Nr. 123. MARTI 31 MAIU ANOL II. 1877. abonamhntfj.k IN TOATA ROMANI*: Pf ••................L. ». AH p. 6 luni ............. • HA j* S luni............» • 11 IN STRĂINĂTATE : P» « .........*0 IHNSMT10NI El KBCLAMI: Li.i» EO Iilor» p«l«». ptfiB* |V. 30 bul P» pogl.HlU. dO l>Ml, p« p»*i»» II, »l«l «I golim* I lat Ml liaia. Un numftr Tn Gapltilt (0 bani. TIMPUL fc'SF IN TuATF ZILKLh DK LU« Ulj. HUJBOUL RKPACŢIFI ŞI ADM(Nlb’J'RAţlKI : PALATUL JUOIA.4 AINTTJTsTGITJPII 3- pnm**ac Io *tr&inlt*tc: La D-nif'Mreaefi-•|pt* rf In Vitona, W %lfischgA«*r lQ A Oypeiik In V'ionna, BtubcntuuLci 2 ; Kudu’J Mune in Vienoa , %i Vi*cent lJrd*eka in Viaima, L*iofalt*tra«»c 17 ; Ihilipp Lob i» Virana, L«cb•■ubaotaga*»* U; L. Lang & Comp. !n P«|U |i Hava+l^ffiU-Jiullt* 4 C*mp. Ir Parii. doritori Dofruncat* du se primea©. Artioololr oepablioaie a« vor arde. Ui rnurAr Tn l)'»»riol# 15 kanl. BULETIN TELEGRAFIC Sarvioiul privat al .7IHPULU'.* (ifftoti* Havai). Sarvioiul do Uibill 9 oro aaara. Slatina 0 luait* Daeele de Leochtenberg. Însoţit d’un itrl'nrit ittt-mnjet, a soufe aiL A trecut lu raviatl truprie care l*afi aclamat. In timpul re viatei, munca »câa tot imnul nueec. Vlaift, 9 lunii* Un bnVtin ofida'e tureeac pablicat ieri. mal •* nunţi o victorie otuiali turcească: »Roşit afi încercat ieri ii treac* Ponirea Intre Siştov ţi Kicopol. Ai to«t î»peU«»ţl de artileria turc* ud NB, Nu mal ea te trebuinţă de adiogit c* aceaetft noutate eate cu totul bl ai. _ Sarvioiul io Duminici 9 oro dimiael». — CcRStaalioopol, 9 Inia. Hobart Paţa s'a intora de la Marea Nesuri. A adus trai voaliere groceecl pe cari le-a capturat, fiind-ci arad incircate cu cereale ţi in contravenţie cu blocarea. CanatantifinpaJ. 9 lunii. 0 telegramă a Iul Ali-Saib, d’n 7 Iunie, anunţi ea fout o lupţi de artilerie cu Muntenegrenii la Piperi. Erranim. 9 lunii. Cavaleria ruaeaaci flcind 115 veiate în 35 ore. a ocupat Olti, firi ti descarce o puşcă. Infanteria ruscaaci a ajuna la Ohi doi iile dopi cavalerie. Pesta. 9 tonii. .Camera deputaţilor**, D. Simony anunţi ci are intenţia d’a fkc* inal mu'te Întrebări guvernului. Vrea si Inttebe daci este vro araagiare intre Aus tril ţi vre una din puterile beligerante, — daci eite aderent ci torpilele sad labricat la Fiume pentru trrbuinţa armatei ruaesd,— daci materialul de resboifi al Rusiei s a transportat prin Galiţia. Ya mal întreba, cari sunt intenţiile guvernului tn faţa eonveuţiel Încheiate Intre Rusia ţi România convenţie pe care o crede vătămătoare monarhiei A o*tro- Ungare. — Sarvlciul de ia 10 luaiaamexi. — Paria, 9 lume. Diareic oficioase din Berlin afi reînceput o campanie contra Fraudei Ele reprezinţi ministerul actual ca servind proiectele uitramoetanilor ţi ciuţi nd a ridica contra Fnnriel neîncrederea Europei. Limbsfiv) Iov produc* o adânci intiplrire. BOCDRisci: r. Dictai ara G- A. Rosetti GARDA NAŢIONALA.^ Dupft ce radicalii ş'an lnt&rit do-minaţianea In ţarft prin majoritatea In Gameţi prin majoritatea In Senat, prin usarparea atribuţiunilor puterii execotive. el ş »n consolidat o acum ţi mal bine prin reformarea legel asupra gardel orftşienescl ţi prin ultimele alegeri a comunei capitalei. Sub ministerul conservator legea primitiva a gardel orftşienescl se modificase. Sistemul electiv pentru toate gradele din garda orăşeneasca se suprimase ţi se Înlocuise prin corpul de oficerl In retragere din armata , constituit pentru comandarea miliţiilor, prin adevfcraţi militari care Iţi aveaţi câştigate gradele lor militare In un mod regalat, prin anii lor 4e serviciu, ţi care posedau ştiinţe militare ţi prmcipiele de disciplina, neapărat necesare pentru conducerea ţi menţinerea, In limitele prescrise de legi, a ori carul corp armat. Oarda oraţieneasca, sall mal bine zis. .garda Naţionala, după prima el constituire ln un corp armat, cu comandanţi aleşi de (.4^ însăşi ea. toţi oficerl improvizaţi, purtând grade ţi însemne semi-militare. chiar însemne culese din timpuri de revo-luţiunl, oficerl fftrft nici o ştiinţa mmtara, Ari de disciplina şi fftrft nici un titlu prin care sftşl ponta legitima gradul de locotenent, snO de căpitan. 9nft de major, sad de colonel comandant nl unei legiuni, nu numai ca nu Înfăţişă nici o garanţie de securitate, dar ce e mal mult puteai! sA devie la un moment dat nn element pericolos de perturbaţii une sociala. Aceasta institnţiune aşa întocmită, nu era de (ftt o trista imitaţie din timpurile nefaste ale revoluţinn'I franceze de la 1793. Rodurile date de instituţiunea gardel naţionale ln Francia n'aU fost alte de eAt o succesiune de zguduituri revoluţionare, care se produceau cu cea mal mare uşurinţă, ori de cate ori batalioanele armatei regulate se aflaU In faţa legiunilor gardel naţionale. r- zvr^tite şi Împinse pe calea revoluţiunel. Nu avem de căt a deschide analele istoriei moderne a Francieit spre a vedea, cuiu cu încetul, garda naţionala ajunsese a fi rare ori, o garanţie pentru interesele bine Înţelese ale societâţel. şi din contra mal tot-d'auna un instrument din cele mni periculoase, ln Paris, pentru întreaga societate fiancesă, priu nestatornicii, ce pfo-vo» in guvern. Asta-zl însăşi Francia a Jesfiinţat, prea tftrziu Insa. aceasta funeBta ins ti t ti ţi nn e, care din timp In timp contribuia mult a o arunca In anarhie. Aceasta este nenorocita imitaţie, pe care ne am grăbit a o face la noi. îndată după revolnţiunea din 1866. Guvernul conservator, precum am zis, prin legea asupra organ'zărel armatei, remediase pănâ la un punt oarecare acestui rfiU, Înlocuind oficeril aleşi a gardel orâşienesci, ptiu ofiţeri, adevăraţi militari, numiţi spre a co manda la timpul oportun. Astâ-zl legea veche s'a pus cu grăbire ea-earăşl ln lucrare. Astă-zl, — şi nu mal ştim prin ce mod, căci alegerile gradelor nu s ftO făcut Încă ; — prin bunul plac. se vede. al dictatorului C. A. Rosetti, — vedem earăşf pe vestitul Serurie, numit comandant de legiune. Carada. St&tescu. Giani, Fleva Manolescu etc, Inftnd comandamente, pe cftnd unii din militarii careeraU numiţi, Işl păstrează încă locurile lor şi spre umilinţa lor, se află sub comanda a unui Serurie, a unul Fleva etc. etc. Acel vechi militari poartă Încă uniformele lor militare ; ce uniformă poartă Insă aceşti majori şi coloneii improvizaţi de d. C. A. Rosetti? Nu ştim. fimd-că Încă nu am văzut. Pentru moment Incmrile sunt ln cea mal mare ln-urcăturâ şi credem c* vor urma a sta In aceeaşi con-fusiune, căci In împrejurările actuale pe căt renaşterea gHrdel naţionale nu prezintă cel mai mic pericol, pe atăt ea nu poate fi de nici o utilitate dictaturel d-lul C. A. Rosetti. Dar cftnd va sosi momentul oportun, atuncea dictatorul îşi va avea gata garda sa personală, adevărată gardă pretoriană, care va putea ţi va ţti a lua orl-ce iniţiativă, la un moment dat. O! d. C. A. Boaetti este mal mult de cftt prevăzător! D. C. A. Rosetti nici o dată na ambiţionat a fi miniBtru-preş«'dint.e de Consiliu, snU şeful unul Cabinet; nici munca, nici răspunderea, nici această distinsă snbaltermtate de a fi la al 2-lea rang, nu i-aU putut conveni nici o dată. Cănd nu poate avea pe al săi la putere, d-sa Îndată dispare ; 9ă Întoarce ln reşedinţa sa din Paris, unde ln mijlocul demagogiei de acolo, Iţi are locul Însemnat, şi acolo lucrează pentru viitorul Uo-măniel. mlăpănd numeroasa noastră junime, cil otrava teoriilor celor mai nebuneşti, celor mal subsersive, junime, al cârtd părinţi, fără a bănui cele ce se petrec, o trimet cu ln credere spre a studia In centrul luminilor. junime din caro o parte, cu toată inocenţa şi inipulsiunea inimii . atftt de impresionabila la vărsta tinereţelor, crede şi admiră dogmele acestui agitator neobosit, îndată Insă ce d. C. A. Rosetti, in-trevede cea mal mică speranţă de a putea Împinge pe sclavul săU I. Brătianu la putere, el reapare imediat, se aruncă Îndată In vlrtejnl mişcărel. şi nimic nu mal cruţă spre a ajunge la s opul săO. Daca cu al săi numai, nu se s.mte destul de tare, pe loc se coalisează cu orice elemente, chiar cu cele mai eterogene. — precum a făcut ln coali-ţiunea din 1866. şi in acea din 1876 — şi apoi Îndată ce se vede la putere, el îmbrlnceşte pe naivii şi pe credulii, cari l-au întins tuănn, de care s’a servit ţi flomlnfi enclll-8iv prin volrţa naţiunii Atunci ambiţiunea d-lnl C. A. Rosetti, nu este ministerul; ambiţiunea sa este preţeden/ia Camerei deputaţilor precum o înţelege d-sa — ţi Primăria Comunei Capitalei. — Preşedinte al Camerei era, acum a ajuns a fi tot odată şi Primar al Bucurej’ilorl Mal pre sus de cftt miniştrii săi. acest om a ajun9. p&nft acum. a se pune alftturea cu Domnitorul Ţărel. Şl cine este acest om ? Domnul C. A. Rosetti!!! Perzistenţa tot isbutesce in definitiv. şi somaţiunile noastre aQ produs ln fine un resultat. Camera, ln şedinţa el de Sftiuh&tft, dupft o discuţiune plină de aceleaţ n- demne şi triviale atacuri ln contra unor adversari absenţi, a procedat la alegerea a doi membri pentru rom-plectarea comitetului de acusare, ln locul dd. Verne&rn şi Danieleanu. Cetăţenii N. Ionescu şi l. Codrescu aU Întrunit cele mal multe voturi; nepulăud aduna Insă majoritatea cerută votarea a rămas a se face din nou ln şedinţa de Luni. In aceeaşi zi. la Senat. Comitetul delegaţilor pentru proiectul de hărtia-monedă după ce s a complectai alegăndu-se d. B. Boeresru In locul d-lnl P. Oprsn, demisionat, a adoptat cu majoritatea a 3 glasuri In contra 2 şi ln Inţegere cu ministrul de finance, un contra proiect pentru o emisiune de hărtiâ monedă. 1). Boerescu este numit raportor. Nu cunoaştem Încă acest proiect in toate amănuntele sale; vom aştepta dar de a avea chiar tntul sub ochii noştri pentru ca să şiira daca treime să felicităm sad nu pe d-nn delega ţi şi pe d. ministru de tinanee. IMN AFARA. •Sitohţiunea generală a Koropel, atât in nrma crisei orientale, cat ţi a mal multor crise interne, este nial agitată de cât a foht vre-odată în cel din urmă câţî-va ani. Frailţu eate coprinuă de o nedomirire, care în alte vremî ar treHui *ă puie întreaga EnropS iu îngrire Nici până astă/.înu a’a potolit agitaţiunea, pe care mareşalul Mac-Mahon a alernit’o prin schimbarea pripită a niinisternloî ţi nici pâuă astăzi nn »e ştie, care vor trebni să fie recoltatele acestei hotărirîa preşedintelui repnblîcel După ştirile mal noue, ministerul Broglie este hotărit a accepta în cea d’ăntâifl şedinţă a sesiuneî parlamentare, ce se începe la 10 Iunie, discuţiunea asupra ioterpelaţiunel, pe care a făcut-o stânga republicnnă relativ la mesagiul mareşalului Mac-M* hon. Daca apoi camera no va trece peste această interpelaţiune la ordinea zilrî ori ducă, în urnii, nu va vot.i bugetul, ea va fi di-solvată. Destituirile şi permutările, ce se fac la prefecturi şi in magistratură ne încredinţează, că guvernul încă de acum se pregăteşte pentrn aceasta eventualitate. Ştirea despre izbucnirea neaşteptată a criseî ministeriale în Franţa prodaaese cea maî vie îngrijire in Europa. Se credea că ea a fost motivată prin consideraţinnl de politic exUrnS. Atât declaraţionile ma-rr'ţalulol Mac M -hon, cât şi atitudinea ministerul nî Broglie pare insă a fi produs in op nia pablică, impresie, că hotărirea mareşalului Mac M hon, nu era motivată de cât prin consideraţinnî de politică internă. Şi aceasta e părerea, care se esprimă astăzi in ziaristica europeană. In Germania încă maî nainte de isbuc-nirea crizei ministeriale din Pari», se pro-dneese oare-şî care agitaţiune trecătoare in nrma discursului lui Moltke şi a constatărilor relativ la trupele francese dislocate iu apropierea frunUrielor germane. CriftH ministerială din Franţa a dat un noQ nutriment ace-tei agitaţiuni. Cu toate a-ceetea a^tă/J Germania este cea mal ptţţin agitată dintre statele mai niarî ale Europei. După ce s’ati luat mSaurî peDtru sporirea garnisoanelor din apropiere fran-tarielor despre Franţa, cestiunea prnso-ger-mană nn maî preocupă spiritele. In Italia aQ avut de cor£ud de-odată doă serbări inbilare, care de o potrivă ati agitat spiritele: serbarea jubilară a Pa-pH şi a trei-zecea amiversară a întronări! regelui Victor Emannel. Cetele de cuvioşî catholicl s'afl adunat cn această ocasinne dm toate părţile lumii in Vatican, adurănd Papeî scumpe darorî; ia aceea-şî vreme însă Italia unită şi Roma, capitala el, aQ găsit ocasinnea spre a-şi manifesta iubirea şi credincioasa alipire cătră excomunicatul Victor Emanuel. Io Englltera te ţin discnrenrl parlamentare, se f»c interpelări, se dreg circulare aspre şi energice, se improvizează mretingorl: toate pentrn cestionea orientală. Am pntea zice că astă-zl M«rea-Bri-tanie no mal trăieşte de căt in Orient, cel puţin deocamdată, insă nn traiQ cn totul compţtat şi platonic, care »e mărgineşte la vorbe bane ori role, dar, in sfirşit la Torb*. A unt r o-l liga r Ia este cea mal agitată din toate ţările de pe faţa pământului. Chiar «oftalele din Constantinopol ar trebui să se ruşineze, văzând cl lucrările, care la dânşii se petrec nnmaT în caotica capitală, la vecini se pregătesc in toate satele. In Pesta, în Praga, în Z’igrabia, manifestaţiile se urmează cn deopotrivă zel, de şi în sens opus. Unii ae îndeamnă pe alţii. In mijlocul nce^tn! zgomot febril, apoi depataţiunile regnicolare lucrează la pregătirea proiectelor de legî relative la reînoirea pactului dualistic, o cestianc, care singnră ar fi destula spre pune popoarele Aostro-Ungnrieî in f*rbere. După ştirile mal none sosite din Vienn, aceste deputiiţionî şi-afl terminat lucrările pfcnă a se putea întruni spre a disenta împreună. Cftt mal curfiud se vor putea spol publica resultatele acestor Incrărî. — Dnpă ce a isbucnit reRb*-lnl între Tnrcia şi Rn-sia, nn maî e probabil că reînoirea pactului dnalistic va intîmpina greutăţi serioase. .Crisa orientală.4 Călătoria M. S. împăratului Alexantrn II în România este privită ca nn eveniment istoric şi în deosebi ca nn evenimpnt hotăritor în actnala crisă. Cele mal multe ziare din străinătate pa-ne»8 acest eveniment în combinaţinne cu încercările ce s*ar fi făcut din partoa Turciei ori a EngliteMpentru încheierea păcii. Co deosebire insă Berlinul este punctul din care aQ emanat comunicările de felul acesta. Ziarele oficioase din Viena şi Pesta, combat însă toate aceste insinuări, snsţi-năud că pacea nn se va putea încheia de cftt după-ce rr’nna din părţile beligerante nn va fi avat succese in resbel. In acelaşi sens se pronunţă şi o deptşe oficială din St.-Peterebnrg, pe care o publică ziarele din Viena la 8 Iunie. , Ambasadorii din Londra, Viene şi Berlin se întorc la postările lor fără a fi primit însărcinări speciale. Cn toate acestea eî aQ primit destule instrucţiuni spre a putea lămuri intre toate împrejurările pe cabinetele la care sunt acreditaţi, asupra scoparilor politicei rnsescî. Eî vor potea să încredinţeze pe cel interesaţi, că scopnl politic"! roşeşti nn este a p rod ace vre-o schimbare in harta politică a Orientului, ci numai şi numai a da creştinilor din orient garanţiile, ale căror necesitate poterile europene aQ recuno»cnt-o in done conferinţe. Afară de aceasta, Roşia va stărui, întru cât îl va sta In pntinţă, ca elemente revoluţionare, st«te vasale ori state vecine să nn ia parte la loptă, întocmai corn până acorn a isbntit a impedeca reînceperea resbel nl □ ! tnrco-serbe«c. Uojia nimic no doresc* mal pnţin de cftt a complica sitna-ţinnea europeană, maî mult de cftt cnra este. E* nn ’şi-a schimbat intenţinnile de la conferenţă până aenm. De şi a fost silită a începe resbelnl, scopnrile ît sunt a-celea-şl şi va stărui cn energie a le rea-lisa, fără ca să escludl conlucrarea putorilor la regnlarea definivă a ceBtianel orientale. Despre o conferenţă de ambasadori in cartierul general nu se aude nimic. Cu toate aceste e probabil că împăratul, cu ocasianea petrecerel sale in cuar* titrai general, va da expresie hotărârilor sale nestrămutate." Resbelnl se urmează din ambele părţi cu care-ţî-care cumpătare. In Asia, Roşi înaintează pe întreaga linie, fără ca in cele din urmă zile să fi avut loc vre-o ciocnire de oare-şl care importanţă. Turcii îndeobşte se retrag, ori deci nu, el sunt respinşi. — Dm Abbasia, de cAte-ra zile nu mal sosesc ştiri. Aci«sta ne Incre-dinţază că insogenţa cn încetai îşi perde chiar şi importanţa, pe caie la tncepnt o credea de către unii, că o va avem. — Din Muntonsgro deodată neaoeeec ştiride bfttoe. T-trcil, precum m vede, aQ făcot atac pe întreaga linie şi aQ fost respinşi cu mari perderl. Scirile contrarie no Ie putem privi de cftt cu neîncredere! Ne grăbim a reproduce următoarea importanta publicaţiune a In- TI M P D L stUutuluI de Drept internaţional * LEGILE RESBOIULUL Apel Col rele mal apropiate lupte vor avea de scop principal posesia arestul important punt strategic. “Telegraful romău, de la Sibil ne spune că batalionul 1 de resemştl sa întors de la Ke-ainarl, unde fusese concentrat, ş. s'a risipii flecare reservist pe la casa Iul. Ronţăiţii diu Bucovina far in toate mserirele rugăciuni pentru victoria armelor române contra secularul»! inamic al creştinilor. Opus acestora, mitropolitul român gr. cat. diu Hlasiâ ordonă a se ruga in toate bisericile din eparhia sa ]>eutru l’apa, care a bine-curântat armele Turcilor. Nu numai alâl, dar sântul părinte de la Roma a ordonat şi rugăciuni pentru triumful Turcilor contra creştinilor shisnialicl. 0 Crist, iacă parodia Invvţăuiiiitolor tale ! t'ea din urmă bombardare a Velinului de către artileria roniănă, Intre alle păgubi, a cau-sal şi ţ>e aceasta că a distrus brutăria militară din acea cetate. ■ Comandantul turc de la Vidin face larmă ră obusele românesc! ar fi lovit şi spitalul militar. Este de observai Insă că vina pentru .1-r«st fapt, care ar putea să fie considerai ca o abatere din partea României de la Coiiveu|i.i din Geneva, cade asupra Turcilor cari aâ pus spital») lângă baterii. Acelaşi fapt s'a întâmplat şi la G.il.ifat. (Unsele lurcescl alt căzui lângă spitalul militar şi din fericire ..'an erlaml- 8iu,d Insă ră spitalul nostru era cam aproape ik bateriile conlra căror se arimcaâ obusele, nu s’a mai lănit nici o larmă. vede Insă că Turcii, pentru a 'şl ascunde slăbiciunea, caută noii in papură. „Erenideublatt“ cutnunică şlirsa, ra Comitete Amlrass) a făcut l’orţif obiocţiuiii relativ D aşezarea torpilelor tu Dunăre, cerând » se lua ţoale precauţimiile necesare. Budgetul Kârliiet pa amil IBÎ- *';i '"rl",iit ru nn deficit de opt milioane. care ,ur acoperite dintr'un împrumut contrariat in strâi-iietale. T IV p U 1. DiipH jliril# Koaite din Conslantinopol ei-sulunin Murad s’a tnslnrtoşul şi a c#rut |»r-nsiuiiea de a se muta In fi!a sa din Scuturi. 1 (•ani acum nu i s’a dat acenstil |iermiaimie, I d« oarc-ce guvernul se teme, ci poporul II ra aclama din nud. D. t’. A. închinau, coresp. ziarului *I>ie l’o-fitil* diu fraga. !'• Charles Hrehan, coresp. la .KstaMIn' De cAte-ta iile cirr.nlaaxă prin Ungaria proctamaţiune sennuLA de Cnt4r-Key, In care tinerii maghiari suut p. urocajl a se Înrola iu legiunea tnroeesoA ce se ra foriua din streini. I'rin (laliţia de asemeuea circuli proclamaji-nil semnate ile emigraţi poloniul. Pini amin ' in si uimenl nu s'a înrolat. D. Hnimauiiel Charles Topliinonl, coresp. zia- ! mu public puţin numeros, ilar il rulul ,1/Rt uite l’elge.* use pntolo^iee. Ieri dupiV ameaz.Vzl a avut, Ion iinormCntarea la cimitirul .Kiernitatert-* iu asistenţa u- (ti- . stins. lleecoaln diu Abliasia pare a fi potolită. Numai In apropiarea malurilor se nul susţin ri-le-ra cele de insurgenţi snh scutul umilitoarelor turresct. Citim In (furierul din laşI : Sinucidere. De m*« multe luni pe trece» iu Inşi. un bărbat tânâr şi in- Turburărl copilăreşti. Cu ocazia ve niril Împăratului Itusiel. puţinii oşteni ilin oraş şi corpul sergenţilor ib-nliţă nfi făcut la gară oiuirile mili teresantuuume l'etru lvu/.miuski, des- tare. Straibde .-r -fi pline dc public pre ale cărui antecedenţe aventuroase . ^ băieţi din gimuasiu. ş^oale pn tie-cine ştiu să spună ăte-ceva. l'ositiv . mare şi alte institute. Aceşti din ur- .Monitorul Oficial* de azi coiniuiicâ urini'-t oarele : Centru ruiiosciuţa generali se publici ur-nietoarele relatiunl asupra luptelor ce a »*ut loc |» înamnet Dunărei, lit lucepuliii atacurilor Turcilor Iii contra noastră. Caiafat Iii 7,iua de 1'- Aprilie anul curonL la orele ? şi jumătate p. m-, bateriile lurrescl din cetatea Vidiu aii început a trage focuri a-snpra bateriilor noastre dui talafat. Utipi ti tocuri mimai, boieria Şletan-cel-Mare, ocupată de tunurile bateriei a 2-a din 1 -ini regiment de artilerie, ai Început focul asupra Vidinulul. Acemti baterie ora comandată prorisorul de locot. Pinescu Klefterie. IulPiul tun care a tras foc, după comanda sub-locot. Vasiliu l'onstan-tiu, este tunul 1, seria 7, calibru S c. m. cne a fost sortit de sergentnl-major Mibiescu Vetre, şeful tunului, şi de sergenţii' Dragnei buioben, brigadierul loan Păiui, soldaţi! ser-t.uiţl Vlad Dumitru, Vuşile Dumitru, Nedelea Mircica şi Uadac Satu. Focul s'a început du i ordinul majorului Ppoescu, alunei comaiidautul artileriei de Iu t alalat. Oitrntfa, Aprilie, la orele 4 după amiază bateriele turcesc! din Tiirlneaia a începui bomboniere cu vioiciune bateriile roniAne aşezate în josul oraşului Olteniţa la Parantio Vechii. După 7 focuri, bateriile noastre a cepul st răspundă. Aceasta luptă de artilerie a (imit plină la oreie 7 şi juni. seara, tr&gilmlii-se diu partea Turcilor ca la 41in focuri, oara diu partea noastră iun. Iu timpul luptei 2 numitoare tur-cescl alt atacat In fianc bateriile mmăue, care Indrsptând doub tunuri Tu aceste monitoare, le-a (Arat si părăsească reiedeposiţiinieace ocupaţi. In Tnrtucala s’a ridicat in doue rânduri dra-l«lul alb, nroliănd prin aceasta că ehusele a-ruiieute de tunurile noastie produceatt efect. Iu timpu1 luptei afl fost uşori răniţi loco-teiiMtul de artilerie Katail Petre, sergentul lladu Vasile, soldatul Stanca llie din al ti-iea regiment de dorobanţi. Pn cal a fost ucis şi obturatorul imul tuu atins, care s’a înlocuit mediat şi tunul a continuat a trage. Im l Mafii, la arant-posturl, a fost rănit soldatul Ohian Coslache diu artilerie. ftlaz, In tina de 4 M:\iQ, un monitor turcesc a începu* să traga focuri de artilerie asupra balgriel noastre de la Islat, situată Ungă pi-clieiui No. Iu. Bateria a rPspuns cu focurile vale, lovind monitorul iu coaste şi slăramăii-duT un coş şi un catari. Sergentul-Major Flore Hlejau, din al le * regiment de dorabanţl, comp. I, a lost ucis de un ulms şi pichetul Nu. |fi sfărimat. 0 parte diu curespoudeuţil ziarelor străine cari piuă «cum «ă sosit Iu Bucureşti şi cari »(i obţinut carta de liberă trecere sunt cel următori : D.!,ichteustnill,riires|ionileiit b> ■ Presse« Viena. D. bandou R. Prosse, rurespomlent al zh-rulnt englei D. Frdderie Itayle, rairespomleiit al riarulut .standard*. I). FrMdrtc Viuîers, coresp. lir.tfir.* U. avocat Marcutti, coresp. tem .Fauliila*. la ,1, Artist du i| ziarului itn- P. cavaler Sieulae Lzzaro, coreHp. al ziarelor .Illistrazzioiie italiana* ,R,ltlu şi Neapoli* P. Ilicit de Uulaj, mresp. ziarului .Moiii-leur imiversel*. p. Canini, coresp. la .Opiuione*. D. Henri d« bumfite, coreep. ziarului francez ,be Teiups*. 9. Ivan de Woestyue, ruresp. ilarului pa-ristau .Figan.* D. t. Usenet, <«e»p. ziarului ,l,( tUpuldi->|ue fraiifaise. * 0. FhUthere Breb»ii, italel ItucnrescI: aici erau dd. membri aî (Jnrţei de aj»el împreună cu toată magistratura, corpul profesoral ;«1 Universităţii, al anualelor secundare şi primare; d. primar Pustia iinpreuna cu membrii consiliului camnual şi al celui jude-ţi n; d. (iusti, KStn şi Dndescii, «pitropiî Sf. Spiridon, etc. Onorurile militare eraă făcute tle un pluton de jandarmi' de o companie de do* robanţl şi de corpul sergenţilor de oruş. tiara întreagă se ilnminenAă ar nu când in depărtare reflectul fermecător a mii de lumini aprinse la ambele sale fronton urî. 1). ministru de externe Mihiil Cogălni-ceuuu decorat şi n-sn cu marele cordon al ,Stelei lt»niîniieîc împreună cu <1. baron de Stuart, consul general al ttusii-i «lin liucnresci şi d, iacobson, consulul din Iaşi plecHseră încă de Iu o şi juni. oro cn trenul Ia l Fug huni spre a întâmpina «colan sosirea Majestăţel Sale Ţarului. IJil ura depărtat anunţi sosinsa trenului imperial, care intră iu gări. Strigăte freuetice luni»*. Amhisidnnil funiile de S|iiit:iIriii are stă bulgarii vor li Incuragiaţl a se resonla. Prag», *» Iunie. Al ti multe rnnsilil rouiiiu ile din Kneuiia aii lusi disolv.tie şi ,1*. Abrtndblatl* ne asigură râ >e vor inii ilisolvn iu curfiinl altele. Colonia. 6 Iunie. ,Uazel» tle 1‘olunia raimmifft diu l’onstm-tinu|Mil ştirea, râ Poirl i a prolnst lt prin ii circularii mire* it.i rălriv nutri i rauili a tleci irănil de iiMltvpeudtinţâ a Ruinăriieî^*. P»rls. -r» Iunie. Seim că tf imbeUa s’ar li refugiat ori iâ ar li hotărlL a se re fug a Iii Helgii. Iiiud persecutat pentru lespiiiisul i-e a «I it depui.iţiuuel studenţilor, este inexiiâ. - Iu iirnu st.iniiuţador lui Tliiors, b miMtii a mimului U « âl -tam js>-liţiră, rai pruierlasa*. On*tantinnpol. 2 luiiiu. Ministrul d** r.*sb iiu a profitat de demonstrare v soft ih lor |>Mutru o u-iln un mare nnniffr din partisunii Ini Midol-Paşa, pentru a tăia orl-ce comunicaţie cu Sultanul, a trainis la Ibitnm pe doctorul Temple, medicul palatului. Posiţia Ini R«dif pure solidă pentru tot timpul până când Turcii vor suferi vr’o mare învingere. D. Korstor, ilirectorul bfincel otomaue, »» dus la Londra pentrn a da concurs Iul /judhi-Heiă. (Kotbiiuhe Zafunf. Berlin, t Linia. Se poale privi ca o noh probă de amici» curţeî din Prusia pentru Rusia, fap-. tul că direcţia drumului de fer regal de ta Kst a primit orilinnl d’a transporta fără plată, până la fruntaria rnsenscă, darurile destinate ambulanţelor rusesc!, precum scamă, medicamente, putori, instrnmenta de hirurgie, conserve, etc, Vr’o şease «aQ opt dame din societatea înaltă a Berlinului, Ruse de origină s»it aparţinând diplomaţiei rusesc!, afi făcut un apel la ublic, de curând, ca să strângă daruri pentru ambulanţele rusesc!. Vin darnrl abnndente din cercurile Cnrţel şi cercurile înaltei aristocraţii. Se ocupă a-cnin la Berlin cu organizarea unul con-voiQ sanitar de 120 paturi, destiDat spitalelor rusesc! de la Dunăre. Membrii din ordinul Sântul loan vor avea direcţia şi veghiarea acesta! coavoiil, care va purta drapelul Crncel-Roşii. {Aug. AU. /.eitung). Londra 6 Liniă. > A gen ţa Ren te r* comunică din Consta n-tidopol ştirea, ca Chedivnl a cerat ca Poarta să trimiţă câte-va monitoare în canalul de la Suev. spre a împedeca intrarea vaselor ruseşti în acest canal. Zara, 7 louiu. După ştirile, pe care le comunică consulii, turcii afl fost bătuţi la Maljat. Iu strlmtorile de la Duga Inpta se urmează. Muntenegrenii bombardea/5 redata de la Claciga. Turcii aG perdut2 -3000 oameni. 8t. Petrrsbnrţ. 7 TuniiL Ştirile relative la operaţiunile trupelor ruseşti pentru reocuparea posiţiuneî de la Suchnm-Kalesunt neîutemeiate. Armata ru sească operează pe linia «pre Er/.erum. Na este adevgrat că trupele ruseşti sunt în apropia re de cale de trei zile de Krzerum. De asemenea nu este adevărat că ruşii ar fi făcut încercare de a ocupa Batnmal. Bombardarea fortăreţe! Kars nu s’a început încă. — Generalul TergukaşofT a ocupat Karakliâft fără de luptă. Trupele regulare ale turcilor «taG retras la Dela /,ej-decan, eară trupele iregaîare s’aG dn« a casă. Londra. 7 Linul. Secretarul ambasadei ruseşti. Bar tal om el a comunicat Lordului Derbv respunsul Rusiei la circnlnm din VfaiG. K*ynsa, 7 luni îi. (Kmdbl. Informaţinne specială.) Se asigura că in lupta din strimtorile de la Duga Muntenegrenii au nvnt mari perderl. K probabil că iucă astăzi l'urcil vor apro-vianta for tare ţa Nimici. Mal mulţi răniţi in anteuegreni nu sosit in Itisano, de iindn vor fi transportaţi hi Gataro. l>r2. Insftf.• iiui 1 cn vânzarea ,0 1811 --- I 2IX) _ Ronsania O1* de Assig. Act. (fr. 100) 8o/o 1818 --- | 45 --- Mandate........ --- Impr. Municipale fr. lo Act financiare Române 8% --- --- --- Căile ferate OttomaBe Act (fr. 400) $% - - Renta Română ...... CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- 93 9S>/, , Domeniale e«pirat* --- --- --- , Fonciare rurale Inii* --- 99 98»/, , Camonal* . . . --- --- --- Df.VIBK ...... * --- 100 9985 Mareille....... . VrtMai*......... __ l Anve ......... --- --- - UffilA...... . . -- --- Lonara..... a vista --- 16.0 2515 tcadn imi»!..... --- --- Amsterdam....... --- --- Viena • . . --- --- --- Berlin 10 Şile . . i luni --- 121 --- l :p«a......... --- --- ---* Fsoompt........ --- --- --- Lira Otoman...... --- --- --- •ia'D* «cmr. ...... ' - - - Agio c. Argint...... CIR81L V1ESE1 9 Innie (at. n.) 1877. M Ulii».......... <50 85 N»ţiom»i*...... 30 Renta in anr . . . . 72 30 LO90........ . 110 25 Acţiunile băncel . . . . 770 (Jr*ditnri...... . 142 _ London ....... . 125 35 Oblifţdţiani rurale ungare . . . 71 50 y taruefvnr . . 72 50 , transilvane . 71 75 Argint ia mărfuri . . . 111 25 Ducatul...... . 6 --- Napoleon al..... re 05‘a Marc 190 . .... . 01 or» ITK.SU. DE KEKL1S Ir» editurii snb-seninnţilor In începutul, tyt umanei viitonr.*, *L'intfrprit*1 militnire en Un vocabular du buznimr Orien t., in 1 limbi EOM&ND • FBANCESO ■ BOSD • TDRCD care ?e von» fiu ii ni bele rusii şi turcii tot litere latine nst-ful compus, in cât fie c»re cunoscător du litere Iwtine poate citi şi pronunţ» cuvintele streine dnpîî regulă. Cn ndnus con fine ncest vochbulnr şi o mulţime de Dialoguri din cele mai intrebn-intnte cnnvcrseţiunî zilnice. Preţul unul exemplar bani. Acest uvrugiţi e o prelucrare a ftolnî ,1/inprĂte militnire en Orient* curea dobândit lu 1 Să i cu ocupiu rebeluluî ruşilor contra turcilor şi alinţi!, succesul cel mal frumos priit bunul aer vioi a cure P» fiîcut streinilor, şi suntfni siguri şi acum vu fi nceastS carte prea folositoare, un numai 1» locuitori» ţarilor ocupate de urn uti le streine dar chiar d-uiî Ofieeri noştri şi stre-niî vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cn acest vocabular, maî cn seamfi în privinţa lnn-bei turce, care are destule dificultăţi in scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor în litere latine. Un stimă E. Graeve Corup, Podn Mogoşoai No.40. TABLOUL MILITAR KepresintAnd armata Română cu M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi de corpnrî, lucrat de d. Satmari în colnboraţinne cu d. căpitan Gherghe, a sosit CromolitbogrHfiat diu stăinatite. D-ni abonaţi la acest tablou simt rugaţi a trămite, pentru a'şi lua numgrul de esempiure de la d. căpitan Gherghe Strada Dionisie No. G8 în tote filele de la 5- 7 ore după amin(jit preş intÂmI şi chitauţa ce nil, plătind şi restnl pînă la suma de Să franci, costul fi-cărul esem-plar. Se face cunoscut ca s’nd depus nsemena tablouri pe la principalii librari diu capitală cu preţul de 10 fraucî esemplarnl. D-uiI diu districte vor adresa cererile lor de-a-dreptul căpitanului Gherghe. Anuncifi important. Avend doriuţu dea nuinerudija faptele petr**ci ti da oştirea romîină pe câmpul de lupta ca s'6’ă a tiu r« ţ‘lor ti ele, am hotărât ala publica cu totâ eHictitati a prin tablouri itimr‘fie*’ bin * es* cutate, arHând sub tnbloii atât nnmele D-lor oficii ce vor lua parte cât şi data Şuii litografiat ducă din ace- tea p§n$ astăzi: >Hon baroana rstâţel Vidinnlnî, 26 Aprilie, şi a oraşului Tnrtncni», 28 Aprilie* şi va urma juM" o i?i t?n euă cu a dnua bombardare a Vidinnlnî şî raderea obmjn-luî tur esc în nprupurHt Donnitorulni nofţru la 1'» M»mî. Preţul unui tabîod este numai d” i âte 1 leii noG t-s-mplnrnl. D-uii doritori ii va cere d« la rainc, calea ViijărescI No I,jl cu tril mit» re de bani orîţ c< î ce vor c»re mai n alte vor pr imi 20 la su’n gratis. Din hani ce se vor strane* dure vâodurea lor a :*-en parte se va da P'n*ru adjutornl familiilor soldaţilor morţi şi răniţi. Sunt depuse şi la D-nit Librerl Graeve, SzAHOsy, vis-a-vis de Teatru, Danielopulo, Vcinberg, S'rada Carol şi la P-nu legător d‘ cadre lingă Curtea vhi he. i^ocot.-Colonel D. Pappasoglu. De vâmjare Imobile, producând şese şi şepte la sută, situate în Geneva. A He adresa la d-uul S. E. O. Banckwiiz, 10, Rue dn Commerce, la Gtnhe (Suisae). LAUSANNE (9DBSE) l1 e n s i o u d ’ E t r a n g e r s Ai. Chevallier. beau Si our Mai son le l-ier Ordre, Vue *-a cea mal bună numai tnfan şi fag tăiat şi adus la domioiliD ou 76 m. STENJENUL ia magasia de lemne a Ini Lessel, lin[ţS gara Tergovişte, via-i-viade fabrica tntnnnrilor. Comăncjile »e primesc şi la Typografia Thiel & Weiaa, palatul Dac:a. 314-5-0. De ven^are de închiriat Vile frumăse mobil»te sefl nemobilate, situate pe malul lacului de Geneva. A se adresa la d-nnl S. h. O. Banckivitzy 10, Rue du Commerce, la Gcnhe (Suisse). (562-3). A EŞIT DE SUB TIPAR |î atlft de vAmjarc LA TIPOGRAFIA THIEL & W£ISS V LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Le» n ADVOCATUL GHSORGHS UUII18CD foat procnoor şi judecător, anunţă că a’a strămutat în Bncureacî, şi priimeBce consultaţi! de la orele 8 — 10 dimineaţa in domiciliul a£Q din strada Biaercea Antim No. 10. E. MANSB EB O EB ceasornicar 8 ’ A MUT ATC 1 Strada Ddmnpl J. Se recomandă pentru orî ce reparaţiune în «fera drofesinneî «i^le, cn precinrl f6rte moderate şA •ervicifl garantat. A eşit de «ub Litografie : CHARTA RESBELULUt in limba Română lucrată în 6 culori, fie care atat in deosebită cu dre cu deşluşirile lor ^5 de vinţiare la t6te Librăriile cu preţul de 60 BANI ENEXPLARUL D-nîi cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a ie adresa la Librăria Comercială a Iul ELI A GHASSIANY C-nie Strada Şelari No. 10 Bncureiel Indaîntănd şi costul pentru căte eeemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 eaemplare in bus, aO rabatul de 30 la sută. DOCTORUL I. FELIX a’a mutat IN STRADA CAL0NF1RESCU No. 3 9 Innie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 80 Obligaţiunile române 0 0 0 . . . 51 90 Priorităţile căilor fer. rom. 8% . ol 50 Imprnmntnl Oppenheim . . . 79 --- Napoleonul......... 16 27 Viena, termen lnng..... --- --- Pari? y senrt..... 81 20 Institntnl C. Troltfnu Strada Scaunele No. 9. Facem cunoscut totalor celor ce să in-terese<}ă de instrucţiune, că esanienele generale ale elevilor din acest institut Be vor ţine de 1» 1-16 Iunie, couform programului ad-hoc publicat deja, eră distribuirea premii'or se va face în (Jiua de 16 Iunie la orele 12 djn Şj. INSTITUTUL PRIVAT DE COMMERCIU Şl FINANCE Strada Scaunele No. 36 (Batiste). Eeamene generale Clasele I. II, şi lll-a. Ltoria şi Giografin, Mercurî l Iunie de la 8—11 ore, profes. D. F. Craaaan. Limba română Mercurî 1 Iunie de la 2—4 p. m. profes. dto. Limba germsnă, Joi 2 InniedelaS 11 proles. Ronetti Roman. Matematica, Vineri 3 Iunie de la 8 —11 ore profs. D. Petrescn. Limba franceză, Sâmbătă [ Iunie de la 8—1 1 ore profs. Alb. Spiqae. Dreptu comercial şi Rt’onomie politică Duminecă 5 Iunie d*4 ■ a 8— 11 ore prufen. N At. Popovicl. [jimba italiană, Luni (5 Iunie de la 8- 11 ore profes. J. Cnratoto; CompUbilitate şi cnr^ul mărfurilor, Marţi 7 Iunie de 1» 3—11 ore profes. Th Stefănescu Limba greaca, Mercurî 8 Innie de la 8—11 ore prof-s. Ad. Anncatomeuos»; Se iÎDţe fisico-naturaî* Joi 9 Iunie de lu 8—11 or*, profet». C Gogu; Caligrafia Joi 9 Iunie de la 2 3 ore^ profes. B. St« fănesen; Desenil Joî 9 Iunie de la 3- 1 p. ni* profes, P. Iunescu. Sunt rugaţi toţi amicii instrucţinoel sâ asiste la aceste esnmene. Administ. D. Petre seu, Th. Stefănescu. A eşit de sub tipar CHEIA TROFETULCI de M Saplr» PhiRlognonilst. C'u aceşti brezară *e pote ghici prin ajatcnl cifrelor, etate», <)inn» nauccrif van câţi bani are ci-ne-ta In b -mnar. v ndt. tn beneficiul răniţilor soldaţi români. Calitatea I. 50 bani, II 20 bant. De vânzare 1» tote Librăria)*. Din district* a ** ndresw I» Librăria I . SU-mberg strada Carol 1. I LA CE SE POATE CAPATA PEMTRV -> r%Cl DESFACEREA SFEC1AL1TAT1L0B. IN PANZARIA L I N G E R 1 A DIN V1ENA Calea iiogoşoîeî Palais „Dacia** Pentru 5 franci: 12 gulere eng!,, in orl-care fason şi mărime. Pentru 6 franci : 6 părcchl ciorapi patentate. Pentru 5 franci: 6 gulere modeme p**ntru dame, după nlegert. Pentru 5 franci t l2 batiste albe de pânză adevărată. Pentru 5 franci : 12 batiste bine colorate, tivite spălate. Pentru 5 franci : 6 pros6p* de pânză cur»Că. Pentru 5 franci: 6 şervete de masă de păntâ adevărată. Pentru 5 franci : 12 şervete albe de ceaiâ. Pentru 5 frânei : 1 cămaşă modernă, simplă b6Q brodată. Pentru 5 fi anei : 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci ; 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 6 franci : 1 oorset de damă. Pentru 5 frttncl : 3 şorţnrl colorate pentru dame. Pentru 5 franci : 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 5 franci: 2 garai ture fine şi modeme pentru dame) gulerul şi manşete). Pentru 5 franci: 1 camison modern brodat. Pentru 5 franci: l faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. Pentru 5 franci : 1 cămaşă sdO 1 păreche de ismene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci : 1 cravată de damă, adevărat Cr^me-Dentella. Pentru 6 franci : 1 fustă costum, plitei). Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Pentru 18 25 franci : 1 bucală pânză de Ruroburg, de 38 — 46 coţi. Pentru 55— 68 fran< I : 1 bucată pânză de Belgia de 60 ©■ ţf. Pentru Pentru 75- 115 108 Danci 210 franci 1 bucată pânză Corona de 58 c<»ţh I bucată Toile Bariete france*. Calea MogoşAIel Palatul ,,I)acia‘' AA4 jPATURI DE LA6AR sistemul cel mal nott transformându-se într’un moment FAUTEU1L Sil SCAUM cu preţurile cele mai moderate, se efectuezâ (n timpul cel mal scurt. Asemenea se găsesce fi scaune de lagAr jârte practice.  se adresa la marasmul d-lor Philippe Haas (i FîIb, Grande Hotel da Boalevard, seQ la subsemnatul HOHICH Tapiţier şi Decorateur Podu Mogoşăa, 28. "wwm m R i S ■ s i n iii^isiniKiinaiiiiiBBiiHi n t niSlNE AGRICOLE Recomandăm din Fabrica RAKSOMES SISM & HEAD LOCDMOBILE, BATOAZE MACINE DE SECERAT MORISCE, PLUGURI etc. F. FIIKUNI) ii C-nie. n 0PERILE MUSICALE imprimate in ediţiunea n6atră THIEL <3c WEISS, TYPOGRAFI Strada Lipscani, palatul »Dacio.€ CONSTANTINESCO D., 8oavenir de Zizin, Valse CARLSON (J-, (juatre morceaui Roumuins, pour j FLECH rENMCH ER A-, Muma lui Ştefan, pentru 0 voce şi piano QEURGESCD TH., Doud suspine, rom. pentru o voce ou piano _ , Spune, rom. naţională, pentru o \ oe cu piano KRtTOCHWIL A. K.. Hora, Vieţa României p o-ia piano. . . . MeDEK J, VV., România, Quadrille d- Consort pentru piano MDSlCESCo Q., RAnduiala cunamel pentr piano TER N L., op. 10, Der Wunscb (Dorinţa) fQr Sing*i » , op. 11. Lebewoh! (Adio Moldova) Singst. , » op. 4. Grande £tude pour pmnoforte . . , op. 17. Hora. Mandra pentru pianoforte . » op. 18. Durerea ml este mare, Valse bri > « op. 19. Visuri Ce de ccpil, Qjatlrille pei | VIEUX E LI"' Iţi^-Polka pentru piano . E.. Marche de Cavalerie pour piano Tdte aceste se vând cu rabat de 25 /^XXXXXXXXXXXXXXAXXXXXXXXXXXXX 7\ 5FRAÎTZ Q-tTKTHIBBj al» V1LLE DE BKUXELES y Podul MogojoIM No. 16 rin - * - rîs do Consulatul X Recomandă magazinul seu asortat in tot-d i»-una,fdrte bine cu rufâriâ de bărbaţi şi de dame, gulere, mancheLe, batiste de lino, olandă şi matasâ, ciorupî pentru bărbaţi şi dame, danele One (crepe d»* sânte) cauiisdno, groşetw, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi w fvmel in cele mal noi forme şi culor», umbrele de îore şi d* pldie etc etc. Atrăgând tot ^ de-o-dată atenţiunea onor. Clientele cA din causa cri*el am redu* f6rte mult preturile. W 637-io! VXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXL/ I LA TYFOGKAF1A THIEL & W EISS palatul .dacia.« şi la tdte librăriile din ţ£rA *e allâ de vânzare : METODA DE CDRA NATURALA S?4 Strada Vladimires» u I in dosul Hotelului Londra. ■!li« Tipo«r«ft» drept contrast la vătăm Abile fkacticei medicale Singurii ,( BÎ^ura ţnuA contra^ V morţet premature fi lAnoenrei cronioe de Aug. Wilh. KSnig. ■ PREŢUL 1 LEI N O O I. Aam REGULILE CE TREBUE 1’ApiTE pentru a AJUNSE LA 0 BATRANETA 1NAINTJA l’BKŢUL 60 CENT1M. Thl»l * W-IM, Pslltol .D»:!»'.