J0U1 26 MA1U ANUL II. Nr. 11». !: A.'BOlsT amentele IN TOATA ROMANŢA: r • *» . • 6 lu»T * InpT IN 3TRAINATATA î L. ■ . . ** . . u *0 1N3KH TICNI SI MCLAM*: Ci»i» d» 10 liUrt P**1*. *Y.' J? Po p»ţip»III, 80 bB*l, p» P»*»»» I .**•* gaeUma 1 Iei do\ Ilblb. niialr I» Capitali 10 bani. RSK IN TOATE SBLELK DE LlKMir. BIUBOUL KltDACŢlKI ŞT ADMINISTRAŢIEI : PALATUL ,DA0IA.‘ Somăm pe Cameră şl Guvern [de a puue un rapft odiosului Joc ce tee petrece cu miniştrii puşi sub acusaţlune, trimiţând procesul lualutea lualtel curţi de Justiţie. La 1 şi 2 Iunie sunt un-spre-zece alegeri senatoriale la judeţele Fâl-ciâ, Covurlul, Mehedinţi, B»ci6>D<> rohoiD, Olt şi Cahul pentru colegiul I la Dolj, Mehedinţi, Ialomiţa şi Dorohoift pentru col. al H-lea-Ne facem o datorie a prevesti pe proprietari, să se gândească cel puţin de astă dată la soarta ce şo pregătesc lor, copiilor, şi ţării lor. Să pună la o parte interesele meschine ale zilei, cu care sunt ademeniţi ; să Înfrunte chiar ameninţările de care guvernul acesta este prodig. Mal pre sus de nisce interese parti culare şi trecătoare este interesul lor permanent şi general. Acel pe caTe nici teama nici interesul nul conduce, să Învingă o disposiţiune ăncă mal periculoasă, care este descuragiarea şi apatia. Noi ne facem datoria a le adresa acest apel suprem. Owernul Conce-giunei Strusberg doresce a’jl schimba numele i» acel de gui era al hirtiel-mCeedă. ALEGERI SUPLEMEATARE Pentru Senat putut, următoarele colegie : col. I de Tutovn şi col. II de DorohoiO. La 5 IuniO col. 111 de llucuresel are să aleagă un deputat, In locul d-lul Dimitrie Brătianu. care a trecut la Senat. La 7 Iuniă vor alege următo -rele colegie: col. IV de BuzăO, de Prahova, de Brăila şi de Bolgrad. La 11 luniO, col. II de Ialomiţa va alege un deputat. La 11 IuniO. vor alege câte un deputat: col. III din I.işf şi FâlciO. La 26 şi 27 MaiO se vor alege delegaţii acestor colegie. BUCURESCI 2A Mila 4 Iul» Sunt fapte, pe care .Timpul* de şi organ al oposiţiuuel, nu poate de căt să le aprobe. Prin urmare aprobăm măsura Camerei şi a Senatului de a considera ca demisionaţi, funcţionarii salariaţi, numiţi din sSnul lor cu titlu de comisari pe lângă armatele ruseşti. Mal este de observat că toţi aceşti domni, cu escepţiunea d-lul Cornescu, precum ni se n6rmă, aO fost unanim) Intru a preferi această funcţiune mandatului ce-1 ţin de la prefecţii d-lul Brătianu. Această înţeleaptă alegere are iarăşi toată aprobarea noastră! La 1 IuniO vor alege căte un senator In locurile vacante, următoarele colegie: col. I de FâlciO, Covurlul, Mehedinţi UacăO. DorohoiO, qjt $ Chhitl. La 3 Iuniu vor alege asemenea căte un senator, următoarele colegie: col. II de GorjiO, Mehedinţi, Ialomiţa şi DorohoiO. La 5 luniO va alege un senator colegiul Universităţel de Iaşi. Pentru Cameră La 1 LuniO vor alege căte un deputat, următoarele colegie : col. I de Neamţn şi Roman. La 3 IuniO vor alege căte un de- Cănd In unul din numerile noastre trecute, am semnalat abusurile ce se vor putea face cu decornţiu-nea naţională, nu ne ain înşelat. Ideea pe care, de acord cu căţl-va deputaţi, am esprimat’o că această deco-raţiune. mărginită la militari, ar fi înlăturat o parte din aceste necuviinţe care de la Început ar arunca umbra cea mal puţin favorabilă asupra acestei instituţiunl, se arată foarte nemeritâ prin faptele ce se petreo. Miniştrii aO Început a şi o acorda mal lntăifllor: .charită bien ordon-,nde, commence par soi-măme.* Astfel personagiurl, cărora Întâmplarea le a Încredinţat un portofoliO de vre-o doă, trei luni de zile, trec înaintea bărbaţilor de stat, Imbătri-nîţl In serviciul patriei; Înaintea acelor care nO făcut parte din diva nurile adho-, acelor care nO proclamat Unirea, acelor care sunt autorii instituţiunilor de astăzi. — El trec înaintea atător ilustraţ’unl iu tot felul, de cari, graţie Domnului, mal sunt In ţara noastră. Un mare cordon s’a dat d-lul Ni-colae Goleseu, Regentul improvizat prin răscoala de !«. 1870. Foarte bine! Ce se va da Insă d lui Candiano Popescu. care a fost creatorul acestui Regent de 12 ore? Căt pentru acei. care aO strivit In oO acest, puiO de rpgenţă, pentru acel, saO pentru uni din acel suntem liniştiţi. El îşi aO deja resplata lor. închisoarea atârnată de nn an de zile pe capul unora dintr-tnşil. După miniştri, vor veni rudele miniştrilor, amicii miniştrilor pe urmă rudele rudelor, amicii amicilor. In fine, ast-fel se va Încheia sfertul lunar sad mal bine sfertul stelar prevăzut de lege la articolul respectiv. D’aci înainte meritul, devotamentul talentul, onoarea, sciinţa, vechimea vor putea intra In luptă pentru a urca cn greutate cele cinci grade ale ierarhiei inscrise In lege, şi după ce cineva îşi va risca de sute de ori viaţa In resboiO, saO va albi zecimi de ani In serviciul ţărel, el nu va ajunge nici la acel grad la care d. Chiţu din Craiova s a înălţat Intr’-un singur salt. Frumos Început, DIN AFARA După informaţiunile ziarului .Vlie-ner Ahend-Post,* Principele Gor-ciakoff a chiămat pe ambasadorii din Viena, Londra şi Berlin la St.-Pe-tersburg, pentru ca Înainte de a plpca In cartierul general, să se înţeleagă cu dănşil nsupra modulul. In care să se restabilească căt mal curănd comunul acord cn puterile, la care sunt acreditaţi. Ştirile zia- relor despre o linie de detnareaţiune pentru operaţiunile Rusiei sunt curate fantasme. E numai probabil, că se fac Încercări pentru stabilirea linei Înţelegeri Intre Rusia şi Engli-tera şi că Rusia e dispusă a face Engliterel toate Înlesnirile pentru asigurarea intereselor el din Medi-terana. De o cam dată. Intru căt vor permite impregiurârile, resbelul se va continua cu tontă energia. IIo-târlrile asupra viitorului popoarelor creştine din Orient nu se vor lua de cătră Rusia singură, ci de către un congres european. Se vor-besce despre un proiect, in înţelesul căruia Constantinopolul, după terminarea resb-luluf, va avea să fie pus sub protecţiuuea puterilor; for-tificaţiumle din Dardanele vor avea să se surpe, deviind Marea Neagră liberă, precum este Baltica.* Un corespondent din Constanti-nopol al ziarului .Pester Lloyd* comuni ă ştirea, că ambasadorul Germaniei a protestat contra in-tenţiunel Porţel de a primi şi supuşii germani In legiunea proiectată pentru străini. In zilele din urmă mal mulţi dintre redactorii ziarelor din Paris aO fost rugaţi a bine-voi să se presinte la judecătorul de instrucţiune. De deosebit interes e faptul, că redactorul ziarului ,Bien Public* a fost provocat a'şl comunica lista de a-bonaţl şi a refusat. Relativ la atitudinea Austro-Un-garicl, citim In „Fremdenblat* : .Călătoria Ţarului Alexandru la cămpul de resbel a fost luată drept nn simptom, din care s'ar putea urma la restabilirea pâcel. Negreşit aceia, care sunt dispuşi a face această conclusiune, ţin In vedere cunoscuta iubire de pace a Monar-chulul ro9ian ; trebne să ţinem Insă seamă, că asemenea disposiţiun! individuale nu pot influeţa mersul politicei mari. OrI-căt de mult am dori ln-cheiarea păcel In interesul amăn-duror părţilor beligerante, pănă acum, durere, ea nu este cu putinţa. Ambele părţr se cred în destul în drept, pentru a nu ceda nici una nici alta de bună voiă; afară de n- I V f PMUii LfîSJtAM. OCOLUL PAMENTULUI In SO IDE ZII.E XX. (armar») Fix er» tot-d'a-una poftit ai impîrtă-|*ascA prinţul companionilor aţi. No pn-taa ata nan incat, d»r ii era necai! A eiWtori in aocoUala aeelnl om, mincind din merindele WV-I M pir#8 „ fapt5 Cn rotol neoneaU. Mine. cn toate «ceatea,-pnţm in dar |0t minca. Intr'o XI mai, tra.. «, S P. parte, fi ii zise: D ,Domnule....* Cnrintnl «ceata A. .domnnle» ii ardea bnaele fi abia ae ţinea d'a „n .puca de pept ţ aceat ,domn I* aDomonle, m’al îndatorat mnlt, oforin do’mT nn Ioc pe vaporul d-le. innj cn to»t« ci mijloacele nu’rnl permit a cta tni ca d-tn, ţin aA'ml plăteec partea... p« d. Fogg la o — Sâ nu vorbim de aceafltfl, domnule, răspunse d. Fogg. Ţin insă.... — Na, domnule, — repetă Fogg,—aceasta intră în cheltnelile prevăzute !« Fii se înclină; tnrbaî Se dnse de se întinse pe goeletă, şi dq mal zise nici nn covânt toată ziua. Mtrgeafi iote. John Bansby spora să isbnteancă. De mul mnlte ori zise«e Ini Fileas Fogg cl vor ajuDge, la ora precisă în Şangal. D. Fogg se mulţumia a’I res-pande că, aceasta o spera şi el. Pe seară, cărmacinl calculând, vfczo că etrăbătuse fr'0 dog doă-zecî mile de la HoDg Konjj, şi Pileaa Foffg, auzind a-ceastn, pQtaa „g cg Vft hjunge la ora hotărâtă in J^kohafrta, fără sft notez.e vr'o întârziăre în m«montndal sgd. Aşa dsr, cea d’intâiQ intftrz.ăre ce suferise de la plecarea sa din Londra, nu’I cansase nici o perdere de timp. Peato noBpte, apro zin5, .T^ncadern* intră in strimtoarw* Puk»in, caradcaparte inanla Formoaa de coaata chineai, tiind tropical Cancer. M*rea ers întăritată p’acolo, plină de rîrt*-jarl prodase d< contra-carente. Q0e-leta se frământa. Talasorile mici şi dese îî înipedecaQ mersul. începu a fi foarte greG de şezut în picioare pe covertă. Cn revărsata) zorilor, vântul se răcori şi mal mnlt. La orizont să zăria o vijălie. Apoi barometrul anunţă în cnrind o schimbare atmosferică; mersul zilnic era neregulat, şi mercnrinl se svircoliacapricios. Marea se rădica din ce în ce io valuri spre sad-est. Total, înfine, ^mirosia a furtună*. Cerni în ajun fusese roşatic, cu toate scînteierile fosforescente ale Oceanului. Cărmacinl se uită mnlt la nrâtnl aspect al cerului, şi moiraăi in dinţi cuvinte fără şir. Iotr’nn moment, aflându-ae lâniră pasagerul săil, ÎI zise c*o voce înăbuşită : ,Pot să spun tot înălţimel voastre? —Tot, —răspunse Fileas F «gg. — Ei bine, vom avea o vijălie. — Vine de la Nord saQ Sud ?—întreba cn linişte Fileas Fogg. — Do la Sad. Privesc®. Se rădică o furtună ! — Fie şi de la sud, pentru că ne va împinge în partea bună, — răspunse d. Fogg. — Dacă privesel lucrurile ast-fel, res-pnnse cărmacial, —nu mal am nimic de zis. Presimţirea lnl John Bonsby nn'l in-celă. La nn timp mal înaintat al annlnl furtuna, — după espresia unul celebru meteorologist,.—s'ar fi strecurat ra o cascadă luminoasă de flăcări electrice; dar in echinoxul iernel, era de temut să nn se descarce cn multă farie. Cărmucial îşi lnă toate precauţiile mal de timpuriii. Strânse toate pAnzele goeleteî închise tot, sşn că nici o picătură de apă nu se mal putea strecura în lăuntru. Apoi RŞteptwră. John Bnnsby invitase pe toţi pasagerii săi să se coboare în cabine. Dar din cansa sdruncinărilor în acel spsţifi mic, fără aer, această încarcerare nn le era nici de gnm plăcută. Nici unul din cel trei pasager! nn consimţi a părăsi coverta. Pe Ia opt ore, nn vârtej de ploae căzu pe bord. Numai cu o mică bucată de pânză ţTHnkadern* fu răd'cat ca o pinfi de acel vânt, a cărol violinţă nu ’şî-o poate cineva imagina. A compara vitrsa sa cn împătrita vitesă a nnel locomotive împinsă de tot abnrn! de care dispune, şi tot e departe de adevăr. Peste zi, go leta alerga fantastic spre nord, dusă de talazuri monstrnoase. De vr’o doă-zeci de ori fu ameninţată d'a fi 1877. a isrrrîsraT o Ri 8- crimfK Tn Uriinitstet t.i* D-Bil Tlaastn- ttew ă Vogltr In Vmnn», WalOsohtr•»*** T0 A. Oppeiik \* Vienn», StulirnbatU-» x ; XuJotJ Jfujji ÎS Visnat , âcilerstAtte 2; Vincem llrdidtc I» Vi^nn», lVinfaTuUswe 47- Phdipp Lob ka Viecnik, IkacaPbbaoBKfVM» 11 ; L. Lmng A Comp. La Peşta |i liavat-LaffiU-Bulh* 4 Comp. Ifl Paris. Scrisori nefraDcal* du m pnmeio. Artioolele ncrpublioatn »« /or src şi ucid pe pacinir păstori ori muncitori. Monitoarele turceşti de pe Dunăre Intru-cftt le este cu putinţă, dafi ajutor acpst-or oameni. Sămbătă. unul din aceste monitoare, vSzer.d doi o-fiţerl ruşi înaintănd spre Turnu-Mâ-gurele. a tras asupra lor,— se înţe-luge. fără ca să ii fi lovit. d iren acevlnl venit, unele expiră la finele anului curent 13(7, alte'e la fin d-i auulnî 1373 şi niţele la finele annlni 1871); Con ilinl, pe basa acestor consideraţinnl, aprobă opininnea emisă de d. ministru a) ai'ricnltnrei prin citatnl referat, şi decide: 1. Ca toate contractele cari espiră la finele anului cnrent, şi nnnme acelea ale portarilor din judeţele Mehedinţi, DolijB şi Romanaţî, precum şi acelea ale porturilor Zimnicea, Ginrgiu, Olteniţa, Brăila şi Galaţi, aă se renii 1 -ze cn începerea trimestrului de Aprilie 1877. 2. Contractele cari espiră la finele senini 1878 şi 1379, adică acelea nle portarilor Tnrnu-Măgurele şi Petroşani, preenm ş> acelea ale portarilor din jadeţele Ialomiţa şi Ismail, să se manţ e, cn condiţiu-ne însă de a li se scădea analogia arendei cuvenite pe timpnl cât navitraţinnea va sta închisă. 3. Pentrn toate contractele reni 1 ia te să se înapoieze antreprenorilor garanţiile ce le aB depuse, dnpă ce se vor achita de toate obligaţiunile resultând din contracte până la resiliare. Prin decretele No. 1,070 şi No. 1,103 s'afi nnmit membri in cele trei comision!, înfiinţate prin legea din 30 Aprilie trecut, pentrn a rnpraveghia aplicarea legeî re-ehisiţiunilor pentrn trebuinţele armatei române, următoarele persoane : Comisinnea din Bncnresci: D. Dimitrie Ghica ca preşedinte şi d-nii loan C. Cxntacnzino, Tuşile Brătiann, Nicolae Opran şi Dimitrie Pişcă ca membri; Comisinnea din laşi: D. Alecn Ghica ca preşedinte şi d-nii Dimitrie Guşti, Vasile Pogor, L“on Negruţi şi Dimitrie Angliei ca membri : Comisinnea din Craiova : D. Petre Opran ca preşedinte şi d-nii Elefterie Cornetii, Costică Pleşa, Gaorge Vârvorpann şi Barbu loneHCU ca membri. .SCHI! OFICIALE Monitorul oficial de Sâmbătă publică prelungirea cu noă lnni a regimului proviso-rifl vamnl pentrn Enslitera, Belgia, Fran-cia şi Grecia. Prin decretul No. 1171 s’a încuviinţat următorul jurnal al consiliului de miniştri: Consilin! de miniştri, in şedinţa de as- I tăzî, 12 MaiB anul 1877, luând in ounsi-' dernţinne referatul d-luî ministru al a- ! gricnltnrel, comerciala! şi Incrărilor pn-1 blico ca No. 4,7">3, prin oare propune re- I silieroa în parte a contractelor vsnitnlnl I de 1 i "/„ a porturilor de pe marginea Dn-1 nărel din cansa încetărel navigaţianei, şi având in vedere cele coprinse în acel referat ; Avâad in vedere clausele prevăzute prin contractele de arendnirea acestui venit: Având iu vedere avisnl dat decoiisilinl de advocaţi, din care resultă oă, I" urnm prireî importului şi esportulni, ministernl nu mai poate sâ’şî împlinească angagia-mentele, de vreme oe lucrul închiriat este desfiinţat ; • Având in vedere că contractele de aren- Astn-zî 20 Maitt annl 1877, consiliul miniştrilor, avend în vedere referatul d-laî ministru de resbel, decide ca cu toţi împreuna sa mearga şi sS roage pe Mâria Si Domnitornl, în numele armatei, cs, in calitatea Sa de âcfâiul oştean rom&n, In memoria zilei fericite în care armata a admirat cnragiul şi devotamentul Suveranului el pentrn patrie, şi ca nn semn de afecţiunea şi solicitudinea ce Mfcria Sa a aretat tot-d'a-una pentrn armaţii, sS bine-voiasc& a accepta şi a pnrta pe pep-tul Sftfi medalia virtuţii militare. Miniştri ; I. (\ Hr&tiaiiu, M. Kogăl-niceaun, I. Domn, («. Chiţu, I. OAm-pineann, ueneral Al. Ornat. Referatul il-lal ministru resbel r&tre consiliul miniştrilor. Domnilor minislri, Am avnt onoare a însoţi pe Măria Sa Drmnitornl în inspecţinne3 ce n făcnt trnpelor din Calafat. Dn simţimânt de mândrie naţională’ml impnne datoria de a v? comunica, că e-semplnl de ndevârat curagiă militar ce Suveranul nostru a dat trupelor ce’l îu-congiura, aB fost atât de admirabil, in cât sunt încredinţat că de secolî, armata română nn a fost electriaată de un entnsi-asm mal laflăcărnt. Cunoasceţi că medalia Virtutea mili/arlt este destinată a se da ca răsplătire oştenilor cari se disting prin fapte meritorii şi de curngifl. Măria Sa Doinuitornl, in Virtutea Con-stitnţinneî, este Capul armatei. Măreţul exemplu al Suveranului nostru de n’şi espnne viaţa iu mijlocul bateriilor din Calafat, cari vespnndeaB, sub coniaudn Sa, la un foc din cele mai vii "I bateriilor inemice, constitue nn nunini nn ;«pt din cele mai măreţe de en''**ăî,a> dRr îueă şi un esaniplu de devotamentul Săfi cel mal sacro pmtru România, care i-„ încredinţat destinele sale. In nnmele armatei dară, ani onorai a propune d-voaetre, ca gnvernol să roage pe Mâria Sa Domnitorul ca, in calitatea Sa de autoiul oştean, iu memoria acelei zile fericite în care armata a admirat cu-raginl şi devotamentul SăB,şi ca nn semn de afecţiunea şi solicitudinea Sa pentrn armată, sa bine-voiaaoă a accepta şi a pnrta pe peptnl Şeii medalia Virtutea tnt-lilarlt. Ministru de resbel, gpnpral de brigadă Cernut. 1377, MsiB 20. TIMPUL Un Ziar fnivernnment.nl apflnit, In curând. publici In zilele diu urma un articol privitor la darea In judecata a foştilor miniştri conservatori, mus-trflnd pe guvern pentru aminarea acestui proces. Mu am reprodus acel articol, pentru Ici se exprimaţi in-tr'Snsul— unele idei, pe care ziarul nostru nu e dispus a le pune In discuţi nne. Reproducem inşi a»um din alt ziar deasemenea de curend npărut, din laşi, nrmfttoarele: Ziarele conservatoare ,Timpul* şi .Vestea*, In numerele lor cele mal noul. cer cu mulţi insistenţi, cel dintOiO Intr un mod aspru şi violent, si se curme odati cestiunea dftrel In judecaţi a foştilor miniştri, ce stiune ce de atita timp sti In sus-pensiune. Noi nn slntem amicii politici a nicl-unuia dintre miniştrii daţi In judecaţi , şi. relaţiunile private, ce putem avea cu unii dintre aceşti birbaţi puşi sub acusaţiune. nieî-o-dati nu ne vor putea face a le lua apirnrea. Cu toate acestea noi, ca liberali cu vorba şi fapta, cari nu dorim peirea nici a păcătoşilor, voim si se faci buni şi pronui justiţie Înainte de toate, adversarilor noştri politici. Aşa, făcând abstracţiune şi de divergenţa opininnilor politice şi de relaţiunile noastre private, gisim dreapti cererea celor doft fol bu cureştene, şi, la rlndul nostru, stăruim şi noi si se ridice suspensin-nea. ce planeazi de-asupra căpiţelor foştilor miniştri. Intr adevâr. din doâ lucruri unul: ori miniştri daţi judeciţi! sunt culpabili, ori nu sunt. De sunt culpabili, pentru ce aceşti miniştri, o daţi actul de acusare făcut şi instrucţiunea terminaţi, nu sunt el trimişi Înaintea Curţii de Casaţie? De nu sunt culpabili, pentru ce nu sunt scoşi de sub acusare ? In ambele ipoteze constatim ci. o ticere indefiniţi ar fi din partea Adunârel o denegare de justiţie. De aceea atit pentru onoarea şi demnitatea Camerei cit şi pentru prestigiul partidului liberal ce se afli la cirma ţârei, rugim pe comi-siitnea cimerel de darea in judecaţi a miniştrilor, si ea9i cit mal nein-tlrziat diu falsa situaţiune In care se aţii. Sftim ci presidentul Adunirel deputaţilor. I). C. A. Uosetti, principele Alexandru Stirbeifi, D. O. Mir-zesen Impreunft cn alţţ deputaţi ai fost agitat, de un comun acord, daci este si dini crezare celor relatate de ziarul .f’ressa*. sunt acum vre-o douâ-zecl de zile. In aceasti ceşti une a direi In judecaţi a foştilor miniştri. Pentru ce nu i s a pus de atunci şi pini acum capfitl Terminând, facem aceasti Întrebare pentru respectul ce datorim atit cuvinte’or de Înfrăţire din mesagiu! de deschidere a sesiune! actuale, cit şi apelului sincer de concordie, fir.ut atâtea ori prin hâ-trlnnl şi liberalul ziar „ftomăntil.* Varietăţi Vraciul. D« MS-*, *rerae VW.orinl in-cepe b5 clocotească, in ckt crude că io cars de vr o doă luni va trebui să urmeze o mare ernpţione. Din Neapole ndeae-orl Ttide noeptefl p® noriîce tracpe«te munte r»flecţinneft jeraticului ce arde în fandai prăpîUtioenloI crater. Călătorii tpan,că ia fundal despicutareî, care a rămae după e-rupţinnw de la annl 1872, la o adăncime de vr’o lf)0 metri, *e vede fomşilnyff topită ţi se nud nişte vuete naemenea tnue-talnl. Dapă observSriteloî Palmieri, va tre-bai să mat treacă cătă-vn vreme până la criaă. * • * Un iepure viteaz.— O f>ae germană raportează despre o srenS interesantă, pe care a vg/.ut’o on agricultor în aceste zile. Pe când el era ocupat cn plugul in câmp, băgă de seamă că dona cioare nu mal încetat! de a 8^ arunca asupra unul punct din o-Hornl vecin. Curios să vază ce fac acele paseri, ?a dace şi pK*»ţte acolo doi pnî de jppnre. Ciorile cari sbnraaeră, ae întoarseră araţi, dar mama era acnm la postai eî spre a’şî face datoria. Când ciorile se npropiară de puii ei, ea le atăcă cu curaj. Ast-fel odată renşi sâ apnee o cioară cu labele de dinainte ţi i-a dat trântei!, de abnratl penele. Cele dona cioare învinse, părăsesc cânipnl de bătae, dar după vr’o două ceasuri iar bc întorc să reîn-ceapă lupta. Iepuroaica însă vegbin lângă puii seî. Curajul el par’că a crescut pVin victoria de mal ’nainte. sari asupra vrnjmnţilor s5î ţi’i goni, pănă ce, dnpă nn ceas, ţi-a asigurat copil. * * * 0 curarisire originală de hipehendne,— Lin consilier din oraţnl Danzig avea o hipo-hondrie, ce adese ori lua formele cele mai bizare. lotr’o zi doctoral de casă apropi-indu-se de pat îl întrebă cnra se află. — ,Cnra me aflu? Ce întrebare proastă către un mort î* ,Mort! Ar fi păcat! ia să văz pnlani. Doctorul pipăi pulsul dând din cap, ţi a-pol zise: *In fine muri ţi nebunul ăsta de moţneag, după araeazl o să văz dacă are creerî Rai! pae in glagolea ’i de maimuţă ;* apoi intorc^adn-se către fica bătrîunluT, continuă: ,Acnm D-t«f dom- nişoară Linţo, poţi să iei pe locoteneutul Gogoaşa, pe care nn’l pnt«a suferi bătrî-nul ăsta Găganţă ; de aceea al putea de-0 camdată aă’nri aduci o sticlă de vin roşu-vechiă.* Mortal sări furios din pat strigând: >1a naiba d’aicî! Beţi cătran ţi apă tare, iar nu vinul meii*! (etc.) Această farie grozavă l’a făcut sănătos, dar pe doctor nu l’a mat pntot suferi. * * * Cq trenul de Lnnî, damele de caritate a societăţel CmceT Roşit venite din Rnsia, afl plecat din laţi spre câmpul de reabel. * * a Relativ la uraganul căzut fn cursul sep-tamânel expirate preste Iaşi, maî dam următoarele amănunţimi : Coperiţul vămeî a fost tot luat de pe edificii! ţi aruncat pe lini! depărtare ca la 300 metri. Un ţir de vagoane hâ fost împinse de puterea văntnluî la o distanţă foarte mare, şi daca soldaţii raşi nu alergai! in masă ca se ’1 oprească, era ameninţat de a fi nomolit in Bahlai. Tot in timpol furtuueî, o peatră iu mărime ca de nn metru quadrat deslipindu-se de pe brânl edificiului găreî ţi spărirând geamurile marchizei, ni! căznt drept in mijlocul suitei Alteţei Sale Imperiale Marele Dace Vladimir, care se afla pe peron gata de plecare. Pagubile cauzate edificiului găreî ţi va-mel se suie aproape la 15,000 franci. Acele cauzate la spitalul Sf. Spiridon se evaluează In peste 3000 franci. * • * Qatar actele de la Niagara vândute. — ,New-York-Herald* scrie: ,Ine8 de mnlt Niagara a fo*t lipsită de toata posesia. La malurile el se aude ţneratn! locomotivelor, pretutindeueiA peţte stânci Bunt poduri ţi prin strâmptorile sălbatice s’aă încuibat restaurante pompoase ţi prosaice. Acum însă chiar cataractele devin o prosaică pn-tere motrice, de uare-ce U 1 Miitt un antreprenor din Aufftlo a cumpărat puterea hidraulică a cascadei americane cu 71,000 dolari. Partea despre Canada, nnmită Uorse Shoe (copita calului) fără îndoială cât mal curând va avea parte de aceea-ţl soartă. Dr. Lieroeus tocmai acum f ice apoi experienţa, cum e’er putea aplica puterea motrice a oataractelor Ia distanţe mari. Dapă oaloulul intr'o oră cad in această cascadă 100 milioane tone de apă, care reprezintă pnterea a 16,800,000 cal, iu cât ar pntea pune în mişcare toate maţinele de vapor de pe faţa pământului. * * * Un tren aprins. In Reptămâna trecută plecând un tren din Varţovia spre St.-Petersbnrg, înainte de a fi sosit la staţi-auea Plyussa, de o dată se observă că Vagonul al treilea arde. Numai de cât trenul s’a oprit ţi pasagerii, dimpreună cu cu-ţî-va muncitori de pe câmp aă început să strige: iu zadar îusă, căci focul nn maî se putea potoli. Ast-fel acest vagon a ars. Na maî românea îndoială, că pasagerul, care fusese iutr’feosol ţi anume agentul militar Zapanes, a ars în vagon. Tocmai când îl cŞutai! însă in jăratic ţi cennţă, un cantonier îl aducea iu o căruţă. Surprins fiind în somn, el numai de cât după-ce s'a deşteptat a sărit din tren. Din norocire rănile nu îl sunt periculoase. CRONICA SCIINTIFICA Elogiul dd. Adolf şi Alesandru Brongniart rontit de d. Dnmas înainte* Ac*de-miel de şciinţe. — Şedinţa pnblicA a Academiei de sciinţe din Paris, după proclama-ţiunea premiurilor acordate pentru 1876, şi a subiectelor propuse pentru anii următori, ilustrul hirnist d. Dunris a rostit elegiul a doi, dintre cel mal eminenţi Învăţaţi. Alecsan-dru şî Adolf Brongniart. Este de mirare oA Academia atftt de geloasă de reputaţiunea mentorilor, a lăsat să treacă atât timp pănă a se face elogiul colaboratorului marelui Cu-vier, acestui Aristote modern după cum 1 numesc? d-nul Durnas. pentru a plăti către memoria lor, datoria Academiei, nu va fi oare de ajuns de a aminti partea ce li se cuvine In descoperirea care va fi gloria secolului acestuia, adică descoperirea marilor legi la cari atl fost supuse apariţiunea fiinţelor organi-sata pe suprafaţa globului şi dispo-siţiunea 9tratelor minerale cari co-pr.nd rămăşiţele acestor fiinţe î Alecsandru Brougniart a arătat cura ordinea de superposiţiune a terenurilor şi versta lor relativă sunt definite prin rămăşiţele animalelor contimporane cu formiţiunea lor; A-dolf Brongniart a ficsat. cel d'ăntSiO regalele cu ajutorul cărora această verstă sunt semnalate de către plantele cari se găsesc In aceste terenuri păstrate la starea fosilă. Arabele lor personalităţi sad complectat, şi, cu toate că fie-care dintre dăn-mle şi-a păstrat propria sa Intipftrire. vor fi tntr'o zi confundate in acelaş 9uvenir. 1). I)umas atragp atenţiunea Academii asupra raporturilor dintre Alexandru Brongniart şi George Cu vier. Aceste raporturi, zice învăţatul chimist, ad adus o revoluţiune In studiul Geologiei, Pe cănd un învăţat german, Blumenbaeh, profesa că data depo-sitnlnl fosilelor nu este ant"rioarâ apariţinnel omului p» pamănt. G. Cnvier şi Alexandru Prongni-rt nre-parau minunata revoluţiune seiinţi-tică In urina căreia origin a vieţsl pe suprafaţa globului, departe de a fi -ontiinporană apariţinnel omului, se urcă la o epocă care se porde in adăncimca secolilor. Cnvier reconstitue rasele perdute ale animalelor superioare . aulicănd la studiul rămăşiţelor lor. regnlele anatomiei comparate pe care o inventase ; Brongniart demonstrase că cele mal multe rămăşiţurl ale vieţui organice, şi mal cu seamă eon-cluliile fosile, carae'erisiiu straturile in cari se găsesc şi însemnează locul lor iu cronologia geologică cu al căreia studifi se Îndeletnicesc a* lăt de mult; scriseră Împreună istoria formaţiune! basinulul Parisului, devenit, in uiăl.dle lor tipul legendarii! al terenurilor de sediment. Şi ca om superior, el însuşi d. Dumns schiţează după această operă a acestor nemuritori colaboratori. Vorbind de Adolf Brongniart, d. Dumas adaugă : Cnvier arătase cum să se reconstitue fisionomia animalelor fosile; Adolf Brongniart. ca şi densul, avu să restabilească portul şi aspectul general al vegetalelor găsite In pământ. Alecsandru Brongni-art nratase prin esemple faimaose, cum se caractpriseazâ formaţiunile geologice prin rămăşiţele animale ce coprind; Adolf Brongniart, ca şi di-nsu), avu să descopere raporturile cari unesc natura populaţiunel vegetale a unul teren şi data deposi-tulul săd. In urmărirea acestui scop Îndoit, el probă aceeaşi superioritate, creănd anatomia comparată cu plante viul; unind cu clasificaţiunea artificială a plantelor fosile, instinctul profund a) raporturilor naturale cari le însemnează locul In regnul vegetal; arătănd că plantele s’aO desvoltat pe glob la epoca succesivă, având fie-care fisionomia lor proprie; stabilind In fine o concordanţă fericită Intre data formaţiunel terenurilor şi natura plantelor fosile ce coprind lntr'ânsele. (Va arma) DEPES1 TELEGRAFICE Serviciul particular al TIMPULUI. Ploe»ct. — Mercarl 25 Mal, or*le 12. Generatei I^natieff a sosit aci. Asemenea afi sorit delegaţii din partea autorităţilor din Transilvania pontra salutarea împăratului. Oraşul de abia poate conţine mulţimea adunată. Un corp de Casacî a maî plecat spre Dunăre. BULETIN TELEGRAFIC Sarvioiul privat al .TIMPULUI * (Agenţia Hatai). Serticiul da la fi luniii 4 are p m Plaaaci, fi Iunis.' Marele Dace Nicolae, Marele Dace Yla-dimir şi principele Sergie afi plecat eri aearS aă întâmpine pe Majestatea Sa împăratul KaBiel, care se asceaptii aci aetl-searii. Generalul Ignatielf a sosit aci eri searS. A X U N C I U Prin iniţiativa domnilor P. Niţescn şi Ştefan Sihleana şi enb patronagial MSrieî Sale graţioasa noastră Doamnă va avea loc la Teatral cel mare, în Beara de 5 Innifi, □ n concert pentrn sporireafondalnl destinat la înfiinţarea ambulanţelor române. Vor Ina parte la acest concert d-şoarele Asan şi Nicaleacn Aman, d-niî N. Fleva, C. Dimilrescn, P. Niţescn şi Ştefan St. Sihleana. D-na Flechtenmacher a’a oferit a declama şi d. Wieat va dirigea orchestra. Intre alte piese, orchestra va eeecnta marşal Independinţel Române de d, P. Niţescn şi marşul dedicat armatei Române de d. C. Dimitrescn. Corni conservatorului va avea şi el partea sa. A6ptele cn programul complect se vor publica in cnrend. Sămbătft la ‘JS MaiU st. v. Societatea de Binefacere va da In teatrul cel mare un concert In beneficiul răniţilor, atăt scopul filantropic al acestui concert. <ăt şi persoanele, care şl vjr da concursul bine-voitor pentru a face această seară (ăt mal mult de plăcută pentru public, fac de prisos ori-ce recomandaţiun". Ne mărginim dar a avisa pe publicul din capitală şi a releva, oft pentru acest concert şi-nO promis concursul d-şoarele Nicoleseu Aman Cuciuc, Natliansohn şi d-nil Wiest. Prager şi Itaith. TExTKUL CEL MAHE Sâmbătă is Mafii stil veehlil Is77, CONCERT ia beneficiul RĂNIŢILOR ar.iujat de o societate de tine-f.irere cn cmicnrsnl domnişuirelor Nicelesn, Aman. Cmciouc, ,Vi»thansohn şi d-lo.' L Vflest. Praşar ,i Rsilli. D-nlI Artjouarl al Societăţel Financiare, in procesn cn administrării eî, mint invitaţi aşi depune acţiunele d-lor la Casa de depuneri ear recipisele le por înfăţişa Tribunalului Comercial până în ziu de Sâmfiătă 28 Maifi inclusiv. Comitetul TABLOUL MILITAR Represintând armata Română cn M. L Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. Satmari in colaboraţinne cu d. căpitan Gherghe, a sosit Cromolithografiat din stăinătate. D-ui abonaţi la acest tablofi sunt rugaţi a trămite, pentrn a’şî lna numărul de eaemplare de la d. căpitan Gberghe Strada Dionisie No. 63 în tâte filele de la 5- 7 ore dnpă amiaijl, preeintând şi chitanţa ce afi, plătind şi restul pină la soma de 85 franci, costul fi-căruî esem-plar. Se face cunoscut că t'afi depui aaemena tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţnl de 40 franci eaemplarul. D-nil din districte vor adresa cererile lor do-a-dreptul căpitanului Gherghe. In editura snb-semnaţilor la începutul săptămânal viitoare, ’L'interprâte militaire eu Orient.^ Un vocabular de buzunar în 4 limbi, adică : ROMANO • FBANCESU - BOSD-TOSCO in care se vora fia limbate rasă şi turcă tot cu litere latine a st-fel compus, in c&t fie care cunoscător de litere latine poate citi şi pronunţa cuvintele străine după reguli. Ca adaus conţiiie acest vocabular şi o mulţime de DialogurUdin cele mai întrebuinţate conversaţiunl zilnice. Preţnl unui exemplar de 160 paginein 32, va fi 3 fr. şi 50 bani. Acest nvragifi e o prelucrare a acelui .L’inprete militaire eu Orient* care a dobândit la 1854 cn ocasia resbelnlnl ruşilor contra turcilor şi aliaţii, succesul cel mal frumos prin bunul serricifi care Ta făcut streinilor, şi suntem siguri şi acum va fi aceartâ carte prea folositoare, nu numai la locuitorii ţărilor ocupate de armatele Btre-ine dar chiar d-nii Oficeri noştri şi atre-nii vor fi bine ajutaţi şi mulţumiţi cu acest vocabular, mal cu seamă in privinţa lim-bei turce, care are destule dificultăţi in scriptura ei şi pe care le am înlăturat dând cititorului pronunţarea cuvintelor iu litere latine. Cu atimă E. Graroe iV Comp. Podu Mogoşoai No. 40. THEATRU DE VABA GRADINA GHUICH ARD M. PASCALII A stă-ti Miernii i 25 Maia, 1877. PARTEA I. USTTT E FUM FARA FOC Comedie in nn act, jacută de d-niî Pascalv, Velescn şi d-ra Athena. PARTEA II. Trei canţonete de d-m LEA. STEAUA ROMÂNIEI Versuri inejite, de d. G. 3ION, • ile d. M. Paic-ulv. PARTEA III PIMA.U DE PORUNCEALA Comedie într'an act esecutata de toata Compania. Lemne de Corbi Sosesc zilnic stanj. ca şi cubic c'un cârlig 65 1. n. Strada Scaunele 62. lusârciuut cu vânzarea de d-vdstră Custotf. M. Pftrvulescii- ANUNC1U IMPORTANT •Toi la lţ> Maifi corent, pe când am plouat de la Hotelul Fieschi spre a merge îs Casa de Depuneri, am perdut 1 obligaţiune rurală de lei vechi 5,000, Seri» 1790 No. 21,520, purtând 5 cupoane de dobâDzi. — Acel ce o va găsi wte rugat a o aduce la eoniptuarnl d-lor I. lohen şi M. Nachmias, str. Zarafilor No. 11, nude ra priimi o recompensă de lOO fr. fiind că s'a Inat mă«nrl d’a se anula. Hacureacl 20 Maifi 1377 TIMPUL CODRS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE Riimrftt, 2b Haiti /S™7. VALOAREA D»rs!« r^st*# 1 Obhg Rurale . !0®/o 18^4 'H-'/K » , la sori --- Impr. Oppenheim 8% 1866 Oblig. Domeniile 8% 1871 --- 70 » > eşite la sorti --- 97 , Credit fone Rnr. 7rt/p --- «9 V » Crejit fenc. Urbăn --- 54 lmpr. Mun. Cap. SOVo 61 Fensil (SoOl doîiânui fr. 10 --- 100 Ar ţii Căile fer. rcm. 5% 1868 » priorităţi 6% l868 • Dacia O1* de As9ig, ict. < fr. 500) ie, 181] - 200 Remania C u dc Assig. Act. (fr. 100) 8»'. ISIS --- 40 Mandate....... lui pr. Municipale fr. 10 18 Act. fio unei are Române gP/p Căile ferate Otiomane Aot (fr 400) 3a/0 --- Renta Rcm&nă...... 38',. CUFOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie 94 , Domeniale espirat»* --- 97 t Fondare rural* Iulie --- 981/2 , Comunaie . . . --- P»*ril PUnl 6»*/* DKV18K Paris.......... Mareille .... Brucsei.es . . . . Anve i ..... Elveţia........ Londra ........ Londra dornic.I . Amsterdam . . . Viens . . . • Berlin 10 ^ile . . Li pica ..... Esooinpt .... Lira Otoman . . Galben auitr. . . Agio c. Argint. , 9975 2505 98 9975 2490 — »«i*. 2273 2274j 1017 2273'/i CURSUL TICNEI 5 Iunie (st n.) 1877. Metalice.................... 60 85 Naţionale..................... 65 75 Renta în aur.................72 10 Lum .............. 110 50 Acţiml» hto**J................774 — Crrditnrl....................14:! — Landou........................121 80 Obligaţiuni rurale ungare ... 74 25 , temerar...............73 — , tranai rane .... 72 50 Argint ia mSrfnrl.............110 50 Daeatai........................ 5 96 Napoleonul..................... 9 93 Mire 100.......................61 30 CURSUL DE BERLIN 4 luuie (st. n.) 1877. Acţionile câilor ferate române . 12 50 Obligaţ'nnile române 6 °„ . . . 50 60 Priorităţile câilor fer. rom. 8“/. . 49 90 împrumutul Oppenheim . . . 76 50 Sapoleonnl......... 16 24 Viena. termen «cort..... --- --- Paria , Inne..... --- --- ■E HlIHIIIIIIIIHIIIIIIIIHn Anuncia important- Avâad dorinţa dea numoraluja faptele petrecute de oştirea româDă pe i âmpnl de luptă ca 8p61S ft tinereţilor mei*, am hotărât ale publicn cn totA exactitatea pnn tablouri litografice bine epf cătate, arătând mb tabloQ atât nomele D-lor oficerî ce vor lua part* cât şi data. Sati litografiat duoS din acestea pfenă ■Măijl; ^Bombardarea cetâţei Vid inului, 20 Aprilie, şi a oraşului TurUcaia, 28 Aprilie şi va urma pe*-te o Eăptăn euă cu a doua bombardare a Vidiuulni şi (ăd^rea obuzului turcesc în apropierea Domnitorului nosţru la 15 MaifL Preţul nnoi tabloil eetn numai d« câte 1 led noQ esempltirul. D-nii doritori il va cere de la min**, calea Văi Srescî No. 151 cu trimitere de banî eră cel ce vor ce re rnaî multe vor pr inii 20 la sută grati". Din bani ce se vor strânge dupe vftndarea lor a 3-ca parte se va da pm»ru ft'ljutorul familiilor soldaţilor morţi şi răniţi. Sunt depuse şi la D-niî Librerî Gra^ve, SîfliloRy, vis-â-vi» de Teatru, Danielopalo, Voiaberg, S’rada Catol şi la D-nu legKtor de cadre lio^â Curtea v*>< he. Locot.-Colonel D. Pappasoglu i i i LA D-NU H. H0N1CH Calea Mogoş6iel No. 23, Se află de v&mjare tot fe'ul de Stoguri Naţionale cu preţurile cele mal moderate. 575—2, D i s HIAS1NE AGRICOLE Recomandam din Fabrica RANSOMES SIMS & HfcAD 1LOCOMDBILE, BATOAZE! | M A ŞI NE DE SECERAT | i MORISCE. PLUGURI etc. A eşit de sub tipar CHEIA PROFETULL1 de M. Saplra Phisio^nomlHt. Ca brofUT* se pote gVd prin ajato»ul cifrelor, et atea, ijioua nsscenl »au câţi bani are cine-va In b tunar. t* ▼ nde In beneficia! răniţilor io1 daţi români. Calitatea 1 50 bani. II 20 bani. Pe vânzare Ia tot- Librauele. Din districte a se adrcwa ia Librăria I. Steslnbcrg atrada Carol 1 F. FREUSD & C-nie. Stnulu Vladimiresiu 1 in dosul Hotelului Londra. 574- 8. s m 3 CE SE POATE CAPATA PEMTBU £S LA DESFACEREA SFECIALITAI1L0R IN PANZARIA LINGE lt IA DIN V1 E N A Calea Hogoştfitf Palais „Dacia“ NE LA 31 MAIU ST. VECHIU Pentru 5 franci : 12 gulere engl., in orl-care fason şi mărime. Pentru 5 franci: 6 părechl ciorapi patentate. Pentru 5 franci: 6 gulere moderne pentru dame, după alegere. Pentru 5 frarcl : l2 batiste albe de pânză adevărată. Pentru 5 franol t 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate. Pentru 5 franci : 6 prosdpe de pânză curntă. Pentru 5 franci: 0 şervete de masă de pănxă adevărată Pentru 5 franci: 12 şervete albe de ceanl. Pentru 5 frânei : 1 cămaşă modernă, simplă s<$il brodată. Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci : 1 batistă fraucesă fin brodată cu dantele. Pentru 5 franci : 1 corset de damă. Pentru 5 franci : 3 şorţuri colorate pentru dame. Pentra 5 franci ; 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 5 franci : 2 garniture fine şi moderne pentra dame) gulerul şi manşete). Pentru 5 franci: 1 camison modem brodat. Pentru 5 franci : 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. Pentru 5 franci; 1 cămaşă sdâ 1 pâreche de ismene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci : 1 cravată de damă, adevărat Cr^me-Dentelli. Pentru 5 franci : 1 fustă costum, plissd. Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Pentru 18— 26 franci : I bucată pănză de Rumburg, de 45 — 60 coţi. Pentru 45— 68 frand ; 1 bucată pănză de Belgia de 60 coţî. Pentru 75—108 franci : 1 bucată pânză Corona de 58 coţi. Pentru 115-310 franci: 1 bucată Toile Batiste frances. PÎ1XE LA 31 MAIU st. v. Calea MogoşoieT Palatul „Dacia". fVIVf V • • I l ■ ■ La Exposiţia din Philadelphia 1876 s'a premiat cu Medalia şi Diploma de ondre (cea mai mare distincţiune) ZE^TJ IDE COLOGNE DE ,3 BO A W .71 \ ER a K 3 ABSIA Place Juliers No. 4 COLOGMEţ A mal fost premiat pentru superiorila’ea el la urmftujrele Esporţil: Londra 1851, New-York 1853, Londra 1802, Oporto 1865, Cord ba (R**pub Argt-nt.) 1871, Viena 1873 şi Sânt Jago (Chiti) 1875. — Deposit pentru v&mjare cu ridicata la D-nil : APPEL Sc C-nie. Bucurescl , 8truda Covaci No. 1. De vin^in are de tai In la tuţl Parfmeri şi Droţriştl buni. 506 — 12 TOATE SOIURILE DE 1 si MAStME AGRICOLE ţi^ntru cultîvHrea jiâinAiitulnl DIN FABRICA H F. ECKERT JN BERLIN r^eot"*" 6( E8F08IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 5 LA .STRUQURILE NEGRU* OG AS IVNE RARĂ * VINTJEI NATURALE Ş VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI * X3ST FLACOANE SI CU OCAUA • cu preţuri fdrte redase şi neauzite pOnă acum mm INDIGENE ALBE SI NEGRE . Odabeştl De Champtgne > Bordeaux 0* Cotnari De D6lu Mare » Drâaâşanî Mischet ‘ r ‘ Riţlechie VINURI STREINE en gros şi tn detail I De Rhin il Malaga I |i » Ungaria ||: Madera j Nu p6te cuncura nimeni cu mine nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici in c*en ce privesce preţul lor. N3. Liqueururi, Diferite Cegnaourl vieux şi fin Champtgne. Ţuici veche naturali ş1 Unt-de-lemn de Toacana. THEODORESCU. Bfişicati Negru Vlrloe Timftliii Cherry Muicat tunel 0PERILE MUSICALE imprimate In ediţrimea ndstră THIEL . op. 19. Visuri Ce de ccpil, Qialrille pentru piano . . » * * La Favnrite, Schott'sch pour piano.....................* » * Iţi*-Polka pentru piano . ........................ * * ■ » * «P* ‘40. Apele de ta Vucireacl, 8chottiich pour piano . . VIEUX K.. Murche de Cavalerie pour piano ................... . . . . L'6te aceste se vănd cu rabat de 25 X PHARMACIA LA „SPERANTIA" H |ţ s, C*LKA MoGuŞOaXI. Ut. ^ K DEPOUL medicamentelor francese. K W Obiecte de Cauciuc şi Artioole de Toalete. — Asemenea se angajeaă a efecmt orl-ce oo Jr mande din resortul medical. fâ_ ^ *uuxu*mu***xxxxu*m*uxuumu*u*um Ti^ogratia Tbiel A Wei»s. Uniatul .Dacia*