Nr. 116. SAMBATA 21 MAIU. ANOL 11. 1877. BOT\T A 5VL VJI XTEX^ R IN ITlATA KOMAMA ■ ♦V .................- • * * I’m ♦» Iun'................... a i .................. ■ • IN STRĂIN*™™ : Pe an .............. • ' ‘ L. »■ 4S > , M » » • > «• INSKkTU'N'I SI lUfTI AMt. I.ln.t ,1- *0 l.*r. POl’t, P'81"‘ IV. *«' P, pas,.. III, 80 b»rl, pe [*««* I'.*1»1 «r l RfoUmf I UI sol linis. Un număr In CnciUII 10 bani. TIMPUL EKK IN TOATE ZILELE I)K LUCIU'. BIUKOIJIi REDACŢIEI t#I ADMINISTRAŢIEI: I-ALAIUL ,1>A0IA.« A. Nru-KrOITT J^.1 8' primbac in sLriioiUst*: La !)-nii //mn<»v* 9t«n A Vofflrr In Viermii, »V n Iii ie h •/.**<«* io A. Oppeitk id Vienmv, Htubenbuulei 2 ; I&uHolJ itostr io Vifutiâ, HrilerntiUt* 2. Vinuu* llrdtcka i> ViAitna, reinfalutraiM 17 , JfuUpft io Picon*, Kacheohachgaws* 11;/* Lung â Comp. in |i Ilara*-IsiffiU-HuMer A Cotnp. in Parii. JJcriwrl nsfraacatu du m pritn.ac. Arti*o!ele ««publicate i« vor ard*. Un m.iwăr In Oi»triot* I6 bani. buletin te leu hap ic Serviciul privat al .TIMPULUI.* (Afrot» Uhu). Serviciul Se Vinari 9 ora diminaita. — Vashington, 30 MaiO. D. F.varto, secretar de stat al afacerilor străine, a invitat pe ministrul Statelor n-nite 'a Constantinopole, de a sprijini re-clanmţinnile isrneliţilor americani relativ la tratarea jidauilor din provinciile tnree şi din Romănia. D. Evarto a mai dat instrucţiuni reprasentaiitolnî Statelor-nnite, d’a lace demersuri la Poarta pentru a a-signra amelioraţinnea soartei isrneliţilor. Athena. 31 Maiil. Nonl Cabinet al Greciei e compus ast-fel: D. Comonduros, preşedinte al consilinlni şi ministru al afacerilor esterne; d. Papa-7.afiropnlos, ministru de interne; d. Soti-ropnlos, ministru de flnance; d. Petme-(ţias, ministru de resbel; d. Bnbnlis, mi-uistrn marinei; d. Coutostavlos, ministru de justiţie; d. Notaros, ministru de Culte şi de Instrucţiune publică. Partida Tricnpis şi Deliauis aft promis sprijinul lor noului Cabinet. SO M.il (ani* BflCDRESCl Acusaţiunea foştilor miniştrii. După cum aiiărn, sesiunea corpurilor legiuitoare peste puţine zile are să fie închisă. şi cursul Inipregiurâ rilor ce se desfăşură pe toată ziua. vn fiorârl singur dacă vor avea a fi convocate earăşl In o sesiune estra-ordinură mal apropiată, sad dacă se va aştepta pur şi simplu termenul convoeârel lor după Constituţiune. A sosit dnr momentul de a întreba pe guvern şi pe Cameră, ce aft de gănd a face cu judecarea miniştrilor puşi sub acusare? Causa acestor bărbaţi este causa a Insu'şl partidului conservator; ei sunt membrii, şi membrii din cel de frunte al acestui partid, şi dacă patriotica lor reservă ’l-a făcut a se abţine .e la orl-ce demarşe In causa lor indivdnală, pentru a nu complica greaua 9ituaţinne de astăzi, orga-ele întregului partid aii de datorie a se preocupa acum mal serios, de căt orl-cănd, de această chestiune. Nu putem păzi mal mult tăcerea şi privi cu nepăsare la această nouă metodă de moarte civilă, ce se ţine atlrnatăasupra capetelor atfttor bărbaţi de o capacitate, de un patriotism şi de o esperienţă bine Întemeiată. Pentru care motive, întrebăm noi pe Cameră şi guvern, ţineţi In sus-pens trimiterea celor 6 înaintea Curbei de Casaţiuneî Cum?— oare garan-ia aceia ce se dă de procedura ordinară chiar aciuaţilor celor mal de rPnd, ca IndAtă după instrucţiunea complectă a causel, soarta lor să fie definitiv hotărătă prin judecata care II condamnă safl !( achită, acea garanţie să nu esiste pentru acusa-ţii politici, când mal ales pretinsa instrucţiune, ce v’aţl Însuşit dreptul de a o face tnşi-vă, contraria legilor, este Îndeplinită de atăta vreme ? Dog ipotese numai sunt admisibile pentru a’şi putea da seama ci-ne-va de această nepomenită procedare. Sad aţi foi mulat cu pasiunea ce vg deosebeşte, un act de acu-saţiune fără temeifl pe care astăzi nu mal aveţi nici oamenii nici mijloacele pentru aT susţine, sad Împinşi numai de plăcerea rgulul şi abusănd de o putere, in contra căreia nu esistă nici o cale de recurs, prelungiţi numai din bunul vostru plac, o situaţiune atăt de nesuferită. Incapacitate sad perversitate, eată dilema Intre termenii căreia aveţi a alege. Orl-cuin ar fi, pentru noi este o datorie din toate puncturile de privire de a vg spune vog din Cameră : Mergeţi de susţineţi din ’naintea Curţel de Casaţiune actul de acu-saţiune pe care aţi avut lndrâsneala, de a l afişa prin toate comunele ţe-rel, earâ vog miniştrilor: întrebuinţaţi majoritatea de care dispuneţi In Camera voastră pentru a’l impune această datorie de echitate şi de lealitate. Pgng cănd nu se va da satisfacere acestor cerinţe «le conştiinţei publice revoltată, nu ne vom obosi de a adresa necontenit somaţiunea de a da, fără mal multă Intărziere jucecâtorl bărbaţilor acelora pe cari nu v aţi sfiit de aT pune sub acusare. Din momentul cănd resbelul a dat o importanţă atăt de predomnitoare politicei Statelor europene privitoare la acest resbel. din acel moment evenementele interioare ale acelor State aft fost aşa de neînsemnate, cu escepţiunea celor petrecute In Franţa cn ocasiunea con-gediărel ministerialul .1. Simon, în căt ziarul nostru nu mal are elementele necesarie pentru a continua revista externă ce se publică pe toată sgptgiuăna sub titlul de: Din afară.— Această revistă avea de scop a arăta sub o formă condensata şi pentru principalele State ale Europei, starea evenimentelor politice la data publicaţiunel el. Nu ara renunţat de loc la acest sistem, şi îndată ce evenimentele vor fide natură a o permite, vom reîncepe publicarea revistei noastre, Din afară dupe metoda adoptată şi c ire ştim că este apreţuită de cititorii noştri. DIN AFARA. Cetim In „Post*: Oameni bine informaţi ne asigură, că Mihdat-Paşa e complicat In tumultele de la Con-stantinopol. Încă de mult s’a urzit planul pentru resturnarea Sultanului. Nesiguritatea Capitalei e probabil, că va sili oe Sultan a pleca căt mal curgnd la armată. Se pretinde că Rauf-Paşa ar fi designat pentru viziriat. Fazii Paşa a fost Însărcinat a introduce administraţi-unea turcească In provinciile răsculate din Cauca3. Tot „Post* comunică din St. Pe-tersbnrg următoarele: Din Tiflis ni se comunica ştirea întristătoare, că general majorul Celokaieff, rănit In lupta de la Ixars, a murit In lagărul de la Zuim. Cadavrul sSft va fi transportat la Alexandropol- Principele Celokaieff a intrat in armată ca soldat de rănd şi n a Înaintat la gradul de ofiţer de căt In anul 1845. In resboiul actual a comandat, cava leria Regulară din Daghestan. La 21 Maift M. S. Ţarul şi Ţarina aft primit pe diaconesele evanghelice care aft plecat In ziua următoare pe cămpul de resboiu şi anume la Călăraşi. Personalul de campanie al diaconeselor consistă din 13 Dame ale comunei din St. PetersDurg. 4 din Riga, 4 din Moscova, 4 din Re-val si 25 voluntare, sub conducerea d-nei Angelica Etrold. Directorul despărţenientulul de campanie e d»r. Maier. Un corespondent din Berlin al ziarului „P. Lh.* ne asigură că înţelegerea Intre Rusia şi Englitera e stabilită- Lordul Derby a preeisat condiţiunile neutralităţii englezeşti Intr’o depeşă adresată către Lordul Loftus, care a găsit In St. Petersburg cuvenita primire. Respunsul, pe care il duce Camitele Şuvalotl, nu are de-căt. scopul de a întări Înţelegerea deja stabilită. Acela-şf corespondent zice, că In zilele din urmă relaţiu-nile Intre Ruşia şi Austria s'aft turburat Intru căt va. — Chiar insă, dacă Austro-Ungaria ar intra In acţiune. e foarte puţin probabil, că această acţiune ar avea un caracter anti-rus. „Union“, de şi recunoaşte, că este cu putinţă ca poliţia parisiană să fi luat oareşl-carc măsuri relative la isgonirea pretendentului Spaniei, ne asigură că Don Carlos a plecat de bună voiă din Paris şi că poliţia nu a luat nici o parte activă cu această ocasiune. După cum ne informăm din ziarele maghiare din Ardeal, şi In Cluj s a format un comitet de dame pentru ajutorarea ostaşilor romăni răniţi. Preşedentă a acestuT comitet este Doamna IUves (Jabor. Se asigură, că In ziua plecării lui Don Carlos din Paris, aft plecat din acest oraş ex-regele de Hanovera şi ex-regele de Neapol. Cetim în .FremdemblatV Uuele persoane care prin relaţiunile lor sociale sunt puse in pntintă de a-şî asigura o judecat» competenta, cred a şti ca positir, ca cele din urmă tnmnlte din Constautinopol nn sunt nn eveniment spontauen, ci parte din o combinnţinne mal intinsă, care trebueşte să fie pusă in legătură cu nomele Ini Mid-hat-Pnşa. Se asigură că s’afl compromis mal multe persoane cu reputat'"ne. Până acum nn Be ştie încă, dacă e vorba de restnrnarea nnnl minister, ori de restorna-rea Snltannluî. E de relevat, că mercurl Sultanul a primit pe fii fostnlni Sultan Abdnl-Aziz, Vnssnf Izzedim şi Djelal-Eddin. După ştirile sosite din Constantinopol generalul Klapka a sosit la Trape/.nul: nn va sta însă decât patrn-spre-zece zile în Asia. In partea despre snd a Crimei! urmează a se disloca mise mal mari de trnpe. Dela Yalta până la Snrastopol s'a şi aşezat nn puternic cordon de pichete că/.ăceştî. Pe toate înălţimile mal însemnate de pe mal se redică redute provisoriî şi se arrnează cn tnnnrî. Toate satele tătărăşt! de la ,Inrdi-Berog* se ocnpă cn trupe. Până acnm purtarea tătarilor e leală. EI aă predat puterii publice proclaniaţinnile, care H s'aS împărţit de către emisarii turceşti. Atât Turcii, cât şi Ruşii afl făcut în statele unite din America comande de cantităţi colosale de arme, mnniţinnî, cereale şi cărnuri. Transportările se efectuează zi pe zi în ambele părţi ale mării. La 2(5 MaiQ, nonl Mitropolit al Bucovinei, Teoctist BlajievicI a dat jurământul de credinţă la Viena. De faţă afl fost la această ceremonie: ministrul Unger, preşedintele Provinoial Alesani, Arhimandritul S. Morarin.— In aceeaşi zi a avut loc şi consacrarea prin episcopii din Zara şi Ra-gnsa in biserica cn hramul Sf. Treime din Viena. In cercurile diplomatice din Berlin se a-signră că în Rusia s'a format o coaliţiune de politici şi ziarişti pentru propagarea ideilor liberale-constituţionale. Se asigură tot-odată că M. S. Ţarul ar fi dat loc speranţei, că dnpă incheiarea resbelnlnî se vor introduce unele institnţiunl bine-făcătoare chiar din propria iniţiativă a guvernului. In sfârşit, se asigură că aceustă perspectivă a produs cn deosebire in Polonia o bună impresiune. La 22 Maia, toate miliţele Serbiei aft primit ordinul de a se concentra la 29 Maia la centrele lor teritoriale. Ministernl de resbel a dispus Bporirea armatei regulare cn încă şase batalioane. Toţi conge-diaţii trapelor regulare »a fost chemaţi la arme. Cetim io ‘Post, : ,Ţarul a hotărit, că va primi pe Principele Milan la Ploieşti fmm UYiJtiuu. IMI O S x I MULTE ŞI StBRUsiK (Urmare.) In momentul acesta, înaintea beratceî de alături se stirnesce un viscol. Toba cea mare sună şi sbirnăe, t-imbiţa se i*. besce iu sgomotnl obştCBC şi vr’o şapte comedianţi, ou mare cn mic, cn femei şi bărbaţi, dinpreună cn o maimuţă hazlie năvală atupra publicului. Aceştia nn ati scară cn copil, nu ajj njcî pânză cu figuri bizare, dar cn ;oţiî sunt boiţi pe faţă, se atrimbi, se ri,ggesc, ţipă, Bar şi se tăvălesc pe jos. Mulţime _ fle iu_ desnesce şi se varsă ca nn val spre dânşii. Priviţi acum la feţii* băeţilor, de comedianţi desamăgiţl: ei arunca câte o privire amarnică la şarlatanii de alături, câte nna dispreţuitoare la publicul prost, apoi *® retrag in cortul lor spre a se ce’rtn, a «e învinovăţi unii pe alţii şi c„ deosebire ■pre a Re înţeleg* asupra atitudine!, re vor trebui wl ia, faţS cu noua situaţinne Cel lalţl arunefi o privire de dincon»*i- derare asupra nenorociţilor de alaturi, apoi în deplină conaciinţă de demnitate 91 proprie vrednicie, annnţă pe public* că numai de căt se începe repreaentaţiunea. Un ban intrarea. Politica dracului! Chiar nici Ia Moţi nn poţi intra fără ca să ţi se pue in cale ! Dar de alături e marea galerie de figuri de ceară ţi peste drum ^panorama* lui Lifoa. De o parte Bunt în vederea publicului, cate-va figuri de ceftră între care, o fenice veselă, nn clovn cu toba cea mare, Ofttttţ rănit ţi o soră de cnritate, eară de cea-IalU parte lumea priveşte la o bă-tRe intre turci ţi sftrbî. Sângele curge, fumul se ridică, casele ard, eară intrarea »cu cadofl.« Adcţ oaraeniţ merefl intră ţi es, in demna ndu-ae nniî pe alţiî, se in- tr®. ^ prt s«ntaţinaou nn ftre început: fi-esce-care o încep*, nnde ~ |)]ace Mai jos sunt corturile Cn ,bere ţi câr-naţî«, fleici ţi cârnaţî,« ,ţnicJl peHn/ tot-o-datâ aşezăminte de poarele musi-cale*. Mesele sunt cam deţerte, dar eca-unile toate snnt pline, ţi chelneri! no fac. mal puţină gura de cât in alţi Rnţ fund, Ia un loc mol ridicat, sunt .orchestrele*, câţl-va muşi cauţi adunaţi dujp* întâmplare, cn trîmbiţe, clarinete, fagoturi ţi tobe mari. Ki caută o .uvertură* ţi cântă fie-care iu felul sSQ, în cât nnmai d’un drag să’I asculţi. Apoi căile se crncişa/S. La dreapta se văd piramidele de lemnărie, vravnrile de rogojini ţi coţurl, ferăriî, căldări, cazane, tingiri, câte-va care de selîştenî cu ţer-pare, curele, iască, tămâie ţi fluere împodobite. La stânga sunt cortnrile-îiirtnri cn mesele lungi, cn laiţele ânguste, Cn gratia plină de cărnuri aburitoare ţi cu oameni veseli. Ici trei mitocani se sfră-mântă naintea unnl cimpoieţ, colo câţl-va ţigani s’afi apneat de brfiă, mal jos un ungur beat igî calcă jocul în ciamele-î mari, apoi un sârb ţi on bulgar, câţi-va ardeleni. Pretntindenea oamenii se înde-suiesc, se miţcă, fac sgoroot. Peste drum, e un ţir mal pacnic. Câţiva secelenî vând ţuică din bntoaele aţe-mte pe sanie, un tnrc vinde papuci, cin-bucurî, rîţniţe de cafea ţi alte măronţi-ţurî, o babă vinde linguri de lemn, un moţneg îudeainnă pe oameni să-ţi cumpere fluere. — Pretutindenea oamenii staă in grupe mal mari, alegândn-ţl marfa, cumpărând ori făcând ca ţi când ar voi să cumpere. Tocmai în fund se văd piramidele ol«-r,lor P» un câmp întins. Noi Insa mergem inainte pe soBea. In dreapta ţi stânga se decbide câmpul. La dreapta staă carele în neorânduială întâmplătoare, eară la stânga, tocmai in fund se vede cortul domnesc în mijlocul unei grădell de verdeaţă. Cortul nu mal e ca in nlţî ani o hală pompoasă, grădeală nu mai e nn şir de tricolori împreună cu ghirlande de flori, intrarea nu mal e un arc de triuraph, iluminarea nn mal e splendidă: e nn simplu cort de pân/A ţi grădeală nn e de cât de nume; dar mnl-ţimeft adunată prin pregnur ridică cortul ţi dă tărie grădelel. K încă de vreme ; co toate acestea pe locul larg dintre cortul Domnesc ţi şirarile de corturi din cealaltă parte, trăsurile încep a se încarcă, mulţimea se varsă din toate părţile. De-o-dată în mijlocul acestui larg, lumea se îndeasă zgomotos ţi par că se îngrămădeşte o clae de oameni tăvălindn-se înainte spre cortnl Domnesc. De sus, de jos, dinainte, din dSrăt, din dreapta, dtn stânga, din faţă, din fund, bărbaţi, femei, copil, fete, tot ce are picioare, fuge spre acel nod tăvălit, tot ce are grai strigă ţi ţipă ; până-ce nmuerî una-doe-treî câteva mii de oameni sunt adunaţi la nn loc l impregiurnl uuyl singur punct, ce mereu se miţcă. In mijloc se vede un ofiţer că- lare, ce şi-a apucat teaca săbii şi dă din toata pnterea în dreapta ţi stânga, lovind pe cel de la picioarele sale. — Ce-T acolo ? — Nn se scie. Chiar dacă ţi-nl lua viaţa in dinţi, nu poţi străbate până in mijloc. Peste puţin însă, mul ţi mea se im-prăsciă sperata ţi ţipând in toate părţile, ca ţi când ar fi căzut on obus roniâuesc in mijlocul el ţi acum s? vSd mal mulţi soldaţi luptându-se între de iţii. Doi gean-darmî pedestri duc pe un pompier scurt ţi vârtos, ruaî mulţi alţi le sunt într’agîu-tor, un alt pompier cu capul gol ţi co faţa aprinsă, goneşte lumea, ofiţerul de pe cal dă cu teaca, eară un om de înfăţişare cam problematică, îmbrăcat iu haine civile, mereii se isbesce asupra pompierului prins, voind >să-I mănânce de vid*. Dar pompierul nn se lasă : el se smiceşte la dreapta, se smiceşte la stânga, să dă îndărăt, se trăntesce la pământ şi merefl răcnesce ,îl ucid! ,m?ncid!« ,sabia mea'* Cu toate acestea mulţi biruesc pe unul, ori chiar pe amândoi ţi cu încetul nodul s» tăvălesce până din colo de cortul domnesc, intră în o corU ţi se opresce înaintea unei case, care e >de*pfirţ?mântul* de poliţie. Fompiernl obosit, cu .oasele rupte, cu muşchii dăbălaţl*, plin de colb şi de sudor!, se trăntesce la pământ. KI no mal b« poate mişca. (Va urma) TIMPUL spro a-1 adinoniu In observarea păcii. Fabrica do arme Jiu ijti ver a primit o comandă Je 3'*,00i) puşti sistemul Gras în contul guvernului grecesc. Ştirile despre o secnndo-gemtnră austriacă pe peninsula balcanică, sunt declarate oficial ca o pură invenţiuue. După o ştire primită de către y.inrnl *D. din Constnntinopo1, Achniet Kaiserli Paşa, fostul guvernator din Knscinc şi fostul ministru de marină, a fost insărrinnt cu ministerul de resbel în locnl Ini Redif Paşa. Din Dobrogia se annnţX că din Măcin, Dr.badagb, Medjidi şi alte părţi grăbescca-ravane enorme de nfng’aţT spre lănntrnl imperinln'. Pretntindcnea terenul e inundat şi Dunărea creşte mereB. I se depeşen/.ă viarnlnl ‘Rcpobliqno Fran-raise, din Madrid (21 MniB): \stă-zî în Cameră, corniţele Xiqncna a interpelat guvernul relativ la arestările ce s’aiă făcut erî seară Ministrnl de interne a rospnns că in-tr'adevfr s'ml arestat câte-va persoane bănuite de a fi voit să încerce a tnrbura liniştea publică, dar că e vorba de proec-tele absnrde ale unor conspiratori de meserie de-altraintrelea impotenţi, ‘Agenţia llavas, ne trimite următorul comunicat din partea ambasadei din Spania: Madrid, 21 Maiă 3 ore 10 min. noapt. Astă noapte aB fost arestate (âte-va persoane, care a8 voit să turbure liniştea publică. Proiectele lor eraB absurde : culpabilii snnt nişte oameni obscuri din clasa cantonaliştilor. Tot în ‘R. Fr., citim următoarele, : Depărtarea Ini Don Carlos din Pnris este un fapt împlinit: cn toate acestea circumstanţele care aii determinr.t'o, snnt obscure. D-niî ne asignră că pretendentul a părăsit teritoriul frnncea in urma unei provocări din partea guvernului Mareşalului. Se povesteşte chiar că el a fost insoţit la gară de agenţi poliţieneşti, însărcinaţi cn constatarea depărtării Ini şi ' France, publică erî asupra Bcestnî incident o notă curioasă, conceputa în nrmătoril termini : .Când, Marţi, după cererea formală a d-lnî de Mouen susţinută şi de generalul Cialdini, Dnce’e Decaves veni se evige, aşa să zice, de la d-nii Fourton şi de Bro-glie ordine pentru isgonirea 'nî Don Carlos, aceşti doi bărbaţi fnră siliţi de a se snpnne : jDrcă Don Carlos nu va fi plecat mâine,— zise Ducele Decazes,- efl mă retrag.. Şi cn toată împotrivirea d-lnî de T,a-raintie şi a unor persnnege de prin pre-ginrnl marcşslnlni, prefectnl de poliţie, înştiinţat de cn dimineaţa de către Dnce'e Decazes, ordonă de a se împresura casa preteudentuluî., De altă parte ‘l'Univers, strigă sus şi tare, că gnvernn! nu este vinovat de ho-tărirea pripită a lui Don Carlos : Şeful liniei mai vechi a Bonrbonilor din Spania n'a plecat in Anstria de cât spre a pre-senta mnn el sale suferitoare, pe cel mai tenăr fiţi al tăO, pe Don .faime, pe care < a nu l’a văzut încă. Ce să credem iu mijlocul acestor contraziceri! Organul autorizat al legitimişti-lor anunţă faptul prin puţinele cuvinte: ,Domnul Duce şi D-na Ducesă de Madrid, însoţiţi de infantili Don -laime, nil părăsit azi Psrisnl, plecând in Austria. SITUAŢIA EUROPEI ,Times*, vorbind de stnrea lucrurilor din Kuropa, Intre nltelp, z.ice <>darta se îngriji, se mişcă, se turbură, şi trimise pe la reprezentanţii s?î de lani/ă puteri circulara secretă din 21 Sept. 1873. Acest act este inceputnl nneî lupte, în care victoria a fost pentrn noî; mevită să vi ’l aduceţi aminte. In circulara sa, ministrul deesterne Ua-chid îşi propusese de a combate dreptul Românilor, de a tracta * direct, cu alte pnterî, şi arăta agenţilor sei pe lângă cnr-ţile streine, că posiţinnea noastră politică este aşa că nniu»! Turcia are dreptnl de a tracta pentrn noî, şi apoi adaogă : •Autonomia acestor ţfcfi fiind ast-fel determinată, nioî că mai retnâne îndoială a-snpra chestinneî de u se sci daca guvernul lor are dreptul de a tracta «direct» cu Puterile străine. Cu toate acestea, finele din aceste puteri aă încheiat deja uşa fel de convenţinni. Insă uata stare de lucrări, care nu este de cât o violare de drepturi şi de prerogative, a desceptat serioasa atenţiune a Înaltei Porţî. Pe de altă parte, fiind că asemenea «infracţiuni a condiţin-nilor autonomiei» Principatelor ar pntea intr’o zi bh viiteina chiar intereselor celor de al treilea şi să motiveze reclamaţiunt, guvernul imperial işî face datoria de a face chiar de acum «reservele sale formale», contra «orî eărnî act» avfend nn «caracter internaţional», enmnâud de in licenţe Principate.» întreb pe onor. d. Kpureann, întreb pe ori care diu semnăturii acelei profesiuni de credinţa care a citit’o, daca ar fi putut vre-unul din d-lor tăcea, efind ar fi Innt cnnoscinţă de acest act, pe care Înalta Poartă l'a trămis la t^jate pnterile? Ar fi putnt vrc-unnl din d-lor confirma, măcar prin tăcere, această denegare formală, care se făcea nnuia din cele mal importante drepturi ale noastre? Negreşit ca nu. Ei bine, şi eft tot aşa am făcut ; şi oii trebuia încă şi mul mult să fac aceasta, fiind că vă mărturisesc, şi declar aci sus şi tare, că opininnen meu, că convinc-ţinn^a mea cea mal intimă, că ideia mea fixă şi permanentă, că scopul ce voiam a atinge şi a realiza, a fost şi este de a vedea România devenită Stat independente absoint, anb garanţia Puterilor europene. ( Aplnnsc entnsiaste). Înţelegeţi dar, d-lor, că, mal mult de cât orî-cino, nu trebuia să negligez nimic care ne npropia de realizarea acestei nmrî şi sfinte idei! Esercitarea dreptului de a tracta, era uu mijloc atât de însemnat, spre a se afirma suveranitatea noastră şi a ne prepara tărâmul independinţel noastre ! Acestea vi-le mărturisesc in toată libertatea; căcî astă-zî, ca xenator, nu mai sunt supoa la reticenţele nnoî ministru. Aşia dar ani făcnt şi ert, aceea ce ar fi făcut orî-care din d* voastră, adică, îndată ce ara putnt isbuti ca să pun mâna pe circulara secretă a lui Rachid din 24 Sep-tmibre 1873, am răspuns şi ert, şi am protestat indată contra acela! act, prin o circulară a mea din 2 Noembre 1873, ft-drexata către toţi agenţii Puterilor garante aflaţi in Bncnrescî. Protestul acesta, circulara mea este oficiala şi pe faţa; ea afirmă şi declară neîndoios, că uumaî capitulaţinnile noastre cele vechi sunt basa autonomiei şi legăturile noastre cu Înalta Poartă; şi că prin-tr’Snsele nu renunţăm la dreptnl nostru de n tracta direct precum nici la un alt drept de suveranitate. (va urnia) Domrtuh redactor^ Alăturat ne permitem a v£ trimite o copiA dup A o parte din listele de subacripţiune care ati circulat pAnA acum intre coreligionarii noştri din capitalft. Tot ce se va aduna intre no! pentru împlinirea datoriilor patriotice. ne vom permite a v£ transmite în copia succesiv, şi v£ rugam s& aveţt bunA-vomţA a ne deschide coloanele ziarului ce redactaţf, pentru publicarea cuvenitft. Modul cum vom Întrebuinţa banii adunaţf, se va publica asemenea la timp. Priiuiiţf impreunA cu mulţumirile noastre, înrrediuţarea înaltei noastre consideraţiunf. Adolf Hcinbfrg. Lista de subscripfiune pentru ajutori-rea răniţilor ostaşi români. Adolf Weinberg, let 1000; Era Ros^n-thal, leî 500; S. E. Cohen, leî 400; Săniei Marcus, 200 lei; Herman Uornştein, 200 leî; F. A. Focşaneanu, 200 lei; Marcns Uornştein, 200 leî; Hornstein frâres, 150 leî: Dr. L. Unge), 150 leî; Dr. Lempat, 100 leî; M. Emnianuelle, 100 leî ; M ircns frâres, 100 leî; Isac M. Levy, lei 50; Mich. Benzul, lei 25 ; D. Bochorv, lei 5; II. A. Bercovitz, lei IOj Abramovitz k Uense, lei 100; Abr. Einborn A C-nie, leî 100; Sehor A Einsberg, leî 00; S. Hechter leî 100; S. Rosen, lei 30; S. Weiserman, let 10; Philip Goldztein, leî 50; Uermnn Davidovitz, lei 10; Lobovid, Iei 30; Fraţi M, Iscovitch, lei 80; LnzarovicI A iRcob, lei 70; lacob Michalovitz A' Fils, 100; Gnthman A Bern-feld, leî 100; Ignat/. Rosenthol, lei 30; S. Kisenştein, leî 30; l. Zentler, leî 30; Fraţî Levimsohn, lei 40; Edni, Rosdol, lei 35; Volf Michulovici, leî 30; Steier, leî 10; S. Grnmberg, leî 30; 1. B. Stain. lei 20; S. Kosenthal, leî 30; Lnstgarten \\ nnder-nmn, leî 30; S. Littman, lei 30; iacobsohn A' l. Saloraon, lei 10; Isr. Lei ster, leî 20; David T. S. Gabriel, leî 30; Mayer A Ln-zur Friud, lei 10; A. H. Zentler, leî 300 J. Kiistenbanra, lei 10; Mriider Vel>er, lei 15; S. Asiei, leî 10; B. Lindenberg, leî 10; I. Konig, le! 20; llersch Koritzer lei 5 ; Kalcenflig lei 5; Wolf Steiuhart lei 5; Sam. Steinhurt leî 5: Lobel Fried leî 10; Iroim Ceaprisar let 5; Aser Abraniovicî leî 5: Sami lacohRuhn lei 10; Starkmetk leî 10; Il-inrich Woinberg leî 5; M. Blank lei 100; .laeques Herdan leî 100; A. I. Iscovitz lei, 30; Cburlws Kvnnberg lei 50; G.-Held bl 10; M. Klesch leî 50; Nachman et Fochsaner let 10; Conrad G. Fişer din Craiova leî 10; Simon Weisa leî 50; M. Scherrrmn le! 10: D. M. Josefovitz lei 10; Heinrich Schun» feld leî 10; 1. Juater leî 40; A. Schwartz leî 100; M. Nathanaohn lei 100; H. Lnst- imrt#*?i ld 20; L*-opold Fneh-7 l*»l |0; Frnirm Haini Werhsler leî 20; K. Z. NVeinberg, !♦*! 50; A. IVerh^r leî 25; M. Stadecker, F^nipart lei 20; A. Ro«enherg lei 11'. lo«ef Grunbauni leî 2'>; S. K«in leî 27»; M. K Frankel lei 20: H. R«reovitz lei |5 ; A. Goldbltttt leî 20; A- KosenfeM leî 20; M. Frankel lei 2('; E. Lnzarns leî f0;U|. Srhle-singers Nachf. let J0; Fraţii Seif ld 00; A. II. Lobelsohn leî 30. Tolal 1. n. 0»(7i>. PROGRAMA pentru scrbnrun %Ucf SAntllor linpa-rnfV foi^tantln si Elena, în zio» dc 21 Halii 1S77. Această zi fiind ţ.itfronul biuerieeî Mitropolitane a capitale^ eerbar-*:! et «.-e va urma conform reremomalnlnT de niat jos : La orele 10 diminuat», sp va CMl*.}ira în biserica Mitropolie! oficiul divin d« către I*. S. S. Vicarul Sântei Mitropolii, încon-ginrat de înaltnl cler. M. S. Domnitorul, înconginrat de casa Sa civilă şi militară, asistfl la acei^tă serbare, d’imprennă cn d-niî miniştriî, înalta curte de casaţiune, înnlta curte de oomp-tnrî, cnrţile şi tribnnnlile, d. primar cn consilin! comnnal, înalţii fnncţionnrî aî Statalnî, şi d-niî oficerî din gfirnisonn carî na vor fi snb arme. In cnrtea Mitropoliei va sta înşirată na companie cn drapel şi masică. DEPESI TELEGRAFICE Serviciu! privat al TIMPULUI 'Agenţia Havast Cinstantinopole, 3o \(a*ui. Comitetnl otoman jutorirea ră- niţilor, r adresat comitetului central din Geneva, o prote«t«tin ne. pretinzând că spitalul Vidin a fost bombardat, deşi purta semnul de nentrulisare. Paris, 31 Maiu. Nu se da nici nn crezăment nrmătoft-rej ştiri a ziarului Daily Teljgr.igh, care n’a primit nici un fel d confirm:.re: »linşiî, voind să rş-zo o bateria de «rti-lerifi pe înălţimile situate intre Conseton şi lugărnl In! Ali-Pnşa, ar fi fost respinşi după o Inptă sângeroasa.* Viena, SO MiiQ. Buletinele oficiale turce aii r»*nms mute a^npra luări! Ardahannluî de către Ruşi. Ele anunţă azi că acest onş ar fi f»»st re-luut de către tnrcl. Această ştire se consideră ca destinată a linişti emoţinnea care domină la Cou-stantinopole. (NeinfCrindu-se In toate essetnpl&rele Prl. sc reproduce }i sut). — Serviciul de Vineri la amiazi. — Londra. 31 MaiA. Came*a Comunelor. - D Bnrke, răspunzând d-lnî Bsndfos, zice că politica viitoare a Englitereî în Orient vj\ ntârnn cu totul de împrejurări; dar nn snposenză că Roşia, safl orî-care alta putere ar putea să cugete a stabili condiţiile păceî p** nisce bane cari n’ar avea asiniţimentul F.nropeî întregi. Când cestia paceî va veni în discuţie, fără îndoială aceasta vn fi o cesiie europeană. Puterile vor considera că ele nrt dreptul d’a participa la deliberările ce vor nrma pentrn garantarea viitorului. Oratornl gnvemnlnî nn spune dacă Kn-sia propnne localisarea leshoinlul, dar declară că Emrlitera nn respinge comunicările Rnsieî. D. Elcho zice că gnvernnl trebne să fie gata a preîntâmpina toate eventualităţile resboinlnî actual. D. Hsrdy, secretarul de stat la resboirt, replică că ar fi fost mai bine să nn se rădice o asemenea cest ie, dar pentrn ca s’a ridicat, el declară, că datoria sa este de a se ţine gata 1» ori ce eveniment Totuşi mănţtnănd armata p’nn picior de pace, el nn perde din vedere insă complicaţiile cari ar putea isbucni, de şi speră că nn se va întâmpla nimic asemenea care ar schimba situaţia ţârei. — °enrlciul de Vineri 4 ore seara — Birmimgan. 31 Mrfi. ErI a fost nn mare meeting aici, la care art Inat pnrte vr’o trel-r.eef mii inşi D. Gladstone a piopa-* s.. dt-olnr*» că Turcia n’are nici nn drept la sprijinul KngH-tereî şi a cernt disolvarea parlament ului. E R A T V In srticolol reprodus in numărul dela 18 Mal al «Timpnhu, după ziarul visnes »Frend»-mblftttc s’art strucnrnt câte-va regretabile greşeli do tipar, p»» care ne credem dutorî b-le îndrept;», şi annnic; 1. Coloana II linia 8, in loc de d*eă Arz* soarta etc. îl se citească, dacă pri:*i»i te. 2. Coloana III linia 13 in loc de când Ştefan cel Mare, să se ciIea•<•« când fetim-ful lut Ştefan cti Mare etc. 3. Coloana III linia 20, iu loc de ttabi-tita să se citească putere slll-itn. Coutitetul central de dame al societâţel Crnqul Roşie snb pr»şe»linţa şi înaltnl pa-tonngirt al Mit net Wc Doamnei, Sâmbăta 21 Mairt, va avea loc in grădina sorietă. ţef română de gimnastică şi dare la yemn strada Butiţte, casa Uetoridi, în ajutorul soldaţilor răniţi o strată nins:cu|â, tind»» domnii Petrescn şi Velescu, cel mal f»)rţî elevi de gimnastică aî d-lut Moceann şi medaliaţi de sorîetate, vor d-bul», din cnmpleseniâ eeecutând mnî multe evoluţii gimnastice la car»* va Ina parte şi d Mo-ceaunn. Miria Sa Doamna va onora cn presenşa Sa această surată. Începutul la 3 ore.— Preciul mtrarei 2 fraucL TIMPUL COIIHS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE Iţi Afatu 1877. VALOAREA C*roU Offarli* Pr»e!B deci Oblig. Rurale 10% 1864 - 7a 7U'/( > . la sort! Impr. Oppenheim 8% 186*6 Oblig. Domeniale 80/0 1871 --- 601/s 691/1 » > eşi te la sorţi > Credit fon0 Rur. 7o/o 66'/ 681/1 » Credit fonc. Urban - Impr. Mun. Cap. 80% 1S75 63 __ Penai! (3oO) dob&ndft fr. 10 --- 116 AcţiîC&ile fer. rom. 5o/0 1868 --- _ > priorităţi 6»/o 1868 --- --- --- Daci.a C ‘« Je Assifi*. Act. (fr. 500) 8% l87i --- 200 --- România C*l* de Aaatg. Act. (fr. 100) 8% 1873 _ 40 _ Mandate ........ _ Impr. Municipale fr. 20 --- Act. Snanciar® Rora&ne8^/0 --- Căile ferate Ottomane Act (fr. 400) 8% mm _ Renta Romlnă ...... --- CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie 94 98% » Domeniala eapirat* --- --- _ t Fonciare rurale Iulie _ --- _ , Comunale .... --- --- --- DE7ISE Parii . . _ 99 Mareille........ _ Brucs® ieg ........ _ _ Anve.s ........ . _ Elveţia ......... _ --- Londra ......... _ 25 _ Londra dornic.I..... _ _ Amsterdam . . . mm mm _ Vicna . . . . ♦ .... m--- _ Berlin 10 (Jile...... _ l2li/, --- Lipsea . . ....... --- --- --- Eioompk........ --- --- Lira Otoman...... __ _ _ Galben auitr. .... . , --- Agio c. Argint...... SOCIETATEA DE DARE LASEMNU „BUCURESCI11. Serbarea anniversăreî a cinci-spre-ţlecea ii Ko NT n ARM I SOIM KT A Ţ Bl numinei-a 22 Mnift (3 luniil) 1877. Porniri! membri sunt rugaţi a lua parte la «or barca In nu măru cât.ft se va pute a mal maro şi * oPFcri premii de o no re numerose pe cari Ie potu Încredinţa atiic In dioa sorbiSre! cutii p mal namte D-lor d irige n ţl E. Hori ti, M. Tftrtik şi A. Flore acu. PROORAMMA fl'/î orc dimineţa : Adunarea membrilor tn unifor- mă cu armele şi deroraţiunile lorii tn grădina SocietăţeT 10 , , Di scursă In onorea idilei şi des- chiderea d&ref la semn. 10—1 după aminul: Dare la semn. 1—0 , , Banquot «V* . » Distribuirea premiilor. 8 * slra r Serată musicală şi dans. (TR8UL VIENEI 30 Mftifl (st. n.) 1877. Metalice..... 58 SO Naţionale.......... G4 40 Renta in anr........ 70 65 Lose............ 108 60 Acţiunile băncel....... 7G9 --- Creditori.......... 135 50 London ........... 127 90 Obligaţiuni rnr.ile nngare . . . 73 25 , temeşvar..... 72 50 , transilvane .... 70 50 Arcfint în raSrfurî...... 112 30 Dncntal.......... 6 07 Napoleonul......... 10 21 Mr.rc 100.......... G2 80 ClRSl’I. DE BERLIN 30 Maia (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 Obligaţiunile române 6 0 „ . . . •19 - - Priorităţile căilor fer. rom. 8% • 48 75 Imprnrantnl Oppenheim . . . 72 30 Napoleonul ... .... 16 29 Vţenft, termen scurt..... --- --- Paris > lung..... --- --- ANUNCIU S’a pas snb presă o broşură întitulată PROFETUL de M Snplra flsognomist Acestă carte tlovedesce că nn esista so*= lornonit, cn care pretind că se serv unii din ghicitori, ci numai calcule de cifre. Prin aceste calcule se p6te ghici vcrî-ce samă de banî, de ani, lună şi tjinn nnsceriT şi numele orî-căreî persone de verî-ce releg in ne ar fi.-- Predai 20 bani etern pinul NB. Se vinde în beneficiul răniţilor şi al popornţinnei romane din marginea Du-năriî. — Se va depune spre venţjare la t6te librăriile din România. A rşit dp aid* Litogr Gi* CHARTA RESBELULU I in limba Română lucrată in (i nulorl, flo care «tut in ilconitliiIii cu Mi *' ni >b slujirii* lor de vAnţlare In tole Librăriile cu pr ■ |u! de lill |IV\1 KSK.HIM.AUn. D-nll cumpărăturii .lin provincie «unt rujaţi i «e adresa l:t l.ibriiri a 1 omorcinlu i Iul El IA (îHASSIANl Cuie Struda Şelari No. 10 Ducureecl imlaintân.l gi cojiul pentru câte esemplere doresc a avea. Cumpărătorii de Ia 10 esemplaie in i -iul rabatul de 20 la sută. .................... ii it I ăiiâfclăă _ ■ ■ .......... LAUSANNE (SUI«SE) Penuion d’Etrangers M. Chcvallier. Beau S?/ovr Maiion de l-ier Ordre, Vuo nur le lac et leu moc-tagneR. Grand jardin Prlx trăs mod eres. De Închiriat, S S.w rescî-Piteştî, o casă mobilată de petreent vnra, in apropiere de casa locnită de D. Nicolae Kreţnlescn, compnsă din patrn camere de stăpen, sofrngerie, pridvor şi dependenţele trebnincidse. A se ndresa la proprietar D. N. Kreţnlescn. strada Clemen-ei No. 15. 586 — 3. I ADVOCATUL &HE0R&HE BiLÂNESCD fost procuoor şi judecător, anunţă că s’a strămntat în BacurescT, şi priimesce con-snltaţil de la orele 8—10 dimineaţa în domiciliul s?0 din strada Bisereca Antim, No. 10. De închiriat, orî în total ori în parte nn salon, nn iatac, o altă cameră şi nn grajd, preţul pe 0 lnnl 40 galbeni. A se adresa la tipografia Thiel k Weiss sefl Strada Scaunele No. 38. 5 Ş S - , 3 Zi ' ii locimiir mm rai 8 cu este de vftndare cn preţul fprte eftin prin Domnu C- SIEBEECHT Bucnrescî. 0 MORA TRANSPORTABILA. tilp, cn locomobilă şi cele-l-alte unelte, bnnă de aplicat pentru trebninţele oştiri e«te gata, şi de vândare la fabrica C. SIEBRECHT Bncnrescî Calea Moşilor No. HG HOTEL DE ITALIA in CAMIPIUT A. Sub-semnatul aro ondre de a face cunoscut o-norabîlulttl public că are in hotriul sed multe camere bine mobilate. Afară ile acosta să recomandă prin hrana cea mal bună, vinurile fine, curăţenie, serviciul, tot cu preţurile moderate. Lingă curtea hotelului are o grădină spnţjiosă şi bine aranjată in care se vor face concertul* I Joia şi in tdte sărbătorile. (570—3). FERRARI. E. MANSBEBGEB ceasornicar S’A MUTAT U 1 Strada Ddmncţ 1. Se recomandă pentru orî ce repnrnţiune tn sfera profesiune! aele, cu preciur! fdrte moderate ş: servicii! garantat. M-^G-^SIIsrTTIj SE AFLA IN CALEA MOGOSIOEI N° 20. VIS-A-V1S DE GRAND HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANU prima socieiaîB ii lina panirn venzarea le manila si Allitnri ia liitiie aduce la cunoscinţa onor. ei comitenţi că tbte filialele aflătdre In Romănia trebue să fie desfăcute negreşit şi irevocabil pănă MARTI /%.. 31 I^MMlIU st. v. Acostă circonstanţă pe de o parte, şi cnrsnl estraordinnr (le mitre al aurului, ne pun in posiţiune (le a putea reduce încă cn mult preţurile deja forte eftine, spre a da O probă fiecăruia de eftinătatea la care p6n6 acuma n’a ajuns Încă nimenea. O concurenţă, vină ca de oricare parte, este dar tlusorie, căci in Bucnrescî n’a esistat Încă ponâ acuma o desfacere aşa de adeverată şl serldsă. Spre dovada mal mare a celor tjise de mat sus să se observe preţurile Curente reduse şi notate mal jos. Şi mal beneficiăm şi la cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5<7o şi la ce’e de 200 franci 10 °/o. Representantul Societăţei fabrice! da Olandă şi Albituri. V* duzină înainta . . fr. 1 45 G — 10 -•I 25 Fd (L rS o acum fr. 1 , 3 » 5 . o Batiste a f Batiste de copil a........... > » Olanda de Rambnrg . Batiste englesesct, fine .... t t » engles. cn bord. col. tivite E-» Prosdpe şi Şervete a */, duzină pq Prosope de aţă curată . . . . fr. 8 50 fr. , , damasc............, 18 — , Şervete , damasc............, 14 25 , > > > engles , . , 17 — , Fete de mese a 1 bucată Penlrn G pvrvlSne albă'-de aţă . fr. G 50 fr. 3 » . . . damasc . 10 - . 5 I- • .... 20 . 10 12 , , qoal. I., ,33 — , 18 Pâiujrtrie de coţi Pinja de casă fr. 38 — fr. 1G » » > > copil ,10 — . 22 > . Olandă de mnnte ,55 — ,30 » « » » Silesia , G0 - >33 » , Pbnijă de Olandă ,00 — ,50 » » » , Belgia ,110— , G0 * * , , Rnmh. , 170 — ,00 Bucată p. 7 cerccfnrî 3 coţi lat , 72 _ . 41 , , , de Rnmb. ,00 — ,50 O w ;? Pi ,0 <1 5.5 M flO «2. W « * a • Bufe de Dame V Cămaşe de Şiffnn cu şnnr . . . . fr. 5 50 fr. 3 ___ W , , , , broderie . . , , , , , Entredeux . , 25 fr. inaintf1 fr. acum Cămaşe de Olanda cn br. de mână 13 --- 7 --- _ > > , » Entredeux 15 --- » 8 --- 50 , , , de bat. fârte fine 21 --- 12 --- 50 Camis6ne cu cercnleţe..... 4 50 1 2 50 25 , cn broderie..... 5 50 3 --- t de lnxe cn broderie . . 13 --- 7 --- Pantal6ne cu cerculeţe..... 5 --- 2 75 5U t , broderie..... » G 25 > 3 50 --- > de Piquet...... » 7 --- > 3 50 25 Fuste de costume....... H -- 1 50 50 , cu Şlep......... > 12 --- > ti 50 --- . , broderie....... » 15 - > 8 --- > , , şi cn Şlep . . . k 30 --- > 12 50 Knfe pentru Cavaleri 50 Cămaşe de Şiffon ..... fr. G 50 fr. 3 50 50 * » > spSlntS .... » 8 --- • 1 05 --- , , Olanda colorată . . . » 11 --- > G - » > (Jretton franţuzesc » 8 --- > 4 25 » cu broderie ..... 10 --- > 5 50 50 » cu piept şi manşete de olanda » 11 --- » G --- --- , de Olanda fârte fină . . . 19 --- 10 --- --- Pantal6ne de Olanda..... 0 50 3 50 --- , , Rnmbnrg fine . . » 9 --- • 5 --- Diverse Şorţuri de copii....... fr. 2 75 fr. 1 50 Duzină Gulere de Dame . . 7 50 > 4 --- V. . , Bărbaţi , . 9 5 75 V 3 --- ■ > Peptnri brodate . 15 - > 8 --- V* > Ciorapi de Dame . 28 --- » 15 --- --- 1 • , , , bărbaţi . 17 --- > 9 --- 50 1 ttncatâ Flanele...... 4 50 O --- 50 G » de Harbe p. copii . » 5 75 * 3 --- \ <4 Dl !2Î N t> PI M BV* l'aII*iHilp moi bnne se găsesc, nsenienea cu preţurile cele mal convenabile.______________________________ Din cansa «csonulut înaintata, vlnd ca Prtţurl şl ţnal redum: ŞaUur’ flanele, ciorapi tU atd, plavămt Aliaturi pentru dnmfl de pimtt, jt ral! alM 00 t .âMiiâaiiiiittiM Săminţă de CantaloupI De cea ma! bună calitate, din speciile cele raa! renumite, culenc cu îngrijire şi tratate dup! regulele neap&rate pentru păstrarea gustului şi ea-lităţe!, aiint «le vQnE PIELE DECERBL’ asemenea un mare depăşit de tot felul de TARFU-MERII se află de la Sf. Qeorge I„ casele D-nef Kiisa 1’oppOTilz, Vis-ă-Ti’s de Biserica Sărimlarl Strada Mrcoşdel No. 22. de snîlla ,...... ura acestei fabrici. JULIE VOGT. IWW*»tttff»HW«> Tot de ori Ia menţionata fabric* «îi «fcctut^ft prompt 51 bine de spftlat şi de curftjţt mânuşi ce fel, precum şi le or! ce alte comisi^ne privitdre la ramura ac ir n d t r 1 Va u • E8PO8IT STRADA EPISCOPIEI No T,A .STRDGDRfLR NEGRU* 00AS1UNE RARA VINURI NATURALE VEGHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI I3NT FLACOANE SI CU OCAUA cu preţuri fdrtc reduse şi neauzite pftnc acum IN II U< K 8E ALBE SI N K « K E De ColnarI De Dâlu Mare I BijieaM . Drăo*»anI Mischet ÎTBr«Ui*Vâr °S . Odobeşti RaŞechie | Tâmll6aS "V I XJI3.I en gros şi eu detail . P. Da Champagne I De Rhin i Malaga i “nerrf , , Bordeau» | , Ungaria | Madera I "uscat Lunel Nu p6te concura nimeni cu mine nici ■ pvivinţu calitilil vinurdor şi nici in ceea ce privesce preţui lor. NB. Liqueururi, Diferite Cognacurl vieux şi li" Champagne. Ţuică veche naturali şi Unt de lemn de Toscana. IVE. theudorescu. iri^XXXXXXXXXXXXXXXXXKXXXXXXXXXn 5 FRANTZ G-tTiTTHEBv ^ H |„ VILLE DE BRnXKLF.fi £ ^ Podul MogoşoieT No. !<• Tis-ă-vis ine cu rul'irih de liărbaţl şi de ^ dame, gulere, nmnehele, batiste de Imn, oianuft gi mătuşă, ciorapi pentru bărbaţi a*i dame, fS V flannle tine (erupe do suutd) e.iimisono, groş ;c, broderie duntc'e, cravate de hftrbaţ! şi fetiiPl in relr mul no! forme si culori, umbrele de «6re de plOie etc. et**. Atrftgt'nd Uit Clientele ca din causa criseî am r*.lus f6rte mult preţurile.-Q »37-10. _ X le-o-daui atenţiunea onor. s?XXXXXXXXX:C< CXXX^^riMXXXXXXXLF l’iibifcul .Dacin'. Tipografia l’hiel & Weiss,