Nr. 126.
JUOI J IUNIE
      ABONAMENTELE '            IM TOATA ROMANŢA
? Pi ........................L. «. «8
*    Pe 6 luai.................
% pe 8 Ioni.............. . . » » 11
               IN STRUNATATX :
. Pe a» ....................... . 9q
>          INSKBTTUN1 31 RECLAMI:
*    Lista de SO litere petit, pagina IV, |0 bani
>    Pe paginam, 80 bani, pe pagina II, S lei no1
>           Reelame S lei noi linia.
                                                                                                                                                                           Un nunir In Capitali 10 bani.
* ^ 1
TIMPUL
                                                                                           E8E IN TOATE ZILELE DE LDCED.
                                                                                  BIUBOOL KEDAGŢIKI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DAOIA.«
  joiiUl*' 1JLBTIN TELEGRAFN]
  deT^pt^nrvioiul privat al .TIMPULUI.*
                (Agenţia Baraj).
          — Serviciul de la 9 ore eeira- —
  I
I
i
*
i
t»>
i
*»
    f
                               Constanlinopol. 11
    Muktar-P&şia eate tot înaintea Erierumulu Ziarele aă foit invitatei ii |1 moJ^rezr lim giol în privinţa Greciei.
                                 Londra, 12 luni
^ La banchetul oorporaţiel croitorilor, lord De: ministru de esteme. vorbind despre crina O tulnl, a înaintat ofupra nccejitAţel d a ie ir ‘ţine pacea în Europa. 21 a iii t *NoI trebui um gata a apfcra intereaole noaitre, când ?< atacate; dar mal trebue t& ne amintim ci I mai mare in teren ai Engliterel, e«te pacea». Ifidat-Poţia uiita ta aceit banchet.
                               Polţrid. 12 luni
Poarta a tont informat* oficial de c&Iutc . Principelui Milan la Ploiencl. Principele vapl din Belgrad la 14 Tonia.
                                 Viena. 12 Iuniu 8 a telegrafist din Uattaro xiarulul »politin< Oorreipondenz*:
Dupi o lupt* crlneeni de cincl-zecl fi ci I ore linjră Crintac, Muntenegrenii natf retran . Baijanl, Din amândoi pirţile, perderile ee rid . la mal multe mii de oameni. In urma n&vilt □nul detaşament turcenc In dintrictul mante • grean Wanojewitli, muntenegrenii s ar fi ret t şl coartlernl general a! principelui Nichita a r fi mutat la Ontrog.
                               Belgrad. 11 Iunifi.
In eiltîtoria ia la Ploiencl, principele Milan vi fi Ineoţit de minintrul afacerilor Enterne, de gei seralul Proticl ţi eolonetil Leşanin şi Borvato-eicL Ol din urmi ente comandantul forţelor năr-bencl din valea Timoculuî.
                               Viena, 12 Iunie.
aAcA noutAţile oficiale din Con* tanti no pol :
Karn renintft. Ruşii ar fi p&rAnit Olti. MukUr-’a ar fi la Az*vin. O telegramă a gurernato-i din Bitum spune despre o încăierare intre a ţi un detaţament de trupe neregulate tur* eencl, oare ar fi trecut hotarul ruaevc.Buţil ar fi perdnt cinci oameni ţi Turcii ar fi luat trei pri. umeri. O telegramă din Sukum-Kale pretinde că «e organizează batalioane de voluntari indigeni, O telegramă a guvernatorului din 8iria, anunţ* învingerea neminţiilor rebele.
                                 Pari*, 12 Iunie,
    Stinge le ne uneee pentru a refuna votul in te* grai al budgetului, dacă noul mufieter nu ne retrage înaintea votului de blţm, care va urma dup* interpelare.
    Miniiterul evte decis a nu recurge Ia o nouă prorogare.
Vi a Diiolv.re» eit* prirUA e» apropiat» |i nritili -nrabiiă. intre \
.•a    --------
u
-
f
a
r
<#
• \ iei
prim
O,
w
r»
nitnic, Bind-eâ comitetul, prin de-misiunea dată, diu nou de d. Io* nescu după alegerea sa, şi după re* fusul probabil al d-lul Vernescu, ales tu absentă, tot rămâne necom* plect.
   D. Petre Grâdişteaau a propus un mijloc foarte simplu şi foarte natural de a limpezi situaţiunea ; acest mijloc era s& se Însărcineze Comitetul, cu numărul efectiv al membrilor săi, de a susţine acusaţiunea.
   Aceastâ soluţiune lns&, nu convenea acelor cari prin orl-ce chip, voesc a ţine afacerea In loc. Chorul a intonat IndatA cantarea obicinuita: ,închiderea discuţinnel.‘ Discuţiunea s’a închis, şi, prin urmare, lucrurile afl rămas întocmai precum eraţi mal Înainte.
    Nedemna papuşeriai!
            --—        -
SCIRILE TELEGBAFICE ALE FOILOR STREINE
iV
Kt

                                                                                                                                                                                             BDCDRESCI li IUNIE
  Cititorii noştril afl putut vedea In darea Je seama, ce am publicat erl a şedinţei Camerei, ce joc nedemn se petrece cu tramiterea înaintea Curţel de Casaţiune a procesului foştilor miniştrii.
  Tactica este evidenta. Prin toate mijloacele, oamenii de, la guvern
  „U a prelungi, pe catee va putea mal mult, soluţiunea acestei chestiuni. Constrânşi prin reclamaţinnile 'Orn.te din toate părţile, chiar de . foile ostile partidului conservator, de a pune un capăt unei afaceri care se trâcrăneazA de un an, guvernul cu deputaţii săi afl găsit un expedient prin care, sub aparenţa le a face ceva. totu şi nu afl decis nimic.
  In adevăr, alegftnd spre complec-tarea Comitetului de acusaţiune, pe d-nil C». Vernesc, şi N. lonescu, Camera pare o4 a voit sa pue pe biu-roul săfl In posibilitatea şi in obligaţiunea de a înainta proceajil la înalta Curte. In fapt insa. prin alegerea acestor domni, cari de înainte declarase ca nu primesc a-cast mandat, nu s’a hotărât ast-fel
                                                                                                                                                                                                                                                            Berlin, 8 lanie,
   Ambasadorul tusesc Oabril a sosit astă-zl aicL
                                                                                                                                                                                                                                                    St*Peterebiirg, 8 Iunifi.
   Detaşamentul lnî Comaroff a ocupat fără de luptă poaiţiunile de la Penjoik şi Olti Detaşamentul lui Tegacassoff a ocupat la \ Janie Caracliss- Pvtatindeueo turcii s’ail retrăi. Loc ai tarii prim esc pe raţl cq simpatie.
                                                                                                                                                                                                                                                          Londra. 9 Iunie.
   Corniţele ŞuvdofT a sosit aici. *Monito-rul oficial* pablaS o depeşă a arobasado rulai Layard, a care se comunică, că Poarta a ordoait ca toate vasele, care vor intra seara In Jardanele, g& fie reţinute până dimineafc la Sadil-Bahr ţi Cam Caleh.
                                                                                                                                                                                                                                                   O<sstastioopolf 9 Iunie.
   După ţtinle maî noi, roţii înaintează mereil. Malitar-Paţa se retrage spre Er-zeram. B probabil cS in curftnd va avea loc o luptă.
                                                                                                                                                                                                                                                          Haiduc, 9 Iunie.
   Se asigirS că tnrcil afl renunţat cn total la idea de a stîrni o rescoală în Criinea. Deanemenea tnrcil vor am^ua bombardarea Odeiel.
                                                                                                                                                                                                                                                            Parte, 9 Iunie.
   zUnion* constată, ca intre partidnl legitimist ţi intre guvern s’a stabilit înţelegerea.
                                                                                                                                                                                                                                                            K#ma. 9 Iunie.
   Negoţiările între RuBia ţi Englitera relativ Ia c stiunea orientală se urmează îu secret ţi prin ajatorul Germaniei ţi Austriei.— Englitera aţează la Gibraltar uu corp de observaţiune.
                                                                                                DIN AFARA
   l’ublic&m ca document istoric, interesant şi curios, textul circularei Turciei, triraisft representanţilor sftl 'n strein&tate, cu ocasiunea declaraţiei de independenţă a Romflniel:
                                                                                                                                                                                                          Pera, b Iunifi.
   Trin o comunicaţiune anterioarâ, înalta Poarta se graoise de a denunţa puterilor semnatare ale trac ţaţelor de Paris, convenţiunea prin care guvernul din BueurescI înlesnise armelor ruseşti invasiunea prin-cipatelor-unite şi a imperiului.
   De atunci, puterile militare mol-do-valache, nu inceteaza de a comite acte de ostilitate In contra teritoriului şi armatelor imperiului. In fine, Înalta PoartA s’a informat acum cA guvernul princiar a procla-
mat independenţe sa şi a declarat resboiul puterel suzerane.
   Rebeliunea Principatelor-Uniteeste prin urmare, de acum un fapt im-plinit; aceiaşi oameni, cari, cu o cumplita nelealitate, afl predat ţara inimicului şi afl făcut din armata princiara un instrument slugarnic In mâinile Rusiei, afl Inpins IndrAsneala pAnfl acolo, de a Încerca sA rumpA legaturile care de la început leHgA principatele cu restul imperiului şi de a viola pe faţa punerile la cale prin care Europa întreaga stabilise condiţiunile existenţei politice a Mol-do-Valachiel.
   Europa cunoaşte, eu ce credinţa, înalta Poarta a respectat pururea privilegiile acordate principatelor, chiar In epocele lor cele mal tulburate,
   Cu toata pretenţiunea guvernului Moldo-Valach de a face sA treacA ca nişte adevfirurl, Închipuirile greşite ce’ş face de un timp Încoace despre drepturile şi datoriile ce decurg (lin relaţiunele sale cu curtea suzerana, nici un obstacol nu s’a opus exerciţiului libertăţilor legitime, care sunt motorii ori cAruI progres sincer şi real, nici o pedicA nu s’a adus des-voltârel instituţiunilor ţârei; din ne fericire toate aceste afl fost neputincioase spre a mânţine pe guvernul princiar pe calea ce'l tnsemnafl onoarea şi edevfiratele interese ale ţârei. Independenţa proclamata Intr’-un moment In care principatele se a-flâ copleşite de inimic, nu va înşela nici pe Europa nici pe Induşi Moldo-Valachia; istoria ne aratâ cu indes-tulare ce parte Rusia ştie a trage, mal curând safl mal târziii, din asemenea proclamaţiunl de independenţă, in folosul intereselor şi al ambiţiunel sale ; Insă. astA datâ, im-pingând principatele către rebeliune, guvernul rusesc nu se mărgineşte Intru a pregăti ruina unor provincii cărora tractatele le asigurase pentru un lung şir de ani o prosperitate de invidiat; el se face, In faţă cu înalta Poartă, complicele revoluţiunel şi inspiratorul principiilor celor mal re-svrâtitoare, el aruncă Europei întregi, o sfidare lucrând la desbinarea şi distrugerea întregului edificiu politic, carele consfinţit de timp, s’a h^târât, sunt dabia câţl-va ani, câ este neapârat pentru mânţinerea e-chilibrulul general.
   In faţa iţnel situaţiunl atât de deplorabilă, înalta Poartâ protestă In modul cel mal format şi cel mal energic, atât In contra h itărârel guvernului princiar cât şi In contra întreprinderilor ambiţioase ale Rusiei. Noi respingem nişte acte şi nişte proecte care sunt tot o datâ o lo vire făţişa tractatelor, condiţiunilor existenţei politice ale principatelor şi angajamentelor celor mal solemne ale prinţului Carol către suzeranul săfl.
   înalta Poartâ declară câ, or ce ar putea face şi zice guvernul rebel al Moldo-Valaehiel, ea tnţelege a păstra drepturile sale neatinse, reser-vându-se de a întrebuinţa in privirea principatelor, mijloacele ce’l vor inspir* propriele sale interese şi ce l-ar povâţni mersul evenimentelor. Uuvernul imperial roagă pe puterile semnatare ale tratatului de Paris ca sâ bine-voiascâ a lua act de această demarşâ. el speră de a vedea pe Europa asociindu-se cu cugetul şi protestaţiunea 9», el este incredin-ţaţ câ toate puterile interesate La mânii nerea dreptului public european, vor rădica glasul lor spre a osândi fapte pg atât nesocotite pe cât culpabile. spre a opri ca ele sft pro-
ducă ver un efect politic şi spre a preîntâmpina urmările desastroase pentru ecuilibrul european, ce ar putea resulta din ele.
   Bine-voiţt a comunica această depeşă Ex. S. Ministrului afacerilor străine al guvernului pe lângă care sunteţi acreditat şi a’l lăsa o copie dupâ dânsa.
   Relativ la ştirile despre conţinutul răspunsului cabinetului rusesc la circularea Lordului Derby, .Frem-denblatt* comunica faptul cA pânft acum acest act diplomatic nu a fost comunicat nici unuia din cabinetele europene. Prin urmare toate ştirile privitoare la cuprinsul lui, trebuesc sA fie primite cu cuvenita reservA.
    Am comunicat In zilele trecute ştirea, că Cabinetul din Viena a făcut Porţii obiecţiunl relativ la aşezarea torpilelor. Ziarele din Viena ne asigură, câ şi alte cabinete europene afl făcut Porţii obiecţiunl in acest sens. Precum ştim, iniţiativa a fost luată de către d-nul Cogâl-niceanu.
   In sfiptAmâna trecută, autorităţile aiwtriace din Dalmaţia afl reţinut un vas încărcat cu arme şi mumţiunl destinate pentru Munte-negru şi pentru insurgenţii din Boe-raia şi Herzegovina.
   Colonelul rusesc A. Moller, In o scrisoare adresată către ziarul . Frem -denblatt* rectifică datele biografice, pe care le comunicasem In numărul de erl după ziarul ,Temps.“ După această rectificare, generalul Loris-Melikoff este armean din Georgia şi nu şi-a fă^ut studiele In institutul LazarefT din Mosc va ci In institutul de gardă-nobilă.
   Ziarele din Pesta şi Viena publică resultatele lucrărilor deputa-ţiunei regnicolare a Ungariei, Însărcinate cu pregătirea proiectelor de lege privitoare la relnoirea pactului dualistic. Până acum, nici unul dintre ziare nu discută. însuşi actul publicat, e Insă atât de conciliant. In cât nu e de crezut câ va da oca-siune pentru discuţiunl mal lungi. In zilele acestea, deputaţiunea regni-colarâ din Viena se va întruni spre a se pronunţa asupra lui.
    In curând vor avea loc la Roma alegerile camunale. Astă dată şi partidul clerical va lua parte la alegeri şi se asigură câ încă de pe acum dispune de vr’o 5000 voturi. In tot caşul, acestea vor fi cele mal agitate diu toate alegerile, ce afl avut loc de când Roma a devenit capitala Italiei.
    După Gnzette des Triliuneaux* preşedintele Comitetului municipal din Paris ar fi grăit la adunarea din Saint-Dcnis, următoarele cuvinte : .Slăbănogul mareşal In curând va fi chiâmat înaintea poporului spre a'şl ispăşi păcatele. Suntem guvernaţi de bătăuşi, de popi şi de oameni al militarismului. Poate mareşalul ar voi sâ’şl scoaţă sabia onestă contra Democraţiei, mareşalul atins de uiuiarea creerilor ar voi, dar toaca e deşartă. El. laşul, şi-a lăsat sabia Iu Sedan; el nu a capitulat, dar a căzut dupe cal, spre a face ca lumea

ANUL II. — 187-
                                                                                                            -A.7srtT3srcxTTH.x
8* primtac in itriinlute: L» D-nil Haaten-ttiin A Vogltr In Vifnna, Wilfiaohguae io A. OppdA ll Vifnna, 8tub«b»at»i i ■, BuâoiJ Motte li Vifnni, SoilrraUtU 2; Vtnceru HnUdut in Vienn», Tniifiltatruia 17 j mupp Lob 1b ViflBBi, EachsBbanhguae li; L. Lang A.Comp. 1b Pt|ta |i HapwLatKtfBMur A
0(mp. In Paris.
     Scrisori nefranoate nu •« primeio. Articolele Mpablieate •• for arde.
   Ui iMfr Ie District* IS hani.
să creadă, că a fost rănit, llochefort a promis medicului, care a dovedit cft era rănit, o remuneraţiune de 10,000 franci. Ministerul, cu machi* naţiunile sale, earâ-şl va aduce pru-sienil pe capul nostru.
   Nu ne vom lăsa Insă a fi conduşi la luptă de generali incapabili. Patriotismul nu merge pftnâ a ne face să ne sacrificăm pentru asemenea oa meni. Din contra, înainte de toate ar trebui să esecutâm pe Mac-Ma-hon şi pe guvernul şefi, apoi ne vom înţelege cu inamicii. — Toate mijloacele sunt bune. înainte de toate, ne vom lupta cu arma, apoi ne mal rftmâne mijlocul legal, despre care n’am nevoiâ de a vfi mal vorbi ca la Sala Atheneulul !*
   .Gazeta de Colonia* comunică din Paris ştirea, câ mişcările tumultoase, care ati avut loc de curând In Madrid, afl fost plănuite de către Zo-rilla. — Se asigură că el a distribuit 250,000 franci Intre soldaţii din garnisona Madridului.
   In urmă insă, tocmai aceia, pe care voia Bâ-I cumpere, afl denunţat guvernului tot complotul.
                    ATUL
                                                                                                             Ş«dinţa de Marţi 51 MaiQ, 1877*
   Şedinţa este deRchina la orele 2 p. m. sub preşedenţia d-lnî D. Brîtiann.
   D. v. preşedinte face cunoscut c3 la ordinea zilei este proiectai de lege pentru emisiunea de norişori de stat.
   D. raportor V. Boarescn citesce menţionatul proiect de lege, iaportul fiind deja citit iu ş-îdinţa precedintS.
   După citirea acestui proiect, Senatul decide ca se citească şi cele alte opiniunî separate emise de dd. Sturdza şi CărnS-răşescu.
   Sistemul d-luî Storza constă într’un împrumut pe care Tar face statul la creditul funciar, pentru care să i se hipo-tecese moşii în valoare de (30 milioane, ear societatea funciară să’î libereze scrisori în valoarea de 37 milioane.
   D. Sturza dă citire opinianilor sale împreună cn proiectul de lege elaborat de d-sa.
   D. Cămărăşescu citesce nu al treilea proiect de lege elaborat de d-sa, care diferă prea pnţin de al guvernului
   D, v. preşedinte declară deschisă diaou-ţiunea generală.
   D. Drosso. Motivele espuse de d-nu Sturdza îu proiectul presentat de d-sa sunt atât de eloqueute in cât nici nu încerc a le maî releva. Cât pentru proiectul guvernului şi acela al comitetului delegaţilor, ele sunt condamnate de sciinţă şi istoria ne spune efectele desastroase ee a avut îu fie care ţară. Sunt dar cu de-Băverşire în contra chârtiî-monede. D-sa propune alte mijloace pentru a realiaa suma de 30 milioane. Maî ântiia sporirea importului băuturilor spirtoase. După aceasta amânarea plăţilor bouurilor de tesaur cari figurează in deficitul budgetului cu cifra de 18 milioaue. D-sa este îucredinţ»t că detectorii de bou urî de tesaur. vor consimţi la această amânare. S‘»r mal putea compta şi pe soma de 1 milioane, datorită nofi de Rusia pentru venitul proprietăţilor statului din Basarabia. Iu fine dacă nu s’ar pntea oomplecta sania, să se pună uă contribnţiuue estraordinară obligatoare pentru toţi locuitorii şi fie-oare va fi bucuros a o da in loc de a fi espus la fatalul sistem al obârtiel-ntonedă.
   D. prim-ministrn. D-iCă guvernul ar li fost signr că putea scăpa situaţiunea cn un împrumut, fiţi siguri că nu am fi alergat la mijloacele ce vg propunem. Proiectai d-luî Sturdza eete un projeet de îm-pramut la creditul funoiar. Această idee
am avnt’o şi efl, insă am pSrSsit’o câct este cn total neprHctioă şi na ne poate aduce monedă. D-nu Drosso ne-a spus, că sunt 10 milioane datorie către particulari în bonuri de tesaur. Această cifră nu este esactă; particularii nu posedă bonnri de tesaur de cât pentru 7 milioane. Cele alte 9 milioane snnt date concesionarilor de drum de fer. Aă venit şi rai-aă cerut banT, şi neavfind s le da un nă spus că se mulţumesc cu bonuri de tesaur, pentru ca cel puţin să bneifice de uă dobândă şi eă nu m’am crezut în drept ca să’I retuş. Aşea dar, chiar dacă particularii ar consimţi la amânarea bonurilor, nu e probabil că şi Btrăinil vor consimţi. Ne a spus apoi d. Drosso, că avem să primim 1 milioane de la Rusia pentru datorii. V6 declar că nu avem a mei primi de cât 200,000 ruble. Cât pentru rămăşiţele ce sunt de încasat, vă rog să credeţi că nn putem de loc compta pe ele. Nu tocmai în anul acesta e timpul de a face urmăriri, şi sunt arendaşi cari nu ş'aO plătit aren-zile pe trei ani. Despre reduceri, noi seim că se mal pot face, însă aceasta cere mult timp pentru a le face, şi apoi nu putem compta pe vre uă sumă considerabilă,
    D. Carp. Avem înaintea noastră trei proiecte. Voi trece peste proiectul d-lnl Cămărăşescn de oare ce no este însoţit de nici nă espnnere de motive. Voi lua în cercetare dar numai proiectul presentatde d. Boerescn care e apropiat de al guvernului şi pe acela at d-lul Sturdza. Proiectul primitiv al guvernului şi acela al d-luî Boerescu, afl un inconvenient foarte mare, acela că ele nn însemnează de cât uă declarare de faliment. Trtbue în<»ă să ne întrebăm dacă gnvernnl a întrebuinţat toate mijloacele pentru a scăpa de acest faliment. Eă cred că na a încercat toate mijloacele.
    Chârtia-monedă uu este de cât o spo-liaţiune a creditorilor statuia?.
    Ea va agrava cu totul posiţiuuea tesa-nruluT, fiind-că va da nascere la discredit, şi acest discredit va produce depreciarea succesivă şi totală a (hârtiel-monede. Ia Franci», când stai! emis asignatele, aveai! o valoare de 42 franci pentrn un napoleon; peste un an napoleonul nu se putea cumpăra de cât cu 17 mii franci. Acesta este nu adevăr istoric şi cunoscut de totî. Ţările care aii emis chârtia-monedă aG putut face aceasta, căci aveai! industria des-voltată, şi prin urmare producţiunea era d i ja o avuţie naţională pe care putea compta orî-ce creditor al st» tul ol.
    La noi, industria nn esiste, prin urmare nici producţiune, şi ori cât a’ar desvolta activitatea locuitorilor, unse poate admite că in doi, trei ani, se va ridica la acel grad în cât să putem compta pe o avuţie naţională.
    Oratoml intră apoi în analisa proiectelor propuse de guvern şi de d. Bneres u şi constată că nu este nici o diferenţă între ele.
    Să ne ponem acum întrebarea, daca putem să ne ferim de r?Ci printr’nn împrumut oare-care. Efl cred că nu se poate face acest împrumut şi probă este chiar cuvintele d-lnl n inistru. D-sa ne-a spus că emite bonuri de tesaur şi cu toate astea nu găsesce împrumutători. Apoi dacă pentru Bcele bonuri, cari prodne dobândă de 12 la suta, şi nu sunt acreditate, cum se va pntaa face un împrumut noQ, şi cu ce condiţiunî oneroase s’ar putea contracta? Ceea ce mă neliniştesce mal mult iu proiectul cbârtieî moDedă este pagubele indirecte care aă să cauefze particularilor. Efi aşi avea un proiect de presentat, însă fiind-că nu este timp, nici nu '1 mai des-volt. Acest proiect ar avea de scop cererea unei bance de scompt.
     In liysă dară de alte mijloace, nu avem nimic de făcut de cât a ne uni cu proiectul d-lnl Sturdza care ne preeintă mal multe garanţii. Mă declar dară cu totul în contra proiectului guvernului şi m? unesc în tot cn acel al d-lnl Sturdza.
     D. C&uiSrăşescu. D. Carp m’a acnsat că nu am însoţit proiectul meii de o espu-nere de motive. D-sa ar fi avut dreptate dacă aşî fi fost raportor, de cmre-ce insă nu snnt de cât delegatul unei secţiuni, nn m’am crezut obligat să fac acel raport. Deosebit de aceasta nicî nn aveam Bă mS preocup de el, de oare ce proiectul presentat de mine nu conţine de cât nisce amendamente la proiectai guvernului. — D-sa intră apoi în cercetarea acestor amendamente comparându-le cn proiectul de lege.
     D. Orăscn. Scopul principal al modificărilor a fost ncela prevăzut în articolul £oft], prin cere se zice că gnvernnl nu poate
face plăţî in scrisori de stat, către creditori! fâî cu care a avut angajamente autarioare.
    D-sa cere într'adevăr un ce Ugal, căci nn este drept ca oamenii cari ufl d«t statului bani, să primească în locul lor ehârtie.
    Dară d-sa nu apără şi pe cri alţi particulari cari aQ să primească bani de la Stat s. e. cum sunt funcţionarii. Aceştia vor trebui să sufere. Chftrtin monedă oste o nenorocire pentru această ţară, şi mal cn seamă este nedreaptă căci apasă nnmaî pe nniî şi pe alţii ii apără.
    D-sa propuue un alt project de a rea-lisa suma de 30 milioane, adică printr’un împrumut forţat. Se scîe că snnt 800,000 familii în ţară; să scot 500,000 din acestea, şi restul cu o repartiţinne justă poate parveni a împlini suma neceaară. Cea mai mare parte ca la 150,000 familii ar da câte 20 leî, şi progresând mereti, cn ctlt clasele sunt mal avute, ajungem ca fnmi-]iele cele mal bogate ar da câte -1,000 lei. Eă nu pot face parte din clasa l-a, căci nu am nicî o stare; cu toate astea aşî fi gata ca să dai! 4000 leî nnmaî să sciQ că scap ţara de chârtin monedă (aplause).
    D. prim-ministru. Onor d. Carp a comp-tat pe ueexperienţa financiară a ţăreî şi a crezut că o să ne ameţească. Aceasta ’nil aduce aminte de răposatul Barba Catareiu. Se propusese în Camera de pe atunci un project de lege pentru o taxă de 5 la sută. D-nu Cartagiu propune un amendament în acest sens ca «minima* taxei să fie de o la sută. Acest amendament m’a surprins, şi dnpă ce l'am combătut, d. Catnrgiu a venit la mine şi mi-a zis: „’ml pare răfl că nn’ţî cunoscl ţura; eă sciG că acest mic amendament nu însemnează nimic, dară Pani făcnt nnmaî ca să crează alegătorii noştri că Incrăm şi noî ceva., Tocmai aşa a făcnt şi d. Carp. D-sa a început să ue vorbească mal întâii! de asignate, şi crezând că noi nu seim ce va ea zică astea, ne-a spus că la începutnl emisiune! uu napoleon preţuia 42 franci în asignate şi peste nn an a ajuns la 17,000 franci. Mal întâii! eete adevgrat că afl a-juDs la acest cnrs nn peste nn an ci mult timp în urmă. Apoi această depreciere nn a provenit diu cansa mare! emisiuni, ci din cansa ca erai! în Anglia 16 fabrice cari aG confecţionat asignate talse in valoare de 18 miliarde.
    Era dară natnral ca în urma nneî «semen ea emisiuni, vataa Tea să descrească.Şi aceasta se întâmplă în tot-de-ona când se găsesce abundenţă de o materie oare-care. Aşa s’a întâmplat şi cu acrul; când a început să se esploateze minele din Australia, valoarea aurnluî a descrescut într’on mod considerabil. Asemenea dacă noi am avea trebuinţă de un milion în aur, şi am aduce în ţară nu miliard, fiţi siguri că valoarea napo’eonulul ar descresce la jumătate. Desrrrscerea asignatelor n provenit apoi şi din altă causă. Statul aemiH 45 miliarde. D^ şi erai! garantate prin propriatăţPe statului, era imposibil însă c* Statul să po*tde pTopriftăţi în valoare de 45 miliarde. Apoî este de comparat această starede lucruri cu starea noastră în care numai ppntru 80 milioane, ipotecăm proprietăţi de 60 milioane?
    Ce însemnează acum projpctul d-lnl Stnr-za? Statul să’şî ipotecese proprietăţile la creditul fondări
    Aceasta nn ar însemna nimic alt de cât a se da gir Statului. Credeţi însă fl-voastră că Românii pot pnne mai multă valoare pe girul Socb*iăţeî fondare decât pe Stat care este ins şî ţara? Dacă s’flr fi propus ca sa facem împrumutul la străini, tot ar niaî fi fost admisibil girai vre nneî bănci, pentru că streinul nu poate cunoasce până la ce cifră se ponte ridica creditul statului, şi ast-fel ar merge necunoscut, pe câtă vreme având girul nneî bănci, el scie lesne să aprecieze cât este creditul hăncel.
    Cât pentru propunerea d-luî Orăscu, ea este foarte landnbilă şi ’î face onoare patriotismului f8G. Din nefericire nu putem fi încredinţaţi că toţi contribuabilii vor fi tot atât de patrioţi. Se poate ca câţi-va să dea şi poate tocmai aceea cari aG mal puţid, dar acel cari ar putea să dea mal mnlt, pe aceea nu ’I cunosc nicî eG nicî d. O râse a- Şi un tocmai acel cari *şr a-scnnd banii, vor veni să ni ’î dea nouă ; căci nu tăgădnesc, d-lor, că în ţara noastră Bunt mici capitaluri, însă acestea nn se văd, staî! ascunse.
    Mi se propune nn împrumut forţat? Dar ac-esti emisiune de bilete de stat nneste oare tocmai nn îniprumnt forţat? Şi e cn atât mai preferabil, pentrn că intrnnesce tocmai condiţiunile de echitate cerute de d. Orăsco, adicS atinge pe toţi locuitorii, căci toţi vor posede asemenea bilete.
   Cât pentru objecţinnna d-lnl Carp, că ţara noRBtră nu are industrie, şi de are&a nu poate nvea asigurată valoarea biletelor, T voi răspunde că duca nu avem industrie, avem agricultură, şi aceasta este mal mult, pentrn că d. Carp, poate Hă Re îmbrace şi cu haine mal proaste, s. e. de acelea cari se ftbrică pe la monastirile noastre, nu poate însă să sufere asta nemâncat.
   Terminând d. ministru promite că seva ocupa şi de banca de scompt şi circnla-ţinue, insă «cum nn este timp.
   D. Carp, zice cu nu se va apuca ca să nareze anecdote, ca d. ministru, pentru că se respectă mnî mult. Protestează însă în contra iusinnărel că d-lnl a considerat că ţara este novice în materia financiară. D-sa releva mal multa puncte din nrgnment&ţin-uea d-luT ministru şi termin asigurând că pentru a acoperi datoria întreagă a ţârei, guvernul va fi constrâns a emite bilete în valoare de 140 milioane, ast-fel că tot numerarul va eşi din ţară şi nu vom remâuea de cât cu faimoasele chârtiî fabricate de d. Brătianu.
   Orele fiind înaintate, d. v. Preşedinta ridică şrdinţa la 6 ore p. m. smănându-se discuţiunea pe nane, psntru cănd snnt înscrişi dd. V. Boerescu, Sturdza, şi Principele D. Ghica.
                                                                                                              din intru
   Adresa d-luî preşedinte al clubului tinerime» către d. prim-ministru.
      D-Ie prim-ministru.
   Am onoare d’n vă face cunoscut că pentru trebuinţele armatei noastre, care de acum înainte are a lupta pentru marea cansa a iudependinţei absolută a P»trieî, clubul ţinerimel are d’o cam-dată gata suma de şease mii cinci sute leî cel puţin, osebit eincî Rute leî pe fie-enre lonă până la sfirşitul râ.-boiulul.
   Sentimentele ce însufleţesc fe toţi membri clubului, în gravele împrejurări în cari se află azi ţara, convincţinnen unanim împărtăşită, că causa pentru care România a intrat acnm în luptă, e cea rcaî nobilă cea mal sântă pentru o naţiune vârsnicn, geloasă de demnitatea şi hotărîtă d’u trăi în sfârştit d’o viaţă proprie în toată puterea cuvântului, ’m| rin 13 credinţa că, ora adevăratelor sacrificii înlâmplândn-se a suna, adunarea generală a clubului se va grăbi a depnne ca ofrnrdă pe sitarul Patriei o mare psrte din chiar capitalul s5Q pe care comitetul, după statute, nu’) poate atinge.
   Din suinele de mal sus, provenite din resursele anuale şi din o snbscripţinne voluntară, care vr sta deschisa pe tot tim-pnl rg-boinlnî, comitetul a dispus că cel puţin 4.000 M sa se den guvernului pentrn trebuinţele materiale ale armata!. A-cenetă snmă, d*le ministru, se va nun £ra de d. secretar-casier şi membru al comitetului, P*nă PencovicT, persoanei ce veţî bine-voî a însărcina s’o primească.
   Restul e destinat sori-tăţeî Cruce! RnşîT.
   Primiţi v£ rog, domnule prim-mini«tm, încredinţarea prea osebita! mele considera ţinui.
   Preşedintele clubului tinerime!.
                                                                                                                                                                                                                                 C. E. Schlna.
                                                                                                                                                                                                                                                           IajI, 29 Maia 1877.
    O-orabikl rtrlacjă a Jurnalului . Timpul1.
    Fiind-că micul discurs ce subscrisul am pronunţat la primirea Iraigratnlnf Alexandru la gara de la Iaşi, jn 24 M 4B curent, cn ocszinnea trecere! M jestăţel Sale la Ploescl-Bncnrescl, l’am văzut reprodus de nnele jurnale şi chier de jurnalul .Timpul« cn oare-care lipsă şi greşeli, cred cS nn este bine să rămâe ast-fel.
    De aceia, avem onoare a ruga pe onor. Il-dacţie 9ă b’ne-voiască a’l reproduce din noO, când va crede de cnviinţă in întregul săfl complect, ii şea precum se alătură pe lângă aceasta.
    Priimiţî, vg rogSm, cn această ocnsione încredinţarea stimei ce vă poriăm.
                                                                                                                                                                                                                                                        iosif fthtr. AJoIdovel.
          Majestatet
    Cu giniţiri ent de cel mal profund respect salutăm venirea Majcstăţel Voastre! in Patria Noastră. De la Marele Petrn, gloriosul vostrn atrăbnn, după 160 de ani, Msjestatea Voastră suuteţl Cel dmţiifl Monarh ortodox care onorexxă cn visitajm, această veche Capitelă a Moldov.I, aRta y.î a dona Capitală a Bonânieî:        Fiţi bine-
venit intre noi. Biserica, Clerul », tot po-
poral Român salută in Voi cn respect p, I Puternicul Monarh Ortodox al Roşiei. I demnul d scendinto al Mirelui Petru. Da-mnezefl eă vă bine-cnvintezo armia Voi. strîi Creştinească şi să indrepteze păţii M.jestăţeî voastre îutrn toate spre bine întru nmiţi ani fericiţi.
                                                                                                       SCIlîI OFICIALE
   Lege pentru instituirea decoraţiu-nel .STEAUA KOMÂNIEL.”
                                                                                                           TITL0L I.
   Orgauienreu şi compnnerea ordinel.
   Art. I. Ordinea ‘Steaua României, este instituită pentrn a recompensa serviciile militare şi civile făcnte Statalul romi».
   Art. 2. înălţimea Sa Domnitorul este Capul Snveran şi Murele Maegtrn al or-dinel.
   Art Ordinea ‘Steaua României, coprinde :
   Cavaleri, oficerî, comandanţi, mari oBcerl şi mail erneî.
   Art. I. Membrii ordinel 9unt numiţi pe viaţă ; nnmărnl lor oete fixat la 1000 astfel împărţiţi:
o jni,dicţiune oare-care, când natura, delictul şi gravitatea pedepsei pronunţate contra lor cer aplicarea acestei măsnrl.
                                                                                                                      Disposiţinnî generale.
   Art. 19. Se Ta publica in toţi anii, prin îngrijirea şi Bnb direcţiunea miniştrilor respectivi, nn anuar al ordinel.
   Art. 20. Toate cestinnile atingâtoare de punerea in aplîcaţinne a acestei legi vor face obiectul nnnl regulament de admini-struţinne publică.
Cavaleri.....      . . 500 
Oficerî .....      . . 300 
Comandanţi. . . .  . . 120 
Mari oficerî . . . . . 60  
Mari erneî. . . .  . . 26  
   Art. 5. Străinii vor fi admişi a purta decoraţinnea dar nn fac jnrăn estnl, nicî sunt coprinşi în cadrele determinate la
   Sunt numiţi membri al consilielor de revisie şi reerntorî ai judeţelor, pentrn recrutarea contingentului 1877, oficiăriî ale căror nume urmează:
   La judeţnl Mehedinţi, major Măleann Alexandro, din miliţii Gorjia
   La jndeţnl Gorjitt, major Lupeecu Ioan, din miliţii Mehedinţi.
   La jndeţnl Do'jiB, major Candiano Ser-:he, divisia 1. iiadjntantnl com. miliţii).
   La jndeţnl Romanaţi, major Gheorghin Jimitrie, din miliţii Vâlcea.
   La judeţul Vâlcea, căpitan Brătişanu iarbn. diu miliţii Romanaţi.
   La judeţul Olt, locotenent BrătăşannMi-olae, din miliţii DoIjiB.
   La jndeţnl Argeş, căpitan Obedeanu Va-iile, din miliţii DoljiB.
   La jndeţnl Muscel, căpitan Duca Nico-ae, din miliţii Prahova.
   La jndeţnl Dâmboviţa, căpitan Neeulcea Necnlae, din miliţii Mnscel.
   La jndeţul Prahova, căpitan Hotnori-eanu Constantin, din miliţii Bucurescl.
   La judeţnl Ilfov, major Micnleaon Ilie
art. 4.
   Art. 6. Forma deeoraţiuneî şi chipul de a purta se vor determina prin un regulament special.
                                                                                                                          TITLUL II.
                                                                                                              Admiterea şi înaintarea în ordine.
   Art. 7. Nimeni nn poate fi admis înot dine, de cât in intâol grad de cavaler.
   Art. 8. Spre a fi npmit la nn grad sc perior, este indispens.fcil să fi trei-nt prin1 gradul inferior.       \
   Art. 9. La crearea ordimT, Ină’ţimen Sa Domnitorul va pnt-a uimi îndată, fără a se supune prescnpţintilor srt. 7 şi 8, nn număr de membri ui ordi iei represin-tând a 4 a parte a fie-ftreia categorii.
   Art. 10- Rănile gravi şi faptele meritorii, in toate ramurile eti.itâţe! umane, pot dispensa de condiţim ie cernte prin art. 7 pentrn admiterea afi înaintarea în ordine.
   Art. 11. Propunerile voi trebui să e-splice cu anernntnl fapta pentru care se cere d-coraţinnes. Fje vor fi transmise pe cale erarchică ministrnlnî Competinte care le va presanta Capului Stalului.
   Art. 12. Nimeni nn va pntea pnrta de-coraţinneu prudului Ja care a fost nnmit saQ înaintat, de cât după îndeplinirea tuturor formelor prescrise de regulament, afară numai dacă Domnitorul, l-ar fi dat singur decoraţiuuen.
                                                                                                                         TITLUL III.
                                                                                                                Pensiuni, brevete, prerogative.
    Art. 13. Militarii cavaleri ni ordineî vor primi o pensiune precum urmează:
    Snb-oficerii............ 240     lei pe uu.
    Caporalii..................180  »  »
    Soldaţii................1 14    »  ,
    Art. 14 Brevetele iuvestitecu semnătura Domnitorului şi contra-seinnate de miniştri respectivi, se vor elibera tntor membrilor ordineî nnmiţi snQ înaintaţi.
    Art. 15. Pentrn toţi cavalerii şi oficeriî ordine! purtând decoraţinnea în mod apa-rinte, soldaţii snb arme vor Ina la umăr. Pentru cele-l’elte grade snperioare, se va preaenta arma.
4in miliţii.
   Pentrn capitala Bncnrescl, căpitan Pre-,orian Constantin, din regimentul 6 dorobanţi.
   La judeţul Teleorman, locotenent Tres-;iann Constantin, din Miliţii călări
   La jndeţnl Vlaşca major Mann Ioan, din miliţii Vleşca.
   La jndeţnl Buzăd, căpitan Lazăr Nicu-leecn, din miliţii Râmnicn-Sărat.
La judeţnl Ialomiţa, căpitan Păltineann Ioan, din miliţii BuzăB.
   La judeţul Brăila, snb-locotenent Epitis Ştefan, din miliţii Brăila.
   La judeţnl Râmnicu-Sărat, locotenent Măicăneecn. Scarlat, din miliţii Râmnic.
   La jndeţnl Pntna, căpitan Şerbăuescu Th-odor, din miliţii Bncnrescl.
   La jndeţnl TecnciB, snb-locotenent Gâţă Dimitrie, din miliţieni divisia I.
   La jndeţul CoviirlnT, colonel Dimitrescu Nicolae, comandantul miliţiilor din divisia
III. teritoriali.
   Li judeţul Lmail, căpitan Sădită Ioan din mii.ţil Brăila.
   La jndeţnl Bnlgrad, căpitan Oiosan Gheoruhe, din miliţii DorohoiQ.
   Li jndeţnl Cehnl, locotenent Zărvătescn Filip, din miliţii Brăila.
   Li jndeţul Tutnva, căpitan Botez Mi-h»il, din Miliţii Brăila.
   La jndeţnl FălciB, major Boian Gbeor-ghe, din miliţii Botoşani.
   La indeţnl laţi, major Gârleann Ema-nuil.
   Pentru oraşul Ieşi, colonel Mavrichi Nicolae, comandantnl miliţiilor din divisia IV teritorială.
   La jndeţnl Vaslnî, căpitan Mann Ioan, din administraţia centrală a resbelnlm.
   La jndeţnl BicăB, căpitan Alba Qheor-ghe, din miliţii Neamţn.
   La judeţnl Roman, căpitan Vicol Nico-lne, din al 5-lea de infanterie.
   La judeţnl Neamţn, căpitan Pândele Ioan, din miliţii BacăB.
   La judeţnl Suceava, msjor DimitriB Constantin, din miliţii Roman-
   La judeţnl Dorohoiăi căpitan Ghica Ioan, din miliţii Iaşi.
   La jndeţnl Botoşani, loootenent CălimJ-ncecn Alexandro, din miliţii Iaşi.
                                                                                                                      TITLUL IV.
                                                                                                              Disciplina membrilor ordineî.
   Art. 16. Calitatea de msmbrn al 0rd;-nei se perde pentrn aceleaşi cause care fac a se perde calitatea de cttăţian român.
   Art. 17. Drepturile şi prerogativele de membru al ordineî se suspendă şi pentrn acelenşi cnuse care fnc a se suspenda şi dreptnrile de oetăţian român.
   Art, 18. Capul Statalul, după raportul ministrnlol respectiv, poate sns|>enda in tot saB in parte eeerciţiul drepturilor şi prerogativelor precum şi pensiunea ce le este acordată şi chiar a eeclode din rândurile ordinel pe membrii condamnaţi de
    Cn decretul No. 1198 s'aB regalat următoarele:
    Art. I. .Inrnalnl csnsilinlnî de miniştri
eete aprobet.
    Art. II. Cele trei comisinni înfiinţate, prin legea din 30 Aprilifi 1877,şi menite a snpraveghia aplicarea legel de rechiei-ţinnl pentrn trebuinţele armatei române, vor lucra sub înalta conducere a ministrului de Interne şi vor fonoţiona in oraşele Bucurescl, Iaşi şi Craiova. Localul în care vor ţineşedinţeeste, pentru BucureacI, oficiul central de etatistică, eară pentrn Ieşi şi Crajova, comitetele permanente ale consilielor judeţene.
    ArL III. Circnmecripţinnea Bncnreecl va
TIMPUL
   Astă noapte a fost un inceniliO pe Calea Văcăresc! ilin Ch pita la. O feraee a murit, victima flăcărilor. Soţul el, voind s'o ăcape, a fost pârlit şi transportat In spital.
  coprinde I t jndeţe, a nome: Arpe», BrS-I doft bărrl cu Turci afl debarcat pe j)e. BiizSd, CovnrlniO. DAniboriţ», lalonoţa, j malul nostru In dreptul Beohetnlnl. IlfoT, Moacei, Olt, Prahova, Patna, Răm-‘nQ aprins nisce case de pescari dAnd niou-SArat, Teleorman, »i Vlajoa.         ' ş, râte-Vâ focuri.
   Circumscripţinnea Ia?I va coprinde 14 jn- j TrAmiţPndu-se Indaia In urmări-deţe, annme: B>c«a. Bolprad, BotoţaDÎ, rea lor un platon cu 2 oficerl, cari Cahnl,Dorohoiil,laţi,l*mail, Ncamţu aQ străbătut acolo prin noroiii şi Roman, Snceava, Tecucifl, Tntova ţi Va- ap& pftna lagenuclll, turcii s'atl lm-alnil.                                     barcat In grnbâ. afl părăsit malul
    Clrcnnurrlpţinnea O^jova va coprinde mai dând câte-va focuri, aA tre-5 judeţe, anume: Doljitt, GorjiO, Mehedinţi, cut la Hahova.
  Romanaţi, ţi Vâlcea.
    Art. IV. Regulamentul despre modul de lucrare, care se va alcStni îndată cl» câtre comiainnea din Bncnreeel, ae va aplica,pe cât se poate, ţi de cele-lalte doS comininnl.
    Art. V. Membrii camisinnilor aii drept la o diorni pentrn fie-care zi de preaenţS, care se va canatata prin annme registru numerotat, sigilat ţi parafat de ministru! de interne. Această diurnă va fi de lei treizeci pentrn membrii oomisiunel din Bn-curesci, de lei dott-zeol pentrn membrildin comisinnila laţi ţi Oajova.
    Diurna membrilor se va răspunde pe fie-care lnnă în urma nnnl proces-verbal al comisiunei, doveditor de zilele de lncrn a fie-cărnl membra dapă registrul de pre-aenţa. Acest procea-verbal, încuviinţat de miniatrn, ae înaintează în original aervi-cinlul comptubilităţel din minicterul de interne.
     Art. VI. Fie-care comiainne va avea câte nn secretar cn dinrnă de lei 350 pe lnnă ţi câte no ajntor-copiat cn dinrnă de lei 150 pe lnnă —Aceste numiri ae vor snpnne la întărirea Noastră domneaioîi.
     Art. VII. Fie-care comiainne va avea pe lnnă lei 30 peutrn materialul necesari» cancelariei; eară registratnrele ministerului de interne ţi ale prefec tarelor de judeţe respective vor primi, împacheta ţi espe-dia toate lucrările comiainnilor.
                                                      SOIRILE ZILEI.
    Azi M. S. Imperatorul Alexandru este aşteptat in capitalA.
                                                                                                    PENTRU RĂNIŢI
Pr'imindu-se şapte sute dramuri scamA de hi d-na Mari» Edgar Glier-man şi d-ra Agata Jean. cum şi o oca scamA de la d-na Elisa Sui hor. trecAndii se darurile In Lista No. 33. s'aO Înaintat la CRUCEA ROŞIE. R-dacţia inulţumesce pentru generoas; oferire.
Iacă scrisoarea d-nel Gherman şi d-rel Agatha Jean:
      Domnule redactore.
Snh-semnatii, consoartă a caporaluluifa-rier din batalionul de miliţii Bncnresd, Edgar Em. Gherman împreună cn snb semnata aoră-mea, domniţoara Agatha Jean avem onoire a v8 trimite 700 (şapte | ante dramnrl scamă, care ve rugăm să binevoiţi a o înainta €Societăţd Crneei Roşie, presidată de reapectabilnl Principe Dimi-trie Ghica.
   Primiţi, vă rngăn., încrederea distinselor noastre consideraţii de stima ce vă conservăm.
                Maria Edgat Gherman.
                Agatha Jean.
   Tot azi, dupA cum ne anunţă o telegramă a Ageuţiei Ha vas. Prin cipele Milan al Serbiei trebue sA fi plecat din Belgrad pentru a veni la Ploescl.
    Apele Dunării şi ale rlurilor ce dă lntr’lnsa şi mal cu seamă n Prutului şi Şiretului aQ inceput a scă dea. Aceasta bucura foarte mult pe armata rusă, răci dispare In mare parte una din piedicele ce se opunea trecerii Dunării.
                                                                                                                                                                                                                                ( Ca nerut de Gata fi).
SOCIETATEA DOAMNELOR ISRAELUE
                                                                              DIN
                                                                         BlTCDRESCI
    Un abus. Atragem atenţia autorităţilor din Ploiesil asupra abusuri-lor ce 9e comit In acel oraş şi le Invităm a lua măsuri energice pentru îndreptarea lor. Intre alte abu-suri. este şi acela pe care T comit birjarii. Mal toţi şi-an scos tăbliţele cu tariful de la trăsuri şi cer preţurile cele mal esorbitante. Pentru O cursă de la gară In oraş, cer e&te doă-zecl franci. Străinii, cari nu pot da asemenea preţuri, 9unt nevoiţi a se pune elite patru şi cinci ln căruţe de ţară.
    Unei persoane cunoscute, pentru o plimbare de vr o patru ore, ’i s'a luat 45 franci I
    Aceste abusurl, cari se fac 9ub nasul autorităţilor locale, dafl o tristă idee străinilor despre starea morala a poporului nostru şi mal cu seamă despre acei cari sunt însărcinaţi cn îngrijirea intereaelor lui.
                                                                                                                               (Urmare).
    D-na Caterina Abr. Visner, 3 feţe de perină. 12 pearhir», 6 rom prese, 6 triuDRule,
5  bnndHge, 1 perină ca puf.
    D-a» A meii h Muurice Hornstein, 200 dr. scftmfi finS, 12 triuriRnle, 3 rSnifişî, 3 com-prefte, 6 bonete 1, cearceaf.
    D-na E<i»ilie G E ins, 10 p*-8rhire, 9 comprese, 6 bHndhse, 6 bonete, 3 comprese făurite, 150 dr. scamă, 1 efimaşe, 6 tri-antţnle ;
    D-na Fred^rica H HornsUin, 6 cămăşi,
6  triangule, 3 comprese, 3 comprese găurite, 6 bandagie, 1 perÎDfi, l faţă de perină, 100 dr. scamă;
    D-nele Henrîeta Lempart şi Amelie Ke-picb, 500 grame scamS groasă, 500 gr. scamă fină, 12 bandHgie, 1 cearşafe, 3 pes-cbire, 12 comprese, 12 triangule;
    D-na Lontart Hechter, 12 perechi ciorapi, 3 plfipăml de vară, G pesehire;
    D-na Kronberg, 100 dr. scamă, 6 per. ciorap», 4 triangnle, 4 compr. ;
    D-na Jg. Funck, 6 cămăşi, 6 perechi ismene, G perechi ciorap!, 12triangale, 21 bandagie, 150 dr. scamă, 200 comprese găurite ;
    D-na Flora L*bovîcî, 2 cămăşi, 3 per. ismene, 1 halat, 2 bandagie, 1 cearşaf.
    D-na lUschel Goldblatt, 1 bac. americă, 78 dr. acamă ;
    D-na Iacobsohn, nnmerar 10 frs.
    D-na Elisa Stern, G pearhire, 6 compr. 5 bandage, 4 bonete, 200 dr. scamă;
    D-na Roşa Brener, 200 dr. scamă, G bonete, 8 bandage, 1 bnc. organtin, 8 com. găurite;
   Ex. Sa d-nu general Ignatieflf, In nrtna unei invitaţiunl a M. M. L. L. Domnitorului şi Doamnei a venit astAzI din Ploescl şi a pr&nzit cu In&lţimile Lor»
     M. 8. Doamna a bine-voit a asista «eara la representaţiunea dat A. in Theatrul cel Marc» *n folosul soldaţilor rAniţr.
     Duminici, 29 MaiO, 5 ore p. m.
    D-na Bertba L. Seif, 300 dr. scamă, 6 cearşafe, 12 bonete, 2 bnc. organtin.
    D-na Bulion Cohen, 3 cămăşi, 1 cearşaf, 1 per. ciorap!, 2 b*ti*te;
    D-na Emstein Mhfcus, G cămăşi, G per. ismene, 0 cearşaf»*, 1 perină, 270 gr. so.
    D-na Rebeca Marcua, fi cămăşi, 6 per. ismene, 6 cearşafe, 1 perină, 160 dr. scamă de ochi;                     »
    D-na Flora Msrcns, 6 cămăşi, 6perechi ismene, fi ceurş^fe;
    D-ni Eva Seidman, 45 bonete, 200 dr. ■camă, G comp., 42 bandage, 2 cearta ta, 12 triangule, 3 comprese găurite;
    D-na Golda Mibalovicl, 150 dr. scamă,
1 handugifi, 2 pB»b*ie bumbac, 1 muşama;
   D-na Berlha B^rn^b, 200 dr. scHniă;
   D-na Anett» 1. H. Patin, G compre»., :t CfBrţaf», 3 cAmSţf, 6 triangule, 153 dr, «tamS fin» ;
   M-na Mathilda Rnbinovicî, 2 cearţafe, :l cSniăţi, 6 band ige, 0 triangnle, 12 bonete 200 dr. era mii ;
   D-ra Paulina Abr. Viuner, 200 dr. acamî 12 bonete ;
   D-na Ln/.ar Forşnner,200 dr. scnmS, 12 triangnle, li per. ciorapi, 2 halate:
   D-na Rarhel Focaneann, lîcSm5ţi, 6 cearşaf» de oland5;
   D-na Cb. NachmRn, 1 perina cn pnf, 2 feţe de pernil, 3 per. ismene, 8 bandage, 1 bandagiîl de corp, 25 comprese găurite, 12 triangnle, 10 bonete, 3 per. ciorapi, 700 dr. Rcnmil finS, 1 cearşaf :
   D-na Anetta Frend, 3 cSmilşî, G00 dr. acamă, 12 bonete, li comp. 3 per. ciorapi, 3 triangnle:
   D-nn Alolf Weinberg, 9 Cilmăşi, (i bonete, 9 bandage, 0 şervete, ti cearţafe, 0 pearhire;
   D-nn Menachem I. Mercnsch, 800 dr. acamă ;
   D-nn M. Athiaa, nnmerar 10 fra.
                                                                                               E S T RAS
                                                                                                                                                                          din raportul generaU pe 1$76. pentru igieni şi salubritatea oraşului BucurescI, de d. Dr. I. Felii.
                                                                                           SALUBRITATEA PUBLICA
   Am avut onoare a espune In raportul general pe anul 1875 căuşele principale ale npsalubnlâţil Capitalei; aceste cause esi9tft şi asiăzi. parte din ele va mal c9ista mal mulţi ani, şi înlăturarea lor va reclama sacrificii materiale mult mat mari de cftt cele permise de un buget ordinar.
   Construirea din noii de pavnge, perfecţionarea unei părţi a celor e-sistente. prelungirea unul canal. aQ contribuit, la îmbunătăţirea igienei publice a unor 9tr»de. îmbunătăţirile acestea sunt insă foarte neînsemnate pe lăngă numărul mare de strade nepavate sad 1 ăd pavate, pe lăngă Întinderea enormă a strade-lor netan»lisate.
   Solul Bncnrpsrilor este chiar ln unele părţi elevate umed. din ransă că apele meteorice şi menagere. ne-avănd scurgere, se Infiltra ln pă-mănt. Această infiltraţinne este cu atăt mat vătămătoare, cu căt se află depuse mal multe materii orga niee ln interstiţiile solului, şi cu căt nivelul apelor infiltrate In sol este supus la fluctuaţiunl mal fre-cuente. Sciinţa modernă a demonstrat vă'ămaien ferment»ţiunel substanţelor organice aflate In interstiţiile solnlui fermentaţiune rare d-pinde de fliictuaţiunea nivelului apelor infiltrate In pămănt, şi care favorisează nascerea intoi sicnţiunel palustre şi a febrelor tifoide. Amftn-două aceste honle dafl un contingent destul (ie niare la mortalitatea popiilnţiunet Capitalei : ln anul 1876 numărul dpceselor de paludism a fo9t de 125; numărul deceselor de febră tifoidă de 281.
   Răni acesta nu se poate înlătura printr'un alt reniedid, de căt prin ranalisarea p: ofundă şi Int nsă a Bucurescilor. Numai canalele pot deseca solul umed şi infectat prin diferite djerţiunl. pot înlesni accesul aerului atmosferic ln porii solului ocupaţi astă zi de apă şi ocsi-darea succesivă a substanţelor organice sfiite In acel pori: numai prin canalisaţinnea întinsă solul Bu-rurescilor poate deveni sănătos şi poate Înceta d'a mai produce ger-mele diferitelor boale deletere.
   Salubritatea publică suferă nu numai din lip9a canalelor de scurgere ci şi din eonstrucţiunea viţionsâ a celor esistente de mal nainte; micul diametru vertical al unor canale face intrarea curăţătorilor imposibilă, micul lor povârniş şi lipsa de apă se opun spălării lor radicale. Pentru a înlesni curăţirea canalelor serviciul tecnic al Primăriei a construit In anul 1876 atăvilare In Intrul canalelor. c.»re adunând din distanţă In distanţă o cantitate mal mare de apă. vor opera prin deschiderea lor repede spălarea radicală şi depărtarea perfecta a imon-
direlor prpcipitnie pe fundul canalului : eonstrucţiunea lor este aproape terminată, nu lipsesce de cât că-te-va ţevi peDtru conducere» apel. şi In primăvara viitoare ele vor putea funcţiona. Mal rămâne pen tru anul 1877 o lucrare importantă de făcut . spre se stinge 0 altă rausă a infecţiunel canalelor. Fără permisiunea şi In unele tasuri fără scirea organelor Primăriei, unple latrine şi hasnale s'afl pus ln raport direct cu canalele publice ; psistă chiar clădiri mari construite de curănd cari contribuesc astfel la inundarea canalelor cu es-creniente. Cannlele noastre sunt destinnte mimai pentru depărtarea apelor meteorice şi a lăturilor eară nirl de cum Insă pentru scoaterea din case a escrenientelor; construcţia lor şi lipsa unui curent puternic şi continuo de apă care să le 9pele necontenit, se opun introducerii In canalele publice a conţi nulului latrinelor, şi e9te de neapărată trebuinţă ca In cursul anului 1877 să se descopere abusurile comise In această privinţă de către mal mulţi proprietari şi să 9e o-preasră Intr un mod absolut conni-nirnţiunea latrinelor cu canalple publice.
    Pentru a face din capitala noastră un oraş sănătos este necesariO ca să se intreprinză (pe lăngă mal multe îmbunătăţiri de a doua or din' ) trei lucrări mari, lucrări de uă importanţă vitală pentru llu u-rescl : cannlisarea generală a oraşului şi vărsarea conţinutului canalelor In colectori, rare săjfl transpoarte ln Dâmhoviţă nu ln oraşfl, ci ln josul rapitalwl. aducerea apel curate In abundenţă şi adâncirea şi regu-larea Dâmboviţcl : din aceste 3 lucrări administraţiunea comun lă ar voi să înceapă cele d ăntăifl doă ihiar In cursul anului 1877. pentru cea a treia serviciul tecnic al primăriei elaborează actualmente planurile şi proiectele.
    Lipsa pavagdor şi starea tn care ele să află influenţează sănătatea publică Intr nn mod Însemn it: res-tiunea merită dar un studiâ osebit.
    Da.'ft pavagt le vechi de pietre de rlo neregulate devin uă causă de inferţiune a atmosferei, prin interstiţiile mari ce lasă intre ele, incnrl interstiţii stagnează şi fermentează diffente liquide organiee, infecţiu-nea devine şi mal mare In stradele pavate cari n'afl trotoare şi unde părţile laterale Înoată In noroitt. Acest» pavage viţioase înlesnesc in timpurile umede nascerea etunnaţi-unilor palustre. In timpurile uscate Încărcarea atmosferei cu pulvert organice şi anorganice. Si Topirea fre-cuentă a stradelor opresce numai nascerea pnlveret, nici de cum Insă acea a emanaţiunilsr infecte resul-tate din descomposiţia escremente-lor animale şi altor necurăţenii, cart umple interstiţiile largi ale pietrelor neregulate. Această infecţiune să înlătură încet şi Intr uâ mică parte a oraşului prin perfecţionnr-a pn-vagelor. Diferitele administraţiun! comunale cari saâ succedat afl dat preferinţă acoperirel stradelor cu pietre cubice de granit înaintea ce-]or-l-alte sisteme moderne şi nu trebue să ne mirăm dacă şi ln această privinţa ele aO imitat ceea-ce se petrece ln străinătate. Pa vagele de granit sunt mal frumoase, mal durabile, mal lesne de curăţit, mnl comode pentru circul»ţiune : ele nu sunt Insă mal sănătoase Intr un mod absolut, ci numai cu condiţi-nnea ca să fie stropite necontenit, căci pulverea res’stentă de granit (cristale fine, bucăţele cu colţuri tâioH9e) care se comunică atmosferei In urma frecârel necontenite Intre pavele şi Intre roatele trăsurilor. este mult. mai periculoasă pentru căile respiratorii de cât pulverea mal moale a trachitulul şi a pietrelor calcare, de cât pul verile organice produse prin baterea noroiului uscat. Pnvagele de granit reclamă dar uâ udare necontenita : pe alocurea s'aO făcut chiar încercări de a le Întreţine necontenit unde prin Btropirea cu soluţmnl de
săruri igroscopice, care metod este foartecostitor.              (Va uriua)
                        {Jiev. icnnfifica .
    DEPESI TELEGRAFICE
                                                                                                                Serviciul primt al TIMPULUI (Agan|ia Harat»
                                                                                                                                                                                                                                          PtftCf tl, 11 Iunie.
    Mnjpatot*» Sb ImpSmtnl Borie! a'a dn* ieri în la^firu! bol^firpuc, pe rare ]*a ri-Rltat cn BTT'Srnntnl. Imp^ratnl a vorbit tamiliarmintfl cn mal mnHT oficerl.
    Cftnd ImpSratal a pSrSfit iRgărnl, azi» rStre oficerî: *L« revedere peste DnnSre.€
    In timpol vizitei, împăratul a manifestat dorinţa de a vedea pe rffpitnn, B«c-tnhn Nicoloff Acest oficer lipsind din la • ySr, f»’a preeent«t în aceeatl eearS la Plo-iese! la coartiernl creneral al ImpSratnlnî. M jeftatea Sa îl primi indatâ şi’I îmbriî-cişS cordial.
    AceaptS dovadă de înalta stimă a Im-păratnlnl, pentrn cSpitannl NirolofT ae va esplica leene dară se va arr ir»ti că în anal 1851» rând Tnrriî treenră Dunărea pentrn a ataca pe RnsT. el a trecut Dunărea înot pentrn a ineciinta pe cei din urmă despre intenţion a inimicilor.
                                                                                                                                                                                                                                   Conitanlinopolt, 13 Iunie.
    O depeşă a la! M**bm-d-.\li, comandantul trupelor torcPacf din Her/.epovina vor-besce despre o înrăerare ce ar fi avnt loc er! între Torc! şi Muntenegreni Ia Kola-cin, in partea despre re&ărit a Muntene-tfmhiî.
    După coprineul acestei depeşT, Muntenegrenii ar fi sdrobiţî,
                    Censtantinopele, 12 Iunie.
    MnktRr-psşa k’mt fi retras in Kuprekaia înaintra Erzernmnluî.
0 GUVERNANTA iqrVSK
română, cântă nn loc.
                                                                                                                                                     A se adresa la Tipografia Thie! şi Veiss
   0 carte necesară. A pşit de sub tipar o carte pe care evenimentele zilei o fac neapărată ori căruia:
                                                                                                      Y0CARULAR IN 4 LIMBI
BOMfNESC, FRAhTLZISC, RDSiSC SI TURCESC
                                                                                                      i' Interprete m iii foire cn Orient) din editura d-lor E. 6RAVE «t C-nie (Piaţa Teatrului).
   Pentru a da o ideift de coprinsul acestei cftrţl. reproducem aci precuvântarea ei :
   Cartea ce infAţ<|ăm publicului cate reproducerea unei lucrXrl CAre a f&rut ce le mal mari *er-f ici uri ln epoca rethoiulul din 1855.
   Limba fr.uic^»A a'a conservat ca trijiiri de unire irlre oflc^riT ru?l ţi români căror usagial ■ cartul Maibl le e«te aşa de familiar.
   A trebuit daltă parte «ă ae evite întrebuinţarea CArnctep'lor ru**ad ţi turceacl. ceea ce ar fi reclamat mal mult* luni de niuMiI amfruntot, apoi d'a •'"ut' pe acel căror nces ă carte eate d* stinată, de studiu) şi mal osteuiLor a! regulilor de pronunţare şi accentuare, obstacul dre-cum neinv’ndîbil pentru fie-care din acetic îiuiKl ţi mai cu »dmă pentru c*“a turceecă. Aceste dificultăţi a ti fost Învinse, s»rvindu-ne cu caracterele române pentru in sistem fdrte simplu de transcripţie, *i accentul tonic este arâtat Intr'an m>*d aşa de faci1 in cât egie impon’bil d’a nu fl Înţeles de acrtl căror « fire oinirebire, artirufând tnfr’tm mod neted fi inteligibil cuvintele afa etan wunt
  Oirw-a nu coprinde de căt fraae pretintAnd căt s^a putut mal p ţ ne c-ivinte, şi idei simple cari permir ce)u) întrebat d » răspunde, nu printr'un discurs adesea neintelimbii penrru întrcnâior, ci printr'un da lâd nu, srac'e urni toc, o eimplA ard-tare cm mâna, numele «nf mâner. Ma! cu semă In acriră privinţa lucrarea acosta se osibesce de iiîre dialoRurile destinate a facilita rai»orturile din*re pnpdrele străine; fra»ele aoelor dialoguri fiind lunel, şi re*punsul ntconcordănd tot-d’a-UBa cu «cela care i ar putea da, călătorul începe o c« nvorbire care *1 eate imposibil d a o oontinaa neputdnd să inţe)4g& răspunsul.
                              Editorii.
  COMITETUL CENTRAL DE DAME
                                                                                   al Societăţel
CRUCEI ROŞIE
                                                                            sub preşedinţa şi înaltul patronagifl al
                                                                              MĂRIEI SALE DOAMNEI
                                                                                    J<7f 5 Iunie
                                                                         ▼ a avea loc în gradina SocietJţ4»I Romane de gimnastică fi dare la semn. Strada Ba-
tiţte% ea ta Retoridi
 IN FOLOSUL SOLDAŢILOR RĂNIŢI
  O SEKATA MUSICALA
  Cn această ocasinne ae face cnnoacnt că Grădina va fi ilominatâ cn ţr*L aeroform, ţi că nu ae va tace nici o oh-tă de către Doamnele comiU-tnlnl, nepriimiodu-^e la caaă nici nn ban mal mult de cât preţnl intrăreî.
                                                                              MARII NA I.OAMNA
                                                                         va bine voi a onora cu presenţa Inălţimel Sale accasW Serată.
încep la 8 orc.  Preţnl intrăreî 2 fr.
                                                                                 A APARUT-
IAMLET PRINTIUl DANIMARCI1
                                                                             de Mlllliim Shnkspeare
                                                                                tr».luc(iuhp in zrrturl Se
                                                                          ADOLFSTBHN Dediotiă M. Se la Obmnel
  De vpn^«re la t.6t? Librăriile
                                                                               Preţul Lei Noul 4-
TIMPUL
COOBS DE EFECTE PUBLICE SI DE D17ERSE
                                                                                                                                       Bi*c*r***t, 31 Afoni I&77.
         valoarea           Carul* Offsrit* PTKifl 
                                            (&«Qt  
Oblitr. Rurale . loe/0 1864 721/,  73       72'/«  
> > la sorţi                 ---   91       --     
Impr. Oppenheim 8% 18o6                            
Oblig. Domeniale 8% 1871    70'/.  71       70'/,  
        > * eşi te la sorti  ---   98              
> Credit fonc Rar. 7%       701 /2 71'/.    70"/.  
> Credit fonc. Urban         mm.   58       _      
   Impr, Mun. Cap. 80% 1B7S  mm.            _      
Ppnsil (S00) dobândă fr. 10   mm   110      _      
AoţilCâile fer.rom. 6% 1868        ---      _      
* priorităţi 6% 1868          mm   ---             
Dacia C »* de Atsig.                               
   Aci. (fr. 500) »''0 1871        200      _      
România C-1» de Assig.                             
    Act. (fr. 100) 8»^ 1873  ---   45       ---    
Mandate........               __            _      
Impr. Municipale fr. 20      ---   ---      ---    
   Act financiare Române 8%  mmm            ---    
Căile ferate Ottomane         mm                   
Act (fr. 400) 8%                                   
Renta Română......                 mm              
          CUPOANE                                  
Oblig. Rurale p. 23 Aprilie  ---   94       98'/.  
   , Domeniale espirate       mm            ---    
, Fondare rurale lai ie      ---   98 2            
, Comunale ....                    ---      ---    
          DEVI8K                                   
Paris .......3 luni          ---   9940     ---    
Mareille......• .            ---   ---       ---   
Brucr*n-?s........                 ---      ---    
Anvers.........               •x   ---      ---    
Elveţia.........             ---   ---      ---    
Londra .........             ---   16       ---    
      Londra dornicii .....  ---   ---             
                Amsterdam .  ---   ---       ---   
                             ---   ---      ---    
Berlin 10 ^ile......         ---   I2l'„    ---    
Lipsea .........             ---   ---             
Escompt........              ---   ---      •      
Lira Otoman ......           ---   ---             
Galben austr.......          ---   --- |    ---    
Agio c. Argint......               ” |             
                                                                                                                                                                                         tlBSLL Y1ENEI
12 Innie (st. n,) 1877.
Metalice.........           . 61    35  
Naţionale........           . . 66  40  
Bonta iu anr ......         . . 72  90  
Loba........ • ■            . . m   75  
Acţiunile hSucel ....       . . 780 --- 
Creditări........           . U3    70  
London.........             . . 125 30  
Obligaţiuni rurale ungare . . . 73  25  
        , teraeşvar . . . . , . 72  70  
          , transilvane . . . 72    --- 
Argint in roSrforl ....     . . III 50  
Ducatul........                     96  
Napoleonul........          . 10    031 
Marc 100'.......            . 61    60  
   In editura suh-nemnnţilor a şit <le Bub presă
   L’INTERPRÎTE MILIIAIRE
                                                                                                        EN ORIENT.
   Un vocabular de buzunar in 4 limbi adică:
BOMAND - FRANCESU - RUSO - TURCU
în care ne vor afla limbate rusa ţi ţarcă tot ca litere In tine nst-fel compas, ia cât fie care eunoscRtor de litere latine poate citi şi pronnnţa cuvintele etrSine dupS regali. Ca adaos conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mai intrebu-inţate la conversaţinnî zilnice.
   Pretnl unui exemplar de 160 pagineîn 32, este 3 fr. şi 50 bani.
   Acest uvragiil e o prelucrare a acelni .L’interprâte militaire en Orient" carea dobândit la 1354 cu ocasia reebelnlnî ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunul servicii care l'a făcut streinilor, şi snntem siguri şi acnm va fi această carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele streine dar chiar d-nii Oficeri noştri şi stre-niî vor fi bine ajntaţi şi mulţumiţi cu acest vocabular, mni cn seamă in privinţa lim-bei turce, care are destule dificultăţi în scriptura el şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine.          Cu stimă
                                                                                                   E. Gratie i Comp. Podn Mogoşoai No. 40.
nle
         CURSUL DE BERLIN 12 Iunie (bU n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române Obligaţiunile române 6 "j0 . . Priorităţile căilor fer. rom, 8°/0 împrumutul Oppenheim . .
Napoleonul...................
Vinna, termen lung .... Paris > scurt ....
13 — 53 — 53 — 79 25 16 29
81 15
                                                                                                 Ânuncift important.
   Avend dorinţa de a memorali<ja faptele petrecute de oştirea română pe câmpul de luptă ca scâlă a tinereţelor mele, am hotărât ale publica cu totă esactitatea prin tablouri litografice bins esscutate, arătând sub tablofl atât numele D-lor oficeri ce vor lua part# cât şi data.
   Saă litografiat dnoă din acestea până astăiji: .Bombardarea cetăţei Vidinnlui, 26 Aprilie, şi a oraşului TurtucaiB, 23 Aprilie* şi va nrma peste o săptămână cu a doua bombardare a Vidinnlui şi căderea obuzului turcesc in apropieri* Domnitorului nosţru la 15 MaiQ. Preţul unui tablofi este numai de câte 1 led nod esemplarul. D-uii doritori îl va cere de la mine, calea Văcărescî No. 151 cu trămiteru de bani eră cei ce vor cere mai multe vor priimi 20 la sută gratis. Din bani ce se \or strânge dupe vânzarea lor a 3-ea parte se va da pentru adjutorul familiilor soldaţii or morţi şi răniţi.
   Sunt depuse şi la D-nii Librerî Graeve, Szăllosv, vis-â-vis de Teatru, Danielopulo, Veinberg, Strada Carol şi la D-nu legător de cadre lingă Curtea veche.
                                                                                                                                                                                              Locot.-Colonel D. Pappasoglu.
HM
                                                La Exposijia din Philadelphia 1876 s’a premiat cu Medalia şi Diploma de ontire (cea mal mare distincţiune)
              JDJB1 GOLOGITE
                                                                     DE
JIIAI .73 \ 3i 1 3J W                     A
                                                               Place Juliers No. 4
                                                            COMIGME la
  A mal foik premiat pentru superioritatea ®1 la următdrele Esposiţil: Londra 1851, New-Tork 1853, Londra 1862, Oporto 1865, Cordoba {Repub. Argent.) 1871, Viena 1873 şi Sânt «lago (Chili) 1875, — Deposit pentru vânzare cu ridicata Ia D-nil:
                        APPEL Sc O-nîe.
                       Bucnresel, Strada Covaci No. 1.
  ue venqia are detaiin la toţi Par fine ri şi Drogiştl buni. 506 — 12-
                                        NH
I MiSlNE AGRICOLE1
I       Recomandam din Fabrica
* RANSOMtS S1SM & HEAD
f L0C0M0BILE, BATOAZE'
■ MACINE DE SECERAT
i ÎViORISCE, PLUGURI etc.
          V. FBEUND C-nie.
       St nul» Vladiuuires.u l în dosul Hotelului Pionii™
*KXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
5    PHARMACIA LA „SPERANTIA"         X
            ’   «, CAl.RA MOaoşOAFl, M JJ
X DFDOUL medicamentelor francese. X
H Ubiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. —Ademenea se angajezi! a efectua orl-ce co Jţ -* -*■      mande din ressortul medical. -r
ţţ         mande din remortul medical. BRUS. jg
XXXXXXXXXXXXXUXXXXXXXXXXXXXX»«
J. M. MARKOVICH & C
                                                                            CASA DE COMISIUNI
  CONSICNATIDNI SI AGENTURE
                                                                                    pentra
Import şi Export
priimeşte comisiunl de ori ce articole aefl producte ca import din Entflitera, Francia, Germania, Belgia ?' Anntro-Ungaria , a-v£nd relaţinul directe cu numitele ţerl.
  Priimesc asemenea oferte şi probe de ori ce natură de prodnctele României, mal cu s£ma, grân, făină, orz, fân, spre directa ven^are pentru armata Cesaro Roasă, însă probele şi scrisorile francate, precum şi noi vom da reciprocitate.
  Pentru serviciul reel, promt şi provi-siunea nâstră f6rte eqaitabilă garanteijă firma năstră.
   J. M. Markovich & C-nie.
   Hanul cu Tel No. 11. Strada Lipscani.
CASELE din Strada Academiei
    în care a şeijut Ministerul Justiţiei, situate lingă casele d-lul N. Lahovary din podul Mogoşdiel No. 28, cu (Jece incaperl sus şi alte atâtea jos, cu grajd de 4 cal şi şopron sunt de dat cu chirie. Doritorii se vor adresa la d-nu Nicolae Lahovary, safl la d-nu Al. Lahovary, Strada FOntânil No. 8.
Un tânăr german, inginer de mine,
ne ateste în acestă ramură şi care a maî fost ocupat In Romauia ca conductor şi inginer de podnrî şi şosele şi ca geometru, doreşte a se angaja la D-niî proprietari a căror moşi» sunt situate la munte în apropierea liniei Carpaţilor şi cari doresc a face încercări mineralogice şi sondaginrî, asemenea şi aceî care doresc a înfiinţa băi de ape minerale intr’un f-d sistematic. — Asemenea şi pentru orî ce lucrarî technice. — A se adresa la administraţiunea acestui (Jiar,                  579 — 8.
     A eqit de sub Litografie :
CHARTA RESBELULUI
                                                                                  în limba Română lucrată în 6 culori, fie care stat in deosebită culdre cu deşluşîrile lor
                                                                                    de vinţiare la t6te Librăriile cu preţul de
                                                                                        <i0 BANI ESKXPLAKUL
                                                                                  D-nii cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a Be adresa la Librăria Comercială a lui
                                                                                     ELIA GRASSIANY C-nie
                                                                                  Strada Şelari No. 10 Bucureşti îndaint&nd şi costul pentru câte exemplare doresc a ave*. Cumpărătorii de la 10 esemplare in sus, afi rabatul de 20 la Hută.
                                                                                             A eşit de sub tipar
CHEIA PROFETULUI
                                                                                                      de
                                                                                            M. Sapira Phisiogiiomifit.
  Cu ac^Rtă bromuri so pote ghici prin ajutoiul cifrelor, etatea, $iona nasccrit sau câţi bani are ci-ne-va In buzunar.
  Pe vinde 1n beneficiul răniţilor soldaţi români. Calitatea I. 50 bani. II 20 bani. De vânzare la toto Librariele. Din districte a se adressa la Librăria L. Stcinborg strada Carol I.
Ha înpViirîaf uu frnn,os "Pur-
ISU lULimUL, tament în catul de sus, casa Steriadi, intrarea Rosettî, lingă Oismegiu. Doritorii i«ă se adrese/.© a coproprietarul C. Capolleanu, Regia r,T,murilor.
                                                                                         la spatele Hotelului de Londra,
                                                                                                                              cualitftt'.'ii cea nml bună numai tnfan şi fag tăiat şi adus la domiciliu cu 7G m. STKTsT JEISTXJX, ta magnsia de lemne a. Inî Leaael, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor.
   CouiSnŞile se priimesc şi la Typoarrufm Thiel & WeisB, palatul Dacia. 314-5-0.
1 sMioi ie facnltati, ss
                                                                                                                                                                                                      ticat maî mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particulare. A să adresa la acimenintraţiunea acestnl
(Jiar, Palatul «Dacia*.
 EL Ivi ANSB EK O
                                                                                      cerâBomicar
                                                                                8’A MUTATC
                                                                                   1 Strada Ddînnel 1.
 Se recomandă pentru ori ce rep^raţiune In ifera drofenlunel g^le, cu preciurl â5rte moderate
i • 1 ' ■■ • i
    TABLOUL MILITAR
  Rcpresintănd aruiata Română cu M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. Sntmari în colaboraţinne cu d. căpitan Gherghe, a sosit Cromolithografiat din Btăinatate.
  D-ni abonaţi U acest tablou sunt rugaţi a trămite, pentru a'şi lua numărul de esemplare de la d. căpitan Gherghe Strnda Dionisie No. G8 în t6te filele de la 5- 7 ore după amîacjl, presintând fi chitanţa ce afl, plătind şi reirtnl pînă la suma de 35 franci, costal fi-cărul esem-plar.
  Se face cunoscut că s’afl depus asemena tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţul de 40 franci esemplarul.
  D-nii din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptul căpitanului Gherghe.
                                                                                                          Institutul C- Trot£uu
                                                                                                              Strada Scaunele No. 9.
   Facem cunoscut tntulor eelor ce sS in-tereseZâ de instrucţiune, cS esamenele generale ale elevilor din acest institut se vor ţine de la 1—16 Iunie, conform programului ad-hoc publicat deja, eră distribuirea premiilor se va face în Z’Da de 16 Iunie la orele 12 din Z’>
J —
< cn- 6
° o *
   »
t»! J
z ° -
9-09  ^
„ — r-
5 Z H
                                                                 A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                                      gi bc află de vi-nijart
LA TIPOGRAFIA THIEL S 1E15S
                                                                           r
                                                                   LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
                                                                           A
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul romAn
                                                                           dc
                                                                  dimitrie a. sturdza
                                                                      Preţul 2 Lei n.
0 MORA TRANSPORTABILA Z
tile, cu locomobilă şi  unelte, bună
de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de venŞare la fabrica
                 C. SLRBRECHT
                                                                                                                                                                             BucurescI Calea Moşilor No. 116.
De închiriat, £
             ft- .    _
              ăiQSâti 30
II LlirnillLE HffljU DE 8 Cil
                                                                     este de venŞare cn
                                                              preful fârte eftin prin Domnu C. SIEBRECMIT
                                                                       Bncnreecî.
  A.E "V O C A.T XT Iu
                                                                             GHEORGHE BALANESCD
fost procnoor fi jndecător, annnţS că e’a strămutat în Bucurescî, şi priimeece con-aultaţil de In orele 8 —10 dimineaţa în domiciliul săQ din etradn Bisercea Antim No. 10.
 LECŢIUNI PARTICOLARE
                                                    de
                                            MATEMATICI C. Brailoiu, fiul
                                                47 Strada Scaun*U 47.
                                      total ori în parte un salon, un iatac, o altă cameră şi un gTajd, preţul pe 6 luni 40 galbeni. A se adreea la tipografia Thiel <£ Weiss sefl Strada Scaunele No. 38.
De închiriat, K K iSH
reacI-Piteştl, o CBsă mobilată de petrecut vara, în apropiere de casa locuită de D. Nicolae Kreţulescu, compusă din patru camere de etăpen, eofragerie, pridvor şi dependenţele trebuincifisc. A ee adresa la proprietar D. N. Kreţulescu, Btrada Clemenţei No. 15.                 586—3.
                                                                         LAUSAN.NE (SUISSE)
Pension d’Etrangers
                                                                     M. Chrtalltcr, Beau Stjour MaisoQ de l-ier Ordre, Vue iur le loc et Ies njon-tagnes. Qrand jardin
                                                                            Prlx tr&s mod^rw.
DOCTORUL I. FELIX
                                                                        b’b mutat
IN STRADA CAL0NFIRESCU No. 3-
jCE SE POATE CAPATA
      PENTHU £S
  LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
                                                 «>
      LINGERIA DIN VIENA
                                           Calfa Mogoşolfî Palals „Daciaft
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru Pentru prinţ rn
5 franci ; H gulere engl., în orl-care fason |i mărime.
5 franci:   6 părecbl ciorapi patentate.
6 franci:   0 gulere moderne pentru dame, după alegere.
5 franci: ]2 batiste albe de pânză adevărată.
6 franci : 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate.
6 frnncl :  0 prosdpe de pânsă curată.
6 franci:   0 şervete de masă de pânsă adevărată.
5 fraucl : 12 jrirvete albe de ceaiii.
5 franci:   1 cămaşă modernă, simplă seu brodată.
5 frânai:   2 batiste cu mocopraniP Sn brodate.
5 franci :  1 batistă francaşi fin brodată cu dantele.
5 franci :  I corset de damă.
5 frulicl : 3 forţări colorate pentrn dame.
5 franci :  3 popturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
5 franci:   2 gamiture fine fi moderne pentru dame) jţulerul şi manfete)-
5 franci:   1 camieon modern brodat.
5 fuand :   1 faţă de muaă colorată cu ciucuri, pentru cafe.
5 franci :  I cămaşă seti 1 păreche de israene de damă, bogat
5 franci:   1 cravată de damă, adevărat CT^rae-Dentelle.
5 franci :  1 fustă costum, plisnb
5 franci:   1 bucată Tulpan.
18    25 franci: I bucăţii pânzi de Rumburg,    de    36—46
55— 60    franci:  1 bucată pânsă  de Belgia de 60 ooţf.
75    108 fnincl : L bucată pătisă Corona de 58 coţi.
115   2IO franci:  1 bucata» Toile Batiste frances.
Calea Mogoşoleî Palatul „Daria^-

 SIEBBECHT
       rrpomavdA
 BATOAZE DE PORUMB £
  reoueeteule U o*. «• k»»1 e«"*trucţl«
PIETRE 33E MOARA '
PLUGURI DE DIFERITE SYSTEMB
      ' cu PRETUR! SdOUTE
Tiporrraha Thiel A Wei’9, Palat,îl .Dacia"
2