îîr. 121.
SAMB\TA 28 MA1D
ANUL 11. — 1877.
                                                                                          ABONAMIUSCTELE IN ''OATA KOSIAM*
Vt ir . .  ..............I.. n. 18
IV 6    . .                * >
;•« ^ l .r,\ . ........„ * ts
                                                                                                  [N STHAfNATATIt *.
P«     ................ • ►
                                                                                               INSXRTIlNl S] RECl.AMR:
                                                                                        Lift)» d« 30 litere petit, p:\(jin« IV, 30 bani P* pari»* HI, 80 bul, pe patria II, 1 lei «ol
Bfoltme 1 Iei «ol lieia.
FSi£ IN TOATE ZILKLK 1>K LUCRU.
                                                                                                    AN*TTT<rcItJBI
8- prlin%*r In itrfcrnfkfcate: La I)-nil //-taiu*n-9tein & Vogler In Vienra, W *lf»»cbg nw* IO A. 0\tţxlik In Vunrm, .StnbenbuL#>i ‘J ; KwloV Mo am in Vierim , SeilcrtLltLe 2, Vitxcns IlrJicka n Vi^ima, reinfulLaLraMft lî; Jhiliyp Lob In Vicrm», Kwb^nbachaaaMe U; Jying 4 Cmnp. Ic Pejt» |i Hnoat I*iffite Nullier A Comp. Io Parii.
                                                                                                  Berilor! ««francate na *• primeie.
Articolele nepablicate •« vor arde.
Un nunftr tn Capitali 10 bani.
UiUBOtJL BKl'ACŢIF.1 Şl ADMINISTRAŢIEI : PALATUL .DACJIA.*
Un namir In Oiitriota 18 bani.
   Som&m pe Cameră şi Guvern de a pune un capfit o-dioxului joc ce se petrece cu miniştrii puşt sub acusaţiune, trimiţând procesul înaintea Înaltei curţi de Justiţie.
   La 1 şi 2 Iunie sunt un-spre-zece alegeri senatoriale la judeţele Fâl-cifl, Covurlul. Mehedinţi. Bacăfl, Do-rohoifl, Olt şi Cahul pentru colegiul l la Dolj. Mehedinţi. Ialomiţa şi Dorohoifl pentru col. al ll-lea.
   Ne facem o datorie a prevesti pe proprietari, să se gândească cel puţin de astă dată la soarta ce ş'o pregfttesc lor, copiilor, şi ţării lor. sa punft la o parte interesele meschine ale zilei, cu care sunt ademeniţi; sâ înfrunte chiar ameninţările de care guvernul acesta este prodig. Mal pre sus de nisce interese particulare şi trecătoare este interesul lor permanent şi general.
   Acel pe care nici teama nici in teresul nu’! conduce, să Învingă o disposiţiune ăncâ mal pericu'oasft, care este descuragiarea şi apatia. Noi ne facem datoria a le adresa acest apel suprem. Guvernul Conce-si un el Strusberg doresce a'jl schimba numele tn ace1 de guvern al hîrtiel-monedd.
   ALEGERI SCPLEMENTARE
                                                                                               Pentru Senat
     La 1 Iunifl vor alege căte un senator In locurile vacante, următoarele colegie : col. I de Fălciă, Covurlul, Mehedinţi, Bacăfl, Dorohoifl, Olt şi Cahul.
     La 3 Iunifl vor alege asemenea căte un senator, următoarele colegie col. II de Gorjifl, Mehedinţi, Ialomiţa şi Dorohoifl.
     La 5 Iunifl va alege un senator colegiul Dniversităţel de Iaşi.
                                                                                              Pentru Cameră
La 1 Iunifl vor alege căte un de-
putat, următoarele colegie: col. 1 de Neamţu şi Roman.
   La 3 Iunifl vor alege căte un deputat, următoarele colegie : col. I de Tutova şi col. II de Dorohoifl.
   La 5 Iunifl col. III de BucurescI ave să aleagă un deputat, In locul d-lul Dimitrie Brătianu, care a trecut la Senat.
   La 7 luniA vor alege următoarele colegie: col. IV de Buzăfl, de Prahova, de Brăila şi de Bolgrad.
   La 11 Iunifl, col. II de Ialomiţa va alege un deputat.
   La 11 Iunifl. vor alege răte un deputat: col. HI din Iaşi şi Fălcifl.
   La 26 şi 27 M-iifl se vor alege delegaţii acestor colegie.
  DEPESI TELEGRAFICE
  Serviciul particular al TIMPULUI.
                       Plceacl, 7 Iunifl.
  Eată copia adresei prezentată de către deputaţi unea Bnl gării In sosirea Maiestăţii Sale împăratul Alt-xandru II la gara din Ploescl :
  •Prea Graţioasă M j^state,
  Bulgnril, aflaţi în România, cnri «8 avut nefericirea de n-şî părăsi palria, pentrn a căuta on refugii! in târî streine, pentrn a scăpa de opresiunea tiranilor lor de tot felul, să socotesc, io acest moment, foarte fericiţi că hlS avut ocasiunea a f? prezenta înaintea M ijV&tăţii Voastre Imperiale, din partea poporului Bulgar, şi a depnne o-raagi.de respectuoase şi devotate cn aţi lăut in Augustele Voastre mani sânta coasă a naţinnil noastre, după voinţa Voastră Imperială şi prin marea Rusiă, numai din iubirea către poporul Bulgar oprimat, şi a îndeplini speranţele ce aii avut Bulgarii, de secole, prin tradiţinne, în prea gloriosul împărat şi în poporul frăţesc rus peo-tru liberarea din odioasa sclavia.* (Tra-dncţînne testuală.)
                                                                                        BUCURESCI r.
   Dictatura C. A. Rosetti
   In numărul nostru precedent, am arfitat argumentele invocate de coa-liţiunea liberală-Naţionnlă spre a se impune la putere, şi cum prin faptele
el, ca guverna desminţit fără sfială, fără ruşine acuzările pe care se In-temeiase spre a se recomanda ţfirel.
   Era oare Intre coalizaţi o identitate de idei. o identitate de principii? — Nu! — Intre el era o singură legătură, provocarea unei re-volnţiunl.
   O dată însă ce coaliţiunea a pus măna pe putere, revoluţiunea nu s a putut consoma. Evemintele este-rioare, caro începeau a se agrava, o făceai! imposibilă. Din acel momei.t-, o luptă ascunsă de influenţă s’a încins între grupurile coalizate ; ne putând domina toate împreună şi Intr’-un acora> fiecare din ele caută mijlocul de a domina exclus. Grupul cel mal numeros şi mal îndrăsneţ a triumfat, înlăturănd grupurile cele mal mici. Ilosetto-Briîtianil s'afl Întărit, ear toţi cel lalţl coalizaţi, cu al lor care In luptă apăruse ca principalii actori al dramei, s’afl vflzut reduşi de o dată la rolul de trişti şi amăgiţi comparşl. Numai d. Coefllniceanu ale cărui afinităţi cu Rosetto-Bră-tianil eraţi mal apropiate, a ştiut să revie pe scenă, cănd. din cauza incapacităţii radicalilor la guvern, şi a capacităţii sale peroonale. el s’a impus lor prin forţa lucrurilor.
    Cu incetnl dar, dominaţiunea exclusivă a trecut In măinile facţin-nei numită partidul Roşu. Oamenii marcanţi,cari. părăsindu-şl cu uşurinţă posiţiunea lor naturală, coalizându-sS ou acea fa, ţiune. prin prestigiul numelui lor, ap servit numai deseară Indrăsneţilor Rosetto Brâtianil, cari Îndată ce s’afl simţit bine aşezaţi la putere, I-afl aruncat la o parte cu dispreţ şi cu cinismul care II carne-terisează.
    Astâ-zMn Romănia, domină esclu siv preşedintele Camerei deputaţilor C. A. Rosetti, a tot puternic In ac ţiunea sa, prin majoritatea Camerei şi sclavii! sffl loan Brătianu, şeful cabinetului. D. C. A. Rosetti ş’a întemeiat dictatura alături cu Domnitorul Ţgrel. El lucrează cn energie şi cu putere de voinţă de care
a dat atătea probe, la pregătirea sistemului sfifl favorit de guvern: sistemul republican democrat, care se propagă astă zi In cercurile ultra-radicale a democraţie! internaţională; sistemul de anulare complectă a puterii esecutive. reducerea preşedintelui republicel la zero. prin Im-presurarea şi esercitarea de către Camera depntaţ lor, a atribuţiilor esenţiale ale puterel esecutive.
    Ai est sistem a şi început a se practica astă-zl In Romănia de către dibaciul şi neobositul revoluţionar C. A. Rosetti. Domnitorul Ca-rol fiind pe Tron! De la o sesiune pănă la alta. Camera a călcat peste o parte din atribuţiunile Domnitorului şi a ministerului : ast-fel Camera ş’a atribuit iniţiativa de a forma budgetele statului ; budgetul anului 1877, n'a venit In Cameră, pregătit de minister şi prin mesagifl Domnesc din iniţiativa puterel esecutive; această Cameră l’a elaborat din iniţiativa sa; ea l’a votat şi Domnitorul l’a promulgat. Asemenea s’a urinat şi cu modificarea unor legi organice aferente la acest budget.
    Prin calea interpelaţiilor. Camera a ajuns a dicta puterel esecutive, direcţiunea sa politică şi administrativă. In loc de a fi Camera controlul impus de Constituţie putereT esecutive. Camera se pune cu încetul în locul puterii esecutive. In realitate, ea guvernă fără control, ea ordonă miniştrilor s(l\ ear capul statului promulgă numai legile şi subsemnă decretul de numiri In funcţiuni: Suveranii dir dealul Mitropoliei precum i-a calificat, Românul ordoni miniştrilor care sunt delegaţii lor. Autoritatea şi Suveranitatea Domnitorului se pa-raliză şi dispare din ce In ce mar mult, ear preşedintele Suveranilor din dealul Mitropoliei, exercita de fapt, o adevgrată dictatură asupra Ţgrel. piin majoritatea din Cameră In guvern, şi prin presiunea stradel afară din guvern.
    Iată cum a ajuns Romănia a se vedea sub dominaţiunea unul Dicta-
tor violent şi energic, alăturea cu Domnitorul el ; şi încă ce Dii tator, un Dictator, a cărui voinţă nu suferă nici o Împotrivire; mal despotic cu instinctele lui democratice, de căt un Cesar şi mal teribil de oăt un Cesar prin arma pprs^cn-ţilinil şi a calomniei, pe care ştie a o mftnui spre a zdrobi pe ori cine sar mal Încerca a-l sta In cale!
    Pentru liberalul democrat C. A. Rosetti, libertatea Însemnează omnipotenta pentru el singur, sub masca voinţei naţionale. Dreptatea, voinţa lui şi egalitatea, toţi egali sub sceptrul sflfl Demagogic ! Cutezanţă mare, dar izbăndă complectă! Ţara Întreagă o suferă ; toţi tşl pleacă capul înaintea el!
    lată regimul sub care astâ-zl ţara se agită, se frămăntă, se cutremură! Şi aceasta in niijloOul rpflbelulul. In m'jlocnl unor evenimente, de care depinde ponte soarta, chiar esiatenţa României-
                                                  DIN AFARA.
   Ziarele din Germania publică următorul comunicat :
   .Se asigură In cercurile apropiate de Ţarul Rusiei, că intenţiunea Marelui M march este a încheia pacea numai decât după cc armata va fi repurtat o victorie mal decisivă. Fără îndoială însă, cercurile hotărâtoare din St.-Petersbnrg numai decât vor aştepta o victorie, care va slabi întru cât-va lncăpăţănarea turcilor, şi va face pe Poartă mal mult dispusă a ceda. Ştirile despre Dego-ciârile de pace, începute încă de pe acum, nu află nici un crezâmănt în cercurile bine informate de aici. E inesactă ştirea ziarului .Times* că Edhem-paşa ar fi însărcinat pe con-fideniulfl săfl TurLhan-Bel să înceapă negociârile secrete. De asemenea este inesact. că Principele Bismarck ar fi zis, că Germania nu se opune contra anecsărilor. pe care le-ar face Rusia In Asia. Cercurile oficiale ruseşti sunt foarte îngrijite din catisa greutăţilor de aprovis'o-nare. Nici In România, nici In Asia nn sunt destule victuale pentru In-
MMtt MVtRAfflJL
  OCOLUL PAMENTULUI
                                                                                                  în
                                                                                          0O 33E ZXXaE
                                                                                                XXII.
                                                                                               (armar?)
  Parte» indigenii a oraşnlal Yokohama sa ohiamS Benteti, numele rinei ft mârel, Adorată In t0«t^ insnlele vecine. Aci se vedmitt admirabile alee de brazi ?» cedri, portice sacre cn o arhitectură curionsS» poduri aacuum in mijlocul treatielor şi bam-bosilor, temple adăpostite Bub iraensnl şi melancolicnl tufiş al cedrilor secul a rî, schituri în fondul cărora vegeta preoţii bu-dînmulţii §> sectatorit religiei Ini Confncins, uliţe InngL ia cari * ar fi putut face nn seceriş de copil rumeni la faţă, miniaturi de oameni, ca scoşi din vre nn paravan indigen, cari bh jncnfl in mijlocul unor căţel scorţl în picioare, şi pisici galbine fără coadă, leneşe şi foarte drăgăstoase.
   Uliţele semănat! a roii! de albine, mişcare continuă:    bonzi trecând în proce-
siune, drângănind în nisce tambure monotone, oficerl al vămel satt aî poliţiei, cn pălării ascuţite şi lustruite cu lac, iar la şold cn căte doă săbii, soldaţi îmbrăcaţi în bumbac albastru cn vergi albe şi armaţi cn poscî, oamenii Mikadnlul îmbrăcaţi cn tunici de mătase şi zale şi militari de tot felul,— căci, în Japonia, profesia de soldat este tot aşa de stimată pe cât este în China de despreţuită. Apoi, clerici, cari nmbla după milostenii, civili cu părul ch abanosul şi lins, cap mare, bust picioare scurte, feţe colorate de la unturoasa coloare arămie pună la albul smead, dar nici de cum faţa galbenă a Chinezilor, <le cari Jitponesil «e deosibesc foarte mult. In fine, printre trasuri, palanchine, caî, hamali, roabe cu perdele, sa vedeid circulând cu paşii mărunţel aî micelor lor picioare, încălţate cu pantofi de pânză, sandale de paie sad pautofiorî de lemn, câte-va femei puţin frumoase, ochii întinşi, fără bust, cu dinţii in»*griţidup8 moda zilei, purtând însă cu eleganţă vestmântul naţional, numit •Kirimon,, un fel de halal încrucişat d'o eşarfă de mătase, a că- j rel lată centura se reefaţă la spate prin-
tr’o fantă estrnvngantă, modă pe care modernele Parisiane hH imprnmntat’o.
   Vâiitură-Lnme se preumblă câte-va ore prin această mulţime pestriţă, privind co-rioasele şi bogHtele prăvălii, bazare unde se grămădesc toate mărunţişele biintăriilor japonese; «restaurantele, împodobite cu feli nare şi steaguri, — iu cari val! ii era oprit d’a intra, şi acele case nnde se bea ceainl mirositor cn «saki,, rachid estras din orez fermentat, şi acele confortabile barace nnde se filmează un tot un foarte fin, iar nn opitt, a cărui întrebuinţare e aproape necunoscută in Japonia.
   Vâutură-Lume ajunse in cele din urmă ]a câmp, in mijlocul nemărginitelor holde de orez. Aci se răsfăţ», cu flori cari ’şl dădead ultimele lor culori şi ultimul lor profani, camelii străluci ton re, nu pe crengi mici, dar pe porul nînri, iar, în grădini împrejmuite cu trestie, cirezi, meri şi pruni, pe can'i cultivează indigenii mal muit pentrn floare de cât pentru fruct.
   Nu se vedoa nici nn c**dru, care să nn fie cuibul unu! vultur, nici o »»lcie care să nn acopere cu crengile el vre un cocostârc, şi-vând melancolie într’un picior; în fine, pretutindeni ciori, raţe, nliî, gâsrl -ă baI tic«, şi mulţime de cocor! pe cari Jupone-
siî îî nnmepc «Domul,, şi cari pentru el snnt simbolol fericirel şi vieţel îndelungate.
   Tot rătăcind, Vântnră-Lnme zări câteva viorele prin iarbă :
   « Bun !— zise el,— ’mî am găsit prânzul»: Mirosindu-le, văzu că n’avead parfum. «N’am noroc,! suspină el.
   In adevăr, fcietnl băiat, dejunase cât putuse de bine inainte d'a lăsa «Carnaticol»; dar după o zi de preumblare, işi simţea stomacbul gol de tot. Observase el că miel, capre sad porci, nn se vedenă pe la scaunele măcelarilor indigeni, şi cnm scia că la el este un păcat d’a ucide boii păstraţi nnniaî pentra t rebninţ»de agricult orei, conchide că carnea de vită e rară îo Jipo-nift. Nn se înceln. In lip^ă însă de carne d* măcelărie, stomachul sSd ar fi fost mul-ţnmit şi c’o bucată de mistreţ, potirni-ohe, vrabie, pasare sad pesce, cu care se nutresc obicinuit Japonesil. N'avu în»ă ce face şi trebni să prriungească până a doa zi fonmea care *1 supăra.
   Veni noaptea. Vântură-Lume reintră Sa mijlocul felinarilor multicolore, privind grupele de jucători, eseentândn ‘şi curioasele eserciţii, şi astrologi cari adunad mulţimea imprejuroI ochianelor aşezate pestrade.
Apoi vgzu marginea apel, smălţată de focurile pescarilor, cari trăgeafl pescele la lumina reşinel aprinse.
   In urmă, uliţile se goliră şi veni rândul palranlelor. Oficeriî cari le fac, după bogatele costume şi «uita lor, semănsda ambasadori, şi Vântură-Lume repeta glumind, ori când întâlnea câte o patranlă strălucitoare :
   «încă o ambasadă Japonesă, care se duce In Europa !»
                                                                                                                              XXIII.
   A doa zi, Vântură-Lnme, edrobit, flămând, îşî zise că trebuia să mânce cu ori ce preţ şi cu cât mal iute cu cât mal bine. Il remânea mijlocul d'aşl vinde censul, dar mal bine ar fi murit de foame. Atonei veni in gând bietolul băiat, de a ‘şl întrebuinţa vocea tare, de şi nu melodioasă, cn care îl dotase natura.
   Sria câte-va câatece din Franţa şi din Engîitern, şi se deciae să le încerce. Japo-nesil trebniad de sigur să fie amatori de musică, pentru că toate se fac la el in sonetul cimbalelor, tam-tamolnl şi tobelor, şi vor npreţui talentele unul virtuos to rupe m.
T1MPDL
trfţinerea armatelor colosale. Provinciile mal apropiate de asemenea afi fost deşertate în urma îndelungatului cantonament, ast-fel cft pro-visiunile şi furagiul trebuesc aduse din depărtări fabuloase.
   Dn corespondent al ziarului .Times* scrie din cartierul general turcesc următoarele : .Autorităţile publice suprima toate scrisorile şi depeşile. care nu sunt favorabile pentru turci, llupa ce am făcut o călătorie prin Vama, Rusciuc şi Şumla vă mărturisesc ca nu vă pot raporta mult bine despre autorităţile militare turcesc!. Fara lndouiala soldaţii sunt buni şi răbdători, dar grozav de răfl proviantaţl. Ofiţerii, afară de cate-va excepţiuui, nu sunt tocmai atăt de buni. Comandantul suprem e Înaintat In vlrstA şi bolnăvicios. Tmpple sunt bine armate. La 22 Maia aa sosit aici 3000 cerchezi din Constantinopol, cari aă primit carabine de sistemul Winseş-ter. Despre administraţiunea sanitară nici vorbă nu poate fi. Soldaţii suferă de deosebite boale.
   Cetim in „Fremdenblatt* :     După
informaţiunile ndstre,respunsul Principelui OorciakolT la circulara Lordului Derby a fost signalat. La aceasta se reduc ştirile, ce s’ab res-păndit In zilele din urmă relativ la transacţiumle diplomatice extra-or-dinare. De altmintrelea respunsul principelui Gorciakoff este un act, care ne va încredinţa despre apro-piarea ce s'a exoperat In timpul din urmă Intre cabinetul de St. lames şi cel de St. Petersburg.*
   După ştirile sosite din Roma, guvernul Italiei a făcut Porţii obieeţi-unl relativ la trupele auxiliare din Tunis. Aceste obiecţiuni, se asigură că aă avut succes. Poarta va renunţa la ajutorul populaţiunel din Tunis.
   Am comunicat în zilele trecute ştirea, că redactorul ziarului „Bien-public* a fost provocat a comunica poliţiei lista sa de abonaţi. Ne miram de această măsură curioasă. Acum, ziarele vieneze comunică deta-iurl privitoare la această afacere, din care resultâ. că poliţia caută adresa unul anume Rappe, pe care 11 credea abonat la acest ziar. Adică nu-1 politică.
caşul, a căzut. Cerchezii se tem de Ruşi şi depun armele. Turcia este in neputinţă materială. Prelungirea resistenţeî fără aliaţi este prea gre». Slăbiciunea morală a Tnr-cieî se arată in lipsa de comandanţi, in tardivitatea operaţiunilor de resboirt şi în disensiunile interne. In capul partidei resboi-nice stail Redif şi Mâhnind: in capul partidei, care voeşte să negocieze îndată dnpă ver o lnptă decisivă, sânt Edhem şi Sav-fet. Ambasadorul englez Layard şi-a dat osteneala de a înlătura inflninţa Ini Redif şi a Ini Mahmud şi a consiliat formal pentru depărtarea lor.
                            Kslro. 4 Iunie.
    Plecarea contingentului egiptean s'a amânat, fiind că nările egiptene de escortă nu sunt capabile a se apăra contra uăvi-lor rose. Se aşteaptă sosirea vapoarelor turce de resboirt.
                            Paris. 4 luairt.
    «Mouilenr, zice, că o a dona prelungire a Camerei nu este probabilă. Hroglie va propune in cnrănd să se ia în desbatere bugetele şi la caz de refuz, va cere disol-varea Camerei.
                    Constantinopol. 4 Inniu.
    Ştirile din Asia Bunt tot mal descnră-jătoare. Karsnl şi Erzernm să privesc ca şi căzute. Partida esilatulnî Mahmnd-Neh-dim-paşa se mişcă. Situaţia d'aici nn e plăcută de fel. Şapte-spre-zece familii ruse, de şi ambasada germană le era un scnt energic, totuşi aă părăsit Constautinopolnl de frica nnel catastrofe.
                            Londra, 4 lunirt.
    Corniţele Şnvaloff se va întoarce aici in cnrsnl săptămânal viitoare.
                            Londra, 5 Iuniu
    Oficiul Reuter comunică din Erzernm următoarele: Turcii, îndată ce aă văzut avantgardele ruseşti, s'art retras de le Olti. Karsnlebine proviantat; cn toate acestea garnisoana trebueşte să se mulţumească cu porţiuni mici. Fortăreţa e inconginrată din toate părţile. De doă zile comnnica-ţinnea telegrafică e întreruptă. Un detaşament al centrnlni rusesc a înaintat până la Longhali.—Posiţiunea lui Mukhtar Paşa e ameninţată, de oare-ce RnşiI, trecând cn marş forţat pe la Geşetşioan, îl pot apnca din dărăt.
SCIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR STREINE
Londra. 4 IuniH.
                  St. Pctcrsbury, 5 lunia.
   Generala! KraotRenko, voind sa treacă la 28 Maia podul de la Bagada, a avut o luptă crâncenă cu inimicol, care îl atacase ca 3000 de oameni La 29 a avut loc altă lupta, în urma căreia trapa a trecut podul şi a înaintat până la Digerd. Roşii afi perdut 20 morţi şi răniţi.
   In urma rescoaleî din Salatavia, Colonelul Samoiloff a dat foc la mal multe co-nacurl. Colonelul Boţjauoff abătut pe insurgenţi lângă Iaktem-Ancha.
   La 2 Iunie, doă monitoare turceşti, dnpă o bombardare de cinci oare, aă voit să debarce la Sotşi co 0000 insurgenţi Bi-
   Un corespondent special al «Reuter Office, anunţa din Svria despre situaţiune Intre funcţionarii ’tnrcî domneşte o des- I ,9rica ?' mftl[ “nlte CMe          Cea mai
curajare mare. S’art convins că Turcia nu s în stare de a resista Rusiei. Speranţa, că luândn-se Snknm-Kale se va revolta Cau-
mare parte a insurgenţilor art fost ucişi. Restnl dimpreună cn monitoarele art scăpat cn fnga.
   Poate că era cam matinală ora d'a or ganisa nn concert, şi diletanţii, deşteptaţi din somnul lor, poate că n’ar fi plătit pe cântăreţ in moneda cn efigia M.kadnlnl.
   Vântură-Lume se decise să mai aştepte câte-va ore. Tot cugetând insă, făcn reflecţia că vn părea prea bine îmbrăcat penfrn un cântăreţ ambulant, şi'i veni atunci ideea să'şl schimbe hainele cn nisce sdrenţe mai In armonie cn ppsiţia s ctnală.
     Această schimbare era, pe d'altă parte, să prodocă un beneficiu, care ‘l-ar pntea intrebinţa îndată pentrn potolirea foamei.
     Hotărârea Inată, îi mai rămânea isecu ţia. Dnpe mult umblet, Ventnră-Lnme găsi nn negustor de haine vechi, cărnia i espnse cererea sa. 11-.inele enropeue plăcură negustorului, şi p"ite câte-va minţite, Ventnră-Lnme eşia, înfăşurat intr'nn vechia halat lapones şi in cup cu un fel de tnrban cn dongî, toate cu coloarea eşită de soare şi vechime.
     *No face nimic, — cngeta el, — 'mi voirt imagira că snntem in carnaval.!
                                                                                                                                                                                                                                                                 (Va arma)
                                                                                                                                                                                                                                                                             Cairo, 4 Inniu.
   Pacea între Abisinia şi Kgipet s'a i cheiat.
                                                                                                                                                                                                                                                                                     Londra, 4 Iunie.
   Oficiul Renter anunţă, ca Ruşii de la Longhali şi Caraclisa nn sunt de căt in depărtare de şase ceasuri de la Erzerum.
                                                                                                                                                                                                                                                                             Con&taiitinopnt, 5 lunirt.
   E falşă ştirea, că miniştrii turceşti ar fi renunţat în favorul vistieriei la lefile lor; el nn art renunţat de cât la a patra parte din ele.
CORESPONDENŢA PARTICULARA
                                                                                                a
                                                                                       XXlVfLFXTU.XTI
                   l'loenct, 25 Maifl
   Sunt trei ore după nmiazl. şi cu toate că sosirea împăratului este a-nunţatft cinci ore mal târziii, mulţimea insă începe să înece stradele cari duc la gară. po unde va trece cortegiul imperial. Fie-care şl cnută locul cel mal bun de privit: fie-care îndată ce crede cft :i nemerit un asemenea loc. aruneft celor-l-alţl nisce
ochiri ca şi cum ar voi să le spunft, cft e decis a nu oeda nici o şchioapă, cft e gata chiar sft se lupte contra orl-cftrul năvălitor cu eroismul lui Boabdil, ccl din urmă rege maur al Grenadei. Dar cu toate ochirile acestea, iinbrftncirea mulţimel "şl ajunge merefi scopul, acela de a nu face pe nimeni sigur de locul ce o-cupft şi de a proba cft şi aci forţa primează dreptul. Elegantele toalete ale sexului frumos, se mototolesc de minteanul meseriaşului. Fie-care, In ardoarea d'a vedea cftt mal bine, uită atenţia ce datoresce vârstei înaintate, copilăriei, averel, frumuseţel, meritului. Cftnd este vorba de a vedea pe Împăratul, toţi sunt egali, mal egali de cftt înaintea legilor d-lor Rosetti-Brătianu. şi numai acela poate sft se ridice peste nivelul mulţimel, care este mal tare în pumni şi coate.
    Fericiţi acel cari sunt pe la ferestre! Cu ce milă unii, cu ce despreţ alţii, se uită de sus la cel cari se tescuisc ca sardelele jos în strade ! Numai văd de cftt o mare de capete, care se mişcă în valuri, după cum bate vântul curiositâţel sa£i al im» brftncelel. Dar, dacă stăpânii ah ocupat ferestrile şi balcoanele, servitorii, cari aQ şi el aceeaşi dorinţă de a vedea pe Împăratul se ureft pe Învelişul caselor şi cu ce mândrie se uită d'acolo în jos, — căci el sunt şi mal sus! — Din frunzişul fift-cftrul arbore, apare câte o grupă de figuri cu ochi curioşi, capete de copil, cocoţaţi pe ramuri, ca un cftrd de maimuţe.
    Vă puteţi acum imagina strigătele şi îmbrâncelile mulţimel. cftnd trupele rusescl au Început sft se înşire pe strade. Legiunea bulgară, dragonil, eerehesil, casacil, o parte pedestri iar alta călări, se Întind ca nisce stftvilare contra mulţimel de la capul oraşului şi până la cuar-tierul Imperial. Toţi admiră garda imperiali. Ea se compune din casacil şi eerehesil cel mal Înalţi, spft-toşl şi ageri. Se spun minuni despre eserciţiele acestor călăreţi. Ceea ce am avut ocasie să admir insă. este vocea casacilor înşiraţi lftngă cuartierul Imperial. Din distanţă In distanţă, se forma câte un cerc, cai e cânta arii naţionale, fie-care cerc sub conducerea celui mal bun cântăreţ. Versurile eraâ între-rnpte de bătaia daieralelor şi sunetul ascuţit al fluerilor. Era ceva sălbatic, dar care sguduia prin forţa vocel.
     Intre uniformele oficerilor, cari treceau pe dinaintea şirului, cele mal strălucitoare eraâ ale cerche-silor. Dacă dragonil isbeaiî prin c-leganţâ. aceştia isbeaă prin bogăţia şi gustul oriental.
     Vederile se opriaâ cu drag asupra unul tenăr prinţ civcasian do rară frumuseţe. Nu scial ce să admiri mal intâiil: figura'I frumoasă şi albă, rumenind sub ochirile prea vorbitoare nle unor dame, — uni -forma’I scăldată in fir, armele'I preţioase sa O calul care era mândru d’un asemenea cavaler!
      La gară, in mulţimea persoanelor civile şi militare, oficiale şi particulare care aşteptai! să salute pe lm peratorul, se vedea figura voionsft, Iar cu aerul concentrat, a generalului lgnat.ietf. Toţi căutaCi să citească in trăsurile lui ce cugetări 11 frământă, — dar oceanul este atftl de adânc! Curiositatea nu putea să pătrundă masca acelei nepăsărl şi voioşii care ascunde figura abilului diplomat. Mal eraO repesentiinţil pu terilor străine, delegaţii autorităţi lor din Transilvania, General Fio rescu. d. George Filipescn, delegaţii bulgari şi alte persoane distinse cari se perdeiu! In mulţime.
        Intre opt ore, strălucitul tren im perial se auzi şuerând, iar aclama ţiile să sgudue aerul. Pe-te câte-va minute lraperatorul Alexandru se eo bora urmat de Marele Duce moşte nitor. Marele Duce Nicolae, cel alţi principi Imperiali, principele Goma cnfV, principele ŞuvarolV. corniţele Adlerberg, general Miljutin. miniştrii români Cogftlniceanu şi Brătianu cel alţi Înalţi demnitari, cari luase parte In trenul imperial.
        Pe când mulţimea aclama şi
Intona imnul rusesc, preotul legiunel bulgare şi apoi clerul român în o-dftjdil, întâmpinară pe M. £>. cu minele religioase de bună venire.
   Urmănd după aceasta presenta-ţiile, a trebuit şi un incident comic pentru a mal varia gravitatea ser-băiel.
   Primarul Ploeseilor. îndată ce s a văzut înaintea M. Sile, şi-a perdut cumpătul, şi din discursul ce avea să rostească, nu s’au auzit de cât cuvintele: „Bine-al venit!*
    Împăratul întrebând pe d. Cogă!-niccnu, de sensul ingânărilor primarului, ministrul nostru de esterne le-a tradus, dar cu o esactitate pe care noi n'o garantăm.
    Ori cum Insă, nu este mal puţin adevărat cft, din specimenele de primari ce a Intălnit de la laşi şi până In Ploescl. M. S a trebue să 'şl fi fft cut o esactă idee despre starea comunelor urbane şi rurale sub conducerea unor asemenea „părinţi datoriţi vitregiei d-luT Brătianu. Mal trebue acum şi figura d-lul C. A Kosetti pentru a pune vârf piramidei primarilor din România.
    După ce Augustul oaspe a schimbat mal multe cuvinte, cu persoanele cari aveaţi onoarea să-î fie presen tate, a trecut in revistă legiunea bulgară şi în urmă, suindu-se In trăsură cu Principii Imperiali, escortat d o imposantâ suită de oficerl călări a plecat spre cuartierul SăQ. în stri gătele mulţimel şi cântecele casacilor cari sgudniafl aerul.
    Cele alte ilustre persoane cari in soţiafi pe M. S., '1-nO urmat In t.ră suri de curte.
    Forma acestor trăsuri şi atelagiul lor cu câte patru cal la roată, inâ nate de casae.I cu căciuli împenate ne amintesc, fulgerul carelor de res boiil. pe cari Umer le descrie 1 Iliada sa.
     Cu cât cortegiul Imperial se a propia de cuartier, cu atât mulţimea devenia mal compactă şi strigătele el resunnti mal tare şi se eontopiaO cu cântecele eroice ale casacilor.
     Terminându-se trecerea cortegiu lui, mulţimea a Început să se re verse prin cele alte strade şi să nunde locurile publice. Văzând toate stradele Ploiescilor gemând de oameni. nu şl putea cine-va imagina cum acea mulţime a încăput in stradele cari duc de la gară la cmrti-erul imperial.
     Se reparează cu multă activitate drumul care duce la lagărul legiunel bulgare. Se crede că Împăratul vo-iesce săi visit.eze mâne
     Tot mâne s'a anunţat şi venirea Domnitorului nostru. Se şoptesce. că e.u această ocasie, se vor stabili şi oare-carl punte privitoare la rolul armatei române. De şi cam târziâ Iar tot bine.— şi de acea dorim suc ces guvernului.
     Se vorbesce mult despre faptul desperat al imul căpitan de CercliesI din garda imperială, Cnşminsclii. scos din cadrele armatei, căci luase parte n resboiul turco-serb, fără permisia guvernului. Acesta, după ce a încercat prin mal multe căi să obţină graţia împăratului, dar fără succes, ’a presintat şi în gara de la Iaşi, In momentul pe când intra M. Sa.
       RefusânduT-se şi acum graţia, o adâncă desperare s'a zugrăvit in figura Iul. Retrăgându se câţl-va paşi, scos cu iuţeală un pumnal din caftanul săâ şi, dandu'şl o apăsată lovitură în pept, a căzut In genuchi. ţlşnindu'i sângele.
       Se crede oâ rana ’I este mortală. Afară d'o înclinare esagerată la aventuri, care '1 făcea să comită dese abateri de la disciplina militară, încolo era nn brav militar şi bun camftrnd.
       Ain auzit câte-va doamne, cu o-chil plini de lacrimi, condamnând neînduplecata severitate a marelui Monarhii. Miloasele inimi! ele nu sein cft. nu Alexandru II s’a opus la graţiarea nefericitului Cnşminsch
Duce Nicolae fiul, de unde s’aft du8 Împreună laCuartierul Imperatorului. Aci Majestatea Sa, înconjurat de marii Duci, principele fiorciacoff, corniţele Adlerberg. generalul Miljutin, principele Şuvaroff. general Ig-natieff şi alţi demnitari, a primit pe M. S. Domnitorul, căruia ’l-a presen-tat pe cel cari se aflafl faţă.
    lncâlecând apoi împăratul şi Domnitorul nostru, aU asistat la defilarea escortei imperiale, despre care vara scris ieri, şi care se compune de părţi din toate regi mele guardel. Apoi a fost invitat la dejun, la oare luat parte numai familia Imperială.
    La ora 1 lk M. Sa a făcut visită Marelui Duce moştenitor şi celor alţi principi Imperiali, apoi s'a lutors la Pucurescl.
    Mâne Vineri, împăratul se va duce după amiazl in capitală.
                             I.amb.
                                                                                                             SETST ATUL Şedinţa de Joi, 26 MaiO, 1877.
ci disciplina şi legea fftrA de cari îiicf o armată, nu poate să esiste.
                                                                                                                                                                                                                                          Ploetci, 26 Muiil
   Cu trenul de la zece ore. a venit Şl M. S. Domnitorul. A fost Întâmpinat la gară de I. S. 1. marele
   Şedinţa deschide la 3 ore şi juni. sub preşedenţia d-lui D. Brătiano.
   Dopa citirea sumarului şi a comunicărilor, d. Al. Ziso, propune a se loa în desbatere, proiectul de lege pentrn posiţiunea oficierilor, care fasese amânat întruna din şedinţele precedente, de oare ce Senatul a putut sâ studieze şi sa se convingă de modificările cari trebuesc fiente proiectului şi însuşi d. Ministru de resbel cunoasce acum cari sunt vederile Senatului în privinţa acestor modificări.
   Senatul neavând nimic la ordinea xileT, aprobă a se lua legea în desbatere şi d. Giani citesce raportul relativ.
   D, vice-preşedinte declara deschisă dis-cuţiunea generală.
   Ne cerând nimeni cuvântai, se pnne la vot luarea în conRÎdernţinne şi se pri-mesce
   Art. 1 până la 14 se primesc fără dis-cnţinne.
   La art. 15 relativ la posiţiunea de reformă, d. Stnrdza propnne nn al treilea cas de reformă şi anume casnl când nn oficiar ar sta mai mult de trei ani în ne-activitate. Amendamentul punendn-se la vot, se primesce.
    Art. 16 până la 25 se adoptă fără dis-cuţiune.
    La art. 26, d. Lecca propnne ca solda oficiărilor în neactivitale pentru licenţiare de corp sa fie pe jumătate îa loc din solda întreagă.
    D. ministru de resbel crede că această soldă ar fi prea minimă pentrn nn oficer,
    D. Leca. Am cerut reducerea soldei la jumătate, pentru cuvântul că oficerul în această posiţinne de neactivitate, pentru licenţiare de corp, se poate ocupa şi cn afaceri particulare, şi prin urmare poate sa ’şî miî câştige esistenţa şi prin alte mijloace. Gândiţi-vă, d-lor, că după resbel. vom avea sute de oficerî cart vor fi licenţiaţi, prin urmare ar trebui să prevedem în bndget snms considerabile pentru solda lor.
      Discuţinnea închizeudu-se, se pune la vot amendamentul şi se primesce.
      Art 27, 28 şi 29 se primesc nemodi-fiente.
      La art. 30, d. Leca propnne ca »olda de reformă să nn poată fi cumulata cn o leafă civilă,
      D. Leca. Reforma este o pedeapsă şi tocmai pentru aceasta prevede ca nn oficer in asemenea posiţinne să > micşoreze leafa. Apoî d-voastră in I°c BRrA_ vaţî pedeapsa, o micşoraţi permiţând cuinii lui «net lefd cîviie.
      Principele D. Ghica. Propunerea d-lui Leca este justă pentrn oficeril reformaţi pentrn o fi pedepsiţi* Saut insă casnrî în cari oficeriî sunt reformaţi şi pentru alte iinprejnrărî, s. e. pentrn infirmităţi tim-porale. Pentru aceştia ar fi nedrept a nu le permite să ocupe o funcţiune civilă. t)e aceea propun nn snb-amendanient, ca cumulul să nn fie permis de cât acelor o-ficiărl cari aii fost reformaţi pentrn măsuri de disciplină.
      D. Lecca. Am fost r*rt înţeles de principele Ghica. Noi vom sci sS recompensăm pe oficeriî cari afl servit in armotă, pftnS caneî art devenit infirmi. Ins» nn'î vom re. compensa prin cnmul de funcţiuni ci prin alte mijloace.
      D. Giani. MS nnesc Intru toste cn ob-servaţiunile l’riucipelnl D. Ghica. Numai voesc »S observ C», nn este trebuinţă de nn
                                                                 T | «PDI,
   ,01) amendament oi art. trebne rotat cnm 4 aste redactat de oare-ce îutr'nn art. pre-i oedent, se esplicS cit nnmal ofioerit refor-l maţi pentro infirmităţi pot area dreptul la o soldă de reformă- De oeî alţi dară, nici nu poate fi vorba decnmnl neavSnd dreptul la soldS.
    Amendamentul punSndn-se la vot, se respinge.
     Atb 31, 32 fi 33 se primssce fără dia-
I
puţin ne.
   La art, 21 d. Leca propune an amendament oa dîsposiţiunile lege» de faţîî ah nu se nplice şi ofioiarilor asimilaţi la gradele militare.
   D. Lecca iusţiue acest amendament pen tru motivul cS, un este drept ca asimilaţii 4 se bucure de drepturile şi imnuifcfiţile oficeriior din armatîî.
      D. Preşedinte aljcouRÎliuluî. D-lor, in nici o ţară nn s’a făcut vre o det>sebire între oficeriî comandanţi de oorpnrl şi oficeriî de intendenţă. Din contra, servioiu! de intendenţă este mult mai delicat ca cele alte servicii militare, şi cerc pe Ungă cn-noscinţele teorielor militare şi alte cunosc inţe administrative. Tot aşa voii! zice şi despre medid. Servicielo ce el adnc armatei sunt imense, şi el fac nn sacrificiil imens venind fn armfttS, căcî se pun în-tr’o posiţiune mult mai inferioară de cât cel civili, căci neapărat căşti^ă mai puţin de cât civilii, nepotându-şl forma o clientelă.— Ar fi nedrept dară ca să le ri-dieîîm şi aceste avantngie.
      Efl nn am voit câtn-şî de puţin să Be modifice posiţinnea medicilor şi a intenden-denţifor. Eă am voit sâ vorbesc numai de acei funcţionari civili, cari rod chârtiele prin minister şi apei peste cât-va timp îî vedem galonaţi. Efi sciQ că medicii şi o-ficeril de intendenţă aduc servicii ca şi cei alţi militari şi sunt espnşî chiar a muri în batae. Lor dară le acord acest drept, nn insa şi celor alţi funcţionari civili.
       D. ministru de resbel esplică că nici nu esitite verî-un funcţionar civil din ministerul de resbel, care să fie asimilat la vert-nn grad militar. Nu este aici vorb i de cat de oficeriî de intendenţă şi de medici.
       Tn urma acestor espl’caţinnl, d. Lecca şi modifică amendamentul în acest sens, ca Jisposiţionile legeî de faţă se aplica şi la oficerii din intendenţa şi din corpul medical militar.
       Art 34 se pritnesce cu această modificare.
       Cele alte articole ale lege» până la fine, se admit fără discnţiane.
       Legea în total se adoptă cu majoritatea de 27 voturi contra a 3.
       Ne mat fiind nimic la ordinea zilei d. v.-preşedinte ridică şedinţa anuncifind pe cea viitoare jtentra a doua zi 27 curent.
   Raportql d-luţ mint*tm de reabel ratre M. 8, Domnitorul wmpra âo*nM mfcurî.
       Prea înălţate Doamne,     .
   In mina evenimentelor întâmplate, Corpurile Legiuitoare aii recunoscut starea de resbel în care se găseşte ţara.
   In asemenea împrejurări îlegile militare prescriă că consiliile de resbel sunt datoare a judeca toate faptele comise de orice indivizi, preveniţi ca autori s»fl complici aî unei crime safl delict, care ar n-teuta la siguranţa armatelor şi a operaţiunilor militare.
    Pentru aceste motive, sub semnatul, nu-torisit fiind şi de consiliul de miniştri prin jurnalul din 23 M-iifl curent, are onoarea supune semnăreî Măriei Voastre alăturatul project de decret, prin care să se recunoască nceastă competinţă consilielor de resbel în toate jedeţele ţăreî, afară de Do-rohoiîi, Botoşani, Neainţu, Râmnicu-Vaicri şi Gorjifl, rSniaind bine înţeles că iu toate acele localităţi cetăţenii vor continna a se bncura de toate cele-alte drepturi ale lor garantat * prin Constituţiune.
                                                                                                                Sunt, cn cel mai profund respect, Prea Înălţate Domne,
                                                                                                                       Al Măriei Voastre,
              Prea plecat şi supus servitor, Ministru secretar de Stat la depirtamental de resbel. General de brigadă, Cer nat. No. 6,260              1877, Maia 25.
           SC1RI OFICIALE

    Citim în ^Monitorul; *
    Art. 1. In timpul resbelnluî actual, ofi-ciăril de origină română cart afl servit în armate regulate străine se pot admite iu armata română şi a dobândi prin aceasta chiar, fîra alta formalitate, recunoascerea drepturilor lor de cetăţeni români, destul numai se declare că renunţă la verî-ce protecţia ne Btrăină.
    El vor putea fi admişi cu gradai şi vechimea dobeudite in armata în care afl servit, probând prin acte autentice atât acel grad cât şi o bună conduită.
    Et se vor bucur* şi de dreptul ltt pen. ti ane, dnpe legile romane.
                                                                                                                                                                                                                                       Art. 2. Oficiăru cari afl servit in armata română şi care se află în demisie, fără să fot intraţi la pensie, se vor prunii, in timpul resbelnlni actual, cu gradai şi vechimea ce . . avut în timpul demisinneî lor.
     Art. 3. Ori-ee disposiţianl contrarii le-gel de facili, «unt şi rămân desfiinţate.
     In toate judeţele ţăreî, afara de Doro hoifl, Botoşani, NT«raţo, (tiranicii-Vale! şi Gorjin, autorităţile militare sunt compe-tinte a urmări pe toţi indivizii preveniţi ca autori safl ca complici a vre unei crime sad delict comis in contra siguranţei armatelor şi a operaţinelor militare, şi a I traduce înaintea conailielor de resbel spre a fi judecaţi conform codulni de justiţie militară.
     Pentru toate cele-alte caşuri, cetăţenii vor continua în acele localităţi a se bucura de toate drepturile lor garantate prin constituţiune.
   Circulara d-lul ministru de finance adresată d-lor prefecţi de judeţe
       Domnule prefect,
   Legea din 4 August trecut 1876, promulgata in ,Monitorul* No. 175, din 10 August, relativă la vânzarea de bonuri ale statului, cuprinde uă disposiţiuue de mare însemnătate pentru desvoltaren pro-prietăţei mici şi pentru iuteresql statului.
   Prin art. 5 din zisa lege, guvernul este autorisat a vinde moşii de ale statului împărţite în locuri începând de la 5 pogoane şi în sus câte de G, 7, 8, 9 şi 10 şi maî departe după cum interesele locale şi interesele stntului ar cere, ţinându-se seamă tot-d’a-una şi neapărat de cererile locuitorilor româuî rurali. Vinzarea se Ta face după formele lege! din 1868, prin licitaţie pnblică, nvâud a începe concurenţa de la preţnl de 80 lei pentru un pogon şi de 200 lei pentru nă falce.
    Preţul locurilor de la 5 pânfc la 10 pogoane urmează a se plăti, a treia parte uu luna după confirmarea venv.erel, ear doa treimi »u termen de 20 anî prin anuităţi semestriale, calculate pe nă dobândă de 6 la sută pe an, plus amortisment. Er preţnl Ioturilor mal marî de 10 pogoane urmează a se plăti întreg, în termen de uă lună dnpă confirmarea veuzare».
    Bine-voiţi, D-le prefect, a da cea mai întinsă publicitate în toate comnnele judeţului, ca acolo unde d'intre locuitorii unei comune s’ar forma in grupe de cumpărători iu minier îndestulător spre a cumpăra un întreg trup de moşie, şi cari ar avea mijloace a răspunde a treia parte din preţ înainte, să presiute propunerea la prefectura judeţului.
   Sunt moşii compuse din mal multe trupuri despărţite unele de altele; snnt pă-mâuturî sfor» de moşie şi locuri înfundate, atârnate de nă moşie, fără a face parte din însăşi trupul acei moşii. Locuitorii pot cere sil campere anal sau mai niulţe din asemenea trupuri de moşie, numai să le ia întregi.
   Prefectura, primind propunerea, o va comunica îndată administraţiei domeniilor şi inginerului statului din localitate, în vitându’l să menrgfi a măsura tru pul de moşie cerut şi u*l împărţi iu loturi după cerere şi după interesul şi al statului.
    După ce inginerul ra preseuta lucrarea sa, de aci începe însărcinarea comisiei de preţuire prevfr/.ntă prin art. 34 din regulamentul legeî pentru vânzarea bunurilor statului. Această coiuieiuue va procede îndată la lucrările ce o privesc, conform
safl în deosebite întâlniri cn sătenii şi în deosebi cu moşneni», să con vorbiţi cu dânşii despre aceRtea, şi să le esplicaţl ce mare înlesnire Ie este dată prin mijlocn] de a plăti preţul moşiei Iu anuităţi in termen de 20 auî, cn procente numai de 6 la sută pe nn.
   D-le prefect, aplicarea unei măsuri care interesează în aşa mare grad binele public nn trebne lăsată la voia intâniplărel. Oameni» de iniţiativă trebne să urmărească îndeplinirea eî, şi să’» asigure resnltateîe. Vn rog dar să vă ocupaţi personal şi de aproape de a face, maî cu seamă pe comunele de moşneni, sa cunoască acest interes şi să se formeze in grupe de cumpărători ni moşiilor cu cari se învecinează.
   Prin realiRarea acestei măsuri, nn însemnat servîcifl se va aduce economiei ţăreî şi statnlnî.
   încă o esplicare : Pocnitorii cari ar voi a cumpăra loturi penă la zece pogoane şi cari nu ar putea cuprinde nn trup întreg de moşie, se pot forma îu grup împreună cu alte persoane cari, având maî mari mijloace, ar voi a cumpăra loturi maî mari de moşie, de exemplu de câte 50 pogoane.— Deosebirea intre uuiî şi alţii eBte că cel cu loturi de piuă la 10 pogoane vor plăti numai a treia parte din preţ înainte, ear cele două părţi în anuităţi de 20 ani, şi cei cn loturi mai mari de zece pogoane urmează n răspunde întreg preţul în termen de nă lună după confir marea YeazSrei.
   Primiţi, d-le prefect, încredinţarea deosebitei mele consideraţii.
   Ministrul fi năucelor, I. C Brăila nu.
   No. 14251.              1877, Maifl 23.
                                                                                       IN AJUTORUL RĂNIŢILOR
  S’a priimit de la d-na Ernestina Horovicf, pentru CRUCEA ROŞIE (lista No. 33) doft oca scamă. S’a trâmis îndată la destiuaţie. Anunţând aceasta, mulţumim şi d-neî Ho-rovicl pentru generosul ajutor.
      Domnule redactor!
   Ne veţi permite a ne adresa la d-voastra, cu rugămintea ca să bine-voiţî a publica in prea stimabilul d-voastră ziar, alăturatul apel din partea comitetului îsraelit din oraşul nostru, pentru a veni îu ajutorul armatei române.
   Bună voinţa, cu care aţi publicat toate apelurile şi listele de subscripţiuuî, ne face a spera că nu ne veţi respinge această cerere.
   Contând pe bunn-voitoarea d-voastrS primire, ve rugăm ca să bine-voiţî a primi asigurările prea distinsei noastre stime.
   COMITETUL ÎSRAELIT DIN BRAILA
                                                                                                                       pe tru
      AJUTORAREA ARMATEI ROMANE.
                                                                                                                    A. IP E L
      Iubiţi coreligionari .•
   împrejurările cele grave, in care se află România, afl adns suferinţe grele şî asupra jndfţnlnî nostru ; patria întreagă fiind iu nevoe, aceasta se resfrânge simţitor şi asupra părţilor el. Dar şi Btarea prosperă a ţări» întregi şl revarsă binefacerile asupra tuturor unghiurilor şi locuitorilor e». Uitaţi astăzi nevoile locale şi vâ întoarceţi privirile la pasul general. Armata româna se află la hotare pentru apărarea tării, grăbiţi-re deri a aduce fiecare obolul sefl pentru uşurarea suferinţelor ce le va aduce reebelul asupra armate». Ajutornl ce’l veţi da soldatului român rănit, este o faptă patriotică ; dar en este dictată şi de umanitate.
   Vă rugăm dar bh ve arătaţi şi de astă-dată dărnicia voastră; daţi cum daţi Lot
zisului reglement, pe cari lucrări le veţi | de-unn pentru fapte patriotice şi umane, presanta administraţiei .lom-nl-lor.          Gândiţi-vS cii ;i voi avoţl fit, frunţi rnde
   Sânt comune de inoţnent ceri se efiiin I „„ campai de reeliel. gtrimtonire in miceU lor hoeSţele de p*- j      Treţedinte, I. I. Lobai,
aiâat. Aceţti mojneni afi mare interes şi       y. Preşedinte, O*. Silberetein, Leopold
unii şi mijloace a cumpXra moşiile atatu Kolfler;
Ini cn care *e inrecinenr.», m»! cn «eamii       Casieri: A. Schwar/.mann, Leop Schefier.
trupurile mai nuci de moşie ce «• afin S8cretar, M. Resenfeld,
«itnate chiar printre pSmântnrile moşne- ‘ Mombri : M. Scliiiffer, I. Marcorici, l. n'lor-                                       . Mâner, B. Weintranb, A. Steiuhart, M. Ko-

    V? pun îndatorire, d-le prefect, ca atât d-v şi d-ni» sub-prefecţî, pecnm şi d-niî membri al comitetului pormniient, la orice ocasie vă veţi nfla, safl prin comune,
seotbal, Os. B. Zins. S. Last.
   PRIMARUL ORAŞULUI BUCIIJiESCI Cetăţeni !
   Msjeatatea S» Imperutorele tuturor Ru-sielor bine-voesce a veni in Capitală mâne Vineri 27 Maifl la amiază.
   Recnnoscinţa şi ospitalitatea este una din calităţile Românilor.
   Afltă-zl dară primirea ce veţi face Augustului Oaspe va fi demnă de Români, d^nină de Capitala României liberă st m-depemlentă.
   Cel pe care l’uţl onorat d’a fi astă-zl Primarul Capitalei, vă cunoasce şi nn mal are trebuinţă Ră vă vorbească nici de tapete pe la toate ferestrele, nici de flori, uicî d’ficea suflare de iubire ce scie a revărsa in ginrn’l naţiunen Română, ci se niărgincsce a vă zice:
   Augustul Imperatore, care lupta pentru liberarea popoarelor din Orient, sosesce mâine la amiază la gara de la Tărgovişte.
   Primar, C. A. Routti.
                                                                                                                    Secretar general : L. I. Stănceseu.
                                                                                                                                                                                                                                                 Bucur esc/ 26 A/aiu, 1877.
                                                                                                     Maiestatea Sa Imperatal Alexandra II la Bucureşti.
   A„D dimineaţă câte-va afişe ale primX-rieî annnţarX bacnroştenilor, cX M. S. Im-pXrntnl Alexandra TI va «osi Ia donX-spre-zece oare in Bucureşti. Ştirea se respândi in tot oraşul cn repesiciunea fnlgernluî. Pela lOceasurî caseieeraif decorate cu stXn-darde tricolori, covoare, flori şi verdeaţă, eară pe ni iţele principale şi cn deosebire pe Calea-Mogoşoai şi pe Calea Tergovişteî, lnmea începea a se îndesai. Pe la II ceasuri abia maî era chip de a etrebate prin mulţimea ce se adnnase. Cn toata aceste cea maî deplină ordine domnea pretntin-dene.
   Pelallşijnm. înălţimile Lor Domnnl şi Doamna eşiră la gara spre a intimpina pe Marele Monarch şi Oaspe. Pnblicni ca tot-d'auna salata cn bnenrie pe Snvarnnnl României.
   Nnmaî decât dnpă donă-apre-zece ceasuri dela gara Târgovişteî până la Palat strebătn nn sgomot şi sunetul clopotelor vesti, că M S. rmpăratnl Alexandro II. a iutrat in Bncnreştî.
   Peste puţin se auziră aclamaţinnile din dopărtare şi tot mal apropiat şi pe la ferestrele caselor se vedsaB batistele fluturate în vent şi se arnnead buchete. Pe când Maiestatea Sa sosi in apropiarea Pa-latnlni trăsura era încărcată de flori.
   Dnpă nn dejun de f>amilta la Palaţnl Domnesc Majestntea Sa imprennăcn Marii DncT e'a întors cn nn tren special la Ploiescî.
   Ne rezervăm ca in nnmernl de muue ee vorbim maî larg despre această sărbătoare extraordinară.
                                                                                                    CRONICA SCIINTIFICA
Elogiul dd. Adolf şi Alesandrn Brongniart
                                                                                                rostit de d. Dnmas înaintea Academiei de şciinţe.
                                                                                                            (Urnwre).
   —     Soia lectorii noştril. c& de cilt-va timp se colorează vinurile roşii cu fucsină. substanţă vătămătoare sănătăţel. Pentru a dovedi vinurile falşificate de guvernul franees a stabilit biurourl deanalisă Urmărind ace-lnş S'.'op, Liberman. profesore la In-sbruk a aflat, prin analisă spectrală, o linie de absorbţinue foarte accentuată. eănd se amestecă fucsina cn vin. Aceasta va Înlesni foarte mult descoperirea vinurilor fabricate.
   —      Intre arborii reşinoşl, figurează şi „tisa‘. numită de botaniştl .Ta.xus baccata*. copacii! care ajunge la di-men-iunt foarte mari. Odinioară se afla tisă in Carpnţil noştril, astăzi, eO cel puţin, n am nfl :t-o In nici unul din numeroşii munţi ce am vi-sitat in Haliova, Gorj Muscel şi Dftmboviţa. Foile acestui arbore aO trecut de veninoase, Insă unii autori nă contestat această proprietate veninoasă a tisei. Poate că fructele să fie neofensive Insă foile eoprind o otravă din cele mal. violente pentru animale erbivoare. Un veterinar franees. d. H irlenstein. raportează In .An bivele veterinare* un cas de otrăvire pricinuită de foile tisei.
   Un agricultor de la lLrson. departamentul Aisne. avfnd un cărd de vad şi neavănd păsciune de ajuns le-a espediat in altă locilitate la o distanţa de 38 kilometri. Vi-
tele pornite la cinci ore de dimineaţă aO sosit la patru ore după amimjl. fără ea să fi măncat ceva. I>e teamă ca să nu sufere dacă ar fi duse Îndată Intr’o păsciune umedă după cum era cea din localitate, se Închiseră peste noapte lntr’un fel de grădină plantată cn arbori ve-ninoşr. Peste căte-va ore se aduse ffinO.
    A doa zi de dimineaţă patru din cele mal frumoase vaci fură găsite moarte; se scoaseră vitele din această grădină, Insă de abia ajunseseră la păsciune şi trei vaci căzură moarte ca şi cum ar fi fost trăsnite.
    Veterinarul face autopsie vitelor moarte şi gâsesce rumenul plin de o substanţă verzuie, care semăna cu iarba şi In care se găsi fol şi părţi dintr'o tisă, pe care vitele în flă-mănzeala lor tunseseră de jur In pre-jur. Cele-l’alte vaci afl scăpat din întâmplare, căci fiind bătrăne, obosite şi flăraănde, s’aă culcat pe loc şi aQ consumat numai din fănul ce li ae adusese peste c-ăte-va ore.
    Corpul vitelor moarte era umflat ca o ţeavâ, ochii lmpâejenaţf, nările pline de inucus şi sftnge; ficatul par’-că ar fi fost fert; parte din maţe eraă negre, cu totul de-sorganisate. Plămânul era sănătos.
    Veterinarul estimează, că cea d'ăn-tăiO vacă moartă mănoase de la 8 până la 10 kilograme de frunze de tisă, iar cele-l’alte de la 4 pănă la 5 kilograme.
    După căt s’a putut observa, efectul tisei este ca al trăsnetului; vitele cad moarte pe pâmfint ca şi cum ar fi fost trăsnite.
    Şi fiind-câ vorbim de tisă, nu este de prisos a face cunoscut lectorilor noştri, că proprietăţile sale veninoase nă fost semnalate de Teofrast. Dio-seoride, Pliniu, (îalien şi luliu Ce-sar. Profesorele Villars şi veterinarii Bredin şi Hernon aO esperimnntat proprietăţile frunzelor de tisă şi s'aă încredinţat că un cal, care măncase din aceste frunze, a murit după o oră, pe cănd nn asin a murit după cinci ore de - şi consumase aceiaşi dosă ca şi calul.
    Unir autori merg pănă a susţine că chiar adormind cine-v.x subo-tisă-lnfloritâ şi stufoasă poate să moară. Nu cunosc nici un cas ; sciă că la şcoala de la Grignon unde se afla mal multe tise. chiar In Iulie cănd mergeam sub vre-upa, pare că mă apuca un fior; pănă şi mirosul acestui arbore ar-fi sepnlcral.
    — După observaţiunile doctorului Elliot Oauls din Staturile-Unite ale Americel. sute de mir de pasări mor In fie-care an trăsnite din causă că se pun pe firele telegrafice. In-tr'o călătorie călare doctorul Elliot, mergfnd pe lângă firele telegrafice a găsit peste o sută paseri moarte sub fire. A vfizut Însuşi că din trei paseri care se isbiseră de firul telegrafic, una a avut aripa ruptă şi alta a murit.
                   P. -V AureNanu.
    Sâmbătă la 28 Maifl st. v. Soâe-ta'ea de Bine facere va da In teatrul cel mare un concert In beneficiul răniţilor; atât scopul filantropic al acestui concert, cât şi persoanele, care şl v >r da concursul bine-voitor pentru a face această seară cât mal mult plinită pentru public, fac de prisos ori ce recoin.mdaţiune.
    Ne mărginim dar a avisa pe publicul din capitală şi a releva, că pentru acest concert, şi-afl promis concursul d-şoarele Nieolescu Aman Curiuc, N itlnnsohn şi d-nil IViest. Prager şi Raitli.
   M S. Doamna va onora acest concert cu presenţa I 8.
   D-nil Acţionari al SacletAţeT Financiare in ]>rocesu cn administrării eî, «nnt invitaţi aşi depnne acţitinele d-lor la Casa de depuneri ear recipisele le por înfăţişa Trihnnalnlul Comercial până iu r.in de Sâmttută 2d Maifl iuclusir.
                               Comitelui
TIMPUL
COURS DE EFECTE PDBLtCE SI DE DIVERSE
                                                                                                                           Hhcunsei, 27 Maiu 1&77.
          VALOAREA             W*M  Olt* rfll •       
                                                flosl 
Ulilig. lîiiral, . lon/o 18b4 ! _            72  72   
                 • • la sorti 1 ---     Do            
lajpr. Oppenheim 8°/sl86b                   ---  ---  
Oblig. Domenial e 80/0 1871    ---      70      09 Va 
             » » eşiteU sorţi  ---      97       ---  
      * Credit fonc Rur. 7o/0 1 ---     70       70   
         , Credit fono. Urban           50       56   
Impr, Muu. Cap. 80% 1^75       ---      ---      ---  
Pensii (300) dobândă fr. lO    ---          100       
  AeţilCâile fer. rom. 5%l868  ---        ! --- 1 --- 
       . priorităţi 6°,, 1868  ---          ---       
          Dacia C1* de Assig.               190  ---  
       Act. (fr. 500) 8% l87l                         
       România C-'* de Asstg.                         
Act. (fr. 100) 9°/o 1873                              
)iandato......                          40            
      !mpr. Municipale fr. 10           19      *     
      Act fînanciare Române8% ---               | -   
        Căile ferate Oltomane           ---     ---   
      Act (fr. 400) »/0       ---               ““    
Renta Români.....•            ---                     
           CUPOANE                                    
 0611 ţ. Rurale p. 23 Aprilie ---   93          93    
   r, Dotneniale espirate     96                ---   
   , Fondare rurale Iulie     ---               ---   
       , Comunale ....                  ---     ---   
           DEVI0K                                     
Paris ..........              ---   99          ---   
VUi#ill«........              ---   ---               
Bmes* e.........              ---               ---   
.........                     ~                 “     
Elveţia .........             ---               -     
Lo»ifra.........                    1605              
.-n.lr* .lomic. i.....        ---   ---         ---   
Amsterdam.......                    -                 
         Vi-»* . . . . • .... ---                     
Berlin 10 t^ile......         ---        l2l'/, ---   
                              ---   ’                 
Mmapl........                       -                 
L.ra Dt-MSăaa......           ---   ---         ---   
:*»'■*» austr. ......         --- I           1       
           Ar o ArfiBt. ..... - 1   -- 1              
                                                                                                                                       ADVO C ATUL
                                                                      GHEOBGHE BALANESCD
fost procuoor şi judecător, anuuţîl r# » a stiTimutiit în LhicnrHRrT, şi priiinew.© con-suUnţil de la orele 8—1<* dimineaţa în dom ici lin) şefi din strada Binorcea Antim No. 10.
E. ANSBEH G EH
                                                                                 ceasornicar
                                                                           8 ’ A MUTATC
                                                                              1 Strada Dflmnel 1.
Se recomanda pentru ori ce rcpu raţiune tn «fer.i
drofenianel aule. ■ servicii! garantat.
preoiurl ftfrte moderate şi
                                                                                                                                                                                               CURSUL YIENEI
7 Innie (st n.) 1877.
Metalice..........                   60  55  
                                     66  --- 
Renta in ...........                 71  85  
Loae........... •                    110 75  
                                         --- 
Creditori..........                  141 70  
London ...........                   125 30  
Obligaţiuni rurale nugare . . .      73  75  
, tem Sf var.....                    72  50  
, transilvane ....                   72  10  
Argint în mărfuri                    111 --- 
Ducatul..........                    6   --- 
Napoleonul.........                  10  04' 
Marc 100..........                   61  65  
CTKSl’L DE BERLIN                            
              4 Iunie (st. n.) 1877.         
   Aoţiunile căilor ferate romă ne . 13   -  
    Obligaţiunile române 6 °/0 . . . 51  --- 
Priorităţile căilor fer. rom, 8°/# . 51  --- 
          împrumutul Oppenheim . , . 78   50 
Napoleonul.........                  16   27 
Viena, termen scurt.....             --- --- 
Paris , lnng.....                    --- --- 
     A eţit de sub Litografie
CHARTA RESBELULUI
                                                                                            in limba Rnni&nă lucraţi în 6 culori, fie care stat in deosebită cu tire cu deşluşirile lor
                                                                                               de vănţJare la t6le Librăriile cu preţul de
                                                                                                   00 BANI ESEMBLARIL
                                                                                            D-nil cumpărătorii din provincie sunt rugaşi a se adresa la Librăria Comerciala a Iul
                                                                                            ELIA GRASS1ANY C-nie Strada Şelari No. 10 Bucureşti IndaintAnd şi costul pentru câte eaemplare doresc a avea. Cumpărătorii de la 10 eaemplate in sus, ad rabatul de 20 la eută.
0 MORA TRANSPORTABILA £
tile, cn locomobilă şi c<*le-l-»lte unelte, bună de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de vâmjsre la fabrica
                C. S1EBRECHT
                                                                                                                                                                     BucureecI Calea Moşilor No. 116.
ri suflam flt Miale.
                                                                                                                                                                                                                      care cnuâsce « bineşi a practicat mai nialţî ani stndiele programului liceal, doresce a preda lecţionl particulare.
   A să adreea la adojenistraţinuea acestui «Jiar, Palatul jDacia*.
   LECŢIUNI PARTICOLARE
                                                                                                de
     -A- t e IM: ATICI C. Brailoiu, fiul
                                                                                        47 Strada Scaunele 47.
LA D-NU H. HONICH
                                                                           Calea Mogoţâiel No. 23.
   Se află de vfcnţlare tot felul de
Slâgurl Naţionale
                                                                        cn preţurile cele mal moderate.
                                                                                                                                                                   575—1.
CE SE POATE CAPATA
                                » FK/H\CI
   LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
                                                                                L1NGERIA DIN VIENA
                                                                                        Calea Hogoşolel Palals „Dacia“
                                                                             P£n£ LA 31 MAId ST. VECHIU
     Pentru 6 franci : 12 gulere nngl., in orl-care fason şi mărime.
     Pentru 5 franci: 0 pArecbl ciorapi patentate.
     Pentro 5 franci: fl gulere moderne pentra dame, dupA alegere.
     Pentru 5 franci: 12 batiste albe de pânră adevărată.
     Pentru & franci: 12 batiste bine colorate, tivite |i spAlafce.
     Pentru 6 franci: 6 prosdpe de pAntA curatA.
     Pentru 6 franci: 0 şervete de masă de pAnxA adevărată.
     Pentra 5 franci: 12 şervete albe de ©eaiti.
     Pentru 6 frânei: 1 cămaşă modernă, simplA s6fl brodatA.
     Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate.
     Pentru 6 franci: 1 batistA francesA fin brodatA ca dantele.
     Pentra & franci: 1 corset de damA.
     Pentru 5 fruncl : 3 şorţuri colorate pentru dame.
     Pentru 5 franci: 3 peptnrl fin brodate pentru cămăşi de b&rbaţl.
     Pentru 5 franci: 2 gamiture fine şi moderne pentra dame) gulerul şi manşete).
     Pentru 5 franci: 1 ca mi son modern brodat.
     Pentru 5 franci: 1 faţă de masA eolorată cu ciucuri, pentru cafe.
     Pentru 5 franci: 1 cămaşă s^fl 1 pAreche de ismene de damA, bogat brodate. Pentru 6 franci : 1 cravată de damA, adevărat CTăme-Dentelll.
     Pentru A franci : 1 fustA costum, plissd.
     Pentru 6 franci: 1 bucată Tulpan.
     Pentru     18— 25 franci : 1 bucatA pAnxA de Rumbnrg, de 45 — 60 coţi
     Pentru     45— 08 franci : 1 bucatA pAnxA de Belgia de 6o coţi.
     Pentra 75— 108 franci: 1 bucatA pfcntA Corona de 58 coţi.
     Pentru 115-210 franci: 1 bucatA Toile  Batiste frances.
                                                                                     PfiNE LA 31 MAIU st. v.
                                                                                       Calea Moşoyolel Palatul „l)acla“.
LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                                                                      PALATDL ,DACIA.»
şi la t<5te librăriile din ţ<$ril
                                                                                                                       se afiă de vânzare :
  METODA DE COBA HATOBALA
                                                                                                drept contrast Ia
VĂTĂMĂRILE PRAtTICEI MEDICALE
                                                                                       Singura şi sigura piuă contra moi ţel premature şi lăngesirel cronice de
                                                                                               Aug. Wilh. Kflnig.
                                                                                           PREŢUL 9 LEI N U O I.
                                                                   REGULILE
  CE T RE B U E PĂŞITE
                                                                       pentru a
AJUNGE LA 0 BATRANETA 1NA1NTJA
     PREŢUL 60 CENTIM.
                                                                                   TSaTRUI. cei. mare
                                                                                Sainliătrt JS Muiit stil vei'lilA ls<7,
  CON CER T
                                                                                         in l.nm‘Gc‘m)
                                                                                    RĂNIŢILOR
                                                                             aranjai de o sorielale de bine-facore cu concnraitl domnişoarelor
                                                                               A’icohscVy Aman. Couctout. Nathansohn Şi d-lor
                                                                                    L. Wleu. Prager ţi Ralfh.
                                                                                               ON UKMANDE UN'E
INSTITUTR1CE FRANCAISE
                                                                                               connaissant le pinno.
                                                                                        S'adresser 29, Rue de l'Acad^mie au c o în «lu Boulevard.
                                                                                                                                                                                                          57fl — 1.
    TABLOUL MILITAR
  Represintănd armata Română cn M. L Domnitorul şi diferiţi şeff de corpuri, lucrat de d. Satmari în colhboraţinne cu d. căpitan Gherghe, a sosit Croruolithogrnfiat din stăinătate.
  D-ui abonaţi la acest tabloQ sunt rugaţi a trămite, pentru a’şî lua unmSrnl de eeen'plare de la d. căpitan Gh^rghe Strada Dionisie No. 08 iu t6te <Jile!e de la 5— 7 ore dnpa amiatjî, presintând şi chitanţa ce aîi, plutind şi restul pîna la suma de $"> franci, costul fi-căruî exemplar.
  Se face cunoscut că s’afi depus usemena tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţul de 40 franci esen.plnrnl.
  D-niî din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptul căpitanului Gherghe.

■^■«RHiriHBIMIK r I
  IRASINE AGRICOLE.
                               Recomandam din Fabrica
                            RANSOMES SIMS & HEAD
î L0GQU0B1LE, BATOAZE
■ MAŞINE PE SECERAT
I MORISCE, PLUGURI etc. a
         F. FREUND k C-nie.
1
574-7.
Stvndu Yladiuiirescu 1 In dosul Hotelului Londra.
   Id editura sub-semoBţilur la începutul sSptănânei viitoare,
                                                                                                  •L’iuterprAte militaire eu Orient.,
   Un vocabular de buzunar iu 4 limbi, adicS :
BOMAND • FRANCESU- RUSII-TURCO
lu care se vora Ba limbele ruaS şi tureî tot cu litere latine ast-fel compus, în căt fie care cunoscător de litere latine ponte citi şi pronnnţa cuvintele străine după regulă. Ca adans conţine acest vocabular şi o mulţime de Dialoguri din ce'e mai iutrebn-inţxte conversaţiunî zilnice.
   Preţul unui exemplar de 16U pagineîn 82, va fi 3 fr. şi 50 bani.
   Acest uvragiU e o prelucrare a acelui .L’inprăte militaire en Orient* careado-băndit la 1854 cu ocaaia reebelulni ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunul eerviciS care l’a făcut streinilor, şi suntem Biguri şi acum va fi această carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele atre-ine dar chiar d-nii Oficeri noştri şi atre-nii vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cn nceet vocabular, mal cu seamă în privinţa lim-bei turce, care are deatule dificultăţi în scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând cititornlnl pronunţarea cuvintelor in litere latine.           Cu stimă
                    E. Grarre ce Comp.
                 Podu Mogoşoai No.40.
                                                                                                       A eşit de sub tipar
CHEIA PROFETULUI
                    de
                                                                                                     H. Sapira Phisiognomiot.
   Ca ac^flti broşară se p6te ghici prin ajctoiul dfrelor, etatea. ^ioua ntaceril sau câţi bani are ci-ne-va !n b"inaar.
   Se vnde In beneficial răniţilor Boldaţl români.
   Calitatea I. 50 bani, II 20 bani. De vânzare la tote Librariele. Pin diitTicte a se adressa ta Librăria L. Steinberg strada Carol I.
  ■s. n ac % ■» *                     M
                                                                        .LA STEHA ALBi*
                                                                AVIS IMPORTANT
                                                                     Imâiul 51 r^n miîul Magosin de
IMCALTIAMIDTS PSTBD BABBATI, DAME SI COPII
                                                                            sub firma
                                                            I3 HIILIPP GOLDSTEIN
                                                                         .LA STEUA ALBA*
                                                           8trada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-k-vis de Sigiamund Prager.
  Soaindu nit de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care stau in relaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi du pe fas6ne\e cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, <L e. pentru Dame: Polonese cu nasturi in t6te formele, Sandale, Pantofi, scL; pentru Bărbaţi : Ghete de vaca, Maroquin, Maroquin salon, Pantofi şi tot ce «e atinge de ‘încălţăminte bărbătescl, asemenea pentru Copil t<Ste felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, v6 rog a vS convinge de adever.
  Ac4st& magasie este una din cele mal vechie din Capitală, ca e ’şl a câştigat, o reputaţiune de cele mal frumdse pentu soliditatea şi eftinăfatea mărfurilor, şi «per, că şi in viitor voi fl “ onorat cu Clientela l>-v6airă. PH1L1PP UOLDSTfclN,
                                                                                                             Strada Oarnl I No. 5. (Curtea Veche) vi»-â-viR de Sifriamund Prager ,La Sleaa albă
                                  iiăihte
		
mmmm

«an
mmm
     i
tune k lifl fi r
bă\ k
                                                                                                                                                                                    Mă
SOCIETATEA DE ASSIGURARE


FONDATA XINT   185253.
    Aducem la cunoacinţa onor. public, c& societatea assigur^ză contra daunelor provenite de incendia la cl&dirl şi obiecte miseft-6tre: contra daunelor causate prin grindina, şi contra daunelor cansate mărfurilor transportate pe apa.
    Asemena assigur^^a ijestre pentru copil In t6te combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte.
    Informaţiunile se da la sub-scrisa agenţia generala şi la agenţiile el de prin districte
                                                                             Agtmt general pentru România
                                                                       ADOLF WEINBERG
                                                                        Colţul 8trndei şi curtea vechie (hauu roşifl).
                                                                        LAUSANNE (SUISSE)
Pension d’Etrangers
                                                                   M. Chtvallier. Beau Si;aur Mai son de l-ier Onlre, Vue sur le lac et Ies mon-tagnes. Grand jardin
                                                                           Prlx trăa mod^res.
                                                    0PERILE MUSICALE
                                                         imprimate in ediţiune» ndstră
THIEL eSc WEISS, TYPOGRAFI
                                                       Strada Lipscianl, palatul ^Dacio.^
CONSTANŢI NE8CO D., Souvenir de Zisin, Val se pour pianoforte . CARLSON C., Quatre morceaux Roumains, pour pianoforte .... FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce şi piano GEORGESCU TH., Doutî suspine, rom, pentru o voce cu piano . .
       .      * Spune, rom. naţională, pentru o \ ce cu piano
KR KTOCHWIL A. K.. Hora, Viuţa României p ntrn piano .
” ................. drifle *     ~    ‘
                                                                                                   Anuncifl important-
   Având dorinţA de a memoraliija faptele petr*-cote de oştirea română pe câmpnl de lnplă ca sc6lă a tinereţelor mele, am hotărât ale pnblica cn tâtă esactitatpa pnn tablonrl litogrefice bine es> cntBte, arătând
sub tabloă atât nnmele D-lor oficeri ce vor lna parte cât ş data.
   S»8 litografiat dnoS din aoe-tea pen* aslăijl: ,Bon bar lare» eetăţei Vidinulni, 26 Aprilie, ţi a oraşului Turtacnia, 2a Aprilie* şi va urma pe-t- o eăpten ână cu a H.-ua bombardare a Vidinulni şi căd-rea obmjn-lui turcesc iu apropierea Domnitorului noeţru la 15 Maiii. Preţul unui tahloă este nun.al d« c âte 1 leă doQ es-mplarul. D-nii doritori îl va cere de la mine, calea VA ărescl No 151 cn trămitere d« bani 6rS cel ce vor c* re mai unite vor pr inii 2<> la sn-llgrati. Din hani ceea vor strânge dure vânzarea lor a :u«a parte ee va da p-n-ru acjntornl lamiliilor soldaţii or morţi şt rn- iţi.                   1        *
   Sunt depuse ţi la D-nil Librerî Gra-ve Szb ia«v, vis-A-,ie He Teatru, Danielornlo Vrinherg, S-rad I Carol şi 1K D-nu legator de cadre liugS Curtea v**« he.
                                                                                                                                                                                                 Luuot.-Colonel D. Pappasoglu.
MtDEK J. W., România, Qiiadrifte d-
MUSIt'ESCO G., RAnduial» cununiei pentr 1 r>ano....................
STERN L.p op. 10, Der Wunscb (Dorinţa) fQr Singst. und Clavierb. .
                 11. Lebewohl (Adio Mohiova) Singst. und Clavierb. . 4. Grande Etude pour pianoforte....................
                 17. Hora. Mandra pentra pianoforte.................
                 18. Durerea ml este mare, Valse brii. pentru piano .
                 19. Visuri Ce de ccpil, QuadnUe pentru piano
op.
op.
op.
op.
op.
          » La Favorite, Scbottisch pour piano
          * Iţiâ-PolVa pentru piano...............
VM?rrY i?           Apele de la Văcirescl, Bchottisch pour piano
            . Marche de Cavalerie pour piano .......................
          iote aceste se vflnd cu rabat de 25 •».
FR. c.  
2   _   
2   --- 
1   50  
1   40  
1   40  
1   40  
4   --- 
5   --- 
2   --- 
I   50  
1   50  
1   >0  
5   Mk. 
2   _   
1   3*  
i   --- 
1   50  
2       
i PATURI DE LA6AR
                   sistemul cel mal no(l transformându-se întrun moment ■ rv rAUTEUHL, si
                                                                                                            cu preţurile cele mai moderate, se efeclufezâ In timpul cel mal scurt.
           Asemenea se găsesce ţi scaune dt lagăr ferit practice.
      A se adresa la magasinul d-lor Fhilip|ie Haas A Fii», Graude Uot«l dn Boulevard, sefl la subsemnatul          HflN'CH
                                                                      Tspiţier şi Decoratenr Podu Mogoţbs, 2S.
Tipegrs6a 1 hiel â Weias, Fslatul .Dhci»*