speria lumea, se va impune ca o eonsei-inţă neînlatnrabilă a caracterului de chârtie-montdă, ce afl scrisorile de Stat. Na e un barbut al sciinţeî sail al practicei, care să vie astăzi să apere o măsură condemuată din toate pnncte'e de vedere Nu e estă-zi un stat, CRre să fi ffient a-censtă grcşnlă economică şi care să nn se resimţă de pagnbile enorme ce ea a cao-sat avuţiei naţionale, care să nu’şl dea cele maî mari silinţî pentru a se reiutorna la circulaţianea metalică. Renumitul economist englea John Stu-art Mill zice în opul sSfl monumental următoarele cuvinte despre chârtia-mooedă: — >Se ivesc din timp în timp planari, pentru a vindeca toate boalele economice a societăţel prin emisiune de hârtie neconvenabilă. Aceste planuri snnt atr gătoare Ar fi atât de frumos, a pntea plăti dato ria poblică, a avea cn ce mulţumi chelta-elile Statuloî şi în fine a ftce averea tn-tnlor, necerundn-se alt nimic pentru aceasta, de cât a tipări câte-va litere pe nisce b icăţî de hârtie. Piatra filosofală uu ar putea da maî admirabile resultate*. Am putea adăogi, că această ar fi a găsi so-luţianea iu vaa căutată de secolî— a cua-dratarel cercului. (Va nrma). ptir)9ul Rusiei 1» scrisoarea adresaţii râtre Şuvnloft, a fost comunicat cabinetului de St. James acum cAte-va zile. Al doilea act diplomatic la adus Insă. corniţele Şuvaloff şi acesta, dupft o depeşă a ziarului „Tunea11 nici nu e o notă oficială, ci o scrisoare a Principelui Gorciakofî către lordul Derby. In această scrisoare. Principele Oorciakoff declară că Ku? sia intru nimic nu va atinge cele cinci puncte privitoare la interesele Engliterel. O o rc.iak o fi’asigură pe lordul Derby in termini positivl, că Knaia uu va atinge de loo Canalul de Suez, a cărui importanţă comercială o recunoasce pe deplin. Căt pentru Egipet, Rusia ar avea dreptul de a’l ocupa; această ţară e insă at&t de depărtată, In căt până acum nici nu s a găndit nimeni la ea. Cu atăt mal puţin poate Rusia să aibă planuri privitoare la golful persian. Cestiunea Dardanelelor nu va putea fi resolvată de căt prin invoeli internaţionale. Căt pentru Constnnlinopol, Rusia de loc nu tinde la posesiunea acestui oraş; nu’l va lăsa Insă nici altei puterf creştine. Relativ la ocuparea temporară Constantinopolulul. scrisoarea nu conţine nimic. Guvernul din Luxemburg a confiscat un transport dp 6 tunuri, 6 mitralieuse şi 900.000 cartuşe, trimise „via Antuerpen* In Grecia. Ca guvern al unul stat neutral garan tat de colectivitatea puterilor, guvernul din Luxemburg era dator a o face aceasta. Rpsidentnl ruseăC din Vatican a cerut de la Cardinalul Simeoni In numele guvernului s£ti, explicsţiunl pentru-ce Vaticanul în relaţinnile sale cu biserica catholicâ din Polonia tot-d’auna se adresează către „cntholicil polrmesl* ear nu „către catolicii din imperiul rusesc.* Residentul a dat în numele guvernului 8&â, expresie dorinţei, ca Vaticanul de aici înainte să useze de a doua formă. Cardinalul s’a mărginit a lua act despre această do-rinşâ a guvernului rusesc şi a promite că va refera Papei. SENATUL DIN AFARA. Citim In .Fremdenblatt1 din Vienn: ,Contnizicerile, cure npnr In ziaristica uropeanft relativ ln rSspunsid rusesc la circnlsrea lordului Derby, se esplicft mal lesne, constatând ca e vorb i de doufi corespondenţe deosebite. una e scrisoare a lordului IVrby adres-itîl comitelui Şuvuloff relativ la deelarnţiunile. pe (are le fftcuse sub-secrpt.rul de stat Crosz In parlament; alta e rCspunsul Cabinetului rusesc la circulara. In care lordul Derby se pronunţase asupra de-claraţiunel de resbel a Rusie!. Rgj- Şedinţa de Mercori 1 Iunie, 1877. Şedinţa de deschide la 2 '/< ore, p. m. sub preşedinţia d-lnî D. BrStianu. D. CămSrăşescn, secretar al binroului roa|(ă pe senat a declara vacaut coleg. I. de Vaslui, representat de d. Diniitrie Ro-setti, de oare ce un s’a presentat nici odatU In şedinţS; sS nrmeazS care diacuţinne dupS care d. r. preşedinte declari coleg, vacant. D. v. preşedinte face cunoecnt ci la ordinea zilei este proiectai de lege pentru emisiune de scrisuri de stat. D. Zissn. (In cestiune prealabili). Am auzit pe d. ministru de Finance luând cuvântul de ruai multe ori în şedinţa preced iu te, fără ca d-sa si ue spună care este proiectul agreat de guvern. Atrag cn a-tăt mai mnlt atenţiunea Senatului, asupra acestui fapt, fiind-că el s’a întAmplat şi la Cameră. Sciţi ci proiectul d-lui Sturdza este cel mal depărtat de al guvernului. Trebne dar si cnnoascem care este primit de guvern, pentru ca să seim care trebne pus la vot mal ântAifl, pentru a se Iun în consideraţiuue. D. prim-miniatru. D. Zissn mi-a imputat conduita mea in CamerS pentru ci nu mi declarasem pentru nici un proiect de lege. Ed insă un puteam face alt-fel, pentru ci un seinul care va fi primit de mn-joritatea Camerei. Când am vi/.ut insă 88 d-nl deputaţi uniţi pentru a susţine un proiect, a trebuit ai'l primesc şi efi, căci de şi toate proiectele presentate ad inconveniente, insă trebne să isprăvim oi dată cu teoriela şi să facem ce-va praotic, căci, alt-mintrelea vom rimânea ea toţi teoreticii adică fără să facem nimic. — Acum ed de şi ader la multe din modificările propuse de comitetul delegaţilor, aşi fi preferit ci legea si nu o schimbăm, ci acele modificări si le introduoem Io regulamentul de aplicaţiuue al lege!. Daoi iusi Senatul primesce proiectul d-lul Bo-ereecu, ed nu voi putea faee de cât si ader şi ed la dAuanL D. Leca. Cere inchiderea discuţiunel prealabile. D. Zissn. Vorbssce contra inchidsrei-Disc nţiurea fiind închisă, d. v. pnşi dinte acordă cuvântul d-lul V. Boerescn.tu dis-cuţinnea generali. D. Boerescn. Face istoricul faselor ptiu cari a trecut proiectul de lege presentat de guvern. D-sa constată ci proiectul presentat de comitetul delegaţilor de şi nu diferi absolut In principie de acela presentat de guvern, ar# inşi mal mnlt* deosebiri. foarte însemnate da acesta. Mal intAid s’a admis de comitetul delegaţilor că este trebuinţă de emisiunea de scrinuri fiduciare din cansa lipsei de monedă, al doilea oă trebue a se da acestor scrisnrl un curs obligatorid cel puţin vis-a-vis de stat, şi în fine, al treilea, s’a admis că aceste scrisnrl si aibă numai nă durată rată provisorii. Câta treite aceste puncte erad comune cu acelea ale proiectului presentat de guvern. Uă dată ele admise, înţelegeţi bine că diferiuţa intre proiectul nostru (al comitatului delegaţilor) şi acela al guvernului uu există de cit iu oarecare forme. Diferinţele acestea insă snnt atât de importante ia cât face si dispari cu totul inconvenintele chârtiel-monede. Lucrarea noastră însă nu este in contradicţia ne cu lucrarea Camerei, şi este singurul mijloc practic de a preîntâmpina greutăţile ce apasă asupra tesaurulul. D. D. Stnrdzs. Onorabilul preopinent a zis că proiectul d-sale evită inconvenientele proiectului guvernului. Ed cred că nu voi avea nici nă dificultate pentru a proba ci proiectul d-sale nu este alt-ceva de cât acela al guvernului. Sub ori-ce formă ’1 veţi presenta, cocoşul d-voastri fie român, fie indian, fie australean, tot cocoş rămâne. Ed găsesc proectnl guvernului cu totul deteat-ibil, şi proiectul d-Inl Boerescn nn aduce nici o modificare alta decât a'l face pe al guvernului şi mal detestabil. Voi intra dări iu cercetarea raportului presen-tat de d. Boerescn. — Principala d-sale tesă este că, de oare-ce statul este dator, trebne să’i înlesnim mijloacele de Bchimb. Această teorie este cu totul neîntemeiaţi, pentru ci, pentru ca si putem crea mijloace de schimb trebue să avem ce să schimbăm. Apoi când noi no avem oe schimba, câud nu avem industriă, când nici grânele nn ni le putem vinde, cum putem schimba valori in comptul unul neant f Dacă lucrurile s’ar putea face aşea lesne, când Bchimbul s'ar mulţumi si fierşa de lesne mistificat, apoi înţelegeţi ci statele nu ar mal avea uevoe de monedă sunătoare, căci toate statele vor face fiţuici de chârtie peutrn a schimba contra valorilor. Chârtia-monedi are mal ales inconvenientul de a face pe gnvera si emită firi nici un scrupul, cantităţi enorme de châr-tiă, şi si uu credeţi niol de cum ci odată acordândn-i-se 20 milioane de chârtie, peste un au, nu mal departe, — nu va veni si ne ceară încă alte 30 milioane şi aşa mal iucolo. — Ca si vă daQ nn esempln despre efectele ce poate produce intr’un stat, cbir-tia-monedi, 'ml veţi permite a cita cuvintele unui mare ora de stat, fost ministru in Austria. Aci d. Sturdza citează cuvintele d-lni Pubek, care constată ci o lege de chârtiă-monedi este legea cea mai costisitoare, maî periculoasă şi mal api-sitoare, din câte se poate adopta intr'un stat pentru a face faţă neoeBitiţilof nanciare. Proiectul presentat de connt9!°l delegaţilor, de şi poartă numele de hârtii fiduciare, uu diferă nimic de chârtia monedă. Pagubele ce pot produce sunt foarte lesne de calculat, de oare ce chârtia nu poate nici odată valora ceea ce este scris pe dânsa, şi câud i-*ţf Dn ®org forţat tot nu veţi ajunge la resultatul de a face să aibă valoare. Sunt state iu care se iutrebuinţeazi châr-tia-moned», cum Anglia, Francia şi Germania, insă acestea aB industria pe oare pot corupta pe câtă vreme noi nu avem nici o iudustriă şi sciţi câte difioultăţl întâmpină ori-ce încercare industrială la noi. Esemplal fabricai de zahăr este destul de recent. S a început iu Austria cu chârtia monedă la 1701, şi dâuduse toate eeigură-rile oă nn va dura mnlt şi f*rl a se decreta oursul forţat. Cu toate soestea, peste 10 ani, la 1777 statnl a fo“#rs *D mod natural, adică din eo In oe crescând, aşea că T I M P DL a*U-*I o sciţi toţi în ce stare ne afl8. 1 Iii Rin permis a fure seeste obwt rsţîflltf pentru cS erl în discnţionea jmiendi d. ministru de Bnano* a ficat nesce gre eli neiertate când a torhit despre biletele de banei ale Anstrîeî. Tot asemene» erori s’a făcnt şi pentru calculai Asignatelor din Franci*. S’a zis ci ele afl fost depreciate din cansa faUifi-oJnkrt <* e# ftcwoîn Anglia. Acen-t* nn este esact clei ori cute falsificaţii s’ar fi ficat, deja uaui^ml celor eiuise de atât era suficient pentru a le deprecia, D. mi nistru apoi a erez.nl ce face mare efect când ne-a spus ci deprecierea nu s’a ficat iutr’an singur eu ci iu 6 saQ (3 auî. Mie tuşi mi se p»re c? lucrul ob' uceLifl. . . ^ ^ Uă manoperS a nmioritiţel este disposi-ţionea prin care se di lhârtiei-monede un cars aemi-forţat, adicS forţat numai vis-a-Tis de stat. Aceasta est* o di^posiţiuae şi mal fatali de cât cursul şi nici un puteţi calcula paga bel u ce Va causa fiscului. Ni se y.ige ci aceşt i aste numai uu es-pedieut şi luci ae aduogi efltdiitol »pro-trisoritl4 adică son eapedieut wal espeditiv de cât cele alto espediente*. Apoi de cftt va timp nnroaî ca espediente liiin* şî n-ceatea ne-a adus la nenorocire. In 1876, când h venit d. Strat şi a cerut 30 milioane, pentru că aceasta era cifru dutoriel, corpnrile Ifgiuitoare uu afi voit ca si ’1 aodă măcar, crezând că (leucă 'şl vor astupa urechile, cele 30 milioane vor dispare. EI bine aceasta a avat uu efect tocmai contraria, căci acordându-se numai 10 milioane, datoria de 30 milioane Iu scurt timp a ajuna la 27 milioane. D. Stnrdza întră apoi Io analişti specinlă a mal multor diapoeiţionî din lege şi con-iUU mei multe greşeli. Aşa ş. c. se zice că scrisurile nu vor circula de cât până la Iuliîi 1880, şi apoi într’nn articol pro-aterior se zice ci vânzarea hanurilor r-fectute, se va începe dela Inlifl 1830. Cum dară se vor retrage scrisorile, când încă bunurile nu vor fi vândute? După aceasta, d. Stutd/a studii.ză pro-jectal prezentat de d-sa, fncând sâ reiasă avautagiele ce ar produce, pe câta vreme prin projectal guvernului se incuragiază lenea căci ea va învăţa lumea cu jocul de bursă, şi in loc de » câştiga bani prin muncă, se va deprinde cu câştigul la noroc. Şi, ce este mal trist, e că chiar statul va deveni agentul agiotagiutul. D. V. B^erescu. Crede c& îu timpul de astăzi când avem o datorie de 37 milioane când criza comercială şi agricolă în locde ase Împuţina, cresce. necesitatea chârtiel-meuede nu mal este de discutat. Nu zic ci, sistemul nostru este imposibil. Ori ce B’ar presupune asti-zî nu poate fi perfect; toate sistemele si aii relele lor. Dat oare prin sUtemul d-Jnl Sturdza nude ajungem ?B^ni nu vom putea avea. Şl este cunoscut ci in timp de resbel, niclun imprumutnuse poate efect na in nici un *tnt, oricât de mare ar fi creditul pe care el Tar avea în timp da pace. Aşa Francia voind, îu anul lo IC, si faci un împrumut în ţară, de 100 milioane, nu a găsit subacnitorl de cât pentru minima cifră de 10 mii. Aat-ful fiind,împrumutai deveni imposibil; moneda BunStoare neputându-se gă9î, ce mijloc mal putem avea pentru a face faţă sitaaţinneî, de cât de a emite aceste scrisuri fiduciare?— D. Boerescu studiază a-poî diferenţele ce eeisti intre projectal d-sale şi acela al guvernului; biletele hi-potecare presentat- de guvern însuşeaţi inconvenientul de a avea un terman prea lung de 7 ani, noi am pas numai 3 ani şi aceaata va opri depreciaţionea. Biletele hipotecaril ale guvernului aveaţi un curs forţat şi noi le-am stabilit cnwol forţat numai pentru guvarn. Pe lângă aceasta, în projectul nostru am stabilit şi o dobândă V iacă i’am dat şi un curs forţat numai pentru guvern, şi aceasta numai pentru trebuinţele budgetareşi pentru a scăpa de faliment; dacă nu am dat acest curs şi între relaţlunile particularilor, aceasta am făcut’o numai pentru că s’a constatat că, cu cât carsul va fi ft>rţat eu atât depre-ciarea ortace. Apoi obligaţiunile domeaiale |i rarale ale statului aii ele un curs forţat ? şi cu toate astea toţi seim de ce credit stil bucurat şi B6 bucură încă ele. Prevederii» iasă pe care le_Rm ]nftt ca lă nn »• deprecieze aotett scrisuri; sânt mult* ma‘ r°^ ^pdsiţinuea ca elB tă fie primite al-pari lăcăţele publioe. Con-slderâud apoi că, princip da causă a depre-eiărel este nesiguranţa realisărel la termen • trauBformărel scrisulai în monedă am pus nu termen numai de tril aut D. Sturdza ne-a imputat pentru c* uu vindem de odată toate mofiele la anul 1880. Apoi credeţi d-voastră că se vor găsi îu-tr’o singură zi pmfltorî cart sfi cumpere moşii de milioane ? Aceasta ar fi întocmai ca cum, având trebuinţă de a ne lăsa sânge pentru ca să trăim, să renim să ne dăm de odată cu toporul iu cap ca să ne curgă mal înnlt sânge. In asemenea poeiţiuol disperata, dacă un particular se Biuucide. o ţară uu poate face aedastu căci trebue să trâinscR şl noi trebne s& trăim Şedinţa este ridicată la 5 juni', ore, şi __ auunciă cea viitoare pentru si doa pentru când sunt înscrişi : Principele Dem Ohicn şi d-niî Zisn, Ion Ohîcn,Cirp, Sturz» şi Boerescu. st* forum toate o- SCUM OFICIA LK Prin decretul No. 9’u decis u corpuri de gardă orăşenească in nişele de reşedinţă ale judeţelor. D Paul Peieţ -numit prefect la Mehedinţi, iu locul d-lui l!ar Uvorauu, mutat la Brăila. Continentul anului acesta IB77 pentru armata permanenţii, este de l 4,000 din 43,336 înscrişi în listele de tragere la sorţi. i TUUUUU \REA DIN DARABAN. Intv un număr trecut, iun relatat In Bcurt cele spuse de , Rom Anul in privinţa turburârer de la Darabani. Chiar de atunci ne-am mirat de graba cu care „ Romănul" arăta publicului cele imluiplate, — el care obicinuit In asemenea caşuri, voibe-see cel tnn urmă sau pAzese.e o prudenţi tăcere. Azi lncă, mulţmnilA informaţiilor ce ni s’a dat de persoane a. cftror bunft-credinţă şi pătrundere nu poate fl bănuită suntem In stare d a ne esplica graba „Romanului". Antoni atelel turburărl regretabile care ne zugrăvesc in ochii lu-mel civilisate intr’un mod foarte vătămător, nu sunt nici evrei nici romani, nici servitorii d-lui Cimnra, de la DarabanT, ci agenţii guvernului. Aceştia voiau cu orl-ce preţ să aibă In acea comună un primar supus ordinilor din DorohoiO — gata să le facă parte din jumulirea găs-celor. Această dorinţă patriotica n o Impftrtăşiaă insă şi locuitorii din Darabani, şi din această causă de mult timp v&duviatl de primar. De trei ort s’a făcut alegerea, de trei ori comitetul rr.div,ui din Dorohoifl a casat-o. In rele din urmă, acest comitet concentrăndu’şl toate forţele- cu un avănt ca al cerchesilor, şi basabusncilor cănd se aruncă asupra satelor de la malul Dunărei, a isbutit să impună un primar de poruncea'ă, ales pe sprinceană. De aci, certe Intre locuitori, acu-sănd pe unii dintr finşil despre participarea lor la această pretinsă alegere. Intr o zi de bâlciu, certele au degenerat In Încăierare. Agenţii guvernului, cu cunoscuta lor dibăcie, aâ asmuţit mulţimea asupra evreilor şi ast-fel s'a comis mal multe es-cese. precum rănirea cător-va evrei şi prădarea caselor lor. Guvernul primind îndată aspre reclaiuaţium depre cele întâmplate, comitetul din DorohoiU a înţeles că cu orl-ce preţ trebne să se spele pe tnăm şi să arunce vina pe alţii. Pe cine insă? Pe Evrei? A Învinovăţi pe evrei de vitejie, ar 8 fost ridicol, ar fi resunat d’un lung hohot codrii Herţei. cu orl-ce persoană, eă este constrânsă n merge In fie-enre zi la localul primăriei pentru a respunde la Întrebările ee'i se fac, că i s'arcfusat, chiar dreptul d'a telegrafia M. S. Domnitorului. Iacă faptele cum ni s'a relatat. Acum. dacă guvernul doresce u-llarea adevăraţilor culpabili şi pedepsirea lor. fie ne permis ni propune doi? punte de plecare in cercetarea ce va face : l Care este causa că s'au casat cele trei alegeri de primar? U Adevărat este că actualul primar ar fl Încărcat, In timpul tur-burârel, doă zeci de cave cu lucruri d'nle evreilor şi le ar fi transportat, — nu se svie unde? Aceste doS punte de plecare credem că sunt de ajuns fuceudu-se o earcetare serioasă, pentru a coperi adevăraţii culpabili şi nst felliomâniu de fti usaţia nedreaptă ce’l aruncă rău voitorii el şi cei induşi in eroare, că pămăntul el ar fi teatrul unor persecuţii religioase. humb. Dina părerile nule asupra planurilor politicei rnseşlî. 8CIBILE ZILEI. La 29 MaiU, o bandă de Turci, debarcftnd In ostrovul din direcţiunea comunelor Ostroveni şi Orăşeni din apropierea Ilecbet.uhil, an celărit duol pescari din acele inune ; fiind apoi urmăriţi de un tnşiment din al 13 lea de dorobanţi. aU fugit. Celor duol pescari greU răniţi, li-s'a dat de medicul mentului tot ajutorul posibil. ma- co- de- regi- se des- ' a scăpa SCIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR 3T.EINE St. Prtrfaburg 0 Iunie. Co'onelnl Bogoljubolf comunică diu Mun-leneffrn nnuătoarele: I,. 4 Iunie a avut luo la Krfistnţ şi Tomn-ko o luptă intre tnrcl şi mnntenegrenl. 17 bntalioane mnn-leuegrene comandate de VucovicI apăra aceste pnnete ale strimtorilor deln Dnga contra lui Snleinmn Paşa, care a făcnt nn atac din Gaţco. Kraataţ, apărat tiind de opt batalioane mnntene^rene, a foBt atacat d. 20- 25 batalioane ale Ini Snlei-man Paşa. Lupta a dnrat o zi întreagă. Cu tonte că muntenegrenii aQ lnnt de la inimici 1800 paşti şi câte-va stindarde, peste noapte aQ font si li ţi a Be retrage de la KrBstaţ la Piva. Kraataţ şi Mnrato-vioci aii font ocupate de către tnrei, care par a fi slăbiţi. Paant Dngn şi Goranako aU rămas in posesiunea muntenegrenilor, care aii perdnt, 000 morţi şi răniţi, între care şi câţi-va voevozi. Conatantlnopol, 9 Ianie. O depeşă de ieri a Ini Mrhmed Aii Paşa anunţa, că Turcii înaintează mereă pe te-ritorul muntenegrean. Erî trupele otomane aă reapine pe muntenegreni din poaiţiu-nile' lor de la Andrearici şi aă ocnpat districtul Aa/.vvlk. Locuitorii mai multor sate s’afl anpus. O depeşă a lui Aii Saib Paşa anunţă, că erl muntenegrenii aă atacat Pudguriţa, dar aă foat respinşi. Conatantloopol, 10 luniil. lamail Paşa, plecănd cn o ceată de Cnrzi la Bsjarid, a primit ordin de a Be întoarce cu grăbire la Erzerum, unde ae va întâlni cu Mntklur Paşa şi nude zi pe zi ae aşteaptă o luptă mal mare. - PftnX eri re-preaentanţii puterilor nn aă primit încă nici o comunicare relativă la călătoria Sultanului. De altmintrelea in cercuriledi-piomatice de aici se asigură, că Sultanul nu va pleca la armata da la Dunăre decât după ce va fi avut loc lupta de la Erzerum. Ln 30 .Muio, 100 soldaţi turci, treiOnd din Kahova la Dechrt, afl fost constrilnşi a sa retrag •, dupft o schimbare de mal multe focuri din ambele p&rţi, dueSn.l cu denş.I, pe niftiuf. un rănit al lor. Din partea n.milrA ne I ilA paniere. La 31 Maia, orele 11 ante-meridiane, o secţie de artilerie din faţa I-dH/ulul. deschizi'nu focul, a tras 6 lovituri contra artileriei noastre, care a rfispuus pe datA şi prin un acelaşi uumdr de lovituri. — Nici nn ace dent. In noaptea de 1 Iunie, la Stavri Hotel unul sad mal mulţi hoţi unea. câ păsările n0 facultate de a numAra. este trebuinţă de o senă regulată de obsi rvaţiunt. (A'it. sciinţifieft . spart o fereastră pe din do», cocă şi hărtie, ah intrat ln casă, a spart trei cutit de la scrin şi ah furat mat multe giuvaericale, oro logil şi 300 napoleoul. Hoţit aii lă sat un instrument de fer lung. un cap ca dalta iar la cel-l-alt as cuţit. — A avut noroc Stavri că nu i-a spart şi a treia, căci ar fi găsit 3000 mii galbeni Intr’Cnsa. Dar aflară o feniee asupra căreia să aruuce toată vina, — pe doamna Cimara. Doamna Cimara, aflănd de tur-burarea din Darabani şi crezfrnd că presenţa ei poate s’o liniştească, sa dus acolo. Văzend Insă că nu mnl poate uimic contra Inaărjirel mulţiiOPi, s’a Întors a casă. Această presenţă a doamnei Cimara In m j-locul tnulţimei. esploatatâ cu dibă'iie, n fost de ajuns agenţilor guverna-nentall pentru a sb spăla pe tnănl de păcatul lor.—şi ast fel o femee deveni ţapul de espiaţie al turbu-rftvel din Darabani. Aflăm că doamna Cimnra este a-restntă ln locuinţa sa cu Acele şi fiul el, că i s’a oprit comunicaţia St.-Pctersbarg, 9 Ianiâ. Şeful statului major a) districtului militar de Cnacaeia comunică de la 8 Innie din lngăml de la Maţnra următoarele: Trupele detuşumeatnlnî de Cubnlet ioaintenză de la 3 Innie pe malul rialni Piohkaas-Tovri. Popnlaţinnea ae anpone. Peate rîol CbindatrişI e'afl clădit doă poduri. Se con-Btrnieac şosele. Pe înălţimile de la Sameba se aşează mai multe baterii. La 4 Innie, că/.aciî pedestri aS ocia doi torcî şi b3 rănit pe mi a. treilea. Lin că-zac a fost ocîb. Popnlaţinnea nrmează a ae snpnne. Detişamentui Generalului H iman b făcut recnno.işterl pe la înălţimile do la Şarab. A avat şese răniţi ş’a lnnt 150 vite. Belgrad, 10 Iunie. Cirenlenză ştirea, că Principele M\'nn totnşl va pleca la Ploieşti. Comitetul filantropic rnseac a dat 500 galbeni spre a fi diatribniţl intre locuitorii districtului Bugar-Moxava, ce suferă de foamete. Paria, 10 Iunie. Se BBignră ca Lordnl Derby io curând va primi o depeşă a cabinetului din V.ena, in care corniţele Andraeey ial va cornu- Acum vr'o trei seri. la prin podul casei, s'a furat mii de lei din scrin. Zipser, cftte-va Acum vr'o trei zile doi inşi, di cari unul cu şipcă şi tunică albă ah luat o tră-mrâ de piaţă şi s’iih dus pe şosea păuâ la r>u,lu II, unde ah apucat cu un laţ pe birjar de Cftt, şi, trăgându 1 In trăsură, l’ah tăiat pe obraz şi pe găt. Birjarul fiind vărtos, a pus mftna pe cuţi şt l'a frănt. apoi a fugit, lâsănd trâ sura; iar dhnşil ah du9 birja Ia un h m şi ah dispărut. DIVERSE .Rut oare păsările se numere ? Sub acest titlu găsim In ziaral Na-ture, următoarea naraţiune. Am băgat de seamă că in fie-care Duminică o mulţime de ciori se adunau pe fereastra imul amic al meh, care avea obiceih să puie acolo farărai turl de pâine. El insă nu avea vreme să fit ă aceasta de cftt numai Durui nec.a, şi ciorile se învăţaseră a nu veni la fereastră de cftt numai Dumineca, pe cănd In zil-le cele-l-alte nu se vedea ulW una trecOnd pe a colo. Opinia ce ’ml-am făcnt, cft ele putea 9ft numere zilele, a fost intft ritft prin următorul fapt: lTn domn foarte mult importunnt de prădările ciorilor ridică la o mică distanţă de casa sa o colibft de unde ascuns, trase ln ciori cari lnda*& sburară şi nu mal voiră să se întoarcă. D. acela crezend că ciorile 11 vfizuseră intrftud In colibă, eşi, şi veni o a doua oară Împreună cu un prietin pe care 11 trimise Îndată Îndărăt spre a înşela pe ciori. Insă acestea tot nu veniră. El făcu o a treia încercare, luftnd cu sine 12 persoane pe cari le trimise afară din colil>ft unul cftte unul, râ-tuftind numai el Înăuntru. Dară avu acelnş resultat. ciorile nu voiră să se apropie. îndată Insă ce eşi şi el, care era a 13 cea persoană ciorile alergară grămadă împrejurul colibei. Ast fapt pare Incredibil, cu toate astea este relatat de o persoană cu autoritate, de d. Wade profesor la colegiul Magdalen din Oxford. Spre a fi insă confirmată de tot aserţiu- BIBL10GRAFJE Harta strategică a teatrului res boiului Ruso Turc din Europa şi Asia Această harta este lucrarea au-tografică a d-lor ing.nert F. Bndicn şi V. llavrda. In privinţa acestei lucrări, care răspunde la o trebuinţă zilnică şi pe care o recomandăm publicului doritor de a urmări mişcarea rfis-boinlui. autorii el se esprimă : „Eâi £nd această Hartă, noi ne-am propus ca, lncre utftrea ce csistă In Romănia, mal toate iu Ni mţesee. de a face şi una In limba Romănă. pentru u Împlini un gol şi pentru facilitatea tutulor cari nu cunosc limba Nemţească mal cu scama pentru acel cari nu sunt bine dedaţi ln manipularea nn-l harţe geografice. Tot-d’o-dată. am evitat de a Încărca această hartă cu nume nefolositoare, Insă fără a uita pe acelea cari pot servi lectorilor spre a a i orienta. Harta noastră uu este detaliată ; de acestea sunt prea multe ln România; ci numai o simplă hartă care permite d'a coprinde cu o singură căutătură de o. hl, tot teatrul rfsboiulul şi ţfirile, ce nu iah parte de o cam-dată la evenimentele actuale.* Se află de vfinzare la toate li-brâriele. tutungeriile şi la autori, strada Dionisie Ne. 51 ln Bncnrescl, cu preţul de un leh noh esempl&rul. 0 carte necesară. A eşit de sub tipar o carte pe care evenimentele zilei o fac neapâratâ ort căruia; \0CABULAR IN 4 LIMBI ROMANESr FRANŢUZESC, RUSESC SI TURCESC L Interprete militairc en Orient) din editura d-Ior E. GRAVE el C-nie (Piaţ« Teatrului). Pentru a da o ideiâ de coprinsul acestei cărţi, reproducem aci precuvântarea ei: Cartea ce Lniăţ:ftun publicuîui eute reproducerea unei lucrări care a f4cut cele mal m&rl «er-▼icîurl ln epoca reaboinlal din 18&6. Limba franceii a a conservat ca tr&aurA de unire intre ofioeril rujl ji rom ini cAror uaegiu! acestei limbi le eate aţa de familiar. A irebuitdaltA parte ee evite intrebuinpi-rea caracierelor ruseicl ji turceeel. ceea ce ar fi reclamat mal multe luni de ituJiQ amiruntoa, apoi d a acuţi pe acel câror aceita carte e«Le deitinati, de atudtul ţi mal ostenitor al regulilor de pronunţare ţi accentuare, obstacol âre-cum nelnvingibit pentru fie-care din aoeate limbi ţi mal cu stEmA pentru cea turcoacA. Actwte dificultăţi au fost învinae, servindu-ne cu caracterele romăne pentru un «istem fdrte simplu de tran-•cripţie, ţi accentul tonic eate arătat iu Ir un mod aţa de facil in cAt este imposibil dâ nu fi înţeles de acel căror se face o întrebare, tn-tie*lAmd intr m nod neted ţi inteligibil citvintele aţa mti nul teri*. Cartea nu coprinde de cât frase preaiotAnd căt • ’a putut mal puţine cuvinte, ţi idei simple cari permit celui Întrebat d a răspunde, nu prîntr un dUcars adesea uteligtbil pentru intrebâtor, ci prin Ir un da std Wt, nunele umi loc, o limpid ard-tare cu mâna, nanele uimi auster. Mal cu mă in acostă privinţă lucrarea acesta se osiKesce de i6te dialogurile destinate a facilita raportările dintre popbrele străine; fraaele acelor dialoguri fiind lungi, ţi rerpunsal neconoordAnd tot-d’a-una ou acela care s ar putea da, călătorul începe o convorbire care 'I este imposibil d'a o continua neputond să inţelegă rtfapunsul. Editorii, -A. A l>zA.S.T7T : HAMLET PRINTIOL DANIMARCEI da WUliam Shakspeara traducţiuhe in versuri de adolfstern Dedicată M. Sâlle Domnel De văn^are la t6te Librăriile Preţul Lei Noul 4- 0 GUVERNANTA română, caută un loc. A se adresa la Typografia Thiel şi Veiss. (Wrmanl car* cano* ft* ţt li«b* r.xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx>CN 5FRAITZ GtiFTHER C J# & la V1LLE DE BRUXELES Podul Mogoşoleî No. tîs-A-tIs de Consulatnl Rossesc w Q Recomandă măgari nul şei asortat in tot-d’a-una fdrte bine cu ruf&riă de bărbaţi şi de X dame, gulere, manchete, baţi «te de lino, olandă şi măfcaaă, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, J\ W flanele fine (criipe de santl) caraiadne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi W zz femei in cele mal rol forme şi culori, umbrele de sdre şi de pldie etc. etc. Atr&gfind tot n de-odată atenţiunea onor. Clientele că din causa criiel am redus fdrte mult preţurile. VIXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^ GEL IMIA-I n^J^G-^-SZISr BS »N W'l tONATK si de ARTICOLE DE MODA -K, Colbul llalnvanlulal ţi Stradel .HogojoirI, Cantif Greetim, 20 ESPOSITIUNEA DE HA Fiivit pe Onor. Puldi»- fii Linc-voiest-ă a visita uiagasinul iiu-fl, mele vu găai o Esposiţiune de haine C 0 n f e C ţ i 0 B 8 I 6 rum n’ii COSTUME COMPLECTE REDINGOIS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DH 20 Coltul Bulevardului ai Stradel Mogo»6ieI. Caaele O recenţi 20. - ------------■---------------- - u, CODBS DE EFECTE PDBL1CE SI DE DI7EESE Bucurtuei, 1 Iun* t$77. Oblig. ftural« . |0*/e 1804 i | la sorti Impr. Oppenheim 8% 18^6 Oblig. Domeniale 8D/0 1071 * , eşite la sorţi * Credit Fonc Rur. 7% , Credit fonc. Urban Impr. Mus. Cap. 80% 1875 Pensii (300) dooăndă fr. 10 Aoţiî Căile fer. rom. 5% 1868 , priorităţi 6% 1868 Dacia C’l« de Aasig. Act. (.fr. 500) 8°/o 1871 România O1» de Assig. Act. (fr. 100) 8o/0 1078 Mandate............. Impr. Municipale fr. 20 Aer. financiare Romăne 8% Căile ferate Ottomane Act. (fr. 400) 3% Renta Romănă ........... CUPOANK Oblig. Rurale p. 23 Aprilie , Domeniale espirate , Fonciare rurale Iulie , Comunale . . . DE7I8E Paris.............3 luni Marsiljia...........• . Brucieu •............... Anve(| ................. Elveţia , , •........... Londra ...........scurt Londra dornici.•........ Amsterdam............... Viena . . . . • .... Berlin 10 «Jile ...... Lipsea .................. Escompt ........ Lira Otoman............. Galben austr............ Agio c. Argint.......... 2514 2415 Itl'/a - LIRSUL VIENEI 13 Iunie (st n.) 1877. Metalice................ Naţionale............... Renta în anr ........ Loae.................... Acţiunile băncel .... Creditori . ............. London .................. Obligaţiuni rara!» ungare > temefvar . . , transilvane . Argint iu mărfuri . . . Ducatul................... Napoleonul................ Marc 100................- 60 85 66 30 72 50 111 50 780 — 142 30 125 — 75 — 73 25 72 75 111 75 5 98 10 08 61 75 ClTmTL DE BERLIN 13 Iunie (st. n.) 1877. Acţiunile cailor ferate române Obligaţiunile romane 6 °/0 . . Priorităţile căilor fer. rom. 8°/0 împrumutul Oppenheim . . Napoleonul................. Viena, termen lung .... Paria , acurt .... 13 — 51 50 51 50 79 16 29 CASELE din Strada Academiei în care a şed ut Ministerul Justiţiei, situate lingă casele d-lul N. Lahovary din podul Mogoşdie No. 28, cu dece încăperi sus ş alte atâtea jos. cu grajd de + ca şi şopron sunt de dat cu chirie Doritorii se vor adresa la d-ni Nicolae Lahovary, satl la d-nu Al Lahovary, Strada Fontâni) No. 8 De închiriat, ori în totul ori în parte un Ba Ion, uu iatac, o altă cameră şi nu grajd preţul pe 6 luni 40 galbeni. A Be adresa la tipografia Thiel & Weisa seu Strada Scau nele No. 38. WALLERk HARTMANN BUCURESCI & GALAŢI MARE DEPOSIT BAÎOAZE Hori de IHacinat Pluguri şi alte Maşine Agricole. E8POSIT STRADA EPISCOPIEI LA .STBUGUBILE NEORO« OG ASIUAE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 Şl 11 ANI IN FLACOANE SI CU O C -A. U A. cu preţuri fdrte reduse şi neauzite pânS acum INDIGENE ALBE SI NEGRE De Cotnari > Drâgăşani . Odobeştl De Champagne . Bordeaux Oe Delu Mare Mischet Raţlechie VINURI STREINE en gros şi en detai] I De Rhin I Malaga I * Ungaria j|; Madera Băşicată Negru Vârtos Tămâiosâ Cherry Muscat Lunel Nu pote concura nimeni cu mine nici în privinţa calităţii vinurilor şi nici in ceea ce privesce preţul lor. NB. Liqueururl, Diferite Cognacurl vieux şi fin Champagne. Ţuică veche naturală şi Unt-de-Iemn de Toscana. THEODOREBCTJ. M TV Zi STRADA CU A. Hă O ML. ,LA STEIJA ALBĂ« AVIS I POETANT întâiul si renumitul Magaain de INCALTIAMINTK PEMTRD BARBATI, DAM6 SI COPII sub firma PHILIPP O-OLDSTEIN ,LA 8TEUA ALBA" Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) via-â-via de Sigiamund Prager. Soaindu'ml de curând din cele mal renumite fabrice existe- din atrftin ate, cu care atad in rclaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mftrfi dupe fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mai mare soliditate, d. e. pentru D"me: Poloneae cu nasturi iu Uite Termele, Sandale, Pantofi, aci.; pentru B&rbaji : Ghete de vaca, Muroqmn, Maroquia aalon, Pantofi şi tot ce se atinge de 'wcălţ&minte bărb&tescl, asemenea pentru Copil tdte felurile de ghete cu nasturi, elaatic şi altele, vS rog a v« convinge de adevdr. Anostit magaaie este una din cele mal vechie u.n Capitalii, care ’ş) a câştigat o reputaţiune de cele mal f-umdae pentu soliditatea şi eftimttatea mdrTdrîlor, şi rper, c& şi in viitor voii 6 onorat cu Clientela D-v6atri. PHILIPP GOLD8TI.1N, oi rada Carol f 'No. 5, (Curtea Veche) via-â-via de Sigiamund Prager .La Sleua a]ha«_ PATURI DE LAGAR sistemul cel mul nott transf'ormându-se într’un moment MIW FAUTEfJIL, SI SGAUAI cu preturile cele mal moderate, te efectuezi In timpul cel mal «curt. Asemenea se găsesce fi scaune de l*g&r fârte practice. A B8 adresa la magaBinul d-lor Philippe Haas k Fila, Grande Hotel du H. HONICH Tapiţier şi Decora teu r Boulevard, aAS la subsemnatul Pedu Megaşăt, 23. SOCIETATEA DE ASSIGURA IE FONDATA TIST A.TTXJX. 1699. Aducem la cunoştinţa onor. public, că societatea assigur£ză oontra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscă-6tre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor trannportate pe apă. Asemena assigur^Şâ ^estre pentru copil In tdte combinaţiumle cerute, şi asupra casărilor de m(5rte. Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţiă generală şi la ar genţiile el de prin districte Agent general pentrn România ADOLF WEINBERG Colţul strădui şi ourtea vechie (hann royiă). ..........??...... ... ■■■■■■. . . «WVl H'l I 1 I F*'( PSC1”1"I,I1'.***•**' 0PERILE MUSICALE imprimate in ediţiuaea năitră THIEL Sc WEISS. TYPOGRAFI Strada Lipscani, palatul »Daci&.* FR. C. CONSTANTINESCO D., Souvenir de Zixin, Valse potir pianoforte.. . 1 — CARLSON C., Quatre morceaux Roumains, pour pianoforbe.... J — FLEGHrENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o roc® şi piano..... 1 46 GEORGESCU TH., Douâ suspine, rom. pentru o voce oj piano...... 1 40 „ 9 Spune, rom. naţională, pentru o ce cu piano..... 1 40 KRaTOCHWIL A. K.. Hora, Vleţa României ptra rs piano........... 1 40 MEDEK J. W., România, Quadrille d^» Con3~*rt pentru piano...... 4 — MUSICESCO G., RânJuiftla cununiei pentr i piano................ 5 — TER N L., op. 10, Der Wunach (Dorinţa) fflr Singat. und Ol a vie rb.. . l op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singat. und Clavierb.... i op. 4. Grande ^tude pour pianoforte................... 1 op. 17. Hora. Mariâra pentrn pianoforte.............. l op. 18. Durerea 'ml este mare, Valae brii. pentru piano. t op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano.• . 2 La Favorite, Schottiscb pour piano................... i Iţik-Polka pentru piano . ..................... 1 op. *20. Apele de la V&cărescl, Schottisch pour piano... i Marche de Cavalerie pour piano ............ S Tdte aceste se vând cu rabat de 25 VIEUX E. LA TYPOGRAFI A THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.» şi la tdte librăriile din ţtîră •e află de vânzare : METODA DE CODA NATDBALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura şi sigura paxă contra morţet premature şi lângezireî cronice de Aug. Wilh. KSnig PREŢUL 2 LEI NCOI. REGULILE CE TREBUE PAţlITE pentru a AJUAGE LA 0 BATÎANETA INAUTATA PREţUL iO CENTIM. TipopaS» Tbiel k Whîs. Palatul ,Da?ia'.