Vr. 124. MERCrRI I IUN E ANDL II. - 187. ABOÎST AMEKTEI-B 1N TO&TA ROM ama: Pe ........................' Pe G luni................• ne li iuM L. • H «24 » i * . IA 3TRAINATATA I flo INSWnDNI 31 kiclami: Lixm de *0 liUT» P«“- P**"* I'[; *°. p, III, 80ba*l P» p»mi» II. 1 l«I .ol &»olame 1 IM «ol Hain. P* ib -A. i1 zise e), când fu de ajnnn rămâne ca**ti* d’* nu perde raîn-Hn mul am mijlocul d’a vinde a-caattă ndreanţă pentru alta şi maî J4po-np*S. Tr«bue nă cant nn mijloc d'a pl^ca cât mal cnriod din aceat părnăut al Soarelui, d**«pre care voifi păstra cea mal )e-mentubilă amintirii Vftntnră-LuiDe cugetă afl vieiteze vapoarele, ceplecaQ Bpre Americ4 Voi ge ^ f(jre ca bucătar ^ plată transportul şi hrana. Odată ajuna la Sant-FraDCtecA/ia Greul, era d’a **** aCelf Patr° «ta mile ale Pacifica ml, care w Întinde Intre Japonia şi Lumea NoS. Văntnră-Lume, nu era din acel OHm*-nî | cari Ihp« r l&ngfzi o ide** ; pe îndreptă dur spre portul Y* kohanifcL lupă, cu rât «a apropia de t prnjeetul care ’I păruse iDîăiO atât de nimplu, acum îl părea din re In ce nrnl grefl. Cetr»bniotă o*re avea-vor de un bucătar bhQ a'ngă ? Şi c** încredere va inspira el, în brăowt aet-fel ? Cu re rec'*m«ndHţii *ă ne prezint*-? Stând pe gânduri, văzu din întâmplare nn irven* afiş, pe car** nu f*l de clovn îl plimba prin uliţele Yok<«htmeI. Afişul era redigiat ast-fel în englezusce : TRUPA JAPONESA ACROBATICA a ONORABILULUI WILUAM BATULCAR ULTIMA REPRESENTATiE In ajunul pleca* el sale spre Statele Unite din America. NASCRI-LUNOt! NASuRI LUNOI! Sab infocaţia JlrfctJ . ,eolal Tinifu mark atractiunei *Statele-Unit© din America ! — ntrigă VSntnră-Lnme,—iată tocmai ce căutam..., Şi urmărind peomul—afiş, reintră îd ora-ţnl Japonee. Poete nn cnart de oră, ajnnee înaintea nnei vaate barace, 'încoronată Cn mnî multe f? teta guri, fi a cărei faţadă exterioară represinta, ffifi perspectivă, d«rcn colori crude, o b-tua iotreugă dd acro-baţî. Acesta era stahilintntnl onorabilului Ba-tnlcar, nn fel de Brnnm american, di-rertorul nnei trupe d^crobiţi, clovni, e« hi-libnjH, gininasticî, ari. dnpă zisele afiş??-Inî, dăde-fi cea din rmă reprezentaţie iu «jdnnl d’a pleca din tipariul Soarelui pentru Statele Unite. V6ntiiră-Lume intr în gangul ce prp-c* d»*H baraca, şi intr4S de d. Bitulcar. D. B*itnlc«r ae presiiA jn persoană. •Ce poftesci? —zisetl l?iî Vântură- Lame, pe care il luă drept n indigen. — Av»*ţt trebuinţă le un servitor?—întrebă Vântură Lnme. — Uu servitor!—atriă Birnnmul, mftu găinda ’şî stufosul bmfşon cărunt;—am doi, supuşi, credincioşi cari nn m’afi părăsit nici odată şi cal mă servesc gratia, cu coodiţieiusă sft’I ţtresc..Şiiată’i,— adăogi el arătânda ’şl cele duă braţe robuste, şri îmbrăsdate c vine groaseca coardele unui violoncel. — Aşa dar nu ’ţl ot fi bun la nimic ? — La nimic. — Drace ! iml con inia foarte mult să plec cu d-voastră. — Drace l esclamă onorabilul Bitulcar, —dur iml pare că eşti Japones cum sunt efl maimuţă ! . — Se îmbracă omul cum poate! — Ad-r^rat este. Eşti fraucee? — Dh, uu Parisian din Paris. — Atunci, trebue să scil să faci Hchi-monositnrî? — Pre Ugea mea, — răspunse V4ntură-Lume, supurat că naţionalitatea lui provoca această întrebare, — noi, Francesil, seim să ne strâmbăm, este adevărul, dar nu mai mult de cât Americanii! — Ai dreptate. H*l bin«, dacă nu te primesc ca servitor, pot să t* întrebuinţez ca clovn. înţeleg», bunul mefl. In Franţa, se espnn glumeţi străini, iar în străinătate, glumeţi francesi ! — Al — Eşti puternic ? — Mii ales când am prânzit. — Şi scil să cânţi? — Da,—răspunse Vântură Lume, care altă dată făcuse parte din concertiştiî de strade. — Scil însă să cânţi cn capnl în jos, cu o sbarnftetoare pe talpa piciorului stâng şi o sabie în echilibru pe ce! drept? — Cum nul — rîspunse Vântură-Lume, care ’şî aminti eserciţiele din tinereţea sa— Pentru că, vezi, totul constă într’-Bflta !« răspunse onorabilul Batulcar. învoiala se făcu ,hic et nune.* Iu fine, Vfti*tură-Lunie ’şl găsise o po-siţie. Era îngrijit Bă facă parte din celebra trupă Japhonssă. Lucru puţin măgulitor,— dur peste opt zile va fi pe drum spre Sânt*Francisco. R** presenţa ţi a, anunţată cu mare sgo-mot de onorabilul Batalcar, trebuia să înceapă la ora trei, şi de aceea, formidabilele instrumente ale orhestrei japonese* tobe, tam-tam, începură a tuna la intrarea baracel. Se înţelege că Vântură-Lu-me n’avusese timp să’şi studieze rolul, dar trebuia să dea sprijin cu puternica’I spinare în marele eserciţifi : ^Strugurele n-man« esecotat de Nasurile LnogI ale zeului Tingu. Cu acest Fgreat-atrHCt?on» al repr**sentaţiei trebuia să se iuchee seria eserciţielor. Această represanţiă era, ceea ce snnt toate espnnerile de acrobaţi. Trebue insă a mărturisi că Japonesi sunt cel d’intâitt echilibrişti din lume. Uuo), cu un even-taliQ şi bucăţele mici de hârtie, esecută eserciţiul atât de gracios al Autorului pe flori. I TIMPUL domnule ministru de finance? Credem că. de şi nu sunteţi mare matematic. cunoasceţl destulă aritmetica pentru aceasta. De ce dară s’a distribuit şease cordoane I Acum d. Brătianu nu mal are de căt un mijloc de a Îndrepta această flagrantă ilegalitate: ori cu o abnegaţiune patriotică să dea Îndărăt cordonulsâU ori să pue pe Camerile sale să voteze, că a patra parte din douăzeci este şease. ear nu cinci? Mal scil ? Pressa In No. din 29 MaiU se plânge cu drept cuvânt de acele ziare cari, reproducând poesia d-lul V. Alexandri. n’aU indicat numele jurnalului după care aU reprodus'o. Se Inşală Insă .Pressa* cănd zice că numai .Romănia Liberă* s'a con format acestui us de conveninţă. ba chiar de onestitate. Bine voiască cerceta No. .Timpului* din 21 MaiU unde am reprodus şi noi acea poe sie şi va vedea că ea este prece dată de un mic preambul, Începând cu cuvintele următoare : .Reproducem, după .Pressa “s.c.a. s.c.a. — tm fi fericiţi de a vedea Presa mărturisindu’şl eroarea. măne revista militară pe ziua de S Iulie. DIN AFARA. Citim In ,Moring-Post:‘ Se comunică. că de o cam-dată relaţiunile diplomatice ale Romftniel cu puterile străine rămân acelea-şl, care aU fost până acum. Cu toate că România s'a declarat independentă, agenţii guvernului român, on-ce titlu ar avea, vor avea de facto posiţia de consuli ori consuli generali, iară In societate vor fi priviţi ,ca străini de distincţiune. “ Guvernul român crede că de o cam-dată nu ar fi oportun a face vr'o Încercare relativ la a-genţil români. . Fremdenblatt* comunică ştirea, că camera otomană cât mal curând va fi disolvată. Preşedintele Camerei. cât şi al Senatului aii fost chemaţi la palat spre a’şl da părerile, cum Sultanul ar putea disolva Camera fără a provoca noul demon-straţiunl. Redif-Paşaşi Mahmud-Paşa sunt desperaţi, fiind-că Ex-Sultanul Murad s’a însănătoşit. Se crede că Said-Paşa. cumnatul lui Mahmud şi favoritul Sultanului. Incurând va fi răsturnat Ziarele din Paris comunicaseră ştirea că la 1 7 Iunie mareşalul Mac-Mahon va ţinea o mare revistă militară la Longchamps. De oare-ce tocmai la 16 Iunie se vor intruni şi corpurile legiuitoare, se asigură că guvernul, spre a nu da loc la interpretări sinistre, a hotărât se a- Dupâ .France* guvernul Broglie va propune Camerei următoarea ordine de zi: 1) Desbatorea asupra dărilor directe, de oare-ce consiliile generale nu ar putea lucra, dacă nu s ar vota aceste. 2) Votarea unei legi prin care, se deschide pentru raini-steriul de resbel un impruinut de cel puţin 200 milioane pentru cheltuell militare extraordinare. 3) Budgetul cheltuelilor. 4) budgetul veniturilor.— Comisiunea budgetarâ n’a admis urgenţă decât pentru punctul 2 (200 milioane), cerând ca cele l'alte puncte să se puie la ordinea zilei numai după ce camera se va fi pronunţat asupra interpelaţiunel făcută de stânga republicană. .Temps* comunică nişte interesante date biografice despre comandanţii armatei ruseşti din Caucas. Estragem din aceste urmâtoirele. Generalul Loris-Melikoff este acum de -53 ani. fiiul unul neguţător armean, şi-a făcut studiile in institutul Lazareff din Moscova. Vorbeşte armeneşte, turceşte, tâtâreşte, per-sieneşte. ruseşte şi franţuzeşte. Loris-Melikoff a trecut prin toate gradele militare şi In resbelul din Cri-mea a Înaintat la gradul de colonel earâ după ocuparea Karsulul a fost numit comandant al acestei fortăreţe. In urmă a fost numit guvernator de Wladikawkas. Numele Loris-Melikoff va să zică nobil de Lori.— Geueralul Loris-Melikoff nu e numai un soldat in puterea cuvăntulul. e cunoscut tot-odatâ cu un ager diplomat. Generalul Tergukassoff, comandantul corpului din Eriwan de asemenea este armean şi anume din o familie preoţească. Cu ocasiunea cap ■ tivâril Principelui Şarail, Tergukassoff fost cel d'ântâi pe zidurile fortăreţe! Gunisz, purtând stindardul rusesc. Generalul Aglobjio, oomandantul corpului de armată de la Rion, este un muntenegrean, care încă de mult este lu serviciul rusesc. „Gr. Tagblat* arată că el a fost născut In Zara şi că la anul 1838 ara ofiţer în armata austriacă şi anume in reg. 18 de infanterie. încă pe atunci Aglobjio era unul dintre cel mal bravi seldaţl al regimentului sâU. aerul voios şi zimbitor. Tot aseme- CORESPONDENŢA PARTICULARĂ TXdSZEPXJIL.XJI Ia$l, 27 Maiă. Un altul, cu fnmnl mirositor al pipei, scrin iute în aer o serie de cuvinte al-bilstruT, cari formai! nu compliment adresat spectatorilor. Altnl se juca cn luminări aprinse, pe cari le stingea când treceafl pe dinaintea buzelor Ini, şi le aprindea una de la alta fără să întrerupă un minnt măcar răpedea evolnţinne. Altnl reproducea, cn ajutorul sfârlezelor învârtite, cele mai imanzite combinaţii: snb mâna Ini, sbnrdalnicele sfâr-leze părea că se animează de o viaţă proprie; alergafl pe c-ibucp, re dnnga săbiilor, pe sirmp, şi aţe întinse pe scenă de la nn ospăţ la eel-l'alt ; făceau ocolnl n-nor vase de cristal, se soiau pe scări de bamb, se răsipenfl in toate colţurile, produceau o armonie curioasă prin combinarea diverselor tonalităţi. Acrobaţii S» jncaO cn ele, şi ele se învârteai! in aer: le nrnnca ca sm»l cn rachete de lemn, şi ele se inverteail mereă: le pnnea in posnnare şi. când le scotea, ele tot se învârteai!,— până când un resort oare-rare le făcea să se pear/.n într’-nn mănnchiu de foc artificial. Este inntil a descri aci toate eserciţiele acrobaţilor şi gimnasticilor trnpei. Jocurile cn scările, cn bnla, cu butoinl etc... se esecntară cn o precisie minunată. Dar cea mai mare atracţie a representaţiel era espun-rea acelor jNasnrî-Lnngî,* curioşi ecbilibriştl, necunoscuţi încă in Enropa. (Va urma.) Deşi nu trecut câte-va zile de la primirea împăratului Alexandru II in laşi. vă scriă această scrisoare sfib mpresiunea acelei serbări, precum şi scenei dramatice ce s'a petrecut tot sub ochii noştri, scenă despre care s a mal vorbit prin jurnale. Nu vă aşteptaţi dar la politică in scrisoarea de astăzi. Primirea Împăratului a fost aşa de măreaţă, In cât a întrecut toate aşteptările noastre. Sunt 18 ani, de la Ianuarie 1859, de când nu sa mal vă7,ut aşa. o mulţime adunată la un loc în liniştitul nostru oraş. Decoraţiunea bogată a gărel a făcut onoare comisiunil însărcinată de primărie şi în special d-lul Dumitru Ko-setti. membru al consiliului comunal şi Însărcinat cu presidarea comisiunil. Intrai ea în gară a trenului imperial a fost priiu:tă ca strigăte frenetice de publicul adunat şi entusiasnml era la culme, cănd M. S. Ţarul sa coborât pe peron. Dar. ce era entu-siasmul Românilor pe lângă acel al soldaţilor ruşi? La vederea Imf ăratu-lul. soldaţii Îşi făceaU cruce şi plecau braţele la pământ. ca înaintea unul sfânt, aşa In cât Românii noştri, nedeprinşl la aşa semne de ndorare Înaintea unul muritor. aQremas pătrunşi de uimire. Msjestatea Sa. de şi părea mulţumită de această primire. avea figura obosită de lungul drum ce făcuse, pe când I. S. [. Ţa-roviciul şi Marele Duce Sergiu aveai! nea şi prinţul Gorciacofl. bătrănul cancelar zâmbea in dreapta şi în stânga cu o visibilâ mulţumire. De la o vreme, chiar eşi din salonul In care intrase în urma Împăratului şi vorbind cu damele ce-1 Înconjurau, le rugă sâ-I dea voie de a se acoperi, căci seara ar fi recoroasâ şi la vârsta sa răceala te prinde uşor. Una din damele presente, oferindu-I un buchet de fiori, el II mulţumi cu un compliment graţios şi zise că-I pare răfl de a nu se putea opri mal multă vreme într’un oraş carp întrece pe toate cele-l’alte, In mulţimea de femei frumoase şi graţioase ce posedă, adăugând şi alte amabilităţi, foarte plăcute de auzit din gura unul bătrân— mal cu seamă cănd acel bătrân este vestitul mare cancelar al puternicului imperiu rusesc. In vreme ce cancelarul conversa cu damele, generalul examina de aproape pe miliţienii noştri înşiraţi pe peron, cu mare curiositate. După 1 şi jum. oră In care Ţarul primi deosebitele de-putaţiunl de care s'a mal vorbit prin jurnale, M. S. se sui în vagonul imperial ce venise cu doă zile înainte din Bruxelles şi stând in picioare, mulţumea publicului cu mâna şi în special damelor ce-î aruncau o ploae de buchete, când se petrecu acea scenă tragică ce a impresionat în modul cel mal grozav pe tot publicul nostru. Kuzminski era căpitan de Cerchezi. Tânăr, cu o figură frumoasă şi sumâţă, cu un trecut plir de lupte şi de vitejii. el atrăsese itenţiunea laşanilor de mal bine de o lună, de când se afla In oraşul rostru. aşa Încât el forma obiectul celor mal multe conversaţii. El fusese în toate resboa-ele din ultimele timpuri, se bătuse în Caucas unde 'nsese rănit, se bătuse în Serbia, unii zic că şi în Spania pentru Don Carlos şi alţii că din nenorocire sar fi luptat şi pentru comuna din Piris. Doă-zecI şi trei de răni ce-I acopereau trupul, Infâ-ţoşarea sa resbonică, costumul sâft de cerchez, pasitnea sa pentru lupte şi bătălii, şi împrejurarea că era dat judecăţii pentru plecarea sa in Serbia fără autorisarea superiorilor, precum şi pentru al ie caşuri de inso-bordouaţie. adică judecata milită-reascâ ce'l aştepia, 11 câştigau simpatia întregului noitru public şi in special al publicnlul femeesc. Se zice că Marele Duce Niiolue i-ar fi promis. că va interven pe lângă Impe-ratul Alexandru peatrua-l cere gra ţiarea. Publicul noitru zice chiar-căeî ce nu se zice in public? — că Marele Duce care avea o simpatiă personală pentru scest viteaz ofiţer, ar fi avut scopul sâroage pe Doamna noastră ca ea să iitervie pentru obţinerea graţiâril sile de la Ţar, căci unei femei i se re'usâ o rugăminte tot-dauna mat cn ţreU de cât unul bărbat. Ori cum ar fi, Kuzminski, sfătuit de câţl-va Camarazi, şi pătruns de nerăbdirea ce caracterizează sufletele rnbile şi naive, se hotărî să facă ac«l pas, ce a avut un sfârşit atât ie funest. In momentul în care Inpâratul se suise în tren. Kuzminsi se apropie de uşa vagonului şi sdutând militâreşte. se rugă de ertar. Momentul era cel mal rău ce se pitea alege, căci în faţa trupelor ce meri? la resboî. nu se iartă insuborinârl, de aepea şi Împăratul refnsâpe loc. Atunci cerchezul. în loc d< a se retrage, căzu aşa de solemne. In mijlocul a mii de bărbaţi şi femei imhrâr.aţl în haine de gală. pe peronul gărel pline de flori, strălucit iluminate şi împodobite. şi In faţa Împăratului oare. in picioare la fereastra vagonului, se depărta Încet, pe cănd musica suna arii de niarşl şi publicul ce nu văzuse drama, striga ura ! din toată puterea plămânilor! Trupul nenoroci-tu ui cerchez fu transportat la spital, de unde erl la 26 a fost dus la mormânt, fără musieâ şi onori militare. dar urmat de câţt-va generali ruşi. prieteni al sel. şi de mulţi bărbaţi din cea mal bună societate din Iaşi. Acesta a fo9t sfârşitul tragic al tânărului şi sumeţulul oştean, care ar fi meritat să moară în luptă pentru chreştinătate cu păgânii, earâ nu de propria sa mână lntr'un moment de desperare ! Pe mormântul său s'a depus şi erl şi azi o mulţime de flori, trimise de damele noastre.— In momentul în care se petrecea această dramă la gară, în altă parte a oraşiulnl isbucni un incendiu şi înghiţi patru-spre-zece case. Aşa laşul a fost in acelaşi ceas martur celei mal solemne şi mal vesele serbări şi celei mal mari nenorociri. B. B. DIN INTRU MM. LL. Domnitorul şi Doamna, In urma unei invitaţinnl din part«a Majestăţeî Sale [mp?ratalnî Roşiei, afl mers, însoţiţi de mu reşalnl Cnrţeî, de D. A. Mavrocordat, şam belan al M. 8. Doamnei, şi de doi d-nî a-jntanţî domneşeî, Dominică, 29 ale carenţei, cn nn tren espres, la orele 4 şi jnm la Ploescî, spre a prânzi la Msjestetea Sa. Măriile Lor afl sosit la Ploescî la orele 5 şi 3 sfertnrî. Mnjpstatea Sa Imperii la, împreună cn A A. LL. II. Marii Docî Cza-revicî, Nicolae Nicolaevici şi cel-Falţi membri al familiei imperiale, a primit la gară pe Măriile Lor. Imperatorol dând braţul M. S. Donm neî, stefl urcat io trăsnră; M. S. Domnitorul s’a soit într’altă trăsură cn Marele Doce Moştenitor, şi, urmaţi de cel-Falţl membri aî Angnstel familii Imperiale, afl mers la cnartiernl Majestăţeî Sale. La locninţa Imperatnteî se afla înşiruită escorte imperială, compusă de depnteţinnî din toate regimentele gnardeî. Dapă defilarea escortei a armat prânzul de familie la Majestatea Sa. La orele 7 şi jnm. împăratul împreună cn Doamna şi Domnitorul, cn Marele Dace Moştenitor şi ceî-Talţî Mari Duci afl mers de nfl visitat tabera cazacilor din gardă. Majestatea Sa Imperatorol a ordonat să se dea semnalul de alarma ; regimentul a fost îndată gata, a incălicat şi defilat. După aceasta, Majestea Sa Imperială a însoţit pe înălţimile Lor la gară împrennă cn AA. LL. II. Marii Duci, onde afl stat până la orele 8 şi 20 minute, când, luanda ’şî zioa bnnă de la Măriile Lor, trenai Princiar a plecat. II. LL. Domnitorul şi Doamna s’afl reîntors în capitală la orele 10 seara. M. S. Doamna, Sâmbătă 28 ale curentei, bine-voit a asista la concertul dat, io Theatrnl cel Mare, de către o societate de bine-facere în folosal soldaţilor răniţţ. SEISTATUL Şedinţa de Luni 30 Maifl, 1877. Preşedenţia d-lul D. Brătianu. Şedinţa se deschide la orele 3 '/« p. ra. fiind prăseaţi 44 d. senatori. D. v. preşedinte face canoscut că la ordinea zilei este raportai asapra lege! pen-tra ^emisiune de scrisuri de sfat*, fiind-că însă d. raportor V. Boeresca, este absinte, întreabă Senatul dacă încuviinţează a se citi raportul de către unul din dd. secretari aî binroulul. D. Orescn. Abia acum am primit raportai, pria armare cred că nimeni dintre d-ftiî senatori na l’afi studiat. Propon a se amâna disenţinnea pe mâne. D. Leca. Eu cred că n’am călca intra nimic regnlamentnl, dacă s’ar citi aBta-zI raportai; efl cred că e bine să Be citească astă-zî raportai, ca să nn ne mai ocupe timp în şedinţa de mâne şi apoi mâne să intrăm şi în disenţinnea projectuluî. D. Drosn. Mal nainte de a se citi raportai să’rai permiteţi a adresa d-lnî ministru de interne următoarea interpelare: »Anonţ o interpelare d-lnî mioistra de ,interne şi preşedinte al consiliului pentru tabnsnl ce Be face prin aplicarea lege! de *requisiţinnî, oprindo-se posesori de pro->dncte şi animale de a dispune de a treia y parte.4 Dapă aceasta d. secretar CSmărăşescu citesce raportai sus menţionat. Raportai d-lnî Boeresca admite Îq principii! proiectai guvernatei, făcând oare cari modificări in privinţa dnrateî emisiune!, şi schimbânda l titln din »bilete hypote-caril* în >emisiuae de scrisori de stat.* Deosebit de raport mal sânt ancă doe opininnl separate ale dd. Stnrza şi Cărnă-răşesen, cari însă rămân a se ceti în şedinţa de mâne de oare ce d-niî senatori nn mal «nnt in număr. Şedinţa este ridicată la orele 4 1 t p. m. In aceste din urmă zile, M. S. Domni torni a bine-voit a primi mal mulţi ge- CAMERA Şedinţa de Luni 30 Maifl, 1877. Şedinţa se deschide la orele 2 şi jnm. p. m. snb preşedinţa d-lnî Col. Leca fiind presenţl 73 d. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. P. Ghica regretă că gnvernul nn află nn minat liber ca să reRpnndă la interpelarea d-sale, annnţatR de mult d-Ini ministru de Interne. D. Ministru al Instrucţiunii zice, că d. P. Ghica nu poate se ceară imposibilul, căci d. ministru de Interne nici astA-zî, nici mâne nn va putea veni să răspundă Ia interpelarea d-sale, cScî nn se poate împărţi în 40 de bncăţî. D. Maniu adresează guvernatei întrebarea, dacă armata română se află în con-diţiuuile indispensabile, pentru a’şl putea face datoria cn onoare şi demnitate. D. P. Gradişteanu anunţă următoarea interpelare d-lnî ministru de Interne; ce s’a făcut cn banii număraţi de trupele ruse pentra transportul facnt de către ţăranii din judeţul Oltu, cărora nu li s’a plătit de către administraţione* noastră de cât prin nişte fiţnicl de jpodvezî* în nerall şi comandanţi de corpuri aî urma- loc daţi de Ruşi, ba ţăranii tel imperiale ruse, intre cari pe D-niî: ge- maltrataţi de agenţii noştriî şi nn ji* neral-major Golinski, locotenenta! general dan încurajat prin purtarea prefeututeî şi baron Driesen, principele Wittgenstein şi comisarului, a insultat pe agenţii gnver-alţî, precum şi pe maudataml societăţeî nulul. D. ministru să răspundă neapărat CRUCEl ROŞIE rase principeleTcberkaski. termenul regulamentar, iar na ca d-ln! D. consul general al Germaniei a avnt P- Ghica. onoarea a prezintă Măriei Sale pe d. de ' D. vice-preşedinte: Daţi interpelarea în în genuchi şi rină a se ruga cu I Lignit/., major diu statul ‘ ' ' m ijor prusian, scris ! stăruinţă, ear IIparatul CU O visi- 'şi d. agent diplomatic şi consnl genera! D. P. Ghica: Şi efl «ni dat’o tu scris, bilă nemu Iţă miri făcu un semn de j a] Anstro-Ongarieî, pe d. colonel baron Şi tot de geaba ! _ niănie. cu inA,09 semn pe care unii Bechtolsheim, şambelan şi adjutant al Ma- D. min. al testrncţiunîl cere ca Adu- nă interpretat, (â era adresat o fi - jestHţeî Sale Imperatornlnî Austriei, Rege narea să ia te dezbatere legea posiţiî ofi- ţerului ca să seretrapă, ear alţiî că al UngarieT,—amândoi ataşaţi militar! la cerilor, amendată de Senat, se adresa la ungeneral din apropi- ambasadele respective din'Sint-Petersburg. : O voce: Când alegem pe cel doi mem- ere ca Să-l arelbeze, Kuzminki, în- Asemenea s’afl mal presintat Domnitorului: brî aî oomitetnloi de acnsare. şelat în speranţle su!*\ şi coprins D. locotenent-colonel baron Lohneysen si O- ^ Ionescu roagă pe Adnnare, să na de o subită (Inserare. îşf scoase a- d. căpitan de stat-major de Boite, din ar- mftf an,ftne ţeastă alegere, care ar impe- tuncl pumnalul işi-1 înfipse în piept mata austro-nngară, şi d. comite de Wedel deca încă odată mersul dării in judecată sub crucea Sf. tieorghe cu oare era şi d. Gailteame, majori din atatul-major « foştilor miniştri. decorat, tocmai And trenul se pu- prasian; d. Waiberg,căpitan de stat-major j Inehi/.ftndn-se disenţinnea se proceda la nea uşor în mişare. El căzu. SCftl- din armata snedă; d. de Hedemanu, că- ^ alegerea a doi membrii în coroitetnl de a- dat în sănge. lapieptul d-llll I). Ho* pitan în guarda şi adjatant al | casare a foştilor miniştrii, setti re era lănă dansul şi care a- Sale Regelui Danemarcei, precum şi alţi I Se proclamă de membrii d. N- lonesca vu durerea dea- vedea murind pu- d-nl ofieiărî straiul ataşaţi pe lingă ma- ca 44 votorî şi d. Vernescn ca 42 votnrl, ţin după aceea i braţele sale. Nu rele caartier al armatei imperiale rase. |! D. N. Ionescu mulţumeşte adauăriî de vfi voi descrie iipresiunea ce a pro- j înalta onoare şi încredere ce majoritatea dus această sinvidere în momente ! i.ft arătat, punând nomele d-«ale alături V i i T I V. P D L co cele l'elte onorabile pereo^ne. (Aplana»). ■focm»I aceasta îl încnrajia/A pe d-a» • «per» cR acnzele d-sale vor fi bine primite de «ceea majoritate (desaprobîrl). D-aa se crede dator a declina aceaatiS onoare, pen-trn ca nn întruneşte acele calitSţT, pe care 1 le posed cele-lalte onor. persoane din Comitet, şi apoi d-a» cate animat de acel spirit şi caracter implacabil contra adversarilor politici, ceea ce nn ar fi bine nici pentrn d-a» personal, nici pentru onor. majoritate, cRcI a’ar dnce pasiunea politicS jin ’naintea înaltei Curţi de justiţie. Majoritatea trebne sS arate cS eate compacţii fi sfi 'şi aleagă «cusătorii diu sânul «RH. iar P* «ceia care ar compromite mas joritatei Camerei. n. i. Holbau crede, că este o esaflerare de stupul din parten d. Ionesca de a nn primi mandatai dat de adunare. Aci nue vorba de o cestiune de partid, ci o cesti-oae de Cameră, de demuitate a adunării, ţi pentru d. Ionescn o costiane de datorie ca şi pentru orl-care. D-sa a făcut parte din cabinetul actual şî prin armare aceia care primesc onorurile şi cflpîtSniîîe, nu trebne să se sustragă nio! de la sftfcine. D. Vnltureacu este indignat de cuvintele d-lnl Ioneecu. . . • Voci: Ah, indignat! na se poate! D. Vultnrescu: Da, domnilor, sont indignat, comparând cuvintele de astă-zî, cu cele eaprimate mai deună-zl de d. Ionescu la ideea de a retrage aensaţianea: d-sa s’a deprins prea mult ia diplomaţie a înveli Incrnrile in cuvinte, încât no’l raaî înţelegi. Dacă d-sa nn merge înaintea Casa-ţiunel, atunc! cine să meargă? sa tot alegem? nmi bine să depistăm de la actul de acusare! Voci: Aşa! treaba aceasta n’o facem noî! fS-o d-ta! D. Gianî face istoricul dă re! în jndecata şi relevă atitudinea armată de d. Ionescn a» deputat şi ca membra al cabinetulni în timpnl instrncţianiî asupra celor acusaţ!. D-sa a fost nnn! dintre puternicii oratori cart a& provocat darea in jndecfttă a ex-rainistrilor. Cât daspre Cameră, situaţiu-nea esta clară. Io privinţa instrncţi! nn mat încape controversă. Opera este a Camerei, iar nn a cutăre! nuanţe, şi nu raaî e permis a ţine în snspens această afacere, precam nu ne este permis a retracta, a ierta. Demişi unea d-lnf Ionescn să nu se prinrască nefiind întemeiată întru nimic. Comitetul este politic şi nici nu poate fi alt-fel, dar această împrejurare nu îndreptăţeşte pe nimeni de a se sustrage mandatului încredinţat. D. P. Grădişteanu face o presuposiţinne gaiî posibilitate, adicî: dacă d. Iouescu ar înceta din viaţă, oare comitetul n'ar putea arma cu acţiunea? Ds, poate continua: prin urmare comitetul să susţină acusa-ţinnea cu numărul membrilor ce va avea. Discuţiunea se închide. Dimisinne» d-Iuî Ionescn pusă la vot, se respinge. Apoi Adunarea votează amendamentele intredase de Senat fa legea asnpn posiţiî oficerilor, insă la votarea in total a legii se constată că Adunarea nu maîe iu uu-aernl regulamentar şi ast-fel şedinţa se ridică la orele 5 jum. seara. BECHISIŢIELE In privinţa modulul, cum fac re-chisiţiele. agenţii guvernului nostru, primim următoarea comunicare din judeţul .......: ,Multe din chitanţele pentru re-chisiţiele făcute la 1848. nici pană acum nu s'afl plfttit. Paguba inşi nu este simţitoare, sumele din ele fiind mici. .Multe asemenea din chitanţele . pentru rechisiţiele de la 1854 nn , a afl plfttit. sub cuvânt că. veniud peste Io ani cel din urnii lichidatori m Iaşi, nu li-s'afl înfăţişat chitanţele pentru a fi plfttite. „Azi. snb acest guvern, printr un ordin ministerial s'a cerut a se re-chisiţiona 200 boi saft vad grase de velniţft safl suliat şi a se trimite la armaţi ln douA rtndurl. c&te o şuti. La 20 Maift ,’a Îndeplinit ordinul. Vitele s afl luat, preţuin-du-se c» cura ar fi cumpărate cu bani siluitori, iar chitanţele aO rămas se trimiti In urmi. celor In drept. Cit pentru bani ... la sintnl Aşteaptă. .Dar ceea ce este mal grav, este l ci r<“ hisiţionarea a lovit numai pe ------------ rr o opt safi noi proprietari din tot districtul, pe cind nr fi putut si treacă nesimţită, dacă se lua de la fie -care cite o vită. ceea ce toţi ar fi oferit cu plăcere. — nu Insă toate vitele ce afl, ln cit si nu le mai română nici pentru trebuinţele zilnice, nici pentru ale cftmpulul. | .Restul de o sută vite rechisiţio-, nate se nfli lncâ aci secuestrate şi Îngrijite ast-fel. In cit, cind vor ajunge la destinarea lor, am putea si le dăm cualificarea ironici ce Italienii dafl ţlrilor. .sancti greci* (sin-ţil grecescl). adicft slabe şi uscate ca vacile din anii de foamete al vechiglul Egipt.* SCRISOARE ADRESATA TIMPULUI Domnule redactor, In interesai dreptăţi,ce practică jurna-lnl ce redactaţi, vă rog se faceţi următoarele întrebări d-lor miniştri de Interne şi Justiţie. I. Pentru ce n’afl suspendat din post pe Ştefan Davidescn, substitnt în Roma-naţî, contra că roia r’a dat mandat de a-dncere de judecătorul de Instrucţie de la Vâlcea că, ca adjutor archivar, a sustras mal mnlte dosare de acolo, fapt pedepsit de art. 203, condica penală şi este ţinnt în post contra art. 2 din legea de admisibilitate, afacerea fiind regalată pentra 30 ale aceştia şi mandatul trămis prin prefectura Romanaţî? II. De ce poliţanil or. Caracal, N. Do-brotescn stă la post ne suspendat, când în contră’! este încuviinţată anchetă pentrn numeroase abasnrî făcute de el, şi de ce prefectnl de Romanaţî a făcut muşama ord No. G738 din 31 Martie, de la Interne, acoperindu-î ast-fel faptele numitului? Nn mă îndoesc că veţ! lăsa uitări! asemenea lucruri grave. Primiţi stima ce v5 păstrez. loan Jianu, din CaraeaL APEL CĂTRE DAMELE ROMANE! In momentul de faţă «România, ecnmpa noastră mumă, este încărcată de nn nor furtunos. In acest moment, bravi! noştri ostaş! se află la frnntari! ţinend pept oardelor ran-snlmane. | In acest moment suprem de viaţă saă moarte, Femeia română, dnpăce şi-aO dat I Roţnl, copilnl, saQ fratele, *Tribntnl de I sânge“, este natural că mnî are o sacră da-toriă de în plinit, «a nn'! uita şi ajata,. Noă dar româncelor, aparţin§nda-ue sar-eina şi onoarea de a îndulci rănile suferinzilor, a Ingrija de eî, a’i rădica din patnl durere! şi de a’I reda familiei şi ţerel lor, nu trebuie să cruţăm nimic.— Asta e datoria noastră şi Dumnezeii işî va face pe a sa, de a protege pe glorioşii ostaş! ce'şî varsă sângele pentrn o causă atât de sântă. Acest nobil şi măreţ scop, acoperit de sentimentul generositaţeî şi a inbireî pentru ţară şi armată, aQ resculat Societatea damelor din Doroboiu— de a infiinţa un comitet, pentrn adunarea ofrandelor în favoarea soldaţilor roman! răniţ! în câmpul de bătae; punendn’l snb înaltul patronagiO al Mărie! Sale Doamne!, care aii avnt gra-ţioritatea de a priimi preşedenţia de onoare. Comitetul decî, face nn apel călduros la ÎDÎmele generoase a damelor române, Rpre a veni în ajator cn banî, RCamă, bandage, etc., şi in fine cu orî-ce obiecte de lotăriî. Ofrandele de orî-ce natură şi do o valoare cât de minimă, vor fi bine primite. In ele vom vedea cn fericire preţul înaltelor sentimente de nobleţe şi generositate. Ofrandele se vor trimite la adresa comitetului. Vice-preşedinte ( Cleopatra Rose ti. , Ecaterina Mano du. Secretare, 0-g4 F0,v En)i|'la Oherghel. (:»*iers, Adela MihRileacn. DEPEŞE înălţime! Sale Doamna Pomânil Bucureşti. In iinprrjnrririle în care ne aflî P,,triB mnmS, şi pentrn Dşnr.vrea «nferinţelor. la earn eunt eapnşl soldaţii noştri. In îndeplinirea glorioasei lor misinni, apSrarea cR-minelor noastre, — Societatea Damelor din Dorohoib «a format nn comitet, in scop ca prin concursul tuturor damelor jndeţiene se adune orî-ce ofrande. Cu profund respect şi mnlt devotament, rngRm pe MRria Ta sfi bine-voiascî a lna sub [naltul MRril Tale Patronagifl acest comitet şi preşedenţia lui. Sontem a Măriei Tale prea plecate serve: Cleopatra Roset, Ecaterina Manolin, Olga Foca, Emilia Oherghel, Adela Mihăilescu, Matilda Firer, Profira Jipa, Casandra Di-mitriu, Elionora Corol, Agripina Şcolari, Zamfira Oraaca, Smaranda IvanovicI, Elena Brânzano, Elisa Oherghel, Lniza B rnas-chi, Elena Ciom, Agripina Nedelcn, Eleua Manolachi, Ecaterina TRntn, Anica Ionescu, Mari Degeratn, Smaranda Vicia, Zamfira Ţigulea, Ecaterina Ionescn, Elena ŢintR, Aglaia CalcRntranr, Nastasia Caragea, Măria Oiosanu, Olimpiada Bibnlescn, Teofila Ciornovodeann, lianrieta Dimitrin, Varvara Ionescn, Miri Bndişteann, Valeria Marcian, Theresa Cherimbih, Miri Urechi, Aglaia T. Vameşo. D-şoarele Sofia Calcântraur, A-pripina lanacovici, Natali Gorov, Natali Petrn Gorov, Eleonora Ionescn, Anetn Tă-ntn. Anastasia Raclis. Respunsul Mirii Sala Doamna, către Doamna Cleopatra Rosett. Dorohoiu. Me grăbesc n respnnde Ia nobilele d-v. sentimente, că priimesc cn cea nmi mare fericire preşedinţia ce’ni! oferiţî, felicitân-du-vă din suflet pentrn sacrificiile ce sunteţi gAtA a face spre Alinarea durerilor la care sunt espnşl bravi! noştri ostaşî» FMsabeta• TELEGRAMA Măria Ta, Comitetul damelor române din DorohoiQ instituit pentrn adunarea de orî-ce ofrande întru ulinarea suferinţelor bravilor noştri ostaşi, vine cu cel raaî profuud respect în nnmele societăţi! a esprima adânca recunoştinţă Marii Tale pentrn primirea graţioasă cn care Măria Ta aii bine-voit a ouora rugămintea noastră de a lna sub augustul Vostru patronag*i această societate onorându-o cn preşedinţia Mărie! Voastre. Ale Mărie! Tale prea plecate serve : Cleopatra Rosetti ) Ecaterina Manolin ) Yice-Preşedinte. gIlfM u , î Socretar*. Emilie Gherghel ) Adelă Mihăilescu, Casieră. D-na Hani Rosenf-ld. mm bucată me-CBico. D-na Alexander Rosenberg, 2 cearşafuri, 1 compresa, numerar fr. 12 D-na Caroline Blumenfeld, I I comprese, 11 bandage, II triangnle : D-na Regina Elîenbogen, 200 dr. scamă, 2 cearşafe: D-na Săli Schorv, 0 bonete, 6 bandage, 6 per. ciorapi, 12 treangule; D-na Lina Polack, 250 dr. scamă, 0 bonete, 0 tulpane; D-na Rebeca Rraunstein, 17 coţi ox-fort pentru halate; D-na Roşa M. Cohen, 12 per. ciorapi, 12 batiste, 12 peschire, 12 treangnle, 3 per. ismene ; D-na Ghisela Knhn, 300 dr. scamă, IG comprese, 225 comprese găarite, 3 cămăşi: D-na Mărie Littman, G triangnle, G bandage, G bonette ; D-na Zili Weinberg, 125 dr. scamă. 8 bonete: D-na Ch. Ghitel MihalovicI, 100 dr, scamă, 3 cearşafe, 3 săculeţe, G bonete, 0 triangnle: D-na Bertha Welev, 200 dr. scamă, G cearşafe de americă; D-na Anna Wolfî, G bonete, G trean-gale, bandage; D-ua Henrietta G-ilanter, 350 dr. scamă: D-na Mărie Kleşch, 1 plapomă de flanela, 1 perină, 3 cearşafe, 3 feţe de perină, 100 dr. scamă, G săculeţe 7 bandage, 8 triangale, 9 per. ismene, aă farcnliţăşi lingură de cuhnie; D-na Josephine Ferrao, 0 cearşafe, D-na Roşa Kngel, 1 perina, 3 cămăşi, 2 cearşafe. 8 peşchire. D-na Rebeca Jacob, 6 peşchire, 6 per. ciorapi, 12 triangale, 100 dr. scamă, 8 comprese; D-na Sara Lazarovicî, 200 dr. seamă, 6 cearşafe, 12 peşchire, 5 bandagie, 8 comprese găurite; D-na Sophie Tanbman, 150 dr. scamă, 6 bonete, 5 bandage 6 peschire, G per. ciorap! ; D-na Scharlotte Joseph Focşaner, 18 bonete, 6 cearceafe, 6 cămăşi, G per. ismene, 6 per. ciorap», 15 comprese gănrite 2 flanele pentru stomach, 12 triangale, 3 feţe de pernă, G bandage, 100 dr. scamâ fină. D-na Roşa Wolff, G per. papuci. (Va nrraa.) SOIRILE ZILEI. Ilnrft s’a ajuna Inşii In un resuRit atftt fie frumos Intr'un timp atftt de scurt, causa este aur Aslan. puse la disposiţiunea comitetului central al damelor din Iaşi pentru ajutorul ostaşilor români răniţi. îşi poate face o idee de aceea ce poate buna voinţă şi persevera nţa când, sunt puse în serviciul unul act atât de măreţ cum e acel al Comitetului de care ne ocupăm. Nu este in ăo lună. de când un nuniOr de dame din societatea noastra cea tu ii aleasă, avOnd in frunte pe respectabila şi mult pioase Doamnă .Varia Rosetti lîosno-vanu, s afl format in comitet spre a veni ln ajutorul ostaşilor români, şi de ja fructele culese afl trecut, peste toate aşteptările. Sumele şi objectele adunate până astăzi snnt mal mult •le cât suficiente pentru organisarpa şi întreţinerea linei ambulanţe, care ln rurend va şi pleca pe câmpul de resbel. Casele d-1 uf Aslan sunt transformate într un adevărat atelier unde se lucrează cu o. rară activitate şi de unde d-na Aslan este nelipsilă. Aicea, vezi pe d-na Oodreanu cure stă de dimineaţă pân ln seară croind bandage şi cele-l'ulte trebuitoare răniţilor, dincolo alte dame cosâud. mat Încolo altele făcând scamâ şi aşa mal departe. Apoi In jurul -alelor, dulapuri cu aproape de una sută oca scamă fină pusă In frumoaso săculeţe albe şi aranjate int.r'o ordine admirabilă, bandage, lighianurl. şi diferite instrumente de hirurgie. Intr o altă sală se află mulţime de lâ/.I cu tot felul de medicamente şi alte obiecte. Cartea oe mfăţifăm publicul ui eite reproducerea unei lucrări care a fâeut cele mal mari ser-viciuri in epoca reaboiulul din 1855. Limba franceză i'a conservat ca trăxurft de unire intre oficeril rujl ţi români căror usagial acestei limbi le e*te aţa de familiar. A trebuit d alţi parte să »e evite întrebuinţarea caracterelor rusescl şi turceacl. ceea ce ar fi reclamat mal multe luni de studiti amSruntoa. apoi d a scuti pe acel căror acostă carte este destinată, de studiai ţi mal ostenitor al regulilor de pronunţare ţi accentuare, obatacul dre-cum □einvingibil pentru fie-care din aceste limbi ţi mal cu semă pentru c«a turcescă. Aceste dificultăţi au fost învinse, servindu-ne ca caracterele române pentru un sistem fdrtesimplu de transcripţie, ţi accentul tonic este arătat intr un mod aţa de facil Ln căt este imposibil d a nu fi înţeles de acel căror se face o întrebare, articulând tntr’un mod neted fi mdnteje of a rtan sunt smse. Cartea nu coprinde de cât frase presiotând cât s’a putut mal puţine cuvinte, şi idei simple cari permit celui intrehat d a răspunde, nu printr un discurs adesea neinteligibil pentru întrebător, ci printr'un da s£ti nu, numele unui foc, o simpla orn-tare cu mâna, numele unui numrr. Mal cu sdmă in arastă privinţă lucrarea acesta se osibesce de i<5lc dialogurile destinate a facilita raporturile dintre poporele străine; frasele acelor dialoguri fiind lungi, şi respunsul neconcordând tot-J’a-una cu acela oare sar putea da, călătorul inccpf* o convorbire care I este imposibil d a o continua neputend să înţe^ll r»1! pun sal. Editorii. INSTITUTUL PRIVAT DE COMMLRCIU Şl FINANCE Strada Scaunele No. 36 (Batiţte). Examene generale Cinele I. II, fi lll-a. Istoria şi Geografia, Mercur! 1 Ioniede lft 8—11 oreţ profes. D. F. Crsssau : Limba română Mercur! I Innie de la 2—I p. in. profes. D. F. Grasa»u: Limb» germană, -Ion» 2 Iunie de ln 8 M profes. Ronetti Roman: Matematica, Vineri 3 Innie de la 8 — II ore profs. D. Petreacă; Limba fraa-c(*8ă, Sâmbătă I Iunie de l» 8—II ore profs. Alb. Spîqne: Dreptul coninrcial şi Economie» politică, Dnminecu 5 Iunie de Ih s- 11 ore profes. N At. Popovici : Limba italiană, Luni 6 Innie de la 8— 1 I ore profes. .1. Cnratolo; Comptabiiitate şi cnr-ul mărfari-lor, Marţi 7 Iunie de Iu 8 — 11 ore profes. Th. Stefănescu: Limba gn i», Mercuri 8 Iunie de la S ]1 ore profes. AH. Anacafl»nienOvS: S- iinţe fisico-nutiirule, Jonî Iunie He la 8— 11 ore profes. O. Go^n : Caligrafia, .lotri 1» Iunie de Ia 2 3 ore profes, H. Stefâ- nescu ; D*»senn, .Ion! !» Iunie de la 4 p. ni. profes P. Ionescn. Snnt rugaţi toţi amicii instrucţiune» să asiste la aceste esamem*. Administ. D. Petrrscu, 7%. Sfrfănescm. TIMPUL Tipografia Thiel A Weiaa, Palatul .Dacia1. COUBS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE BwvMci, 80 Maiu t877. VăLOâRKA Care la Otfarlt* PraclB A«al Oblig. Rurale . 10% 1864 --- 733/, 72 >/, » » la eorţt --- 91 --- Impr. Oppenbpim 8o/0 iq66 --- --- --- Obîig. Domeninle 8% 1871 --- 71 70*/, , > eşitelaaorţl --- 97 --- » Credit fonc Rur, 7% --- 711/, 71 » Credit fonc. Urban --- 58 Impr. Mun. Cap. 80% 1R75 --- 66 _ P.ntil '300) dobândă fr. 10 --- 108 _ AcţilCăile fer. rom. &% 1868 --- --- _ » priorităţi 6% 1868 --- --- _ Dacia C-l« de Assig. Act. (fr. 500) 8% lB7i _ 190 Romania C*i« de Assig. AcL (fr. 100) 8fi/0 1878 _ 40 Mandate...... - --- --- Impr. Municipale fr. 10 18>/< --- Act financiare Române 8% •--- --- --- Căile ferate Ottomane --- --- --- Act (fr. 400) 3"r. 579- 3. în editura lub-semnnţilor a eşit de sub presîi: L’INTERPRETE MILITA1KE EN' ORIENT. Un vocabular Je buzunar in 4 limbi adică: BOIUNO • FBINCISO- BOŞII-TORCO în care se vor afla limbele nisă şi turcă tot ca litere latine nst-fel compus, in cât fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după reguli. Ca adaus conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din cele mai Întrebuinţate la converssţiuni zilnice. Preţnl unui eiemplur de 160 pagineîn 32, este 3 fr. şi 50 bani. Acest nvragifl e o prelucrare a acelui .L’interprâte militaire en Orient* care a dobândit la 1354 cn ocasia resbelulni ruşilor coutra turcilor şi aliaţii, succesul cel mul frumos prin bunul serviciiî rare Ta făcut Btreinilor, şi suntem siguri şi acum va fi eceastS carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armate le streine dar chiar d-nii Oficeri noştri şi utrenii vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cu acest vocabular, mai cu seamfl iu privinţa lim-bel turce, care are destule dificultăţi in scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând cititornlui pronunţarea cuvintelor în litere latine. Cu stimă R. Gran e li- Comp. Podu Mogoşoai No. 40. CASELE din Strada Academiei în care a şeţlut .Ministerul Justiţiei, situate lînşra casele d-lui N. Lahovary din podul Mogoşoiel No. '28, cu cutAtp, arătând sub tablofi atât numele D-lor oficerî ce vor lua parte cât şi data. Sa ii litografiat dnoS din aoe-tpn, penă ftplâ(]I: 9 tioc bar lar^n retfiţei Vidinu'uî, 2l> Aprilie, şi a oraşului Tnrtnenia, 2d Aprilie* şi va urma pr t1 o »*6i tSn etiâ cu a d»«ua bombardare a Vi lini.ini şi «Sil rea obntjn-Ini tur esc in aprt»pi*r*a Domnitorului noHtru la 1"> Mai fi. Pr-ţnl nnnî tablofi ► st* ii inimi (]•• i âtn 1 lefi nod tSt-mplarul. D-uiI doritori îl va c«re de la min**, calea Vw arescî No 1 o 1 cu trântit-re de bani era cei c« vor c*r** mai n alte vor pr inii 2° la sn’ă uraţi-». Din bani ce se vor strânge dune vândarea lor a H-ea part»1 se va da peu'ru a ijutorul familiilor soldaţilor morţi şi răniţi. Sunt depuse şi la D-nii Librerî Graeve, ^Zfillosy, vis-â-vis de Teatru, Danielopulo, Veinherpf, S'rnd i Carol şi la D-nn legutor de cadre lingă Curtea veche. Locot.-Colonel D. Pappasogiu. Institutul C. Trot^un Btrada ScaunPle No. 9. Facem cunoscut tutulor celor ce să in-tere»e()S de instrucţiune, că esamenele generale ale elevilor din acest institut se vor ţine de la 1 — 1 lî Iunie, conform programului ad-hoc publicat d,-jn, eră distribuirea nremii'or se va face în Şina de 16 Iunie la orele 12 d;n felurile de ghete cu na.turl, elartic şi altele, vd rog a vd convinge de ade* rtcdnta magasie e,te una din cele mal V rhie din Capitala, ca e şl a ca,t.gat o reputaţiu de cele mal frumdae pentn soliditatea şi eft.c.'itr.t»a mărfurilor, ţi ;per, ci ,i in viitor voit onorat cu Ciipniria |»-v6siră. FlllLIl'p HUUIHTKI.V Strada Carol I No. 6. (Curtea Veche) vi-a-vi,de S.gi.n.und Prcger ,L» 8i«0a a'b« SOCIETATEA DE ASSIGURA FONDATA TIST A.3STX7X. 1SS3S_ Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigur^z contra daunelor provenite de incenditl la clădiri şi obiecte mişcă 6tre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunei-causate mărfurilor transportate pe apă. Asemena assigunlijâ ^estre pentru copil tn tdte combinaţiuml cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. Informaţiunile se dă la 9ub-scrisa agenţiă generală şi la genţiile er de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBERG Colţnl stradal şi curtea vechie (hanu roşiii). E8POSIT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STROGORILE NEGRU* OCASIUNE RARĂ ViNURI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI I3ST FLACOANE SI CU OCAUA ca preţuri fdrte reduBe 51 neauzite acum INDIGENE ALBE ŞI NEGRE De Cotnari I Do Ddlu Maro | Băşicaţi , Dr^găşanl I Mischet Negru Virtot . Odobeştt I Raţlechle [ Timâloti VINURI STREINE en gros şi en detail De Champagne | De Rhin I Malaga I Cherry , Bordeaux | » Ungaria | Madert | Muscat Lnne. Nu p6te concura nimeni cu mice nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici in c« privesce preţui lor. N3. Liqueururl, Diferite Cognacurl vieux şi fin Champagne. Ţuică veche naturală şt Unt-de*lemn de Toscana. THEODORESCU. M PHARMACIA LA „SPERANTIA“ X * CALEA MOOOŞOAEI. M. X DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. ; Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea ee angajată a efectua orVc* 00 ' manele din ressortul medical. brtis. < XXXXXXMXXXXXXXXXMXXXXXXMMMXX' _ - - FRAÎTZ G-TJ1TTHEE, a 1« V1LLE DE BRUXELES Podul MogoşoloI No. 16 vis-â-vis de Consulatul Russesc R.comamlă magavinul s.u asorta, in toc-d a-una fdrt. bina cu rufăriă d. bărbaţi şi de dame, gulere, mancheie, batiste de lino, olandă şi mălană, ciorepl peniru bărbsţl şi dame danele fire (crfiţie de sitntd) camisdne, groşeite, broderie dnntelp, cravate de nărbHţl j-femeţ in cele mal noi forme şi culori, umbrele de n6re şi de pldio etc ftc. Atrăgând tot . de-o-datâ at'-nţiunea onor, Clientele că din causa Cris«l am redus farte mult preţurile. J CEL 1VEA.I MAE.E lVr^.C3-JLF3XnST DC HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA ,A. LA BELLE JARDINIERE" 8 B ¥G » ÎI N A 20, Colţul Bulevardului şl Stradal Hogoşâlel, Casele Urecâuu, 20 ESPOSITIUNEA DE HE^VIISTE Invit pe Onor. Public să bine-voiescâ a visita ruagnsinul med unde va găsi o Esposiţiune de haine confeoţionale cum n’a fost încă In Uucuresci, şi anume; COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDES1URÎ IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţă. şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine că am remas fidel devisiel acestui magasin: COJSrSTJJVL MARE SI PRETIURI FOARTE MODERATE. JOSEF «bCI^IBAUM ,A LA BKLLEJARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului şi Stradsî Mogoşoiel, Casele Greoănn 20.