\. 12
ANTTLţII. — 1877
DUMINECA 16 ianuarie.
abon amentele
                                                                                                                                                                                                                                                      IN TOATA K0MAN1*:
Pf>n.............................
Pt> 6 luni...........• •   '  '  '
Pe S luni .... ..................
                                                                                                                                                                                                                                                       IN TOATA Kl'ROPA :
Pe &r . . .......................
L. n. 48 . . 24 , , lî
, , «0
                                                                                                                                   UiSIKTIUNI SI RECLAM*:
  ,U de 30 litere P*1'1' P'*10® 1V> *    k*®’*
p,        III, 80 bani, pe pemna II, î lei noul
                                                                                                                                   Reclame * lei linia.
Un număr In Capitală 10 bani.
                                      ţ>IAR POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR.
                                                ESSE IN TOATE D1LKLE DE LUClUJ
BITJBOUL REDACŢIEI SI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL „DACIA11
                                                                                                     -A-ISIUIsrciTJRî.1
So nr.imev. in «trcinAtate: I,a Il-nil Jlaasen-i«<n <t Fogter in Vienni, W ilfiich*nm> i0 A. Opi*lik in Vienna, Sluljenl,a»tei j ; Pu<Uyl Monte in Vienna, SeilereUtte 2; Vinemt llraieka in Vienna, Teinfaltetraeee 17 ; Fhilipp IjH) in Vienna, Kechenl>aohtM«»e 11 ; 7» Jmng <t Comp. in PftjU #l Havan-LaffUe-Huilier 4 Comp. in Paris.
                                                                                                   ScriaorI nefrancate nu sc prii mese.
Articolele nepublicate nu se eor inapoia.
Un număr In Districte 15 bani.
                                                                                                               LISTELE ELECTORALE
                                                                                                                                                                                                                      Legea electorala liotărasce d,
Ia 1 — 15 Ianuarie în fie-care
an, Consiliul Comunal al oraşului de residenţft, tn înţelegere cu cele alte coufi’liuri. revisu'esce listele electorale şi le puM*1*1 negreşit in cea d\\ntpin dummeeft care urmează după /•* Ianuarie, adică,
anul acesta. duviift-ecA 10 Ianuarie, De la «lata aceea curge termenul de trei septămâul pentru reclamaţii la acest consiliu, termen care se sferşesce anul acesta, dn-Diiuecă 6 Fevruarie sau col mult 7 Fevruarie. Trei <jile după acesta, adică Joi 10 Fevruarie, consiliul comunal trebue să publice listele difinitive cari se pot ataca ’naintea tribunalului în alt termen al celor trei septămănl ur-mâtiiro, adică până Joi 3 Martie BaU după interpretatia cea mal favorabilă Vineri 4 Martie.
     Punem aceste tcMnano in vederea tutulor membrilor partidului conservator, mal cu seni A «le prin dis tricto, îl rugăm sa facă la timpa-tât naintea consiliilor comunnlecât şi naintea tribunalelor tote contestaţiile necesare şi, mal cu semă, să ne denuncie pe tdte acele con-siliurl comunale cari nu vor îndeplini obligaţiile le-gel, publicând la timp atât lista provisorie cât şi oca definitivă. Să nu uite că falsificarea listelor este una din temeliele guvernului d-nulu! Brătianu şi că în 1868 acest guvern a comis cele mal flaerante ilegalităţi în alcătuirea acestor liste.
      Tot de o data prevestim că un flrrup de advocaţi şi jurisconsulţi eminenţi, se ţine la disposiţia tutulor reclamanţilor spre a sprijini, fără nici o remunerare, drepturile lor la Curtea de Casaţie.
      Toţi d-nil reclamanţi sunt rugaţi a se adresa pentru aedsta la hiu-roul de r«dacţie al Timpului.
                                                                                                                                                                                                                   BULETIN TELEGRAFIC
                                                                                                                                                                                                                      Serviciul privat al „UNTULUI.*
                                                                                                                                                                                                                                         Londra io I^T,n^rîp
      Depeşele piililir.ate a-stiijl diminAţâ îH juniJ. We ud iţi. se pretind că Rusia diiami re.s«rvoJe *4'e sub arme, ol !şl grăbesce cu atti»a,ate luarm&rile sdle, şi ca este decidă a intra j acţiune.
                                                                                                                                                                                                                                          Pari». *« Ianuarie
      Impresinnile ce domină în Paris, sunt pacific,.
      I n 4»,ret interzice importarea In Erancia. <a nW#r T'nm4 «lin România şi Turcia.
                                                                                                                                                                                                                                         Viena, 26 Ianuarie.
      Se .muncii
      Aiegeciflţiui.ile In   picil a& lnfleput ln_
     tre Muntenegru ji Pdrta. p«,rla M Vj-A djf._ pusă a Duse .««-care MncesiunM.riUu-isUe teaeirrulal.
      Din l’etemburg se comun ioă aceleiap (jorea-
                                                                                                                                                                                                                                                  fiODdinţl:
      Rusia eeU liutirAlăa cere ca Turcia In esecutare resoluţiunue I tale de puteri la oon-•rin^a din Coastantinopole; liisâ nj u luadiile ra
trebui ca Rudi, prec'sând atitudinea sa, si declare ddcă intră ln scenă ln numele Europei silfi ln numele săfi propriii.
                                                                                                                                                                                                                                                                 Constantinopole. 26 Ianuarie 6 ore aera.
    Depeşa marelui Vizir adresată principilor de Monteşru şi Serbia, prin care le propuno de a trata direct, este concepută tn termeni împăciuitori.
    Timpul rgu continuă.
   BUCURESCI, 15 IANUARIE.
   Adânca impresiune ce afi făcut lu ţeră articolele ce am publicat asupra situaţiei nbstre financiare, prin esartitat.ea şi nepărtinirea cu cari ele afi fost scrise, ne Incuragiază să atragem atenţia cititorilor serioşi şi asupra următorului articol:
   yiarul Românul s'a supărat fdrte mult ele articolul Intitulat: .Despre sifuaţiunea financiarii ţi despre căuşele dl* ce a apărut ln Timpul din 9 Ianuarie.
   Cuteijarea ce am avut de a apăra ministerul din 1871 ln contra atacurilor pasionate ce cu profesiune şi de atăt timp 1» reversa asupra Cabinetului conservator, cutedarea şi mal mare ce am avut de a demonstra publicului, cu cea mal mare mo-deraţiune de limbagifi. că la starea actuală a financelor, ministerul radical din 1868 are o parte bună de culpabilitate, a înfuriat pe Romi(-nul lntr’atăt ln căt ln No. şefi din 10 —11 Ianuarie ne gratifică cu un torent de injurii, şi se sbuciumă a proba OfE #./l ,am adus rMi credinţa ln cifrele ce am espus, şi că. fideli sistemului miniştrilor de finance din cabinetul L. Catargi, i-.ari falsificai! scriptele comptabilităţel în situaţiu-nele presentate de dănşil, am vpnit şi acum a publica cifre şi calcule falşe.
    Respunijănd astăzi la acostă lungă şi Înfuriată diatribă a Românului, vom trece cu nepăsare peste partea atăt de bogată a injuriilor conţinute Intr Insa, şi păşind drept la cifre, prin o răpede analisă. vom proba ca nu no! am fost de rea credinţă.
    In No. şefi din 5 Ianuarie Românul făcuse un calcul prin care arată că resursele noul create de ministerul din 1871, Intreceafi cu 10 mi-libne sarcinele vechi moştenite de acel minister. — Prin articolul uin Timpul de la 9 Ianuarie, ne am permis a obseiva că, In tabloul sarcinilor moştenite, Românul uitase a trece şi anuitatea de 8 milidue a împrumutului domon.al. cnre ln curs de 4 şi jmnfttate ani rejwesintă cifra de 36 milidne. Ne am permis a a-dăoga că, ţinănd semă de acostă sarcină de 36 miiidne, resultatul evident. după însuşi calc-ulele făcutsi de d-lor, este un deficit de 26 milione In locul unul escedent dc 10 milidne. î'> ln fine. asupra acestui punct, ne am mal permis a pune Întrebare dec,ă o asemenea procedare se pote num. de buna credinţă,
    Aci mănia Românului nu mal are margini, şi el Întrebă: unde se pxite găsi rlua sa credinţi.
    Pe lăngă t6tă indignaţiuriea de care a fost coprins şi pe lănga tdtă gingaşa susceptibilitate ce a deşteptat ln el, modestele ndstre observa-ţiunl, trebue să constatăm Insă cu
o adevărată satisfacţiune. mărturisirea ce face apoi' acel «jiar, şi pe care ne simţim datori a o reproduce tes-tual :
    „S’am trecut anuitatea împrumutului .domenuiI între sarcinile mos'enite de „guvernul din Martie 1871. MÂRTU-.HISIM CĂ ACI ESTE O SCĂPARE .DIN VEDERE........*1
    In faţa acestei mărturii nu esi-tam un singur moment de a retrage întrebarea, ce ne permisesem a face despre luna credinţâ. şi ne grăbim a primi scuza de „scăpare din vedere * Fie cine cată insă să recumişcă că scăparea din vedere era cam gr6să şi că ddcă sar fi Intămplat să scăpăm şi noi din vedere acea scăpare din vedere, remănea publicul bine lncredinţnt că produsul resurselor nuoft create de ministerul conservator, Întrece cu 10 milidne sar-cinele moştenite de la ministerul radical; pe cănd acum ştie că tocmai din contră, sarcinele moştenite sunt cu 26 milidne mal mari de căt resursele Înfiinţate.
    Ori cum ar fi, scăparea din vedere fiind incontestabil constatată, nu mal puţin publicistul Românului resimte adănr mortificaţiunea mărturisirii ce se văiju silit a face; el pe loc redevine agresiv, şi încredinţat că ne surprinde in flagrant delict de scăpări uin vedere, adaogă următd-rele :
    ,Am Întreba însă la răndul nos-„tru, pe nobilul adversar, care ne „acusă de rea-credinţă. de bună-cre-.dinţă este d-sa cănd pune ca sar-„cină moştenită de guvernul din „Martie 1871, Intriga anuitate a „Împrumutului domenial, şi cănd face „socotea pe 9 rate semestriale ale „acestei anuiţăţl. ln loc. de opt, „pentru ca ast-fel să p6tâ ajunge „la cifra de 36 milidnet
    „Să ne răfuim puţin.*
    Bine! să ne răfuim!
    Iată mal lntăiu răfuirea după cum cum o face Românul:
    El constată că Împrumutul do-manial a produs efectiv 58.508.01,8 lei. din cari numai 4 1.785.673 lei s’au Întrebuinţat la stingerea datoriei moştenită, iar că restul s'a cheltuit in amil 1871 parte pentru acoperirea deficitului pe 1870, parte in cheltuell ordinare.
    Fărftnd acum refuirea din parte-ne, Întrebăm la răndul nostru; Oare deficitul de 10 miiiâne al anului 1870 privtsce el pe seina ministerului din Martie 1871?
    Noi credem că nu!
    Românul pdte cu tot dreptul să «jică că ntcl pe ministerul din 1868 al d-lul 1. Brătianu nu l privesce a-cesl deficit, de vreme ce acel minister nu mat era la pu'ere in 1870.
    Prea bine! Liber este de a nu primi să se puie ln spinarea regimului sfifi nedstă sarcină. Insă bine-vo£scă a nu o pune In spinarea ministerului din Martie 1871, care nu era Încă la putere ln 1870.
    Aşa dar pe lăngă 44,785,673 lei, recunoscuţi şi admişi de Insu-şt Românul ca Întrebuinţaţi pentru acoperirea datoriei flotante a trecutului, s'a moştenit Încă şi deficitul de 10 inilidne al anului 1870, sa fi lu total 54,785.673 lei. Ne mal remăn
dar 3.722,875 lei disponibili din Împrumutul domanial cari s aft Intre buinţat la dieltuelele proprii ale a-nnlul 1871. Şi d£că este vorba do a face o soeotelă de amănuntul, a tund voma <jice că din suma de 36 milibne (ce am găsit netrecuţi de „Românul“ din scăpare de vedere ln coruptul ce a publicat prin articolul săfi din 5 lantiarifi) trebue să scădem dobănda pe 4 şi jum. ani a acestei sume de 3.722.875 lei capital efectiv, safi 4,963.833 lei capital nominal; acăstă dobăn !ă pe 4 şi jum. ani. aleătuesce suma de 1,786,981 lei. şi cele 36 milidne devin 34.318,019 lei. Iată. ln definitiv, că t6tă acăsta sgomotdsă cărtâ se reduce la 1,800.000 lei din 36 milidne.
   Românul voeşce să calculăm cifrele cu tot amănuntul. Bine! Fie. Atunci să revenim şi la resursele nuol ere ate de Ministerul din 1871 şi arătate de citatul articol din Românul că s’afi urcat la 74,318,113 lei. In articolul nostru din Timpul nm primit acăstă cifră, şi am declarat că nu ne mal dăm ostenăla de a oeon troln.
   Acum insă, fiind-că este vorba de a intra in amănunte, declarăm că ncăstă cifră nu este esactă; se cuvine a se scădea dintr’ănsa o sumă de 6 miiiâne lei, cari represintă produsul veniturilor ce afi dispărut din budget. Inlocuinduse prin nouele im-posite ce s’afi creat.
   Etă calculul aproximativ Insă esact in minimum . făcut ln lipsa documentelor, unde am fi putut culege noţiunile esacte :
   1. Prin punerea ln aplicaţiune la 1 Septembre 1872 a legel timbrului şi Inregistrărel. a dispărut venitul taxelor jndicătorescl, cari pro-ducăfi anual un venit de minimum 1,200,0001; prin urmare avem a scădă:
   a) pe 4 luni din 1872.    400,000
   b) pe intregil ani 1873
1874  şi 1875 lei ... .   3.600,000
                                                                                                                                                                                                          4,000.000
    2.     Prin coiicedarea monopolului tutunurilor a dispărut dreptul de import asupra tutunurilor străine, şi taxa de 50 bani la ocaua de tutun indigen ; ambele acestea cu Începere de la 1873.
   Dreptul de import pe 3anl( 873—1875)inclusiv II admitem numai pentru suma de lei. . .      200.000
   Tacsa de 50 bani o admitem asemenea pe 3 ani (1873 — 1875) pentru lei................. 1.800.000
                                                                                                                                                                                                          2T000.000
   Prin urmare produsul total al veniturilor desfiinţate este do 6,000.000 lei. Acăstă sumă trebue scăzută din 74,318.1 13 şi găsim ca produsul net al nonelor resurse create de Minis-terulfi din Martie 1871, cifra de 68,318,113 lei.
   Sarcinele moştenite do acest Minister fiind acum, după scăderea ce am arătat mal sus. In suma de lei 97.884.400. resultă un escedent dc sarcină, de 29,566,347 lei.
   Ne place a crede că de astă dată
asupra acestei prime imputări ce ne face Românul, cel mal meticulos şi mal pedant publicist financiar nu va mal găsi scăpări din vedere.
    Venim acum la a doua inesacti-tate ce ne impută ln acelaşi articol dibaciul calculator. Etă cum se es-primă el:
    „Pănă ln eeerciţiul 1875 inclusiv, „nu s'a fi plătit de căt opt rate la „Împrumutul domenial, şi anume — „băbe8ce, ca să lnţelăgă şi autorul „articolului ln cestiune — la 1 Ia-„nuarie 1872, prima rată. la 1 Iu-„lie 1872. la 1 Ianuarie şi 1 Iulie „1873. la 1 Ianuarie şi 1 Iulie 1874, „la 1 Ianuarie şi 1 Iulie 1875. ln „totul, opt rate săfi patru aul de-„plini, rata de la 1 Ianuarie 1876 „se trece ln corupturile pserciţiului „1876. Trebue dăr să trecem Intre „sarcinele moştenite, de patru ori a-„nuitatea de 6.123,641 —67 a dato-„riel flotante, adică 24,494.566 — 68.“
    Este prea adevărat că „iăbesce* s’a făcut acest calcul de autorul săfi; Insă nu numai ln forma lui, ci şi ln fond este băbesc safi mal bine ^is: Copilăresc; şi ca să ’l putem înţelege, ar fi trebuit mal ăntăifi ca Însuşi cel ce J'a făcut să ’1 fi înţeles.
                             m
    Nu! acest calcul nu este esact; 9 rate iar nu 8 a scăpat din vedere financiarul de la Românul, şi avem să o demonstrăm.
    împrumutul domenial s'a contractat în 1871 şi de la 1 Iulie aceluiaşi an. afi Început a curge anuităţile, adică dobăn^ile şi amortismentul. Int(iut cupon s a dmumit în ade-vir : cuponul de la 1 Ianuarie 1812 ; insă nu este mal puţin constant că acel cupon represint t dobânzile datorite pe semestrul de la 1 Iulie 1871 pănă la 1 Ianuarie 1872 ţi că plata lui trebuea să ecuţă ţi a căilut, în sarcina anului 1871.
    Pe ce se Întemeiate raţionamentul Românului pentru a stabili numai 8 rate? Pe consideraţiunea că l-iul cupon, plătindu-se la 1 Ianuarie 1872 aparţine anului 1872 şi că. prin urmare. cuponul al 9 lea adică acel de la 1 lanuerie 1876. pentru acelaşi motiv, aparţine anului 1876.
    Aţa ar fi decă cuponul de la 1 Ianuarie 1872 s ar fi plătit din veniturile lui 1872 !« loc de a se pluti din veniturile lui 1871.
    Avem insă tot dreptul de a bănui că ji aci s’a comis o scăpare din vedere. In Îngrijirea ce aveam ca nu cum va noi să fi făcut o crdre, am consultat Încă o dată Situaţiiinilo anilor 1871 şi 1872, şi In acăstă de pe urmă. la’ pagina 64. găsim următorul tablofi :
                                                                                                    TABLOUL GENERAL
                                                                                             de tote operaţiunele efectuate şi starea casei Comitetului obligatiunelor domaniale de la 16 August 1871 şi până la 31 Octombre 1872.
   NATURA ÎNVĂŢĂRILOR      1> 7 2 IS71 
1. Arenţil de moşii ipo¬               
•> tecate pe 2 trimestre               
3. Hin 1871 şi 4 trimestre             
   pe 1872.........|                   
                                                                                                                                                                                                                                          Din acest tablofi resultă incontestabil cd, aren<yde tnoţiiior .poteca!e că-
TIMPUL
tre împrumutul domenial pe trimestrele Iulie şi Octombre 1871, în suma de 4 miliâne, s'au reservat şi s'au pus la dis-positjunea Comitetului domcnial, caro le a ineasat din veniturile, anului 1871. cu care arenei a plutit cuponul de la 1 Ianuarie 1872.
    O daţii ce cuponul Ianuarie 1872 s'a pliltit din veniturile pe 1871 al moşiilor ipotecate, cari venituri s'au versat prin anticipare în casa Obligaţiunilor domeniale, nu mai p6te rtnnîlne nici o îndouialil cil şi t6te cele-l-alte anuitilţl s'aii pliltit asemenea din resursele anilor respectivi corespunzători, ilntăiul cupon aflftndu-se deja acoperit cu 4 mili-6ne, provenite din resursele anului 1871.
    l’rin urmare, sil speriim cil acum o va înţelege şi publicistul Hămăitului, nu 8 rate ci 9 trebue adilogate la sarcinele moştenite de guvernul conservator.
    Si de aci resultil, cil rectificarea
    M
făcuţii cifrelor nbstre, seă mal bine Zicend, a ce ştii a doua imputare ce ni se face, este ărăşl provenită din o scăpare din vedere.
    Un singur mijloc de scăpare mal remăne încă Bomănulul: este acela de a pretinde (şi suntem convinşi că o va face) că Situaţiunea pe care ne am întemeiat este „falsificată.“ Nu este destul insă de a o Zice, trebue ca să ne o probeze şi atunci nu vom avea de căt a pleca capul şi a admite că calculile sale nu sunt numai „bubeşcl der şi exacte.“
    Pe cătâ vreme nu ne va aduce acăstă probă, suntem în drept la ren-dul nostru a'l întbrce la adresa sa cuvintele din citatul articol în privinţa miniştrilor de finanţe din cabinetul L. Catargi, şi a '1 întreba :
    „Aşa, d-lor mei, şciţl a face socotelile cu cari vă siliţi a desnatura a-deverul ?
    Resumatul acestei lungi discuţiunl financiare este că am probat în mod incontestabil următdrele :
    1.   Că din împrumutul domanial de 58,508.548 lei numai 3,722 876 s’ati întrebuinţat de guvernul din Martie 1871, restul în suma de 54,785,673 fiind in sarcina ministeriilor precedente — Aci trebue să constatăm că şi cele 9,900.000 lei împrumutaţi de la casa de Depuneri pentru executarea conveuţitinel numită Blei-ebroder, sunt asemenea în sarcina ministerialul din 1868 care a dat fatala concesiune Strusberg. Prin con-venţiunea Bleichoder, cabinetul conservator a scăpat ţăra de un desas-tru imens, căci construcţiunea drumurilor de fer era cu totul părăsită de Strusberg, ce se afla atunci deja pe jumătate în faliment, şi pe de altă parte purtătorii obligaţiunilor emise de concesionarul în numele Statului, pretindeau a fi plătiţi de Statul romăn.
    2.   Că resursele create din noft, ati fost ca 29.566 347 lei inferidre sar-cinelor moştenite.
    3.   Că deficitele succesive nu aă avut alte sorginţl de căt tot aceste fatale sarcini, acumulate aşa răpede şi cu cea mal mare neprevedere, precum şi un şir de ani fără recolte.
    Puţine cuvinte avem a mal adă-oga acum pftnă a nu termina acest articol, care este destinat a închide o discuţiune care după sistemul dea discuta al Bomănulul s'ar prelungi în infinit. Cundscem că : „cel mat surzi printre surzi sunt acel ce nu roiesc a aut/*; prin urmare tdte silinţele nds-Ire nO avut de scop a convinge, nu pe publiciştii şi financiarii de la Ho-mânui, cari sunt mal pre sus de ori ce convingibilitate (să ne fie iertat acest neologism), dar pe publicul care ne-a făcut ondrea de a ne citi. Şi avem rnăndra şi bine Întemeiata sa
tisfacţiune, de a crede că acest public nepărtinitor s’a convins pe de plin „de buna nbstră credinţă şi de „adevărul constatărilor nbstre.“
    Post scriptum. Nu 'primisem încă articolul de mal sus când, citind res punsul Bomănulul din 14 Ianuarie, am întălnit o insinuare care dove-desce reua-credinţă şi lipsa de serio-sitate a adversarilor noştri.
    Ni se impută că am Z>3 tn Timpul din 9 Ianuarie că : „anuitatea drumurilor de fer este de 24,400.000 lel“ pe cănd ea este în adevăr cu 2 mi-lidne mal jos. Şi acesta se atribue relei ndstre credinţe.
    Vedeţi acum ce curios lucru ! In articolul nostru o singură dată se gil-sesce menţionată aedstă sumă, iso-lată, însă de vre-o 5 ori ea a fost exact întrebuinţată, şi o singură dată s’a imprimat 24 în loc de 22.
    întrebăm acum pe verl-ce om de bună credinţă, nu este mai probabil, a priori, ca erdrea fie de la je-ţuitorul tipografiei, fie chiar din manuscrisul autorului, este acolo unde ea se constată o singură dată de căt acolo unde se repetă de 5 ori?
    Dar nu ! autorul de la Bomânul preferă a ne atribui de 5 ori „o e-rore de adunare de 2 milibne“ şi a-cbsta încă în defavdrea nbstră, de căt a admite o singură erbre tipografică. — Bine s’a Z's nial sus, ca acel ce nu voesce a nuZi, este cel mal surd printre surţll.
  A se vedea nltimele sciri în pagina III.
                                                                                 DIN AFARA.
   Ceea ce e de regretat in nereuşita ConferenţiI, nu este eşecul unul program fbrte mutilat şi fbrte indulgent pentru a fi destul de eficace şi pentru a merita ostenbla de a fi apărat; ci sfărşitul acelei înţelegeri hotărlte şi mal pe fie-care Z' consacrată, ce presentă Europa ln-trbgă mergfind Înainte pe un teren care fusese pănă aci teatrul divisiu-nilor sele. Dbr acestă Înţelegere, nu să pbte bre menţine şi după disol-varea Conferinţei ? Nu pbte ea bre schimbănd forma, să nu schimbe spiritul? Este bre a presuma puterile mari, chiar cele mal puţin direct interesate în cest.iunea Orientului, dbcă am crede că ele nu se vor socoti ca degajate după acestă tentativă nereuşită şi că după ce au declarat solemn că interveriţiunea europenii este indispensabilă pentru a surve-ghea interesele umanităţii şi civili-saţiunii angajate în cestiunea Orientului, aceste puteri vor intra pur şi simplu în repaus? Ar fi pbte mult ile a le cere să împingă logica şi solicitudinea pănă la acţiunea militară. Se pote cel puţin reclama de la. ele de a nu desarma rătu'şt de puţin, diplomaţia şi a conserva acel acord moral care avea să fiă fără înduoblă unicul fruct al Conferinţe I, der care de sigur nu este un resultat indiferent.
   Disoluţiunea Conferinţei, pune mal mal forţat este adevărat, pe fie-care putere in l bertatea mişcărilor sble, der cu tote acestea fără ca acestă libertate să pbtă merge pănă a se pune în contradicţiune cu atitudinea luată la Constantinopole. Rolurile pot să fie distincte. Spiritul general trebue să rămăe acelaşi. Acesta este caşul credem, pentru Rusia. După tot ce să pbte aci despre intenţiunile sble cine-va vede că este dispusă a să prevala de sprijinul moral al Europei, nu pentru a intra imediat în acţiune după cum se crede ci din contra pentru a se dispensa de a intra căt să va putea mal îndelungat Căt timp acordul marilor puteri să va menţine într'un mod formal, va fi pentru furci, un scutcare va pro-tege pănă la o măsură bre-caro pe creştini şi va înfrunta bine-reă pericolele cele mal iminente ale fasel actuale şi eventualităţile critice alo
scadenţii de la 1 Martie. Ast-fel neinteresată provisoriă, Rusia va putea aştepta evenimentele spre a nu grăbi hotărîrile sb!e. Atitudinea el ni să pare raţional definită : a. remănea în espectiva armată atăt timp căt necesitatea de a eşi nu va sosi ; der a se prepara ast-fel în căt dbcă res-belul ar fi inevitabil . să 1 facă cu tbte avantagele sale, cu puncturl a-nimie determinate şi cu garanţii sigure pentru o resoluţiune veritabilă, bră nu o simplă spoblă. ar fi culmea sacrificielor sble. Interesul tutulor este ca acordul europen, menţinut şi după conferinţă, să predomine în acestă peribdă de temporisaţiune pentru a se găsi intact dbcă va fi trebuinţă, în ora desnodămbntulul.
   In numerile nbstre precedente am vorbit în trecăt asupra unei pole mice de o regretată vivacitate ce s'a angajat între căte - va Z'ai‘C fran-cese şi germane. In aobstă privinţă etă ce citim în Le Nord :
   Acbstă polemică a avut ca punct de plecare sgotnotele eronate res-păndite de unele fol din Constanţi-nopol şi de unele organe turcofile din Londra asupra pretinşii'ui reve-riment al politicei Germaniei în afacerile Orientului. Tbtă strategia diplomatică a Turciei ţintesce în a face să se nască desunirea între puteri ; diplomaţia otomană n’are de căt acbstă cordă în arcul sbft dbr o manuesee, trebue să o recunbscem, cu o incontestabilă isteţime. Sgo-motele ce am citat n'avea alt scop : unii din publiciştii din Paris s'afl Păsat a fi atraşi în acbstă manoperă şi afl pus prea multă importanţă pe falşele sciri în acestă cestiune; pe de altă parte mal multe Z'are din Berlin nu aii dat destulă atenţiune primei origini a acestor sgomote, cari aă nascere la Constantinopole şi Londra, şi nici de cum la Paris.
   In orl-ce caz NorădeuischeAUgemeine Zeitunţp, esagerbză mult. ni se pare importanţa unor articole do Z*are-înterpretăndu-le ca indice de ten-denţe politice de natură a justifica bre-carl preocupaţiunf. Menţionatul Ziar n'are de căt să compare lim-bagiul ce ţin pentru Rusia, unele din foile cele mal importante din Germania, cu politica ce urmeZă către Imperială vecină , guvernul împăratului Guillaume, cu tbtă aprobarea representanţiloră legali al naţiunii germane; n’are de căt a pune în aceeaşi comparaţiune presa austro ungară şi politica guvernului austro-ungar, pentru a se convinge de enorma distanţă ce desparte articolele Z'arf‘l°r- chiar cele mal considerabile, de politica practică a unei ţări. Şi apoi. ATorddeutsche Zeitung, constată ea 1nsă-şl atitudinea cu totul corectă, luată la conferinţa din Constantinopol, de re-presentanţii Franciel şi nu paro că ia tocmai în serios presupuuerea ce emite, în privinţa cumpărătorii considerabile de grăne ce s'ar face în Ungaria pentru sema Franciel. Sperăm dar că acbstă polemică, dublu vătămătbre într’un moment, în care se simte atăta, importanţa pentru menţinerea păcii în căt Bă evită chiar şi cea mal mică aparenţa de vre-un desacord între puteri, sperăm Z'cem-că acbstă polemică nu va lntărZ'ia de a înceta şi o sperăm cu atăt mal multă Încredere cu căt credem că nu asistă absolut nimic în relaţiu-nile Franciel şi Germaniei, ca să pbtă da pretext la o asemenea discuţiune.
   Ultima părerea Rusiei. Aflăm în Curierul : Principele Gortciakolt a tri-
mis ambasadorilor ruşi o telegramă ' ii instrucţiuni, după care aceştia -*S’şi orienteZe limbagiul. Acest document prevede refusul definitiv al Porţii d’a admito propunerile Conferinţei. fiind-că Turcia scie că puterile. cu tbte ameninţările lor, se vor mărgini în plecarea ambasadorilor din Constantinopole şi că ele înseşi vor protege pe Turcia contra unei esecuţiunl. Rusia nu voiesce Insă, ast-fel declară telegrama de instrucţiuni, să conducă un îesbel jsolat şi în orl-ce cas nu înainte de primă-vbră ; pentru acesta mal trebue să se câştige vreme, ceea cevo-
iesc şi tbte cele-alfce puteri. Engli-tera voiesce să vbZă pe Rusia pusă singură faţă în faţă cu Turcia spre a Pute iaaI tărZiu să se presinte ca arbitru. Dbr fiind-că Rusia urm4. reşce numai un scop umanitar şi fiind că a reuşit să facă din cestiunea creştinilor o cestiune europbnă; pentru că ea, afară de acesta, nu urmăresce nici un interes materiale, ba *cie chiar că Europa nu va merge cu Turcia cu concesiunile mal departe de căt cum a mers, şi fiind-că, în fine, a aflat că este pericolul unei eoaliţiunl, apoi Rusia n are nici un interes să intre isolată în resbel.
   Contra demonstrare. In Dalmaţia se prepară o contra demonstraţiune la acea făcută de Unguri. O deputaţi-une va preda pricipelui Niehita sabia lui Zrinny, votată de comunitatea din Agram.
   Cruzimi turcesci. Şcirile din Bosnia spun despre noul măceluri turcesci în districtele Derbent şi Brood. Sub comanda beilor Hagi-Osman şi A-ghicl, Turcii aă năvălit asupra satelor creştine, aiî măcelărit pe locuitori. aO desonnorat pe femei, cu deosebire în satele Ponavlja, Clacar. BucovicI şi SmărticenI, Turcii sunt mal turbaţi de căt orl-unde. Locuitorii creştini din CobacI ah fugit în Slavonia.
   Casa Domenială.— Priimim de la diferite persbne tănguirl, că la casa domenielor se comit neorănduell şi hatărurl, că sunt sute de persbne cari vin să ebră bani şi că, In loc d a li se plăti cuponul, cea mal mare parte din el se vbd înscrişi lntr’o listă, dar pentru plată trămişl la calendele greceşti. Cerem d-lul director al acelei case, luarea celor mal se-rib3e măsuri pentru satisfacerea publicului.
bdind în România o ba-,8 solidă pentru conchisele vutbre asupra Turciei din Europa. Românii aB înţeles pericolul dupr, n.ai multe siluiţi preparatorii, S08i pentru " m"6ft lnP« da la 1818, când sculun-8,ngur om, proclamară din nofl
   Publicăm iu mătorul articul al d-lul Senator DeşJiu care de şi nu re-presintă ideile nbstre totu şi am creZut că este bine a se pune sub o-eliif publicului diferitele opiniunl ce se produc în presă chiar cănd ele sunt în contradicţiune cu vederile şi ideile nbstre.
                                                                       DREPTURILE ROMÂNIEI
                                                                             în faţă cu
                                                                     PRERENŢIUNILE TURCIEI.
   Snnt duoS feluri de raporturi cari legă popbrele intre ele; unele sunt bazate pe rivalităţi de aspiraţinnî şi de ambiţiuni altele din contra aii de bază unirea for ţelor contra pericolelor cari ar putea pro veni de la un inamic comun.
   Voii) studia natura raporturilor cari e-osistă între România şi Turcia şi voii) Zice curentul meii.
   Aceste raporturi aii fost regulate de se-coli prin trnctatele schimbate între glorioşii noştri domni cu Sultanii, de la Ba jazet I până la Soleîmnn II. Iu virtutea acestor tractate, (1) Turcii sunt obligaţi să respecte independenţn şi autonomia României, nenvend drept nici chiar de a zid moschee pe pământul ei, saS de a locui vre un supus otoman fără o autorisaţiune -•pedală a guvernului Român. Pe de altă parte, Românii sunt angajaţi să plătescă o dare Sublimei Porţi în schimbul unei protecţiunî ce este ţinută de a’î acorda în cas de trebuinţă. Cu tbte acestea Turcii, abuzând de forţe armate şi de circomstun-»le nenorocite în care se gasea România, ni trecut necontenit peste drepturile lor, amestecându-se chiar şi în nfacerile inte-ribre ale României până a’i impune şi prinţi streini; nceî Bei din Fanar cari nu erail de cât un fel de arendaşi însărcinaţi de a jefui ţâr» în beneficiul stăpânilor lor, şi al lor înşî ’şî, spro a se îmbogăţi.
   Guvernară mult timp, deră graţie spi ritului de vitalitate puternic al străbunilor noştri, grnţie generbseî intervenţiunr a Rusiei, România n putut recuceri din noii drepturile ei şi de la 1828 r»p°rto' rile Românii cu Turcia aii reînceput n d regulate într’un mod equitabil- Da Btnncl în multe rindnrl, interesele nfistre s’ft8 ^ sit identice cu ale Turciei, căci trebue spunem, un noă pericol ne nmeninţa; n-sia puindu-ne sub protectoratnl sâ i exclusiv, tindea să nd»ogu influenţa sa, s
                  • „te vorba, ■ iii încheiat 1). Tratatele,Ml şi 1&29, cari Ml#
;■ prenoit in l *  . publice ale României,
confilitue bava <ir«T,ur' 1
   dn-se ca un
   drepturile lor î„ numele libertăţii şi al prin-cipielor sacre, pe care se sprijinea indepen-dinţa naţiunilor. Turcii la rândul lor pSrâii a recunosce erdrea ce aomiseseră înstrăinând simpatiele Românilor, vechii lor aliaţi contra Polonilor şi Ungurilor. Insă politica 'or lipsită do francheţă şi de claritate, era Univocă aşa că de şi recunoscură Loco-t^neuţa Domnescă, iritară din nod pe Romani, cari tură obligaţi de a revendioa
   cu energi^ rocnnbscerea definitivă a drepturilor lot.
     Tractatul ,jjn jggg şj Convenţinnea din <|>*n          sosind la timp, dete po-
   siţiunei P0^' ®a României, sancţiunea celor 7 puteri ale Enropeî puindi pr;Q „t
   “2    23 dln trncln şi art. 2 din Conven-
   ţiune, vechile nostre tractate în dreptul public Europen. Atunci protectoratul exclusiv al Rusioî dispăru, pretenţiunile Porţii se vgijuiă limitate, ptin recunbsce-rea privilegiurilor şi imunităţile de care se bucură Românii Iară contestaţie.
     România intrată dar definitiv în concertul de stat Europen, se arată demnă de solicitudinea Enropiî şi cu paşi mari se puse pe calea progresului, făcând mai multe acte de suveranitate, pe cari puterile Europene trebuoa să le revestescă prin npro-baţiunile lor. Sp. exemplar ,Unirea definitivă a principalelor; secularizaţiunea Mo-nastirilor închinate; orgonizarea paterii ar-mnte; Constitnţiunea din anul 1866, care proclamă o dinastie bereditaru în persona principelni Carol de Hohenzolern, rudă de aprope a împăratului Napoleon III şi a Im-peratulul Guillanm I.
     Acestă Constitnţinne recunoscută de tbte puterile Europei, făcu în fine Râmânia, un stat independinto de Turcia, căci învestitura la care voi să se supue principele Carol, nu fu de cât o simplă formalitate şi succesorii lui nu mai vor ţine compt de dânsa.
     Alte acte de suveranitate fură săvârşite: creaţiunea unei monede naţionale cu Efigia principelui Domnitor, regulare» bise-ricel autocefale Române, organisaţinuea instrucţiuuel publice şi universităţi, conferind titluri academice* institnţiunea agenţilor diplomatici hucuiându-ue de privi-legiuri mai întinse decât cele ce avem înaintea Constituţiumî. In fine Convenţiunî diverse: poştale, telegrafice, comerciale, de estrndiţiuno ect. închoiale cu cele mai mnrî puteri Europene.
     Tbte aceste acte probeză îndestul câ România nu este o provincie Ţarcă, ci nn stati ndependent; legislnţinnea el grnţie cerului, e cn totul naţională, ea nn derivă de loe din Coran, ca aceea care este în Egipt, Tunis Liban, Samos etc. Presa Eu-ropănă a urmărit cu mult interes tbte aceste acte ale Românii, şi de mai multe ori ea a consiliat pe Turcia de a se alia cu acestă ţeră tânără, şi plină de viitor,, în loc de a provoca neînţelegeri, cari nu pot avea de cât triste resultate şi pentru dânsa fiind că interesele ca şi primejdiele sunt de o potrivă pentru amândouă aceste ţări.
    Pe urmă Tnrcia câştigă fiind aliată cu România de căt ostilă ei. Până acuma insă pare că nu’şî înţelege bine interesele, căci tot nu încetini de n ne opune şicane şi a face acte atingătbro demnităţel nbstre care ne supără mult şi fără resultat. Ar trebni se in exemplul Engliteriî, aliata cea mai statornică a Turciei căci şi densn începe a se despărţi de d'n caus» neînţeles»! sale obstin»ţ",n'r- Chiar lordnl Strelendon, zelos apărător al Turciei, citind colecţiunea tractatelor nbstre ce avusesem onbrea de * * trimite efl , şi între care se nflaj un tractat încheiat cu Elisn-beta regina Bnglitereî pe annl 1409, convins a încetat de a mal combate causn nbstră în Cernere Lorilor.
    I„ ultimele evenimente ce afl avnt loc în Orient, Remania fidelă traci aţelor, a pă»-trat o neutralitate strictă cu preţul celor mari sacrificii, cruţând ast-fel ?6 Tur-cja de grave complicaţinnî şi tocmai când »vem dreptul să sperăm că va recunbsoe »er-iciul ce ’l-am făcut; diu nenorocire ea ur-medă de a ridica pretenţiunî nejnstifica-bile şi pe care noi nu le pntem primi.
   Sacrificiele nbstre erail cn atât mai meritorii cu cât ne espunem a înstrăina o putere care a luat in mână apărarea creş-nilor din Orient, o putere po cave nn o putem uita căci ne-a venit in adjutor în 4'1« de nenorocire; dâră aşa a trebuit sft perseverăm in conduita nbstră, sentimentul datoriei şi respectai tractatelor, care a oprimat ori ce alt» consideraţiunu.
   Juna Turciă, care pretindo că înţelege
I




  exigenţele secolului, ar trebni iii ţ>n« in seniă aituaţiunen nostr» reciproci, ţi »&nu recheme pretenţitmî nş* **« con<rftr'1 drepturilor imprescriptibil» Romfcniei şi «le spiritului de libertate şi de progres cari pur cu ar fi inspirat constituţiunea lucrat» şi promulgat» de Mithad-Pajn, reformatorul •• Jnna Turci» ar trebui inc» r» nu uite c5 noi am dat exemplul unei con-stituţiunl liberale, ca noi suntem mai mnriî Fgî îu viaţa constituţionala. Ar trebni, dic, aă silăscă pe guvernul otoman ca să obţie de la densul, a face nu răspuns favorabil memorandului ce ’T-a adresat guvernul român; numai aşa va dovedi sinceritatea aspiraţiunilor către progres şi va putea consolida opera regeneraţiuneî in sensul libertăţeî, in mijlocul dificultăţilor, c® presintă eterogeneritatea elementelor din care se compune noul pnrlnment otoman, să sperăm dar. O altă cestiune prw gravă rare se presintă la ordinea Z1^’ es^e 1,en" tralisaţiunea României. Acgstă neutralisare vesultă diu art. 22, 26. 2 ş> t3 a tractatului şi Convenţiunel din Paris. Din partea României, datoriei9 impuse de neutralitate aă fost îndepl'nite- dor pentru cas de un conflict intre Turcia şi Rusia, ar trebui ca ace-t* cestiune să fie resolvată în-tr’un mod lămurit.
     Guvernul roman s'a ndresat la plenipotenţiarii reuniţi in conferinţă la Constnn-tjnopole ca să obţie de la denşiîodeclara-ţinne definitivă într'acest sens, şi Tnrcia, necnnoscftnd interesul seB, n’a susţinut până acum acesta propoRiţiune. A lăsa ces-tiunea neresolvată în momentul când s'ar deschide ostilităţi, ar fi a sili pe România a nu consulta de cât interesele săle, lăsând t6tă respnnderea evenimentelor în greutatea puterilor, cari aB refusat de a da o soluţiune imperios reclamată de situaţiime; şi decă sângele nevinovat al Românilor ar curge pentru o causă care nn este a lor, responsabilitatea Europei ar fi mare. Diplomaţia trebne să ţie seniă de atitudinea corecta a României şi nn cred că va voi să espne acest» teră la consecinţele unei situaţiuni nedefinite. România n’are de cât dorinţa de a remânea fidelă obligaţiunilor cari resnltă pentru ea din tractate şi acte internaţionale. Acesta o reclamă interesul lor precum şi echitatea. Cu tote acestea, tocmai România, fără de a lua parte la resbel, şi fără a provoca vre o complicaţinne, suferă mai mult. Incertitudinea Bitnaţiunei a snspens tot comercial la noi; cerealele nostre •— principalul element al bogăţielor nâstre — staB fără folos în măgării; acest» lipsă de esport a ca-uBat o jenă estremă in t6te clasele socie-tăţeî; tote stările snnt compromise, falimentele se im al ţese şi mai multe catastrofe financiare aB speriat ţera.
     Şi pe când resursele ufistre se micşorez», cheltnelile se ndnngă, căci trebne să ţinem oştire considerabilă ca să putem face faţă la tote eventualităţile, spre a nu ne găsi nepregătiţi în cas când demnitatea şi siguranţa va reclama forţele nfistre. T6te aceste suferinţe arinceta, decă diplomaţia sar decide a tranşa cestinnea intr'un chip seB altul şi Rr fi cn atât mai lesne cn cât Tnrcia a intrat intr’o cale constituţională în care principiale de libertate snnt introduse la dânsa. Prin nrmare ar fi prea curios ca aceste principii să nu fie aplicate unui Stat ca România, Stat autonom şi independinte şi care a meritat, prin conduita sa, stima şi consideraţiunea tutnlor. Acâsta este soluţinnea ce indrăsnim a reclama de la puteri şi avem Rperanţa că toţi vor înţeleg necesitatea şi ech'tatea.
                                                                                                                                                                                                                                                   **n Deşliu Senator RomSn.
                                                                                                       CAMERA ADUNAŢILOR
                                                                                                  Şedinţa de Marf!, 11 Ianuarie. Şedinţa de aiji ge deschide 1» ora j â(jp-amia^î, fiind presanţi 02 domni depnlaţl.
       D-niî miniştrii de Interne şi de Resbel Snaintăijă mal mnlte proiecte de legi.
       n~nu prim ministru propnne a se ţinea şedinţe şi sera, pentrn a se discuta diferitele proiecte de legi, rămânând ca (jina *« se ia în desbatere numai budgetele, adoptă acâstâ disposiţiune. ordinea Zilei fiind continnarea des-®*npra badgetnlnl ministerului de Resbel, ,d-nn ministrn de Resbel* n-rătă că voesce a fece „„difidrf înw)Innnte
     la art. .arrileria. n„a ,}jre cS are trebuinţă, în orgamsaţ.a „nel armatet de 4 tn_ nuri pentrn fie care mi, de 6menT. R?eft că noi dispunem de prea pnţinS artilerig Propune deră crearea inc» a g regimente a căror întreţinere, după calculele făcute de D-sa, nu va costa maî mult de 200000 lei D. Cal. Letca propune ca să nn se spo-rescă nnmărul regimentelor ei nunrnl nl baterielor, facândn-se câte 12 regimente.
    D. 1'. Grădiştenu crede că este maî bine a se face trei regimente de câte 8 baterii.
    D. C. Pilat susţine j-ropnnorea d-luî ministru, după care amendamentele punăn-du-se la vot se resping şi se admite a se crea 5 regimente de artileria.
    Art. 10 so priimesce nemodificat.
    La art. 18, ,Dorobanţii* se reduce opt căpitani şi opt locotenenţi comptabilî.
    La art. 10, ,Călăraşii* d-nu Krnelide întrebă pentru ce caii acestor regimente sunt in aşa de pr6stă stare, şi după răspunsul d-lui ministru care promite îndreptare, se adoptă şi acest articol.
    Art. 20, şi 21 relative la flotilă se adoptă fără modificare.
    Asupra art. 22, ,spitale* se nasce dis-cuţiune în privinţa snprintărel preoţilor, deră şi aci, după intervenirea d-lni ministru se adoptă suprimarea preoţilor.
    D. Sturdsn cere a se trece în procesele verbale numele d-lor deputaţi cnrî aB votat pentrn seB contra snprimăroî preoţilor.
    Art. 23, 24 şi 25 se votă-jă fără dis-cnţinne.
    La art. 20. relativ la îmbrăcăminte,
    D. ministru do Resbtl revenind nsupra celor snsţinnte in şedinţa precedentă, işi in vorba îndărăt şi snsţine a se maî spori efectivul Roşiorilor cu 140 6menî, şi este snsţinnt de d. Fnssea şi Pruncii şi combătut de d. Burelnu şi Vergnti. D-nu Verga ti crede că Roşiorii snnt un lues cnre nn servesce de cât pentru parade. Mai mnlţî d-nî depntaţi protesleijă.
    D. Prim ministru proteilâ, la rândul săB, contra fiselor d-lui Vergati, arătând că regimentele de Roşiori servesc ca o şcolă pentru Călăraşi, şi susţine sporirea efectivului, picând că de sr fi comandant i ar fi ruşine să conducă nn regiment numai de 200 6meni. Discnţinnea închiijen-dn-se, se primesce articolnl nemodificat,
    De la art. 28 se reduce cifra de 50000 lei diu 450000 alocată pentru luminat şi încălzit.
    Art. 29, 30 şi 31 se adoptă fără discu-ţiune.
    La art. 32, după propunerea d-lni Lecca se suprimă cifra de 15,000 lei alocată pen-trr oficierii ce se trămit la studii in străinătate.
    Art.. 33 şi 34 6e adoptă cum s’aB propus de comisiunea budgetară.
    La 5 şi jumătate ore, şedinţa este ridicată.
                                    CRONICA
  Facere de bine. - ■ Aflăm că soţia d-lni colonel Algiu, născută PetrovicT, a dăruit câte un rând de haine complect In 150 copii săraci din Bucnreccî. Publicăm cu mare plăcere acăstă nouă faptă gener6«ă din partea d-nei Algiu, care in orî-ee ocasiune, se destinge prin facerile sale de bine, şi esprimăm dorinţa ca şinlteddmne s’o urmele pe calea mângăetore a bine-fneereî. •
                                                                                                   * *
  D-lui director general al poştelor dunnn-ciăm că priimim continnn reclamări chiar din Capitală că nnmerile Ziarului nostru, pe cari le trămitem abonaţilor prin postă, nu le parvin. Dacă asomenea «regularităţi se prodne chiar in Capitală, întrebăm pe d. director genernl, ce crede d-sa că va fi prin districte ?
  Sperăm că va înţelege singur că trebne a ordona sever atât in Capitală cât şi prin districte, ca t6te aceste neregnlarităţT culpabile sa ia nn sfîrşit.
                                                                                                  * *
                                                                                                    *
  Un fenomen artistic — M. Rosenthal, în etate numai de 12 ani, va da in curând un concert în lassî. Iacă cum să exprimă despre dânsul, cel mai mare artist al secolului nostru Franţ Lizt, când i-a fost presentat de renumitul fabricant de piane al Curţii Boesendorfer cn ocnsia unul concert dat în Viena, la care aB cântat înaintea sa ‘Campanela, şi întâia parte din C. moli concert deChanpin. ,In tine este nn talent estraordinar pentru piano care n'are se rămâie ascuns,, Ta Rărntat apoi de câte-va ori şi'l aB incuragiat a continua *plicarea sa la stndiB. Franţ Lizt, l’a in-T'tat sS’l visite/.e in tot-de-nna când va auit'1 c» a Roşit in Viena pentru \ se convinge de progresele ce a făcut.
                          Curierul
                                                                                          varietate
                                                                                        MACHINA VORBITOARE
  De cât-va timp se fac epprjenţe pe fiecare (ji în străinătate cn o maşină a căreia trebuinţă nil se simţea: machina vor-bitâre. Până acum aveam pe femei care
vorbesc de plăcore, pe advocaţi cnrî vorbesc de meseria, pe şarlatani cari vorbesc spre a ’şî vinde eloxirnrile şi pe oratorii paliticî spre a lo faco să fie Înghiţite ; re să mai facem şi cosârnico vorbitore caro vor fi şi mai plihticBse de rât ccsurnicole cu mutică? Avem destui omeni caro vorbesc mnchinnlinonte ; pentru ce să mai punem apa, vaporul, electricitatea şi alţi ngentl motorl, pe cnre sciinţa pute să ’i descopere, in serviciul nparatolor cnre scot snnete având aerul a esprimn idei?
    Nu trebnie să ascundem că ne aflăm pe un povârniş alunecos: după machina vur-bitore, vom avea machina giinditore, cu compartimente Rpecinle pentrn jocuri de cuvinte. Un resort maî mnlt, pns la locul seB, şi machina va improvisa, nuni din acele discursuri g61e de idei şi raţionamente, al cărui secret numai d. Ministru de Eslerne, Nicolne lonescn îl posedă.
    Dacă aşi fi secretar general al consiliului de miniştri, in timpurile de faţă, aşi faco fără întârziere o importantă comandă de inachine vorbitore. Aşi instala nna la Senat şi o alta la Cameră, plus alte două în serviciul special ,a! d-luî ministru de Eesterne. In aceeaşi <Ji, la aceeaşi oră, in ambele locuri, aşi face să funcţioneze acele machinî; sub ochiul prudent al nuni uşier (cu care s’ar fi sărutat patriotul C. A. Roseti), ori când guvernul ar avea să facă vre o declaraţie, oricând mnî cn seină ar avea să facă vr’o programă in care să nn spui» nimic saB de care ar avea de gând a nu se ţine.
    Inutil de a insista asupra nvnntngelor ce ar avea o asemonen inovaţiune. Ochii curioşilor u’ur mal fi aţintiţi asupra jachetei maron a ilustrului ministru de Interne d. Vernescu ; n’ur maî cănta să predica adevărul după tăietura jiletceî Ini Robespierre, a d-lni ministrn de Justiţia Eugeni» StStescn, şi gurele relf n’ar maî Zice că guvernul actual n’are aticism, Astfel nu s’ar maî putea Zice: că d. Ion llratiann plânge când vorbesce şi se bate cu pumni în pept ciftid pronunţă cuvântul ,patria*, nici că ministrul de resbel Colonel Slam-cenu nu sciă geogrnfiă cât un şcolar din şcolele primare. — Nu s’ar maî găsi nimeni care se impute actualilor noştri âmen1 de stat că n’afl nici nn fel de prestigiB, şi nr avea dreptul să fie în veci ' gnluru-iaţl şi să vorbescă cn d. Vernescn.
    Snnt signr că eminentul d. Chiţu vn n-probn instalarea ce o propuifi cn să nn-mnî fin nsnrZit de colegul săB de la Es-terne, nici să mnî plângă, când vorbesce ministrul de Finnnce, care în uima mnî multor lovituri cn pumnul tn pept, a făcut ca sănătatea sa să fiă mai primejdn-ită.
    Cn o machina vorbitore, prefecţii nn vor mnî fi răpiţi, cn până ncnm, de la admiraţia administraţilor lor. ,Presaţi butonul No. 405,* vn telegrafia şeful de cabinet nl preşedintelui Consiliului de miniştri, şi prefectul vn anZi îndată cuvintele;
    ,ObRervnţî să nn se alegă nici nn conservator, dar aveţi aerul a nu vă aroes-,teca in alegeri; formaţi comitete, care să ,propniă la alegeri numai de ni noştri şi ,daţî ncelor comitete tot concursul d-v.*
    In cinci minute prefecţii vor sci ce să facă şi val de prefectul cnre s’a înşelat la presarea buton ulnî, căci va păţi-o ca d. Trişcn.
    In Cameră fie-care partid politic va avea machina sa vorbitore : ceea ce ne va senti de oratori ca d. N. lonescn, Voinov etc., şi ne va economisi pnhnrcle cn apă. In nc-tnala Cameră însă, se vor instala maî multe machinî după diversele grnpnri. Una va fi pentru d. Epnrenu, nlta va fi pentrn d.d. Panta/.i Ghicii, Vergati şi Pătărlagenn. Maşina stângei adică: n d-lor Dimancea, Ginni, Zngrăvcscu, Stolojan, Grofii Covo-rescu etc, va avea o dublă presiune, cn să p6tă face discnrsnrî lungi de cate şese ore şi a arăta ast-fel că sunt oratori mari. Să nn nităm şi o maşină pentru Colonelul I.ecn, când va presida Adunarea şi vn avea a desvolta themn sa fsvorisată de consecinţele strategice a drumurilor de fer in vremea Ini Napoleon I. Un alt avantngiB Care vn fi f6rte apreciat de stenografii şi de jurnaliştii însărcinaţi cu darea de seniă a discuţiunelor Camerei, este, că aceste maşini vor vorbi forte tare, vor striga chiar( fără să se ostenesc». Cn modul ncesta arhitecţii noştri, vor putea construi nona sală n adunării, a căriia acustică va pn-ten să lase şi maî mult de dorit, de cât sala netnală.
    Noua machina vorbitore, cnre seespori-mentă în momentele de (aţă în străinătate şi care Zice: ,domnilor Henntorî, domnilor depntaţi* este, o scifi, încă imperfectă pentrn n striga: ,Trăiască C. A. Koseti.* Răbdare! Va ajunge şi ncolo. Să se nn-
mescâ o comisiune de perfecţionare din sânul artnalel adunări, şi credeţi-rne, că nimic nu este ca o comisiune pentrn n grăbi soluţinnea cesliunilor: fiă-caro sciă acesta, mai cil seină de când a văZut la lucru comisia de dare in judocată a foştilor miniştri şi chiar comisia budgetară, care n’a avut încă timpul de a-şî depune raportul până nlaltăerî.
    Comisia acesta va găsi mocnnismul dorit, şi la cas de a nu’l găsi, va recurge la o resursă supremă, de a inchide in ma-chină pe unul din membrii seî. Dacă n-cest, membru va fi din frncţinno, muşina va fi perfectă: va vorbi pentrn a nu spune nimic.
    Ast-fel actualii miniştri vor economisi timpul. D. Ministru do Interne Vernescu vn putea mai lesne ntnncî a so pnne in ijileşca sa galbenă, cn o pălărie maron şi cu o jachetă măslini» spre a trece pe sub ferestrele d-lni Bosianu, arătând acestui veuerabil bărbat că n’are importanţă, şi popularitatea sa ministerială. In nrmă va merge la baron fon Brătianu spre a primi ordinile: pe care din prefecţi să scotă; şi cu cnre anume din orta să fie îulocniţî cătând cu modul acesta a îndupleca pe groful ca să ’î dea ocasiă a fi nninit şi d-sn, col puţin cavaler al unui ordin strein, ca ministrul justiţiei.
    Iu acel timp d-niî miniştrii Chiţu şi Colonel Slănicenn vor trece la braţ pe sub ferestrele baronului Bratinnof şi vor striga:
           Baron'1, chivrrnisituri te salutant!
                       Tradus din Fran|uţlişta.
                                                                                                       ULTIME SCIRI
                                                                                                                                                                                                          Constantinnpnl, 24 Ianuarie.
   Dintr’nn referat al ministrului de resbel şi care a fost astăZî supus Sultanului, resnltă că Imperinl otoman şi n terminat armările, având nctunlminte snb arme, nr-mătorele corpnrî de armată :
   1.   Armata de la Dnnăre 200,000 6menl sub comanda lui Abdnl Kerim Pnşn.
   2.   Corpul serbo-bosniac 100,000 6menl sub comanda Ini Aii Saib Paşi.
   3.    In Herzegovina şi Montenegrn 50,000 6nienî snb comanda Ini Derviş Paşa.
   4.   La hotarul Greciei 25,000 6menî snb comanda Ini Ahmid Şnkri Paşa.
   5.    La Erzernm (Asia) 120,000 6menl sub comanda lui Samih Paşa.
   G. In jnrnl Vntnmnlnî 40,000 6meni snb Hnsein Tahir Paşa, şi
   7. La Bngdat. 55,000 6menî snb Hnssein Pevzi Paşa. Reserviştiî, al căror nnniăr este indicat cn 300,000 precum şi voluntarii, nn snnt coprinşî între forţele arătate mnî sus.
                                                                                                                                                                                                                                                Tl^na, 25 Ianuarie
    Ordinul pentru pregătirile mobilisărel miliţiei rnse s’a dat.
    Nnmele tntulor acelora cnri merită a fi ofiţeri Fe vor indica guvernului. Se vor procura îndată nrme, echipnmente şi obiectele necesarii de hrnnă. T6te trebne aranjate nst-fel in cât, imediat după apnriţin-nea Manifestului şi Ucasnlnl Senatului, să fie gntn miliţia.
    Intăriren flotei s’a recunoscnt ca indispensabilă.
                      retcrsbnrg, 24 Ianuarie. ţ)iarul ,Golos* n relevat resultatul important al conferinţei, iu urmu căruia Turcia nu unii are posiţiunea unei puteri europene, şi că nctualmente Europa este des-legută de ori-ce datorie d’a protegin integritatea Imperiului imisnlmnu.
    De Sâmbătă, a intrat cestiunea orientală intr’o faşă nonă din causă, că P6rta prin refusul ei, u nimicit tote consecinţele păcel (lupă tratatul diu Paris.
    D’acuma iuaiute ori-ce ingerinţă eventuală a ori-cărei puteri iu afacerea Turciei, nu unii pote avea sensul unei violări n tratatelor internaţionale.
                                                                                                      DEPEŞE TELEGRAFICA
                                                                                                        Serviciul privat al TIMPULUI
                       Uoma, 27 Ianuarie.
   Procesul intentnt de ministerul de Interne Nicotera contra ,Gazetei Italia* s’a terminat. Gerantul Gazetei a fost condamnat la două luni de închisâre, la 500 franci amendă şi la dnnne interese.
    Don CarlOS pretcndentnl Spaniei a sosit in capitală şi se nflă la Graud liotei. A. S. a întreprins de mal multă vreme un voingiB şi se află iu trecere prin liucurescl.
                                                                                                                       O GRATITUolNE
    flunt §c:p*o ani Implici, «I# câmî fxittâ .Columna Ui Trajan". In ar«t inferral, ea ’gl-a <Ut o deoaultitu silinţl a iffimlări istoria n6itrft naţionala, limba 51 literatura, t6te c&t« concurg la aprofundarea pticolo^iel poporane a Românilor.
    In anul 1876 acdatA r*?iatĂ a font iiiiţinuLA prin Kine-voit6rea colaboraţiune a d-lor t
    A. Pupadopo’u Calimaoh (Tecucifi),— A. I. O-dobfucii,— L)r. Or. G. Tociletcu (Viena),— Dr. C.
F.narcn,— O. I*. ‘'’rollo,— Dr. Barbu Constândi-ncicu,— O. Dcm. Thcodoreaca (Pariu),— Dr. A. Xonopol (Tajl),— P. Inpircncu,— D. F. Caianu (Focşani),— M. Grnt**r (Brealau),— P. Qeor(?c*cu,
—   .V. M&M&rcscu (Craiova) —, C. Colib&şanu f8c-rorin),— N. Ţine,— I. Mincu (Focşanii,— Dr, AL M*ripn**seu (Bmat).
    Snb raportul material afl binc-voita nc da nn c&lduroq ajutor urmfitdrplc p^rtdno, cari aâ luat c/ito-una mal maltc acţiuni, consistând fiecare din trei abonamente anuale :
    Principele Dim. Gr. Ghiea (Q)f— I. P. P. I. Mitropolitul loiif al Moldavgl (3),— P. P. 8. Epii-cop. Genadiu al Artreşulul (4), — D. Dim. A Sturza (1),— D. V. Palade (Btirlad ) (1),— D Dr. Davila (1),— D. Dr. Barba Constândiiţescu (tj,— D. Al. Mih&ilescu (1),— D. Th*od. Dobreicu (1),— D. Nic. Mandrca (2),— D. N. Nejfri (1),— D. La-zâr Calenderu (1),— D. M. Xanto (I),— D. Au*. DematrcBcu (2), — 8. 8. Părintele Gabriel K&ţ-can (1),— 8.8. Pârinte e Nicolae St*fâne«eu (1)
—   D. Ilie Zamfireticu et. Comp. (1),— D, Pâun Popaucu (1),— D. I. Riureanu (2),— D. Ir*Cîrca, (I),— Tipografia laboratorilor români (2), — D. M. C. Klorentiu (1),— I). Şâicaru (I),— D. V. î. Ş6rec (1),— D. M. Zamfireacu (I),— D. J. M. Râin-niccnu (1),— D. G. Gavril*»8cu (1), — D. B. Ra-duleBCu (1), — D. I. I. Boboc (I), — D. B. Pi-aone fl), — D. X. 0. Ştefânescu (2), — D. D. Da-videacu (1), — D. Th. Stefâneacu (1), — D. N. A. Popovicl (1), — I). Dr. Theodori (1), — D. Dr. Potino (I), — D. Dr. Z. Petreacu (I), — D. D. Farmacişti Militari (1), — D. Dr. Greceacu (1)
—   D. Dr. V. Vl&d«scu (1), — D. Dr. Anaata-aiad (1), — D. D. Medici al batal, ci. I şi II (l)t
—   Corpul veterinar militar (1).
    Grnţi& aceator generoşi «usţinfttorl, tiparul Columnei Iul Traian pe 1876 a foat asigurat.
    Cute.jam a «peri, c& pe aiul 1877, lucrând cu aceiaşi rivnft pentru naţionalitatea română, nune va lip«i de asempnea nici concursul colaboratorilor, nici aprijinul acţionarilor.
    Unii dintre acţionari ne-afl prevenit deja, că vor continua abonamentele lor.
    Cât despre colaboratori, avem depuşi de pe acum la redacţiune următorii articol! :
    Glotiarul limbel române dintre anii 1350—1500;
    Material uri pentru istoria boerimel române din ţtira Făgăraşului;
    Btuditi aaupra cronicei Iul Huru;
    Refiecsele tracice ale cuvântului tux*cD^c-4«ŢTtv în limba română;
    Dou5 studii critice asupra thetaurulul dela Pe-trdsa ;
    Documente inedite din archivul St. Spiridon din Iaşi;
    Istoria cuvântului român mal in legătură cu exiitenţa ionului 1 in limba Ario-Europeă primitivă.
    Studii asupra literaturilor neo-latine;
    Documente inedite din archivele Italieţ|
    Marin Drinof şi Slavii de peete Dunăre;
    Basme şi colinde inedite;
    Un cryaov original de Ia Radu Negru, tatăl lui Mircea-cel-mare, fac-aimile, etc,
    M am crezut dator a aduce cea mal profundă recunoicinţă acelora, al cărora puternic rezim a promis Columnei Iul Trajan de a merge inainte.
    25 Decembre 1878.             B. P. Haideu.
    0 rectificare. — D-nu N. R. Lă-l'âdfttpsi a ne trămiLe o seriadre prin cnre. fftcf'nd apel la lealitatea n6s-tril, pere sft rectificăm afirmarea cft d-sn ar fi lovit d’o sentinţă judorft-tor^scA. Ceea ce s'a avut In vedpre, n’a fost o sentinţa judecâtor^scA. ue c-At o declaraţie ’naintea tribunalului de Teleorman că, pe cAndd-sa era avocat public, s ad sfArAmnt hotarele unei moşii a Statului. Atftt şi nimic mal mult.
    îndată dupA terniiuarea nuvelei ruse „ Bella“, vom începe publicarea uneia din scrierile, care a a-rut un mare sucses mal in totA lumea; scriere incoronatA de Academia francesA: . Ocolul pământului In 80 tjilcr de ingeniosul autor Jules Verne.
                                                                             BIBLIOGRAFIE.
  Cartea de cetire partea III pentru clasa JV-a primară a eşit do sub tipar; ea este lucrată de o asoeisţinne de invăţători intru tote in tocmai conform cn programa actuală a claselor primare şi costă, un volţi men de aprBpe 30 c61e in 8°, numai 1 leu şi 50 bani, nn preţfl cum n’a fost iucă mai mic pentru o carte şcolaRtică.
                                                                                K.ilitorl : Socec & Comp.
                                                                                                                                                                                                                    D-r M A WER, (Englvs) s'a mutat tn strada Colţeî No. G0 peste drum de strsda Yăniel.
TIM PUL
CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEV1SE
                                                                                                                         Dueure*^ H /rniuart» 1877.
           taloarea             Cerute OfTerile Frecifl 
                                                ftoat   
     Oblig. Rurale . 10*(o 1864 _      79s/<    1 79./. 
             » , fgite la Borti ---      ---    ---     
       Impr. Oppenhpim 8°/01866 ---    ---      ---     
Oblig. Domeniale 8°i« 1871      ---    75         74»/. 
» * pşi te Iu sorţi             ---                     
» CrPilit fonc Rur. 7°i0               71       70’/.   
           > Credit fonc. Urban ---    68       ---     
       Impr. Mun. Cap. 80^*1875 ---    «8       ---     
  Pensii (300) doufLndfc fr. 10 ---    120      ---     
Acţil C^iile fer.rom. 5o,0 1868 __     ---      ---     
          » priorităţi U°0 1868 ---             ---     
Dacia C >« ile Assig.           ---    ---      ---     
         Act. (fr. 500) “u 1871 ---    260      ---     
Romani» C-1® de Assip.          ---    ---      ---     
            Act. (fr. J00) 1878 ---    60       55      
Mandate........                 ---    ---      ---     
Impr. Municipale fr. 30         ---    ---      ---     
     Act. financiare Române 8°^ ---    ---      ---     
Căile ferate Ottomane           ---    ---      ---     
Act (fr. 400) 3°|„              ---    ---      ---     
Renta Rom4ni......              ---                     
            CUPOANE                                     
   Oblig. Ruralep. Octomb a. c. ---    08       ---     
                , Domemale .... ---    98       98      
> Ponciar* rural* . .           ---    ---      ---     
• Comunale ....                 ---    ---      ---     
            DEV7SE                                      
Paris..........                 ---    9940     9940    
Maraeille........               ---    ---              
brjt-,.r.i........              ---    ---      ---     
Anve i . ......                 ---    ---      ---     
Londra .........                ---    2510     1608*/. 
lymdrr 1 micii.....             ---    ---      ---     
.......                         ---             ---     
AmMui.......                     ---   ---      ---     
Vi»n* .........                  ---     122*/. ---     
Berlin.........                 ---    ---              
LipiCA.........                  ---   ---              
Escompt........                  ---   ---              
Lira Ottomon£......              ---   ---              
. . . • •                        ---     ---            
Agia c. Argint.......            ---   - 1              
                   CTR8UL YIEXEI                        
         Viena, 26 Ianuarie (st. n.) 1877.              
                                             61 30      
Naţionale......                            , 67 40      
Renta în aur ....                               30      
                                          . 113 25      
Aoţinnile bnnăel . . •                    . 830 ---     
DURERILE DE DINŢI îrr*
oiind dinţii sunt găuriţi şi vătămaţi, se inlătureză In. moment şi pentru tot-d’a-un» prin celebrul Estract (lin India. Acesta n’nr trebni să lipsiscă în nici o familia din cftusa efectului escelent. Adevăratul estract se găsesce numai in singurul de-posil, pentru Bucurescl la Farmacia Curţii a lui Rudolf Schmettau şi pentru Focşani la Farmacia Stenner.       :ţ83
                                                                              ACi apărut în laşi
ALMANAH MUSICAL
                                                                                     de
   TEODOR T. BURADA
pe 1877 (anul al IlI-lea), cuprinzând mai multe figuri de diferite instrumente de imi-sică aflate in us la poporul român, precum şi diferite arii de (lanţ unţionale, aranjate pentru pinno.
  La finele almanahului se află ,Elena bora* pentru pinno de autore.
  De ven(lare la tote librăriele.
CrediturI...............
London .................
Obligaţiuni rurale ungare ,         temeşvar . .
       ,    transilvane .
Argint în mărfuri . . .
Ducatul.................
Napoleonul..............
Marc 100................
                                                                                                                                                                                                                           148 50 123 65 73 50 71 50 71 25 117 — 5 8(5 9 87 60 S0
  SALLE DE L'ATHENEE
                                                                                 Dimanche le 4 (23) Eezrier 1877
CONCERT
                                                                                          donnâ par
                                                                                  M-elle MĂRIE ASSAN
                                                                                       avec le concours de
  Mrs L. Wiest, Lnblcz et Dlmitreeeo
                                                                                     PROGRAM ME:
            I. PÂRTIE
1. Trio (1-er pârtie) Mrs Lubicz, Wiest et
  Dimitresco            Jadagsohn
2. Bărbier (Cavatina), chante par M-elle
  Mărie Assan              Rossini
3. Solo pour violoncello, exec. par Mr Di-mitreaco
                                                                             ^ (La Fauvette, chantes par Ed. Weber ' (Doi ochi. M-elle Assan Ventura
            II. PÂRTIE
5. Trio, (2-me, 3-me et 4-rne pârtie) Mrs
  Lubicz, Wiest, et Dimitresco Jadassohn ( Wriegenlied ,  ,     1. Brahms
6. ( Variations '*.. ,pnr Hrendel
  ( die Ungeduld Me'lle Asslln Schubert
7. Solo par le Violon exec. par Mr L. Wiest.
8. Valse, cânte par M-elle Assan Venz.ano
  Noul şi cel mai mare magasin de încălţăminte pentru bărbaţi, dame şi copii sub firma:
SAL. WEISERMAN
                                                                    La Vulhir, strada Carol /. No. 6.
  Sub-semnatul am onore a aduce la cu-noscinţa onor. P. T. Public, că am aranjat în sus-ijisul magazin un bogat asortiment de tot felul de încălţăminte Lin gros şi In detail, atât iu ceea te privesce gheţărie, cismărie de lues şi de tot felul, cât şouî şi galoşi franceseşi germane, dr» ■ele cele mal renumite în Europa. Preţu-maî eftiue de cât ori unde. Fac
                                                                                     Cu stimă
Sal. Weisermau.
SALA CIRCULUI
 Duminecă 16 Ianuarie 1877 ’1 J
IÂL
                                                                                                                                 Prii des places
                                                                                                                 Premiere place 10 francs-Deuxifeme place & fr. Op commencera a 8 heuren.
                                                                             Mnsdca Militară a Regimentului I-ifi sub conducerea Maestrului de Capelă d-nul 8CIIOLTISCH şi plăcuta bandă de lăutari, a d-lul
                                                                                       Niţă Colţatii
                                                                             vor esecuta. alternativa ruente, cele mai nuol arii de Dans, Naţionale şi de Salon.
   începutul In S'/s oro s(5ra
                                                                                                           On peut se procurer des hillets nu Mocasin de Musique de Mr. Gehauer , Podu-Mogochoie et le jour du Concert â In Caisse.
II \l I I’PIf’V'PIl avocat strada Colţeî lli ALi LI I uOuL No. 63. Consultat i u nî m tote cjilele până la 11 ore dimineţii şi dfi la 6- 8 oro sera.                           33]
                                                      DE MII DE DOAMNE RECUNOSCUTĂ
                                                              R AVISS ANT E
                                                  Remediu incomparabil şi neviliimitorS pentru infrumuseţar»» priit nproi,at aot»n-trntic de Dr. I.EJOSNE Paris.
A Ehpoil principal de esposifie ta H. Schwflrz, Iludapesl, UmrersitătsplaU jy, 2J Preţu: nn flacon mare 5 fr., nn flacon mică II fr.
26
        Acest remediu de purificaţiune do pele recunoscntă în tută lumea, produce** moment enWea cea mai tandra şi sănăkisă, purifică şi întinerosce pelea, produceobrâ zuluî un colorit fragot, producând elasticitate şi moliciune, depărtâud pentru toUd’. una pete, lintiţe, alumce, ş> reşeţă de nas şi obraz, încât prafui de orez sufl ori ce alt dres nn mai e de trebuinţă. Depoul in Bucurescl la d-nu F. Kruss, (armada la »Speranţa*.
                 wgy             - -- toţi medici Europei, sunt re- *,
                 'V tiradele dupe un «istem englez ast-fel numite LiL „ Water Closette.*
                                                                                                                                                              1 npo nenumărate Încurcări deetul de uificile, am
                             reuşit a arangia asemenea retirade cu re-
                             servoire de apă Încheiatehermetie, pentru oprirea orl-carul miro» deeagrea-bil. şi ale confecţiona cu tutui gata pentru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le p6tă aşp<Ja; mai ales ceJor din provincie i-se oferi prin sistemul meă un mijloc fdrte uşor de a şi-le procura unde vor voi.
   1 reţurile se arată îndată dupe tratarea măsurel, qualităţel lemnului şi mărime! '
In
             maşinel. comun preţurile sunt de la
• 4- -e«—1<
    Franc! H0 până la *00.
          MARCUS LITTMAN.                    a
Faincă de Waler-Cltserte htrmttue            L
                                                                                                                 Bucure»*!, misa Mofoţt*. Mc. îl.
                                                                                                         eualitatea cea mai hună numai tufan şi fag tăiat şi adus la domicilia cu
                 STEN JElSrXJXj la magasia de lemne a lui Lessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor.
   Corviăndile se priimesc şi la Typogrnfia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 314-6-0.
1 G1UVERNAITA
doresce a intra cât se pdte mar de grabnic într'o casă distinsă la copil In etatede 10 an! In sus. Ea vorbesce limba, francesă. germană şi englesă. Iu cas pdteşi intra numai pentru <Jioa. A se adressa la Tipografia Thiel &'Weiss.
' Atl sosit chiar acum:
APaR'ATE de escamoterie
                                                                    şi alte articol* d* petreeer*;
                                                                 MÂSC1 IN TOATE SOIURILE
şi focuri de artificie pentru salrîne.
                                                                     Preţurile cele mal eftine.
               CAROL WETZBL 3. Strada Carol 3.
 SOCIETATEA FILANTROPICA
                                                                                     pentru
Ajutorul elevilor pauperi de ambe-sexe
din

                                                                 scalele primare publice
SERATA MUSICAU
                                                                sc va dala 22 Ianuarie 1877.
  Un bilet pentru o familie pene la 4 persone 5 lei noi;
  Un bilet pentru I persbnă 3 lei noi. Ţinuta convenabilă c?rntă în asemenea ocasif.
  Biletele se află depuse la cnnce-laria Comitetului în localul Internatului „LIBERTATEA." Calea Moşilor No. 120. COMITETUL
                                                                     A VIS
  Pentru construcţiunea Încălzitorilor; reconstruirea acelor de faţă car! nu corespund scopului lor ; preschimbarea sobelor pentru lemne In acele pentru cărbuni şi cocs; con-sultaţiunT în t6te chestiunile privi-t6re la Încălzitul şi ventilaţiune, se oferă un om special lu aceate afaceri (tehnic).
                                                                    DE VENţIARE
«ORE BE FER
                                                                in diferite sisteme.
                                                              A se adresa la biuroul tehnic Strada Dionisie No. 90.
                                                                                                                                             *62 -6-3
   EPIT1WPU SEMINARULUI
nifon MITROPOLITUL
      -A-TSTTJKTCLLJ Se poblţîă spre cunoscinţa tntilor acelor persone care până acum se bncnraă de adjutore viagere şi bnrse pentru învăţământ că de la l-ia ale curentai, s’a suprimat din budget asemenea cheltnelî din cansa neputinţei încasării veniturilor fondului Laicu şi act* de bine-facerî.
                 377. 3 — 1
   EPITROPIA SEMINARULUI
tWm MITROPOLITUL
     r
                                                                                    Publicatiuni
  No. î. li\ ,j;na (je j Februaria viitor, se va ţine icîtaţiă la cancelaria Epitro-P'el, pfn’^a Udarea moşiilor Kiajna din judeţul Ilfov ,, Băţcoveni din jnd. Vlaşca, pe u-nn... de ciad Mlî, dupe condiţinnile elaborate de Epitr^ car. se pot'vedja
in on-c* <ji de lucracancelaria. Asemenea se arendeze pe termen de trei ani bvedea ş. grădina nnm\« Oramont. Tot in acea <Ji 8e va ţine licit?i pentru vemjaroa productelor aflate la Kiajna din recolta annlul trecut yi kile Grâd; 140 kile Porumb; 4 ciaî , din cari donS mari şi 2 mici; 2 clăi pa8 de ovăz şi 7 vedr* rachifi tescovină.
  Amatorii se vor presanta în citata di însoţiţi de garanţii in regulă pentru arendarea moşiilor şi grădina Grnmont, spre a concura la licitaţia.
  Licitaţia se va ţine in esncelarin Epi-tropiel, focalul Seminsrnluî Nifon, calea Filaretulnl No. 2 ia la orele 12—t p. m.
  No. *. La ti Iannsrie enrent, se va ţine licitaţia pentru darea prin antreprisă a aprovigionărel Seminarului cu carne şi pâine, pe termen de un an, pentru nutrimentul elevilor şi personalului de servicii. Amatorii se vor presanta în arătata 4b de la orele 12 —-4 p. m. la cancelaria Epitropieî, strada Filaretnl, No. 2, *pre a concura la licitaţifi.
  No. 4. In 4'0» de 20 eurent, sa va ţine licitaţia la cancelaria Epitropieî, strada F' aretnlnl No. 2, pentru înehirierea pră-vălielor din ospelnl numit Dedu, situat in calea Mogoşoeî, p* termen de trei auî, cu ineepere de la 23 Aprilie viitor. Aceste prăvălii se închiriază in parte şi iu total. Amatorii se vor presenta în arătata di. de la orele 12 — 4 p. m spre a concura la licitaţia.          373. 3_j
  LECŢIUNI PARTICOLARE
                                                                                             d«
                                                                              3VE _A_ T E 4VT -A. T I C I C. Brailoiu, fiul
                                                                                     4 7 Siradm ScatmeU 4T.
   M. «A PIR A
PHISIOGNO 3NL IST
                                                              Bacure&cl
Se află cn locuinţa : strada Sf. Vineri No. 6 in casele Asan, v.s-a-vis de Templn Orele de consultaţie de la 9--2. Afară de acest timp va visita pe acel l)-nl ce l vor invita.
               363.-4-1
li iiouoiiT mxisraiEL
                                                                                    Preţul I Franc.
                                                                                                                                                     Se găsesce de v^n^are la Tipografia Thiel & Weis. venZ&torit
priimesc rabatul obicinuit.

            GEXa m&l MARE MAGASIN
                       LE
BAIE COimiWE si de ARTICOLE de Pil
M . IB,. *A
                                                  IlsT ROM NI -A.
                                                 ti*               n B J TO SB 7%. ff J AS
                                                       Colţul LSulovardulul cassa Grecianu.
       Devenind situaţie din <J, în ,Ji mal critieA şi fiind-că suntem prea Încărcat! cu mărfurile ne-am decis a le vinde cu preţuri IneA şi mal reduse, precum se ţ>6te vedea prin cele ttnpuee ia galantarele mngasinulul nostru. -- Rugăm pe Onor. Public a'şr da ostenblă de a ne visita spre a se convinge c» numai la noi se pot găsi hainele cele mal moderne, croite dupfi jurnalele cele mal noue, cu preciurile in adevbr admirabU de eftine
     TU-Aii— - 1 1 T * f* *. .                 DE°SEBIT RECOMANDAM:                                       , Lyrwi /) TT/y
     ib S«1X0]1G o* ltil Lord SâllSlDliry      ot-da-unîi so gfmese şi uti mare deposit de: TTj\ Ţj j\,TTJRl ^ J-Jtv (J C
             sosite chiar acuma.          HZ-A.X2STE! 2nJ_EI(3-X^E1                              25 franci bucata.
                              Cel mai mare asortiment da Articole de modă — CĂMĂŞI, c« franci 5,05 ib«.oata.
Comandele d.n provincie se efectivă cu cea mal mare promptitudine; lucrurile ce nu vor conveni se priimesc luanol AJLB. JOS. 0-Ht3TSrBATJM.
  ... ........ _    ___ 1                                                     * ° '          [ Coltul Bulevardului casta Gr*cianu].
                                                  Tipografia Thiel A Wcih.h Palatul .Dacia-