Nr. 1 8 MEliCURI 25. MAIO ANUL II. — 1877. ABONA MRJSITEIiE IN TOATA kOMANU: Pf «n...........................L. a- 48 P* 6 Iun} .... ..........* » W 9* 3 Uni .......................... ► 11 IN SnUlNATiTA : P» »B ............................. * 30 IKSIMTIl'VI RTCI.AJU: Lima «in *o lit*r* pntil» pariau IV, JQ bani P’ paţin» IU, BU bul, pe padina II, 1 Iei sol fr'olime t lei sol lui*. TIMPUL ESK IN TOATE ZILKLK DK LUCRU. Uh nuMir In Omitali 10 bani UIUBOUI. RSIUCţlKI ŞI ADMINIBI-RAflEI PALATUL ,DAOIA.« A.lsrT7KrCIXJEt.I i* vrimtac 1b atrAinâUt*: La D-ml Haamm-*Uin A Vng/ţtr îb VUbd*, W alflichgaiM 10 A Opptlik ta Virana, SiuLrahaaUi i , RmdolJ Mcw Ia VienuB , îj Vinomu HrtUcka «a Vienna, Teinfaluira**« 17 ; PMhpp Ldb 1b Vi nona, EttheaboehfaM* ||j b. bang A Comp. la P*fU |i HaKa+baffi* Umilim A Comp. In Pari». Boritorl anfranmt» aa M pnaeti Artioolftle a«pabIioaie •• ror arda. Ua naair In Dlatriata 15 bani. Somăm pe Cameră şl Guvern dea tori«nti pe întinderea de la conflneuţK Tipare au rapM odiosului joc ce se pe- mocnlu! până la frnotnria austrimă. trece ca mlnlstvll puşi sub aruaaţluur, trimiţând procesul fimlutea înaltei curţi de Jastlţle. La I şi 2 lume simt un-spre-znce nhge re. Viena 4 Iunid. Ultimul buletin turc este ast-M conceput: .Cartierul general a lnî Mokhtar-Paşa ea află Actualmente le Koopc kool. Roşii sunt tot la Olti. In Tc-ciuătatea 3 lcnn Kslenlnl, incăe-rările cele noul sunt dsfsvor, bile Ruşilor. Libera nav.gsţiune pe Dunăre este an- BOCURESCI t. a.io Iul. Secţiunile Senatului se ocupă In acest moment cu proie tul de lege votat de Cameră pentru hărtia-mo-netă. Toate privirile sunt aţ ntite asupra ac stul corp, In cr re se concentrează acum ultimele speranţe de a vedea tnlăturăndu-se dcsastnil ce amerinţă ţara, saO prin amendarea Iul In sens de al face mal puţin primejdios. Cftt pentru noi, nici măcar această slabă speranţă nu ne mal r< mâne In inimă ; de şi ttăm că cinci din secţiuni ale Stnntuhil se opun proiectului guvernilul şi nfi pregătit contra proiecte, totuş cele petrecute In Camera deputaţilor ne face a crede că, nimic nu este imposibil cu lin sistem care este gata n întrebuinţa ver-re mijloc, pentru a obţine triumful ideilor sale. Vom vedea la discuţiunea g°ne-rală 'âţi-va bărbaţi mal curagioşl, mal prevăzători şi mal cu durere de ţară râdii ând glasul lor tn potriva propunerilor guvernământ le: d-nil miniştrii le vor regpi.nde (ă fac o-posiţiune sistematică; la un semnal dat căţl-va devotaţi vor striga: Închiderea discnsiiinel. Se va trece la discutarea pe articole: de 20 ori a-dieâ U fie-care articol aceiaşi zel şl seizi vor sbera — la vot, la vot! şi cu toată oposiţiunea din se. ţiunl, ne vom pomeni cu legea votată talis quii is. Să Întoarcem mal bine o. hil de la acest spectacol: d este prea Întristător, şi condeiul cade din mânn acelui ce se gătesce a discuta serios, când vede cum o inâuă de urlâton Închide gura şi Înăbuşă glasul bărbaţilor celor mal capabili. Ce mal servă inteligenţa, învăţătura şi onestitatea când domni rea este celor mal iinpudenţl. DIN AFARA Ziarul .Tuvquie* comunică ştirea, tă \n Constc.ntinopol s’a constituit sub presed nţa lui Namjk Paşa, un consilia special de resbel. Membrii sunt Redif Tuşa, M; bmud Paşa şi Reuf Paşa. Cea d’ăn'ă fl hotârlre a acestui onsilla a fo-t formarea un. I legiunT maghiare. Cu toate că mu* basadorul Austro Ungariei a p-ote-stat contra formării unei nspmenea legiuni, Marele Vizir a isbutit a hotărî pe Sultanul -â Îşi dea încuviinţarea.—După .Vnkit* şi Mr. Iohn-stune,—un membru hl parlamentului engleze sc, —este numit m- rabru al consiliului. Prinţul persian, Moguned Aii Mirza a intrat ca colonel In armata rusească. .Fremdenblatt* vorbind despre e-vcntualităţile resbclulut şi despre In-cbeiarei. păcii, zice, Intre altele, următoarele : .înainte de toate, simptomele din România şi Serbia snnt acele, C'ire ne interesează şi care, dacă nu se va putea alt-fd. ne v.ir sili a ne fice chiar şi fftrâ de voie medi'T. Ara relevat In mal multe răndurl. cft interesele cele mal vitale şi mal ina-li.nabile ale Monar liiel ne hotărăsc a urmări cu foarte uiultă atenţiune schimbă! ile politice şi teritoriale ce se petrec In aceste sta'e mi I. Cât pentru Pomânia. aceia, ce acum se petrece acolo sub presiuni a unor Impregiurftrl extraordinare ne priveşte mal puţin de < ât s-himbftrile, care după terminarea reshelulul. vor trebui sâ se fai ă In această ţară şi să sec'ns lideze In noua lor formă. E aceasta o cestiune, a cărei resol-vnre nu | oi.te şi nici nu va fi unilaterală. A’ăt .independenţa acestui Htat,. * at şi eventuala mărire teritorială a Iul se va supune sjineţiu-nel europ» ne,* şi nu remăm Îndoială, iâ acessfă sa raţiune nu se va evita şi că atăt relativ la dănsa, (ăt In ci stiunea navigaţr.inel pe Dunăre, in ti resele specifice austriace vor intra In cot tiict cu interesele eelor-l’ate puteri europene. Times public ă următoarea scrisoare: Domnule. — Dt şi In regulă generală este bine, ca clerul să se abţină de la ori ce eontn versă politică, totu-şl Intr’un timp de mare pericol public ca cc 1 de faeiâ, In cure s’a0 făcut tentative pentru a tărl nuţiunea lntr’unul din cele mai criminale resbi-le, este o datorie pentru tot Anglezul, fie preot. saD mirean, dacă are cea mal mică ln-grijare pentru onoarea patriei sale, pentru religiunea sa şi pentru progresul uman, de a şl ridica vocea şi a face să-I se simtă li fluenţa. Daiâ persoanele, cari ar voi să ne fac ă să Imbrâeişăm causa Turciei, ar bine-voi numai a vizita ţinuturile, cari sufnă de tirania el. dacă acele persoane ar vedea cu o'hil lor vi-ciele, cruzimile şi crimele obicinuite ale acestei rase barbare, dacă ar auzi cu urechile lor, ţipătul de groază, ce se ridieă la cer pe fie care zi din -âminurile. pe care tirania turcă le-a prăpădit, ar simţi că un resbel întreprins pentru a sueţiDea un ast-fel de popor, ar fio crimă şi o tnscărbire pi ntru naţiune Intr’o scrisoare ce am primit’o de eurlnd de la un Angh-s. care a petrecut '■Aţi va nul l.i Constanti-nopol, şi care a călătorit mult In Europa orientală, se găsesc aceste cuvinte: .Citesc In ziarele greces'-l povestirea emzimelor şi crimelor, ce nu sunt publirate In z arde occi-d. ntale. şi mă întreb dacă trebue să le aduc la cunosc in ţa publică. Dar sunt nisce lucruri des| re cari nr fi o ruşine ea râ se vorbească. Sunt ţipete sfâşietoare şi care stre-bat ceri 1.* Rerunoseinţa Angliei se datoresce guvernanţilor noştri actuali, pentru silioţile ce şi-aU dat spre a favorisa concertul european şi a lnpedica is-buc-nirea resboiulut. De şi aQ căzut în aceste îndelet- niciri, el vor câştiga In’ă urmarea recunoseinţel noastre, da ăsunt ho-tărlţl a menţine o strictă neutralitate şi a nu asculta propunerile, din ort-ee parte nr vi ni, pentru a se alia cn Turcia In n.flictul actual. Mulţi dintre noi, poate vor fl dorit ca Anglitera să fi adoptat un rol msl viril, rr>al demn şi mal com-forni en caracterul nistru nxţiend, cn campion al dreptăţii şi al libertăţii şi să 8 arătat voinţa. — dnpâ cum fă ft tndoeală o putea face— de a m|une Turei* I dreptele cereri ale creştinilor din Europa. De oare ce n’avem onoareic de a ajuta pe cel oprimaţi, avem dreptul de a cere ca cel puţin să fim cruţaţi de ignominia dea veni In ajutorul opresorului. Dacă am luptat alături cu turcii, rum am fi putut cere bine euvăntaiea armelor noastre? Te cănd, ca Angl< zi am fi dorit ca Hotele şi oştirile noastre să ensă victorioase, ca creştini ara fl simţit că susţineam o causâ impiă şi fie-care victoriă ce am fi căş-tight’o, ar fi lntărziat progresul libertăţii, al adevăratei religiunl şi nr fi dat un noQ termen de esis-tenţă unei puteri, care a fost pe drept caraeterisati ca ,cea mal odioasă din c ăte a profanat vre o dată pămăntul Iul D zeO.* C. W. Gibraltar. Un raportor al .Urcssel* din Viena narează Intre altele, că principele Carol s’ar fi pronunţat asupra scopurilor sale politice; Intre acestea unul din punctele mal importante este neutralisarea Dunărei. Austria ar trebui să’şl pue toate siliBţele, pentru a dubăndi casarea tutulor cetăţilor de la Dunăre şi a se interzice intrarea corăbielor de resbel In Dunăre. Austria, prin lnşeleapta sa politică şi prin atitudinea de espec-tativă care i-a conservat interesele, a ăşt.igut cea mal mare autoritate In căt posedă cheia cestiunel orientale. Pentru Romflma n mic n'tr fi mal de dorit, de căt să trăiască In cea mal bună înţelegere cu puternica vecină, care tot-d’auna a observat o politică cgulă faţă cu vecinii săi. Principele recunoasce cu mulţumire avantagele politice, pe cari le a adus Romăniel convenţiunea comercială ce s'a încheiat. EjUTÎA y-flMM. MOŞII MULTE Şl MFRONTK ^Urmi>re ţi fine). Aceia, car* se vor făli de a fi t?zn*, şi-icfl (nat locurile en cftte-ra ceasuri mul Qaiute ţţ cn nun cu doă no Ie d* fl altor mal Urziaticf. SA *il inşi la M‘ ţf ţi *8 nn-ţl cumperi balon, flui-r, turta* dulce cu migdale,» bir-uăitoare, si vii 1, Moţ! ţi si nu vezi cS'ii?*-rif,— au! asta ou s'a mal pomenii! Chiar nici 1* anul 1S77 nu se poate pomeni. Pe cănd a! crede eâ eţl din Moşi ţi intri în v’nn lr-găr muscitesc, eati ci de odată •* te trezrţtl, că, vorbind drep», nici u'al *?-zut Încă mi'zul Moţilor. Mal naiute se vid niţte ziduri pirii ite. — Vi r< g, ce ziduri rnnt ncele? întrebatul te privi ţte cu uimire, apoi cu osre-ţl care desconsiderare; e lusi bufi o reţ tea n ţi respunde cuviincios : — Iml pare rid! — respunde el. — Pe semne nu cţti bncurcţtian, de nu ţtil nici de gridiua Iul Elind. — Grădina lui Eli" d ?! - Ei! apoi nu mal ţinem pasul. Pe pejiţt-a din naintea ziduri'or părăsite snnt trei hore una Angă alta. Aici adecă e hora !? Stal ţi privrţte. Daci vrei si ţtii, caută mal aproape la • Gridiua co Caii.» Hora remâne horă iu toate vremile. După formă şi fond se vede, că este un joc voinicesc, care treboeieţte si fi renies de pe vren ile de vitejie. Şi dacă nstă-zi vom merge la ţărmuril Dunării, si nu ne uimim văzând că obusele tarci-ţtl cad iu mijlocul horelor, Azi, cu deosebire asti-zi, e vr.mea horei. Lumea însă intri ţi eee. La mijlocul zidurilor părisite este o poartă ’argi. Aceste ziduri iualte lisate în prada vremii, pe ici pe eolo surpate -irl imgrite de fnm, rimăţiţele casei poetului Elind Ridulescu, p .r'că ne aduc Aminte vremile din care ne-s remas bor -; ele contrastează insă atât de mult CU lumen agomotonsi ţi vestii d'mpregiurul lor, in cit remânnm incremeuiţl ţi nu ţtifl cum, di r phr'ci lin mal vedem o lume, ce iste, ci 11 uncffl un via stârnit iutr'nn cap mare. Pe sub bolta iiitnueroasi a por ţii, lumea se miţei încet f' dutl un siromot ce seamănă a ţtipot de urlaţi, in dos se and tr.m-biţele, tobele mari ţi strigătele din Moţi; iuniote iu grădina densă ţi stufoasa se vi de 0 alee Inngă plini de oameni ţi se ande nu sgoniot deemit rdător, care te «doarme, te iuib tă ori te dispnne la desfrinare. AI intr.»t ţi numai vezi nimic, nimic tiu mal auzi. Te apuci un fel de beţie neb’ nittici, încât începi si ţipi, si dai un i hiot ţi si sal desfătat. Pe jos, pe «ub < păcii frumoşi, pe iarba verde, pe rogojinile întinse pe la mesele im-provisnte, vezi femei, bărbaţi ţi copil; anii ţed, alţii stai! ori joaci ţi «arăţi alţii se tăvălesc pe pimânt; rniurl-roiuri se aduni ţi cântă ţi rid io hohot, se prind in hori, işl gusteazi bucatele nţternute pe ţtergar. Pretutindenea târ fe de lăuturi, cimpoieţi, câte nn flicăfi cn fluerul, câte o hsifonisti: nimeni nu mal ţtie, ce cântă ir.usicanţiT; 1 imani nn iţi mal aude graiul;. lud joacă, nimeni nu mul ţtie, cine-I ,âut»; si pnl un hia pe eubzi, pentru ea ei apuci tac-tn si-ţl ţii soţul dt pulpaui jieutru ca si nu te perzl de I; si leţil de poa- lele nevestei, pentru ca si nu rer-âl văduv asti-zl. Iţi pe-zl vi dt-rea, capul ţi se îngreunează ţi te pinii, ca si v,/.I, daci eţti ori no I *-jtT,— ffn hala germanilor ori paradisul lui Mohamed nu aă fost închipuite, cum gri-dinn lui Elind este. Dar snnt sceste bachanalr ? e aici un cotrog de desfrâniri? e un cuibar de risipi? Ce vor nceţtt oameni ? ce far ? caret este înţelesul aceste! re*fiţi te ţi abordai-1 nice veselii? Pentru ce suni cohzn ? ce zice I •ân tecul ? ce stirneţte i hiotele ? ce a aprins I sâug-le la jocul neastâmpărat?— Ori erl a fost o zi msrt ? ori astăzi e una de bucurie ? ori mâne e ziua jndecâţii ? Nimic!— O zi c« toatele zilele, ori ehiar mul rea de cât cele bune; dar românul vrea să fie vesel ţi este vesel; lumea fie, cum ii place; el remâne cum este. Nu sunt aici adunături; i n snut.osmenl fără de căpătâi!!; no sunt suflete perdnte, care iţi ln»acă amarul in cupa cn vin. Nu ! suut numai grupe de familii, rudenii, prietini, fini ţi uiţi, tot oameni bine ţi curat îmbrăcaţi, tot femei, care giijrscsi nu îşi | păteze ro hiile, tot copil en ochii aţintiţi. In feţele părinţilor. Chiar ţi prin această sburdalnici veselie străbate bnunl cumpăt ţi buna cuviinţi, care deosebeţte pe român de vecinii săi. O ceartă nn vezi, nn co'âDt necuviincios nu anii, nn om beat nu te supări ţi nici o femee nn tesihţte si-ţl astupi ţaţa cn mânele; oamenii sunt veseli, dar In veselia lor uu uită, că sunt la M ţl, unde tontă lumea ii vede. Mâncare cel m. I mulţi ţi-afi adus de acasă. Care u'aBputot, iţicnmjSricârniţel, fleică ţi gogoţl: tocmai atât», ca ai nu rămâi* flimânzl. Apoi toali grupa are câte una, doi ori trei ulcioare cu vin sad pelin: pentru-cn ti fie, pentru-ci ast-fel e obiceiul. Oamenii n'atl venit să bea ţi si minânra, ci si petreacă împreună ţi si razi pe alţii petre* ând. Eati colo un resp< ctabil bicau cu soţi», cu trei fete, doi feciori, nn ginere ţi câţiva prieteni: ei ad rogojină a lor ţi nu taraf deliottrl tot al lor. Soacra, ginerele, fetele ţi t.itil si prind In hori ţi joaci cumpătaţi. Alăturea co dânţit, e nn brnţovan eu al săi. Şed la masa tntinsi ţi mered bagi de seamă, ca si nn supere pe cel cu hor», voind mal bucuros si mănânce din picioare, Je rât să se aţeze pe laviţa despre f p r ii SENATUL Şedinţa de Ioni 23 Maii), 1877. Şedîuţ» se deschide Ia 2S * ore dop» amia-zi sub preşediuţn J-iuI D. Uretianu. Intra comunicări se dă citire nuei a. dreee a d-lnî A. Golescn, prin care declară că persiste în demisiunea sa. Principele D. Ghicn, crede că este bine a se primi aceasta demisiune căci, de oare ce d, Golescn nn voesce a reveui nici în nrmft ravitaţinneî făcntă de d. V. Preşedinte, neapărat trebne să aibă motive pn-ternice, şi apoi nn este bine a remânea colegiul nerepresentat. Hai mulţi d-ni Senatori pronnu a i se acorda nn concediu. D. A. Zisn, combate propunerea de concedifi. D. Ministru de Interne zice că d. Golescn de la Incepnt nn a voit să 6e Senator, şi dacă a venit puţin timp în Senat a fost numai peutru a complace alegătorilor săi, cărora cu toate astea le recomandase ca eă nu'l aleaga; acnm insă când d-sa este foarte ocnpat, este in imposibilitate de a veni la şedinţe şi de aceea 'şi dă demisinnea. D. Cămărăşesen espriuiă părerea sa de răă că nu se măsoară cu aceeaşi măsnră la toţi d-nii Seuatorl. Aşa d-lui Lascar Ca-tsrgi, in asemenea împrejurare i s'a acordai concedia limitat pentru ce nu i s'ar acorda şi d-lui Al. Golescn? — Discuţiunea iuchizendu-se, se pune la vot demisiunea d-lnî Golescn şi se pri-meece. — D. Leca cere de la binrofi ca să se facă nă listă de absenţele d-lor Senatori, pentrn ca, aplicandn-se regulamentul, să se declare vacant coleginrile celor absenţi. __D-sa propune tot de nă dată a se declara vacante şi coleginrile acelor din senatori cari ocnpă funcţiuni administrative, cum snnt dd. Bălsne“cn şi Cornescn cnrî snnl comisari ai guvernnlni în comisiu-nea pentrn aplicarea convenţinnei cn Rusia. D. prim-ministrn se încearcă a demonstra că funcţiunile de comisari nn snnt funcţiuni administrative. D. Zissn. Trebnia să snsţineţî aceasta în cameră, dar acnm aţi fi neconseqninţî, când camera a Inat mandatul mai mnltor din deputaţi tot pentru această qnestinne, să snsţineţî acum că senatorilor nn li se poate lua acest mandat. D-sa roagă pe d. v. preşedinte a declara vacante aceste colegii. D. v. preşedinte. Binronl nn poate să facă dintr'aceasta o eestinne a sa. D. Zissn. Vă rog d-le preşedinte să observaţi regulamentul. Lucrul este foarte simpla. Daca d-voastră pnteţi înţelege că regulamentul vă permite a declara vacante aceste coleginri, atnnci faceţi aceasta; dacă însă nn puteţi înţelege ast-fel, atnnci consultaţi Senatul. D. Lecca citeşte art. 20 din legea electorală după care mandatul de Senatoreste incompatibil cn ori-ce fnncţinne. D. Falcoiann susţine că nu esistă incompatibilitate între mandatul de Senator şi funcţiunea de comisar al guvernului că şi acensta nn este nă funcţiune administrativă. D. Prim-ministrn susţine asemenea că acestea nn «unt funcţiuni. Senatorii şi deputaţii cari iau parte in comisinni sunt trămişi mai cu seamă nu ca să esecnte, ci ca să observe ca legea să fie respectată. D. V. Boerescn Gestiunea incompatihi-lităţel funcţiunilor cn mandatul de Senator sad deputat este iutr’adevăr foarte eon-traversată. Riguros vorbind, fnneţionar va să zică depositarnl unei porţinnî din an-toritntea publică. Legea electorală insă in art. 26 adaogă şi cuvântai de agenţi al putere! esecutive, şi de aci se poate vedea spiritnl articolului din lege. Vedeţi că ori cine primesce ordine de la puterea esecu-tivă, nu poate fi considerat de cât ca nn funcţionar. Ni s'a mai spns că aceste funcţiuni snnt numai timpuraie. Legea electorală insă un distinge între fnncţinnl timpurale şi netimporale. Apoi ar fi cu total de regretat ca noi eă interpretăm în acest sent art. 26, căci ne am pune in conflict cn Camera deputaţilor care a decis alt-fel şi a ridicat mandatai mai mnltor d-ni deputaţi. D. Cornescn. Şi eă voesc ca Senatul să se pronunţe cât mai curând asnpra acestei chestiuni, căci la cas de a se primi o-pininnea care este pentru incompatibilitate, eB mi voiii da demisiunea din funcţiunea de comisar, şi void opta pentrn mandatul ce mi-ad dat alegătorii mei. D. Pişcă declară asemenea că îşi va da demisiunea din membrn al coiuisiunel de rechisiţinnî. Principele D. Ghica. Guvernai având trebuinţă de comisari, mi-a făcut şi mieonoa-rea de a mă nunii îutr’o comisinne. Ed insă am declinat această onoare încă de a-tuncî, căci de şi voesc a pune şi ed mâna pentrn a ajnta la carul acesta condus de guvern care »e înomoleşce din ce in ce mal gred, ocupaţinnile mele însă nn ’inî permiteau. Nn snnt dară comisar şi nn pot fi implicat în voturile d-voastră ori cari ar fi. Inchi '.ândn-se discuţiunea, se pune la vot opininnen care admite iucorapatibilitatea şi se primesce cu 21 votnrî contra 10. D. Prim ministru întreabă, daca Senatol voesce a considera şi pe membrii comisiu-neî de rechisiţinnî ca fancţionarî. Principele D. Ghica. Ed cred că este o deosebire. In adevăr noi nrfî avem şi alte comisiunî delegate din partea noastră pentrn a observa aplicarea sinceră a unor» din legile votate de noi. Sunt unele chiar cari snnt retribuite cn diurne şi cn tonte astea nimeni nn se gândesce să trateze ca funcţionari pe acel d-nî membrii. D. Lecca combate părerea Principe'nî Ghica; după d-sa şi chiar aceşti membrii al comisinneIderechisiţinuî,snnt nişte funcţionari administrativi şi prin urmare nn pot fi in acelaşi timp Senatori. D. 1. Ghica. Da'ă votnl dat în Gestiunea precedentă ar fi fost npgrn. in loc de alb, ne am fi aflat într’o po«iţinne foarte dificilă pentrn că am fi fost in conflict cn Camera, care a adoptat de mal’nainte principiul incompatibilltăţeî. Cred însă că nn ncesta este procedarea cea mai corectă că ar trebui o lege interpretativă ca să stabilim acest pnnet controversat. Principele D. Ghica combate această propnner., D. prim ministru. D-lo:, să nn fim mal catolici de cât Papa, să nn fim mal riguroşi de cât statele cele mai parlamentare. Apoi noi vedem in toi.te statele nnmindu-se senatorii şi deputaţii în diferite cotni-sinnl, precum snnt comisiunile de esposi-ţinni, şi nimeni nn mal zice că snnt func- băcan. Şi eî aB un taraf, care le cânta nna de cele cn of şi val. In faţă cn neeştin, vr’o doă zed de persoane şed pe iarba verde. In rnijlocnl lor e nn ţigan cn vioara. înaintea ţiganului e o tinichea rotnndă. De asnpra tinichelei este o păpnşă de lemn îmbrăcată mitoeă-neşle. Ţiganul cântă hora, mitocnnnl de pe entie joacă pe tact, eară cel de dim-pregiur ascultă şi privesc. Mei jos vr’o zece calfe afi prins la horă fetele stăpânilor. Copil s’ar şi ţipă in mijlocul horei. Tocmai lângă gard, in »fir»it, şed câţiva tineri aprinşi, la o masă mică şi cânta cn taraful de ţigani. Ast-fel şir pe şir, In dreapta şi «Ung», până in fundul gradinei, nnd> >• un loc mai larg. Grupei') de pil'il'.fl strecoară pinlre mese, rogojini ş> b o» »ur, puţin şi merg mal de parte. Un tânăr sudat şi cn capnl gol grăbeşte ni pas iote de la masă la masă. T,a o masă se opreşte şi cere să ţ se permiţă a duce lăolarlt cn irine. Nn »e poate. Merge mal departe- Nici aici. Ast-fel ouiblă desperat. In sfirşit prinde un ţigan orb şi unul şchiop şise'întoarce mândru cn dânşii la ai săi. Pe alea din mijloc de o dată sa nude nn sgomot asurzitor: fluere, sbirnăitoiro, nn nna, nn don?, ci o sută sună de odată fără nici nn rost. Vin diavolii, vin dracii împeliţaţî, o ceată de vr’o opt-zecî o sută de stndenţ! şi alt-fel de băuţi arâod fie-care cel puţin cât-: un instrument, de care feoo merefl întrebuinţare. Oamenii grăbesc din părţile spre dânşii. Ei merg insă aş-zaţt şi nopăsătorl tot înainte şi aj ingând la locnl larg din fnndnl grădineî, se opresc formând nn cerc mare. Acum ie văd steagurile, şi se aud vioarele şi /.utgălaele că-lnşarilor, ec veneafi in urma lor. Di, snnt căluşarii! Doilă-zeel şi trei de flăcăi îmbrăcaţi ardeleneşte, cu cordele la pălării, cu alto cordele mai late peste piept, cn Imunul» cn ol ici n rî, cu znrgulnele »itri ion «In (ţomirhT fi CU io muţiţi*! n in mnnsS. i • 1 ** jttiri Mitul li n u; nitul, T&tflŞBU Sfi W" | n . inDţşi ior, nrieiiii cu vioriii) incnp w» ţt n i pr "i ir *9 face onrf'ţii-Cftre W» ?»-. Uf fia im Im lui tutu ji« tact se i» aa'1 4wl i 4 ■ V- a- l >-v r ofttnimii se itulo- ---,---. d ,t. ,.tj »,-i/ - ' ■ • - * i uii/.ijl lulimini ţite 1 ;i. i K.i-.p ....... Iul, cn încetul ac «p o*4 o s e ......... f o oţel, ui zfâ.-şii mâni Şl !• es "oţ'- i. |n pur „Ş, snnt port*Ui pe ot< ol. ţionarî. Apoi V? rog D-lor, nn m? lăsaţi fără oameni de valoarea d-lor Senatori şi a d-lor Deputaţi, pentru ca să aplic o lege aşa de arbitrară cum este aceea a rechi-siţiunilor. Se pune la vot opininnea care nu consideră cn funcţionari pr membrii comisin-nel şi se primesce. D. ministru preşedinto depune projectul do lege pentru chârtia monedă. D-niî Senatori se retrag în secţinnî, pentru a ’1 studia şi şediuta este ridicată la orele I şi juni. p. m. CA 3VT.E-R.A. Şedinţa de Luni, 23 MaiB, 1877. Şedinţa se deschide la orele 2 jnm. p. m. snb preşedinţa d-lui Cnriagdi, fiind presanţi 71 d-nî depntaţl. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. P. Ghica anunţă o interpelare d-lnî ministru de interne în privinţa violării couvenţiunil, încheiată între guvernul rus cn cel român, de către trupele ruse, Inâud pe locuitori şi vitele lor la transporturi la distanţe mari şi neplătindn-le decutnşit) chitanţe, despre carîguvernul n’a făcut cn-noscut nimic prin Monitor; npoî in privinţa abus irilor comise de jidanii speculanţi tot In detrimantn! poporului, şi în fine dacă guvernul a încheiat nn tractat de alianţă cn liaria, de ce nn l’a snpus notificării Camerelor. D. ministru al justiţiei zice, că va face cunoscută interpelarea, d-lnî ministru de interne, dar observă de acum, că guvernul nn va putea răspunde nlt-ceva la partea finală a interpelării, de cât că dacă ar esista acel tractat, el ar fi fost adns înaintea Adunării. D. V. Mania citeşte o propunere ca soldaţii cel greB răniţi, cari n’aB încă drept la pensiune, să se primească de preferinţă în serviciB pe la căile ferate, monopol, telegraf şi poşte, iar fii oficerilor să fie primiţi gratis in şcolile stutulnl. D. P. Grădişteann face o propunere pentru interpretarea art. o din legea de pres-cripţinnî şi perempţinnl. Se trimite la secţinnî. D. P. Cernătescn propnne a se vota un ajutor pentru profesorul Maxim, care se află într’o stare de paralisie. Se trimite la secţiuuî. D. P. Grădişteann adresează o interpelare d-lnî ministru de resbel în privinţa chemării snb steaguri a oficerilor de miliţieni demisionaţi din armată şi cari tre-bnesc a fi reintegraţi conform unei legi anterioare a Adunărilor. D. ministrn de resbel întreabă, dacă aceasta este e interpelare sau propunere. D. P. Grădişteann zice că la doriuţa d-lnî ministru, va face o propunere. Această propunere fiind formulată, se trimite la secţiuni. La orele 311 Adunarea ia in desbatere o petiţinne de indigenat, pe care rosolvân-d’o, şedinţa se ridică la orele 3 şi jnm. seara. DISCURSUL D-LUI BOERESCU •lin ŞEDINŢA SENATULUI DE LA 30 APRILIE (Urmare) Acea circulară însă nn este o declarare de resbel. Poarta face, nnmaî cnno- Când căluşarii sfârşesc, luna luminează noaptea şi umbrele se arată întinse pe iarbă. Mic şi nmre se găteşte de plecare. Mai îndesat şi tot mal îndesat, apoi din ce in ce tot mai răriţi es oamenii pe snpt bolta din zidurile părăsite. Pe şosea se and vuietele de *hnru,, eese stîruesc in urmn trllsnreî domneşti; pe la cortnrile din Moşi lnminează felinarele aprinse; pe calea Moşilor ‘tranvagane, tescuite, birjî încurcate, cântece, fluere, trîmbicele, sbârnăitonre, strigătele vizitiilor, ţipete, hohote, ferestre deschise şi băoţiî cn*Timpn> ‘llonmnn, •Telegraful, şi ‘Pressn,. Când soseşti în Lipicănie şi de nici în podu Mogoşoif, par c’al eşit în o pustietate; te opreşti, te ştergi la ochi, priveşti indurat şi îţi zici ca trezit dintr’nn vis : Bine-cnvântat f«l de oameni, care aî in tine destul spre a te despăgubi pentru cele ce nn ţi se dnă! «cui celor-l-nlte l’nterî că România ae află snb presiunea nnel ocnpatinnl străine. Şi această deelaraţinue p. :itru ce o Lee? O tace numai cn o reservă, spre a putei conchide că, sub influinţu acestei presiuni ori-ce acte va f ice ţara vor fi nule; adică, dnpe acum a prevăzut Poarta că n-vem să facem acte cari să nu-î placă, şi dnpe acuin ioa precanţiunl contra acelor acte, declarându-le de mal nninte nule ! (Aplnnse). Vane precanţiunl! căci pre cât timp Poarta va stărui în greşita sa politică, trebne să se snpnnă la consecinţele fatale ce nre să aducă o asemenea politică! Chiar în ora din nrmă a pericolului, înalta Poarta continuă a aven tot preocu-paţinnea sa, tot ideea sa firsă şi permanentă, care o urmăreşte de atâţea ani, in-tr’un mod foarte cerbicios, de a ne trata ca supuşi olomanî. Căci eată, intre altele, ce zice on către agenţii săi din străinătate : .înalta PoMă a ndresatdin noii in zilele din nrmă, gnvernnlnl princiar invitarea oficială de a’şl nni forţele cn nle sale pentrn a conjura pericolul comnn.« Pentrn ce oare guvernnl otoman numeşte comun pericolul declarare! resbelu-lnî din partea Rusiei? Rusia a declarat resbel Tnrcieî nu şi României. Respunsnl este simplu, p atru că şi România este provincie n imperiului otoman; şi pericolul nuuia este şi al celnî-l-ait. Insă ceva şi mai grav, şi mal important este partea finală a acestei eircubări din 2 Miifl. In acenstă parte, Poarta ia rolul de adevărat stăpân, şl face gnvernnluî nostrn român imputări şi acnsaţinuî co numai nn suveran poate face snpnsulnî săli. Ascnltaţi şi voţî vedea. Ministrul otoman vorbind despre iucheiorea conveuţin-neî cu Rusia, zice in acea circulară : •Guvernul (român), uit ndu-jl toate da-*torii/e, n’a esitat a contracta cn streiuiî ‘rânduelî netăgăduite, avend scopul de a ‘facilita invnsiunea imperiului, trttddnd in •acelaşi timp interesul firet, inereder. a gu-•vernuiut suzeran, şi speranţele ce întreaga - Europa fundase pe institufiimiU Principa-'■telor-Unite, etc.,. Aşa dar, înalta Poartă, safl mal bine guvernul unei ţări streine, îşi permite de n mustra guvernul nostrn, de a’l tracta cn trădător către ţară, ba şi către acel gnvern străiu !... Aceasta este mal mult de cât o greşală, este o aboraţiune! Şi eă unul, ca român, m’am aflat indignat, revoltat contra nnel asemenea cutezanţe! I Aplanse) Orî-care ar fi guvernul nostrn, chiar greşale, chiar crime de ar comite el, nu este treaba streinului; este treaba camerelor, este treaba Domnitorului ca să’i arate, ca să’i indrepteze această greşală. In faţa străinului încălcător, toţi românii suntem datori a susţine guvernul nostrn naţional! (Aplanse). Când dar Turcia se poartă ast-fel către noi, când ea ese afară din tractate şi din drepturile stipulate, întreb, cine «ste afară din legalitate : noî saB Sublima Portă? Cine poate să zică ca este în legalitate : acela care se pune in conf.ra-dicţiune cu tractatele, sau acela care este fidel lor? Noî ne ţirem in limitele tractatelor; Poarti invoacă şi pretinde drepturi pesta tractate : aşa d r este afară din legalitate. Iusă se uasce temerea, că noî ne am alia cn Rusia spre a ne npărn. înalta Poartă presupune că ne nm fi nliat cn Ruşii. Alţii ar putea presnpnno cu ne am alia cu austriacil. D. Pura Opran are cuvintele d-lnî ca să se teamă de Ruşi; Ia alţii poate să nu placă alianţa cu Austria, cn Anglie, cu Franţa. Ce fac toate aceste presupuneri de alianţe? Chestiunea nu este nceastn. Cliestinnea este nlta: rhestiunea este aceasta : Statal român, care nre o posiţinne lega’ă, nişte raportări cu dânsa resnltând din tractate, când aceste raporturi snnt călcate de înalta Poartă, când această calcare este positivă şi flagrantă, când Poarta ese din legalitate, ne atacă şi ne maltratează ca o provincii învinsă, contra tntulor stipula-ţinnilor din tratatnl din Psris şi din vechile capitnlsţinnî, — are ori nn dreptnl de a se apera şi de a se alia cu orî-cine, spre n ’şi apăra dreptnrile şi uaţionalita-ten sa? Când înalta Poartă, contra dreptului ginţilor, contra usnlnl internaţional, îşi permite de n ntncn şi a jefui oraş» şi porturi descoperite, fură să fie deci «raţie «Io resbel şi fără să fiă baterii «aB armată rţiReiiscii, aveam Răii nit dreptul» un nnnuu de a respinge forţa cn forţi, dnr şi de a ne apăra p-ntrn viitor, şi n lua măsuri pentrn a ne asignra viitorul? Da, răspundem, avem acest drept, şi dnpe legile tractat lor şi dnpe legile divine ! (Aplanse prelungite). Da, repet, nvem dreptal de ne apăra, in present, şi aceasta .în limitele necesităţii: nvem incă dreptul de a ne asigura viitorul, spre a nn se mal repeta asemenea violinţe, şi această asigurare a viitorului nu se ponte face în alt chip, de cât lucrând cn toţii şi cn inţelepcinne, spre n realisa independinţa României snb garanţia Europei (Aplanse). Va veni o zi, sunt signr, când chiar înalta Poartă se va convinge că acenstă sotnţinne este chiar în internsnl săli! Dea Dumnezeii să nn fie prea târziii pentrn dânsa! Orl-cnm va fi însă, va veni o zi, când înalta Poartă va înţelege, că suzeranitatea sa nominala este o ilnsiune, eate ch:ar o năpaste care-I da mal multă grije, care-î causează ocnsiuuî de atacuri perpetue; şi că România liberă, garantată de Puteri, si ndevărat neutră, iî va fi de nn mal mnre folos, şi va const'tni pentrn densa o barieră esce’entă! Snb toate cele Unite raporturi, înalta Poartă va trage mal multe foioase; căci ea va putea atunci încheia cu noî tractate comercia’e, tractate de estradiţittnî, consulare, jndeciare, şi şi altele asemenea. Negreşit că din aceAte tractate va trage mai mnlte nrantage practice de cât acelea cari le are astă-7.1, saii mai bine de cât starea actuală, care nu produce de cât nemulţumiri şi pericole reciproce. Asceptând insă această zi de lumiuă pântru înalta Poartă, se va lumina, dar poate că nn se vn luminn. Noî nn petem fi expuşi la asemenea incertitudini; noî tre-bne să ne ocupăm de realitatea de astăzi. Trebuinţele de astă-zî cer ca noî să ne apărăm contraatacurilor, să respingem forţa prin forţă. Sitnaţinnea actnală ne dictează că nn patern fi şi sta indiferinţî, cn mâinile in sân, când înalta Poartă ne atacă fără să ne vestească, fără să ne intrebe măcar, fără a intra in corespondenţă cn guvernul nostru, spre a sci dacă rămânem safl nu neutri, fără în fine să sa înţeleagă cn Puterile garante, şi să le ceară anto-risarea prealabilă,dupe cum o obliga tractatul din Paris. Datoria noastră, dreptal nostrn, onoarea nonstră ne nbligă de a ne apărn contra acelora cari, de la adepostul forturilor lor, atacă oraşele noastre deschise.1 (Aprobări). Nn noi snntem provocatorii. Prin inche-iarea convenţiauel pentrn trecerea oştirilor ruseşti, noi nn ani declarat resbel Porţii, nici am rupt neutralitatea, safl am violat tractata! din Paris; ci, cedând nnel forţe majore, am căutat să micşorăm relele ce adnee cn sine o invasinne. Când însă nm început n ne apăra? Atnnci numai, când Poarta ne-a atacat. Insă q asemenea apărare este legitima şi naturală. Ea poate chiar merge până a esplica, a legitima o alianţă. Insă snnt alianţe şi alianţe; efl înţeleg, eă pentru noî nn poate fi necesară de cât o alianţă de apărare, o alianţă defensivă. Cine ne-nr putea acusa, când, spre a ne apăra contra atacurilor Porţii, vom fi silit! a contracta o asemenea alianţă? Calitatea de Stat nentru nn ne împedecă la aceasta. Aii fost staturi neutre cari aB încheiat alianţe defensive, fără n’şi compromite pentru aceasta viitorul. Ast-fel a fost Elveţia, care la 1803 a contractat o alianţă defensivă cn consnlul Bouaparte, şi care la 181» a contractat tot nn fel de alianţă defensivă cu cele patru Pateri cn-alisnte contra Franţei. Şi cn toate acestea, Elveţia nu s’a condamnat, şi neutralitatea, ca şi independenţa sa, s’a recunoscut formal prin trnctatnl de pace ulterioară. Aşia şi pentrn noî, conseqniuţa dreptului nostru de apărare este es, îatr un cas dat, şi când trebuinţa ar cere, putem să încheiam chiar o alianţă defensivă peutru apărarea drepturilor şi teritoriului nostru. Insă, să un uităm că trebue să procedein cu mnlt tact şi prudenţă. Nn numai presantul, dar şi viitorul nostru este în joc. Preocupaţi de present, si nn negligem nici viitorul. Snntem datori a câştiga presantul: dar trebne tot o dată să ne preparăm viitorul. Gând d. Epnreann propnne ca să es-primSm nnmaî încredere în gnvern, că va apăra bine interesele in joc, şi pentrn rest să ne referim la răspunsul ce a dat Senatul mesagiulnî Tronului, îmi pare că d. l.pure.inn propnne ceva noma! pentrn present., şi nimic însă pentrn viitor; şi chi. r pentrn present, propnneren aceasta ar fi evasivă ; căci uita a fost sitnaţinnea când cu Tnosnginl Tronnlnî şi alta este nstazi; şi nici că s'ar rrepunde la poaiţi-une, la dificultăţile ce snnt nctnal in joc. nn nnrmr» noi, ounntpirc fir* i torl, Aprobând fapta* guvernului, de r* apăra ţara contra ut n urilor ca i s’a adus, <1>*' «-I dnsioinn linia de conduită ce după I noî, est» coti mul bună de ** >« uruia pun-trn viitor. La acest dubla scop mspnnde moţiunea propuşii de Pr. O. (ihieu, şi de aceea susţii* şi ed, cu toatil convincţinnen, acei moţiune. Sensul acestui moţiuni este acela care J’em espus deja. Pentru preseut, rseunons-cem că agresiunea, cil atacul, a venit din partea Turciei; şi era de datoria gnver-nnlnî, era de demnitatea ţ?reî, de a ne apăr». Bine dar a prooedat guvernai. Interesele sad trebuinţele acestal apărări ne pot duce până la o alianţă. 0 putem face. Insă alianţa trebue să fiă numai defensivă; căci o alianţă ofensivă ar presupune trecere i noastră peste Dunăre, ar însemna amestecul intereselor noustre cu acelea ale popoarelor de peste Dunăre. Insă noi nu avem nimic a face peste Dunăre. Alta populaţinni, alte interese, alte drepturi, alte suvenir!, alta simpatii snnt acolo. Noî nu arem a fice cu dinsele. Simpatii.e noastre le ab: dar snnteni distinşi de popoarele de peste Dunăre, peutru că interesele noastre sunt cu totul distinse de ale popnlaţiunilor de peste Dunăre. Ce d*r, repet, nevoie am avei, să ne confundăm in nişte coinpli'aţiunî cari na ne privesc? Şi tocmii! pentru că snnteni un popor particular, şi deoseb't de cele-I-alt«* Jin Orie it, Europa are intere* a crea na Stat nentrn, distins, cere sft pont* ţin» echilibra intre uite naţiuni de origine şi cn iutere.se diferite. Su nQ per-dem acest caracter particular ce presentâi’J. Aşa dar, priu moţiunea d-lul D. Gbiou, nict se compromit interesele noastre, nici su prejnderu viitorul. Prin en se BCapft, nn numai fondul chestiunilor în litigiQ, dar şi forma, core preocnpa atât pe d. Opran. Ed cred ca, cu aceasta moţiune, se in Uitară preoc a pari le legitime ale d-seale. Ciici, d-lul zice că *i-e teamă de o alianţa cn Rusia, şi cn, daca s’a votat convenţinnea, cel puţin să se scnpe forma, să nu se voteze moţiunea de astă-zi. Insă, din don? lucruri unul: Dacă d. Opran crede că con-venţiunea conţine alianţa cu Rusia, de ce a votat'o? căci atunci a votat şi fond şi formă. Daca acea convenţiuue nn conţine 0 alianţă, poate vota moţiunea de faţă; căci sensnl eî este că nn presupune nici o alianţă, şi c&nd ar fi alianţă, ar fi numai defensivă —ceea ce nn ar presintu pericole. Daca de la presant, trecem la preocupările ce ne inspiră viitorul, aflam că prea bine ne zice în moţiune, că trebue să se caute a se bine defini poaiţiunea ţârei nofiRtre. Căci, domnilor, din cate am es-pns mal ’nainte, v’aţî putut convinge ca mal toate nenorocirile aii venit la noî din cansa lip^î unei definiţiun! esacte a po-siţiuneî creată prin tractatul din Paris. Nu înţelegem a rampe acest tractat: moţiunea îl menţionează a nume, şt când printr'insa ne zice că comptam pe »spri-jinnl* Paterilor garante spre a ajunge Iu soluţinnea dorităafiitornluînostrn, aceasta însemnează ră ţinem la garanţia europeană, că înţelegem că ţinem ta garanţia europeană, ca înţelegeai ca etutnl român să se sprijine şi în fiitor pe această garanţie, că nu voim, iu fiue să rumpem legăturile ţi inter.-aele ce avem cu puterile' mari europeane. Se arată nnmaî că voim sa comp.ectarr, sa pre^erţionSm opera tractatului din Paris, in p5rţil« sale pe care evenimentele afl probat cât «uut de imperfecte; că voim a face din România, nn stat care sa fiu tot atât de respectat cam este Belgia, chiar când s« află nn rezbel între puternicii s£î veoinT, Fr.incia şi Germania; cam este mica Elveţie, care a rama* cei stând şi in arma mariloj* resbele ale republice! france**. Acestea coprinde moţiunea, şi in nc^i sens o votez ed. Conchid dar că, în fnţn unnî pericol î-nunentşi mare ca cel actual pe cât timp Turcia persista a nn recnnoasce drepturile şi independinţa noastră, cum resnltl din tractatul de U Paris şi din eapitnla-ţiunile noastre; pe cât timp Turcia, prin faptl s?tt d® ft ne tr«eta ea pe o provincie a ba, a eşi* *Ltă din tractate şi din legalitate; p® cât timp violinţa şi provocarea din partea Turci al a legitimat dreptul nostru de a ne a pâr a Ca armele în mânR : ed anul, stiRţin şi aprob ca bine şi patriotic a făcut guvernai de a respinge atacul şi de a apăra ţar»! (npUnse prelungite). Continuând şi pe viitor nceeaşt oale, el na trebue insă să nsglige de a prepara vii torni, de a face adică sa se creeze o stare de lucruri, cira si ne f-Mwtoeft pe viitor dn asemenea pericol. Ani zis'o de mul omite ori, viitorul nostru nu po-te ti de cât iu dependinţa R,,-mâniei eub g-rinţio Baterilor europene. (Apia use). Către acest fiitor treb'ie se ţintim cu toţii; şi, spre a ajunge acolo, guvernul truhno să prepar * calea. Să facă a se depărta orî-ce bănuelî cu, devenind inriepeti-diuţî' ne-ani absorbi în cutare Potera. Românii nu voesc a se absorbi iu nimeni; eî vous'\ din contra, ca ţara lor sh Re egal utilă tutnlor ; voesc ca să corespundă la scopul Ce ’l afl PuUrile in Orient, şi sa conlucreze în acord şi cn sprijinul marilor Puteri. Acestea vor Românii, acestea trebue să vrea guvernul lor; căci numai aşa vor pntea înlătura pericolile ce ’I ameninţă. Independinţa dar a României însemnează iutărirea naţionalităţi! romaue, cu propria Ra individualitate; însemnează moderaţia-nea, ordine», pacea, progresul, civilisaţiu-nea la porţile Orieutulnl. Este o nobilă şi frumoasă acţiune ee noî indicăm guvernului pentru viitor. (Aplanse prelungite şi repetate.) (Piue) D)N 1NTBU Nota d-lul M. Ko^âlmceann, ministru a! afacerilor strflW, adresat!! d-lor n^nţl itip’omitict şi cod sul 1 generali al puterilor atrkinp, Ia 13 (251 Maîii 1877. Domnule agent, Proclamaţiunea Serdurulnî Ekrum, baBotă pe instrucţiunile Sobliuml Porţi din 17 (2t>) Aprilie din nrmă, şi despre care s’a facnt menţiune în nota circulară ee am a-vnt onoarea a v? adresa la ti (18) Maifl curent, o fost nrmată de măsuri atât de pnein prevăzătoare, in cât este de temut că Dunărea nn va putea servi pentru ramt timp, după pace, comerciala! internaţional. In adevăr, rpsultădin infonnaţinnile demne de credinţă primite la departunientat meii, cu autorităţile otomane presară în albia Dunărei numeroase torpile, fără a lua cea mal mică disposiţiane peutru a determina şi recnnoasce niaî târziii locul unde elese găsesc. Aceste torpile se afla aruncate dnpă întâmplare, şi nu sunt aşezate intri tiu mod metodic. Lipsa, din partea Autorităţilor o-tomaue, a preoauţiunilor usitate în asemenea caşuri, va avea de efect a pune în imposibilitate chiar pe aceste autorităţi de a regăsi şi a rădica torpilele lor in ziua de când cerinţele resbeluluî vor înceta de a împedica navigaţiunea Dunăre!, şi când percursnl fluviului va trebui să reia, pentru coraerciti, toată rig-rauţa sa. Veţî hinc-voi a conveni, d-le..., că este de un mare interes ca comercial internaţional, atins deja atât de tare de către evenimentele actoale şi d*3 tristele necesităţi ce fatalmente trage dnpe sine resbe-lul, să nu mai aibă încă a suferi dupe încetarea ostilităţilor dia cauaa nnelsnspen-siunl forţate. Această snspensiune s'ar produce şi s'ur prelungi indefinit, în paguba tutalor, daca guvernul otoman va urma a nu lua precauţinnile de rigoare Iu cotHciinţu. şi pe basa consideraţin-nilor mal sns espase, am onoarea a ve ruga, d-l*».,., su bine-voiţî a interpun** bnnele d-voastră ofii’ie ]>« lângă cabimtul... pentru a ohţiue ca Sublima Po jrta su fie interesata a di de urgenţă autorităţilor sale ordin formal, ca punerea torpilelor in nlbîu Donare! sa fie îueougiurată de toate precauţia nilor cerute de prevederea cea mal elementară. Nn nşî pntei termina presinta notă, fîîrS a adăoga cS autorităţile militare ruse nu aşează torpilele lor de cât după ce aii determinat cu cea maî minuţioasă esactitate, pnnturile, cari vor permite, la an moment dat, de a le recunoasce şi de a le retrage. Rine-voîţ! a primi, d-le ng<*nt, asigura-re'i înaltei mele consideratiunl. (Semnat) Kogilmceanu. T ‘nn 'f-Iu'i \ţ, Kogilrîroann. minintru al a-acP. °r *trâiD<*. ^reqatA d-lor a^nţT diplomatic! al RwnM In „triinâUtc, la Î3 (25) tf ud 1877. ( CrAducţinno^ Autorităţile otomane arnncil în nlbi» Dunărei nnmeroaae torpile, Rr5 a j j,,.. mina locul pentru » le pateu Rn«i ji r«-dica după pare. Bine-voiţT, în interesul comerciuloî ioternftţional, ce e*te nfftt de dorit a se vedea reîncepând îndată dopa încetarea ostilităţilor, a flolicita bunel» o-ficîe ale cabinetulnî pe lungă care mniteţ! «creditat, pentru ca Sublima Poartă să fi * invitată a se confurmn cn măsurile de pre-canţinu» ce Rusia, din partea sa, observa cu scrnpnlositat*. Veţi primi prin viitorul curier copie de pe nota ce iun adresat în această privinţă reprezentanţilor puterilor străine din Bucurescl. (Serunat) Kogftlnice, 28 MRit! «carn. 0 mnnifestare organisată de clubul Riga», şi la care afi luat pfirte 5,000 persoane, s*a rîcut pe piaţa Stadion. S’ail pronunţat discursuri resboinice. Manifestanţii r’uQ dus apoi la palatul r<'ga] şi aii cerut să vază pe regele; acesta insă K6 dusese la Pirefl, pentru a însoţi pe prineesa de G.illes, care se întoarce la Londra. Manifestanţii aii cercat de mal multe ori să se îndrepte spre Pirefl, dar afl fost răsipiţî de armată. S'afl adunat iar şi afl aşteptat, înaintea palatului, întoarcerea regelui, cerând cu strigăte mari nn minister tare şi dispus la resboifl. Regelp, întorcându-ee, a eşit în balcon şi a spus manifestanţilor că va avea grijă tot-d‘auna de interesele Greciei, şi ’I-a invitat să se răsipeascu pentru a înlătura nsera interpretare ce r'ht puten da manifest areî lor. Manifestanţii n’afl dus apoi la amiralul Cmaris pentru a M îndemna să formeze nn minister. Angsbnrg, 30 Maia. «Allgemeiue Zeitung^ anunţa din Belgrad ca ministrul de resboifl, d. Gmicî, a demisionat. (/> Nord). Cimstantlnopol. 1 Iunir. Ic urma proclamare! stărel de asedtfl Redif-Paşa este ca uu dictator, şi pentru acum mal tare de cât ori când. Teama merge cresceud între creştiniidiu această capitala, ca în cursul stărel de a-sedifl ee vor suspenda capitnlaţiile. Dacă ar veui scirl de alte desastre, este teamă d’o încăierare a populaţiei cu trupele Iul Redif-Pnşa, V? asigur că posiţia creştinilor estedin cele mal periculoase şi ca generalminte, este considerată ca aşa. E-Re sigur că se vor întempla şi alte desastre. Iu Asia bombardarea regulată a Kar-buIul a început, şi garnisoua este hăaţuită. Căderea Ardah.mnluî şi Biiazidalul a permis Ruşilor d’a merge în doă coloane convergente spre Erzerum. Ev aii tăiat în fapt calea lui Mnctar-Paşia, şi acesta trebue saQ sa priimească o bătălie în contra unor forţe mult niaî superioare safl sa capituleze. Dacă el va fi bătut, Erzerum, trebue să cază căci n’are fortificaţii şi gar-nisona ea este slabă. Standard Paris. 31 Maia »Moniteur‘ nu găseşte nicî nn motiv care ar pnteA hotărî pe mareşalul Mac-Mahon a se retrage înainte de anul 18S0. Nnmaî în caşul, când în amândouă camerele s'ar pronunţa contra luT, s'ar hotărî poate a-pî da demisiuuea., Mouiteur* sperează că alegerile viitoare vor avea uu resnltut favorabil. „Terops* zice, cn astă-zl p’a esp^diat nn respuns foarte conciliant si Rusie! relativ la propunerile Englitereî. St Putershnrfr. 1 Tunlc. ,Monilornl oficial* publica armatoarele ştir! din cartierul general din Asin: Popu-laţiunea din Kabnleti arata disposiţinni pacinice. Unele dintre sate şi-afl predat de bună voe armele, iară altele s’nfl snpus. Ploile torenţiale îutr’uua impedecă inain-taren. Grosul nrumtel de Ia Kars b detaşat o coloană spre minză-zi, ca su observe mişcările turcilor, care s'afl arătat la Sagba-ligh. In ţiuutnl de ia Terek a isbucnit o nonă reftcoală iu câte-va sate de la Sula-tavia şi Gumbet. S'afl detnşat doă coloane în contra lor, insurgenţi! afl fost goniţi şi locuinţa Iu! Alibek, ş^ful lor, a fost dată in prada focului. — Un detaşament al colon el nlnl Nekosidse a dat lângă Siuch de o trupă de 500 indigeni armaţi şi a ucis 80 dintre dânşii, iară pe 100 i-a captivat. — Restal populaţinneî urată dis-posiţionl pacinice. Atena. ] Iunie. Eri a avut loc o şedinţa secreta, în care Camera a discutat asupra situuţinneî externe. Se fac încercări pentru n stAbili o înţelegere intre partide. E probabil că Grecia va intri în acţiune. SCIRILE ZILEI. Ci'tim In .Curierul" de Ia CLiUţl următoarele : l’regiltirf gigantice se fac de urmaţii rusă pentru trecereu Dnnfiril. Aicf. In Gnlaţr mal multe snt» ,le sold iţr liicreazîl de mal mult timp ueintrerupt. leuin&ria necesarii pentru poduri peste Dunăre. Vede cmc-va colosale deposite deja pregătite de lemnării pentru poduri, ţi altele se lu- reajiă încă. Forării, odgoane, lanţuri, ancore sunt in număr considerabil. Mal In toate zilele euragioşii soldaţi ruşi trec Dunărea Iu bărci, pentru a face recunoaşteri până pe sub poalele dealurilor Turciei din faţa fialaţulul. Nici un incident nu a avut loc. Huşii cunosc şi fftrft aceste recunoaşteri, posiţiunile turce din aceste locuri, dară aceea ce cercetează, se vede că este mal mult progresul sad scăderea apelor ce inun-dează toate cămpiile turce de vis-ă-vis de Galatz pănă in poalele dealurilor. Cule trei ape insrl din care două udă locurile Galaţnlul, Dunărea. Balta Brateşlulul şi rlul Prutul afl venit aşa de mari In căt este teamă de o inundaţiune. In Galaţi este necesitate ca guvernul să ia măsuri a face să se apere şoseaua naţională Ga-laţl-lîenl care este mal mult. de jumătate deteriorată de apele Brat.eşu-lul, căci dacă va lăsa a mai trece căt-va timp tot aşa, apa va penetra prin şosea şi oraşul din vale va fi inundat. Pericolul este mare. căci nivelul *act,ual al Brateşulul, este la o aşa înălţime, că dacă va deborda, In suburbia din vale va îneca casele pană la acoperămănt. Primăria a prevenit despre aceasta de mal mult timp pe d. ministru prin d. prefect local. Noi unindu-ne cu d. primar, rugăm pe guvern aavisade urgeaţa la măsurile legale. Se telegrafiază jurnalului .Daily-News* Viena, 23 Maiti. Cu toate că, toate preparaţinnile sunt termina, tetrecerea Dnnftril de către ruşi, nu va avea probabilmente loc înainte de 8 Iunie, şi se crede că Ţarul va asista la operaţiune In Brăila saă la Turnu Măgurele. Artileria Vidinnlul o încercat Duminecă spre seară să Itnpedece aşezarea unei baterii la Calafat. Lupta Intre bateriile noastre şi cele de dincolo a ţinnt vr'o oră şi jumătate. Obuzele turceşcl toate aă eelatat, dintre cari doă aO căzut în Calafat, una lăngâ un deposit de iarbă, alta lftngă bateria .Mircea* şi doă d’a-supra bateriei „Ştefan*. Un soldat, din cel care lucrao la aşezarea bateriei. a fost uşor Tănit de ţandăra unui obus. Obuzele rouiănesol aii făcut să a-muţeaseă o baterie, uuele a0 căzut cu efect pe edificiO şi In piaţă, iar altele afl aprins nisce vase din port. La un pichet de lftngă Islaz, turcii afl Încercat, luni pe la mezul nop ţel. să treacă, iar pentru a prăda. Sentinela Insă. dftnd alarma şi a-lergftud la mal o mică trupă de soldaţi. a Început o vie luptă eu Împuşcături. tn urma căreia turcii afl fost siliţi sa se retragă. Aproape de Olteniţa, şapte luntrii cu Turci. Încercăm! să se apropie de .ermul romftn, pe lăngă Ostrov, pentru a face recunonscerl, focurile unei baterii rusescl le-a pus pe fugă. Patru din aceste luntrii, lovite de o-busurl In largul Dunărei, s’afl scufundat, aşa că nu se crede să fi scăpat vre-un Ture din ele. Lftngă Tnrnii Mftgurele o ceată de başi-biizucl afl rftpit mal multe vite şi un copil care le păzea. Allftnd de această călcare, s a tră-mis In acel loc un osc.adron de ulant, pe cari In deşert bateriile turceşcl s'afl silit al face să se depărteze. L i Ploesci,— după o sein* ceprii-mirăm in acest moment, - este o mare ferberc. De la mie şi păn' la mar» toţi se pregătesc pentru Întâmpinarea M. S, lrape.ratorulul Alexandru. Stradele gem de mulţime. SCK1SOAUE A DRESAT A TIMPULUI Buleg. I din Mu.'f 1 BULEriN METEOROLOGIC Temperitora.— Joi Ui Mnifl, termome-trogrufurile afl marcat: mnximnm căldare! de peste zi: la soare 38 sin gradecen-t’grade -f- o la umbră: 29 5in gr. c.-f-o minininm căldurel: noaptea 11 gr. 0. înălţimea bjrometrica: 761 milimetre. Vineri 20 Maia la soare 39 gr. c. -f 0; la umbră 30 5,l0 gr. c. + 0. noaptea 13 gr. c. -t-o. înălţimea bsromelrică: 7j6 V . Sâmbătă 21 M iifl la soare 36 gr. e,-(-0: la umbră, 27 gr. c. 4- 0, noaptea 164-16 Inălţimua barometrică 759 milimetre. Duinineoă 22 Maifl la soare 34 gr. c.4-0 la umbră 25 gr. noaptea 13 gr.-+-fl- înălţimea basometrică 771 niflimetrei A. S, Ghika. TEATRUL CEL MARE Sâmbătă ÎS MaiiI sfii vechia 1S77, CONCERT in l>pno6ciul RĂNIŢILOR aranjai de o societate de bine-f.irere cu concursul domnişoirelor NicoUz£u% Aih.jh, Ctfuciotu ^ ,Vathansohn Ji d-lor L West. Prager gi Itilfti. TABLOUL MILITAR Reprerintând armata Români! ca M. L Domnitorul şi diferiţi şeff de corpnrî, lucrat de d. .Setmari în colaboraţiune cu d. cXpitan Gher^he, a «ogit Cromolitho^rafiat din 8tui Datate. D-ni abonaţi la acest tnblofl sunt ru-ffnţî a trântite, pentru a’şî lua nnmSrul de esemplare de In d. eflpitan Gher^he Strada Dionisie No. ^ în tote filele de Ia 5- 7 or# dnpâ nmiadî, presiutAnd şi chitanţa ce afl, plătind şi rentnl pînX la suma de S5 franci, costnl fi-cXrnl usem-plar. Se face cunoscut cX s’afl depus asemene tablouri pe la principali! librari din capitala cn preţul de 40 franci eaemplarnl. D-nil diu districte vor adresa cererile lor d»-a-drjptul cXpitmulaT Gher^h e. T I v 1 DL CMS DE EFECTE PPBLICE SI DE DIFFESE 23 Muiu W77. VALOAREA CvtU Offsiiti pT*ci6 1 deal Oblig. Rurale . |0*,% ia64 --- | 7»t, J2i/, > 9 la sorţi --- , - 90 Iropr. Oppenboiru 8o/0]b66 --- 1 - Oblig. Domeniftlr 80/0 1871 --- 60 69 > » ejuHa sorti --- 95 --- > Credit fonc Rur. 7<>/0 --- 68»l* 68-' > Credit fonc. Urban --- --- _ Impr. Mun. Cap. &C^/o l8î5 --- Pensii (3o0) dorhftndl fr. 10 --- HO - AcţilCftile fer. rom. $o/0 1h68 --- --- _ , priorităţi 6o/0 1868 --- --- - Dacia C l* de Assig. Act. (fr. 500) BD/0 l87i --- •* Romani* C-t* de Assig. O 0 1 AcL (fr I00> 8% 1873 --- 15 - Mandate........ --- Impr. Municipale fr. to --- --- Act. 6nanciare Ronj&nc8°/o --- - - CAile ferate Ottomane --- --- ! --- Act (fr. 400) 3o/9 --- Rotita Komftnft ...... --- 3«’A 38 CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- 93 93 , Domeniale espirate --- --- --- , Eonciare rural Iulie --- .. , Comunale .... --- --- --- DKVI8E Phrii.......... _ 9925 --- Mareille....... . --- - _ --- _ _ Anve s......... --- --- 1 Elveţia......... --- | Londra......... --- 2400 2490 Londra domioil..... --- --- Amsterdam....... --- --- --- --- Berlit 10 t^ilo...... --- l2l - Lipsea ......... --- --- --- Esoompt........ --- --- | --- Lira Otoman...... --- Galben a«»tr....... _ Agio o. Argint..... (I B81L TIENE1 1 Iunie (si n.) 1877. Uetalio*....... 59 75 Naţionale....... . 05 05 Renta io iar..... . 71 30 1 Lose......... 110 25 Acţiunile băncel . . , . 772 - 1 10 --- . 125 50 „ Obligaţiuni rurale nngare 7‘ ( , Umefrar . . 72 75 ,L > transilvane . 72 “ d Argint in mărfuri . . . 110 a5 Donato!....... 5 93 ( Napoleoonl...... 10 02 Marc 100....... 01 60 ON l'KMASDt l'XK I! ŞUTI TRICE FRÂNASE eonimUsant 1« pi»»no. S'adresser ?9. Rue d* l'Actd'mie au c In du Boulev&rd. 5Td 2. LA D-NU H. HONICH Calea Modeştii*) No. 2^, Se află de vânţlare fol fe ui de Stegurî Naţionale cu jreţurile cele mal modern fe. 575-2. DE VENPARE O propriei ■ /t magnificii bu4. r^seft cu cti.tel şi ve-L-reu eHie'entil ,pre AlpL situata pe □ mini lurulnl de G*-neva. A se tidres» iu d-nul S. E. O■ EanciuiCt IO, Rne du ConiDierre, 'a Gcnh’i (8uissei (463-3). Pe vdnţliiro s£fl de închiriat y//f frtetti'sc mobilate seQ nmiobilat» fciitnnte pe mulul Incului de Geneva. A se u dresa In d-nul S. E. O. Pamkivitz, 10. Rue du Comnurce, la Genhe ţSuisstd (5C2-S). De venj ire Imobiley producând şese şi şâpte In sută sitnnte in Geneva. A uJresn la d-nul S. E. O. Banckn 6 o ^ * ° c ? -Vi 3. PsS 30 (I I.OCOMOHILE IITEIIE 18 CM este de vânijnre ca pre|al fbrte eftin prin Oomnu O. SlEBFtEOFIT Bacn reseî. CCKSUL DE BERLIN 4 lucie (st. n.) 1877. Acţiunile cailor ferate române . 12 50 Obligaţiunile române 6 °iQ . . . 50 00 Priorităţile căilor fer. rom. 8% . 9 91"* Impruniutal Oppenheim ... 70 50 Napoleonal..................... 16 24 ViVna, termen scurt............ — — P ris » lung .... — — Doritorii ai *e iulrş*e*/« a co- la spatele Hotelului de Londra. pe ro- şi de âtnjar» la fabrica C. SIEBRECHT BncurescT Calea Moşilor No. 116. E. MANSBÎFGER ceasornicar 8’A MUTAT0 1 Strada Ddmnel 1. Se r comandă pentru ori ce rep rţiun*1 1° *fpra drofes on<*1 ac’e, cu preciurl forte moderate şi t'rvjciQ ga anUL r.xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx 7\ 5 JT3rl IST Z GiiN'THER 5 C ăl» V1LLF. DE BRUXELES O ^ Podul Mogoş6ieT No. Lt> vis-îl-vis do Consulatul Rnssosc ^ Rnssosc Xnec/'manAâ miwa'inul s^fl asorta' In toi-d a-una fort*- bine cu ruTăriă d*» hărbuţl şi de v* dame, uu'ere, mvnr.hete, batint* df linn, nl-mdft şi mâtasâ, cior • pl p**niru burt***ţl $' d»mp, yţ flanel** tine ( sanie) Ciiu>ia6n»*, groip'tte, bnideri** dunteîe, cravate î>ft*rh,ţi g in cel»* mal noi f*irm<» şi cub»rl, uuhrple de *<5re şi d*1 pl<5** etc «*tr. Air&'/dn i t t Je-o-daiA at»-Dţ’Liuea onor. Clientele ci din causa crisel am redus f6rte ni ti ■ t preturile. X ' »37 10. X VXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX1 xxxxu Aniinc'O important- In format mo re ESACTA HAETA a fie-cftTuî dÎBtrîct tn parte din 16tn RoroSnia, cu statistica lor şi ca namârul locuitorilor sătescî, rutut pe la fie-care comuna, se află de vâmjnre cu preţul numai de 5 leî noi, la subsemnatul, calea VfttărescI No. 151. 2'i°l0 r-.ib.it. ,557) Pappasoylu. Locot.-Colonel D A EŞlT DE SUB TIPAR şi se de ven^are LA TIPOGRAFIA T HiEL & WEISS i* LA TOATE LIBRĂRIILE: ST/REA FINANCI/RA A ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIM1TRIE A. STURDZA Preţul 2 Lnl n E8T081T CtHtCI 8 T R A D » re sindBOi de fu'lale, EPISCOPIEI Xo. 4 LA .^T-tlJOURILE NEGRU» OG AS IUNE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 ijl 11 AM 13ST FLACOANE SI CU OCAUA cu pr^ţ irl f6ne rt-d-it- şi ne:tu4ivp ,,^n^ INDIGENE ALDE SI NEGRE 0e Cotnari | Oe O^tu Hare i r..i .« • nrî'T' "“rtî V»r,., • DOobeşll | RaŞechie | TiirSIş,* VINURI 8TRBIME en gro* şi en d*rai) Os Champajne I 0* Rhin I Malaga , 9 rdeau* | » Vngarit | Madera Nu p6ve c ncura niuient Cu mine nic\ In privi..ţa calit&ţil vinurilor c:«re cnn6sne ţ bine şi a pr«c-ticnt mal mulţi «ni ntudielf ţirogramulni liceul, dorasee a prnda lecţinnt purticaiare. A sfi Hdr^sH U Hdiuenistraţiunea aceutuî •Jinf, PuUtnl >DuciuV LEC'l'LUNI PAimCOIiARE de MATEMATICI C. Hrailoiu, fiul J7 S/fotla Scaunele l7. Cherrş Suscit Lunel c«» privesc»1 preţui l r, ‘ Llqueururb Diferite Cognacurl vleu* şl tin Tham^agne. "Ţuica veohs naturali şi îvI- THEODORFSCU. Ml. Llqueururi, Dilen Unl-de-leinn de Toscint. DOCTOIU L 1. FEL1X m’h nint-ut IN STRADA CALONFIRESCU No. 3 MaaaaBaaM| SOCIETATEA DE AS31GURA ÎE JZIBOA miWIE Dl» TtlBT FONDATA I3ST -A.3NXJX-, 1SJ253. Adnrrin la funnsrinţa onor. public, cft societatea assigurdzft contra daunelor provenite de incendiO la clădiri şi obiecte miscâ-(5tre-. contra daunelor rausate prin grindină, şi contra daunelor cansate mărfurilor trans]'ortate pe apă. Ast-mena assigtinblă .Jestre pentru copil In t<5te corubinaţiumle cerute, şi asupra caşurilor de m<5rte. Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţia generală şi la agenţiile el de prin districte Agpnt general peutru RomăDia AD0LF WEINBERG Colţul stradei şi cnrtea vechie (hanu roşiă). I I I I l 111 •• «■ L» Tipogrufia TH1EL & WEISS şi la tot- librăriele din ţeră 3e află de vemjare DICŢIONAR PORTATIV U EH M A NO- ROM A N de THEOf HAR ALI XI Preţnl 3 leî 20 baaî. CALATORI A DOMNITORULUI GAROL I IX STKEIXlTATE Cu portretul XI. M. L. L. Dornnel şi Donmitornlnî PREJUL 5 LEI MU0I. UHMU*H**XUU***X**X*X**HXM*UU*U X PHARMACIA LA „SPERANTIA1* X )( «, calea mogoşoaei, 20. K * DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. U * Obiecte de Cauciuc 31 Articole Je Toalete. — Asemenea se angujlrâ .1 efectua orl-ce eo X |ţ tuande din ressortul medical. ZBI-VCTS- xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx 0PERILE MUSICALE imprimate In ediţiunea nostrft THIEL Sc WEISS, TYPOGRAFI Strada Lipscani, palatul »Dacia.» CONSTANUNESCO D., Souvenir de Zizin, VaUe pour pianuforte............ CAKLSON C., (Juatre morceaux Eoumains, pour pianuforte................ KLkA H TENMCHEK A., -Muma lui Ştefan, pentru o voce şi piano .... GEUItGtSCU TH., Douâ suspine, rom. pentru o Voce ou plano............. . „ Spore, rom. n:itionn!4, pentru o ce cu piano .... KR TOCIIWIL A- K.. Hora, Vieţa RumAniel pi» *1 piano.................. M r.DEK J. W., RoniAni», QutwIri'Ie d L’on3 t I Pntru j.iano................ MUSD'EbCO O., Rinduiala cununiei pentr an(> ....................... • 8TERN L., r>p. J0. L)er Wunscn (Dorinţa) far 'S'ngst. und Clavierb. . . . . y , op. 11, L**bpwohl (âdio Muloova) Singet. und Clavierb.......... 1 . » op. 4. Orande tiud^ pour pianuforte , « op. J7. Hora. Mar iSra pentru pianoforte............. , » op. 18. Durpr**a ’ml este marn, Valae brii. pentru piano .... y , op 19. Visuri Ce de copil, QiaViUe pentru piano........... » , La Favorite, Schottisob pour piano................... » > Iţ’' -Polka pentru piano................................... » , on. 20. Apele de la VacireacI, Schottiscb pour piano ..... VIfcUX E.. Murche de Cavalerie pour piano ............................ T6te aceate se v^nd cu rabat de 25 FR. C. 2 --- 2 --- 1 50 1 40 1 40 1 40 « --- 5 --- 2 --- 1 50 1 50 1 20 2 --- 2 _ 1 35 1 --- 1 50 2 --- WALLER& HARTMANN BlCCKESd & galaţi MARE DEPOSIT DE G. KF.COMASDă BATOAZ! DE PORUMB recunoscute de cea mal buni construcţie PIETRE IDE MOARA l'LUGIRl DE DIFERITE SYSTEME CU PREŢUK' 9 elŞUTE A A. »ub L-to/r fi- : CHARTA RESBELULU I in lini'-a KoinA'u I-im' A i 6 <-ul rl.fi-' cirrst.t in dv-sebită ru 6r-' c- -I-şl-iş-iilr lur de vinfiare la 16te Librăriile cu pr°|ul de Ull BANI ESKMl'LARl |, D-nii ru-ipft, Aurii 1 in j.r-vi.re .unt numţl . ■» idieii la Lihrari» Con-erci.'A . Iul E L l A GIUSS1 ANY C-uie . Strada Şelari ^’o. 10 BuCureec I îndair'&nd ţi co«t ui p^-nlruri.e e*.*1 inplire doresc a < uinpilrAL'.ril de lu 10 rs«*n.phi:« n sun, nâ rahatul de 20 lu suift. "eaLISAXXE (Sl’lSSE) Pension d’Etrangers M. Cbrpa'/irr, Beau Sl our Mauon -le l-ier Urdre, Vue *ur le lac et Io* raon-Urund jardin Prlx tr^s moil^reH. -A. R) "V" O C A.T XJ T_. GH60RGHE BALAHESCO anlt-iţi Je la orale 8- In din,inMIIţn°" tlonucihol dm .Ir, da Bi.ereca A,it,n, BAÎOAZE Mori de Macinat Pluguri şi alte Maşine Agrict le. i *» E' H % ■■ l <:n o L LA STfel’A ALBĂ* AVIS IMPORTANT IntAiul b- r-n mitul Masasin -le h r%iM- » in. Tipografia Thiel & Weiaa, Palatul .Dania* I Întâiul si r-n untul Magasm de h IBCALTIAMIHTE PNTR0 BABBlTI, DAME SI COPII t sub firma PHILIPP OOLBSTEIN .LA STKUA ALHA- 3tra-v6*trk. PHlLli’P HULDHTrlN, .,R Stnula Parol I N«'. 5. (CurtPft * vm-i-vis <\+ S jrisn'und PratfVr »La 8itîua albft , in ca