Nr. 115. VINERI 20 MAJTJ. A MM. 11. lf>7T abonamrmtelb IN TOATA ROMANŢA: F* ............................. P* ti Iutii............. • • * pc 8 luni .•••••'* IN STRAINATAT* : Pe sa ................... L a. 48 . . *4 . . »* . • «O INSRRTIL’Nl SI RICbAM*. IV, *0 bani Linia d« 80 li»ra Petit> P***"» pe pmriaalll. 80 bani, p*»il ilaa-e»-itati A Vugter In W *11! «cfa ?***•• li A. Oppeiik In Vt^nnit, HlaLunlmcttM J ; Itiuiot/ Momm* In Vizoni , H*il*r«L«tt» •; Ktaovur UriUfka in Vipnn», T*i nf*lutraa>« 17 j iiuitpf 1*6b In Vitim», Eaâtirnhiichfrua* 11; Im**§ A Comp. In Paştii fi //(rt>a#-1 Bvdlur A Comp. In Parii. 8*ri«nr\ n«fritncntr> «• «a yrimaia. Aitiyilili «•pablionl* »a »#r nrJt Uî mi«n6r ln Mistrie’ • !• hsM. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat ai .TIMPULUI * Ageu^A Hnvu). — Serviciul de Mercurl 4 ora seara. — Londra. 80 Mornmg Post ananţfi eiî Turci»» priiraind pe BtrSini in serviciul eît raolţî oficerî englezi ennt ia momentul d’» plec» bî intre în armata otomană. — Serviciul do la 9 ore seara. Viena, 80 tfaid. Buletinele torcesci vorbesc mered de luarea orsşnlul Sucum-K»le şi a fortului Zii. Ele anunţ* deja cS din coprinsul seminţiei Abcssilor, Roţii s’a» retrns şi c5 nn ocupase în acel coprius de cât un punt, orsşnl Sacum-K»l*. Aceleaşi bnletine înşiră cn plăcere mai raniţe hărţuiri ale căror rrsultete se înţelege, că r9 fost favorabile Turcilor, — între altele şi înaintea Karsulul. Cât despre luarea Ardnhanulni de Buşi, nici un buletin n'a confirmat-o încă, de şi în această privinţă nu mai este nici o îndoială. — Serviciul de Joi 9 ore diminetta. — Athena, 30 Maid. Atitudinea guvernului este încă nehotărâtă; dar toate fac fă bb prevniă in cărând o rnpere între Grecia şi Turcia. Viena. 31 Maiil. S’a telegrafist /iarnlni .Politische Corespondau/: Poarta, pentru a justifica numeroasele arestări ceri a*»fl f/irut xilels acestea, a încunoştiinţat c'a descoperit o conspiraţie ţesută cu scopul d’a detrona pe Sultanat şi restnrna dinastia domnitoare. In realitate insă, n’a fost cestie de conspirare. Poarta a voit numai să depărteze pe partisanil lui Midat-Peşia cari, în manifestările din urmă, e’aă compromis prin silinţele lor pentru a obţine rechiămarea fostului mare vizir. Berlin, 80 Maia Se confirmă că garnisonele actuale din Alsacia şi Lorena se vor spori cn câte un regiment de infanterie, nn regiment de cavalerie, nn regiment de artilerie şi un batalion de vânători. Ordinul imperial care prescrie această măsură zice, că sporirea este motivată pe neindestularea trupelor din garniaone în Alsacia şi Lorena pentrn asigurarea ser-v.cinlul in timp de pace. situatiunea noastra economica ţi provetu 1 ,le HABTIE-MONEDA A D-Ll’l BllATlAXU. Dupil o de6Volturo politicii şi <*-cononiicfl, poate cum pripită,, proclamarea independenţei noastre şi proiectul de hftrtie-monedft pre9en-tat mal tot-o-datil de ministerul Brft-tianu, ea corolarul financiar al a-cestel mfisurl politice, a desvftlit gravitatea unei situaţiunl, care de mult atrisese atenţiunea celor g&mlitorl. Simţim cu toţii cil dacii a fost relativ uşor de a proclama indepen-dinţa ţârei, nu va fi tot atitt de uşor de a susţine cu demnitate, nona posiţiune, pe care statul lioin&n 'şl a creflt’ode-unlt-zl. Simţim tot-o-datft necesitatea de a nu intra ln această nod posiţiune de cftt lntr'un mod demn şi serios. Departe de a fi finitul desvoltftrei noastre politice, proclamarea independenţei nu va fi de cftt Începutul nde vârâtei noastre vieţi ca Stat. Probleme grele de tot felul se vor impune de a doa zi poporului. sohiţiunea lor va cerejerfe mari de muncă intelectualii şi de mijloace materiale, şi copil noştri vor avea adese-orl a-şt reaminti proverbul bfttrdnesc cil, .obrazul subţire se ţine cu cheltuiala.* Greutăţile financiare cele mal serioase afl Început de pe acum; idei şi teorii diverse s’aO emis pentru Înlăturarea acestor greutăţi, şi resnl-tatul final a fost proiectul guvernului de hartie-moneda, mascat lu adevftr sub denumirea eufemistică de bonuri ipotecare. Dnpe ce ati pierdut ilusiunea cft vor pateaechilibra bugetul sporind veniturile şi reducând cheltuelile, oamenii noştri de stat par a se deda la ilusiunea şi mal funesta, că, Înlocuind o datorie prin o alta, vor putea scapa tesa-urul de strlmtoarea ln caro se aflâ. şi câ vor putea susţine gospodăria poporului roman ln lipsa de aur, cu presa tipografica. Frasa magica care ne îmbată de atăţia ani se încearcă încă o-dată a ne face ilusiune asupra stârel noa- stre economice. Din nenorocire Insă umbra lui Mihal şi a lui Ştefan ponte umple imaginitţiuneanoastră, nu Insă ş; vistena deşartă. Momentul pare dar venit de a lăsa la o parte şi trecutul nostru glorios, şl viitorul închipuit şi de a ne ocupa de present, ca singurul mijloc pentru a face ca acel viitor să nu fie o ironie amară a a'spira-ţiunilor, a dorinţelor de astăzi. Din proiectele propuse, acel emanând de la guvern, e cel ui ni important, ca unul ce tinde, subo forma ascunsă, la Introducerea In ţara noastră a circulaţiunol fiduciare. El are înainte de toate, după noi, gre-şala de a nu fi sincer, ln loc de a arăta lntr'un mod clar şi limpede situaţiunea cura este ; ln loc de a mărturisi francamente 9trimtoarea actuală a visteriel, ln loc de a pătrunde căuşele şi de a propune mijloacele, acel proiect se prP9intă sub aparinţa nevinovată a regularei unor deficitul! din trecut. Impresiunea ce 0 lasă cititorului espunerea de motive a d-lu( Brătianu este că, acest om de stat. căruia In multe nu '( lipseşte chiar temeritatea, nu a avut curajul de a spune ţârei ideea sa Întreagă. Proiectul nearătănd toată Întinderea sarcinelor. toate scopurile guvernului, se mulţumeşte de 1 cere de o cam dată puţin, pentru a deschide o cărare pe care să poată obţine din ce In ce mal mult Proiectul nu este sincer Insă şi Intr’alt sens; el promite şi arată un ce ilusorifl şi neadevărat. Prin denumirea de bilete 9aă de bonuri ipotecare, se maschează o adevărată emisiune de hărtie-mouedă şi anume sub forma cea mal rea a hftrtiel-mo-nedâ, sub forma de asignate, prin titlul de hipotecar se promite o garanţie reală ce In realitate nu se poate da. — Titlul se referă la un Împrumut ipotecar, lucrul Insă este crearea unul mijloc de circulaţiune fiduciare garantat prin .nimic.* Pentru a dovedi aceasta pănâ la evidenţă, nn avem de eăt a compara diferitele articole cu titlul proiectului. Art. 11 ne spune că aceste bonuri vor fi primite la toate casele publice drept plată, că nu vor purta nici o dobăndă şi că se vor emite ln bucăţi de 10.100, etc., 1. n. Art. IV ne spune că ele nil aft termen de scadenţă dar că vor fi trase din circulaţiune prin vănzarea a unul număr de moşii ale statului, moşii afectate la siguranţa ipotecară a lor. Dacă comparăm toate însuşirile financiare ale acestor titluri, eu ca ractercle distinctive ale speciei de hărtie-monedft numite asignate, găsim că seamănă ca un oă cu altul pe când, afară de nume, nu găsim in ele nici unul din caracterele ce trebue să le însuşească, ceea ce se numeşte nn bon.— Un bon este ln adevăr după terminologia usnalft, un titlu care representă pentru deten-tor o plasare de bani. Bonurile din această causâ poartă tot-de una dobăndă; fiind destinate pentru o plasare pe bani, ele nu se fac pe sume aşa mici ca 10 1. n. Dacă se reîntorc la casieria statului ele se anulează, şi ln nici un caz nu pot fi puse enrăş! ln circulaţiune fără altă formalitate ; ele afl ln fine o scadenţă oare-care. Dar deosebirea cea mal de căpetenie este câ primirea lor e subordonată voinţei primitorului, pe cănd primirea bonurilor d-lul Brătianu este obligatorie după art. IIl pentru creditorii statului sad cel puţin pentru o parte din el. Hftrtia propusă de d. Brfc-tianu nu are nimic de comun cu ceea ce obicinuit se numeşte un bon. de căt tristul privilegiu de a fi şi ea o formă a datoriei publice, dar din toate formele cea mal rea. Zicem forma cea mal rea, pentru câ ea este menită, pe lângă sdruncina-rea inevitabilă, pe care orl-ce noft datorie o aduce gospodăriei naţionale, de a seca chiar isvoarele acelei gospodării, perturbând valoarea tutu-lor obiectelor, şi iiupunănd pentru viitor statului şi particularilor sarcini cu ntăt mal grele cn cât sunt mal puţin aparente. Din toate chipurile de a se Împrumuta, acesta e cel mal pernicios, pentru că sub »-parenţa de a fi cel mal ef‘in şi mal uşor de mânuit, el e. ln realitate, cel mat scump şi pentru stat şi pentru popor. Puţine consideraţinnl vor dovedi, sperăm, acensta. Fie care oin produce ln gospodăria sa nn şir de obiecte trebuincioase pentru densul sad pentru alţii, şi consumă un alt şir de obiecte produse In cea mal mare parte de alţii. Cu cât producţiunea ş, eonsurnaţ.u-nea sunt mai variate, cu atât se produce mal tare necesitatea unul schimb perpetuă şi prin urmare n unei com-paraţiunl de toate zilele, de tot momentul al valoarel obiectelor de preschimbat : se impune dar necesitatea unul termin de couiparaţiune general, unei măsuri fixe, care nvănd ln opinitinea tuturor oamenilor ace-laş grad de utilitate să poată fi schimbat ln orl-ce moment, de ori şi cine, pentru orl-ce lucru. Această măsură sunt metalele precioase. Sub forma lor de monedă sunătoare, ele servesc ca măsură fixă spre a măsura valorile bunurilor re se schimbă Intre oameni. In loc de a schimba un viţel cu un Vrstmănt, să măsoară valoarea viţelului cu unitatea .galbenului*, şi ed care am de vănzare un viţel, cer şi primesc doi galbeni in aur şi măsor cu acel galbeni valoarea ves-măntnlul ce voiese a cumpăra, mal adâogâud sad mal scăzănd, dacă valoarea lui nu este aceaş, cu aceia a viţelului. Aurul şi argintul avănd, din toate bunurile, valoarea cea mal statornică. ceB mal generalminte admisă de toţi oamenii ln lumea întreagă, aceste metale sunt instrumentele cele mal potrivite de a servi ca măsură a valorilor; ele Îndeplinesc aşa de bine această funcţiune tocmai fiind cft ad o valoare generală şi statornică. Căci, cum am putea măsura o lungime cu ceva ce nu are lungime, sad o greutate cu ceva ce nu are greutate t Cum am măsura distanţa cu ocaua, sad greutatea cu cotul? Acum e uşor de Înţeles, câ funcţiunea monedei fiind de a mijloci yiîîMM. im: o s i i MULTE ŞI MEBU.NTE (LJâ’mare.) A}» dură să privim Moşi din depărtare. a furnicar?!... Aş» ce-va, — dar’ nn t°cnial. lntr'nn fornicar toată furnica îşi cântă , până 1a cnpetnl de din sns al ară-reî; aici npoî se face broască, se dă peste cap, se ţin» iu braţ», face adecă molta şi mărunte. Lumea se sdnnă, capătă gnst şi începe a privi cftnd la băiat, când la fata durdulie cn trimbiţa iei verzie, când la T I M P U L schimbul obiecte'or produse de unii şi necesare la consuuinţiunea altora, cătiniea el, tn o ţară oare-care va fi proporţionala numărului şi in-tinderel transacţiunilor pe care e menită a le deservi. Acest bun, ca toate bunurile, având valoarea sa. această valoare se regulează ca aceea a tutulor bunurilor; şi între altele prin abundenţa sail raritatea sa lntr’un cerc dat. De nu ar fi mulţi bani Intr’o gospodărie naţională de căt reclamă câtăţimea tran-sacţiunilor ce se fac In acea gospodărie, valoarea lor va scădea. De nu ar fi nici o transacţie, el devenind inutili, ar părăsi acel loc spre a căuta aiurea o întrebuinţare şi a produce proprietariulul lor, sub formă de dobândă, resplata acelei întrebuinţări, cedată pentru moment altora. Dacă avem astăzi în România a ne plânge de lipsa de numerar, datorim aceasta stagnaţiunel în transacţiunl. A voi se remediem n-ceastă stare prin sporirea mijloacelor de circulaţiune, ar fi tot atât de raţional ca de a căuta pe un bolnav al cărui stomah slăbit nu suferă de cât puţine alimente, dân-du-I doctorii voluminoase şi greă de mistuit. O asemenea procedare va produce fatalminte ori eşivea din ţară a mijloacelor superflue, ori dacă acea eşire, din ver-ce causâ nu ar ar fi cu putinţă, ea va produce de-preciarea mijloacelor de circulaţiune. Aceste mijloace fiind insă tot o dată măsura valoarel tuturor obiectelor produse şi consumate, depre-ciarea lor va aduce cele mal mari perturbaţiunl în întreaga gospodărie a popornlul. Nimeni nu va mal putea aprecia cu certitudine ce are; fluctuaţiunile zilnice a tuturor valorilor vor arunca în toate, nesiguranţa cea mal mare. Gospodăria unul popor supus la un aşa regim economic va avea asâmănare cu gospodăria unul negustor care ar vinde cu un cot sau cu o oca în veci schimbătoare; e învederat că acel negustor nici o dată nu ar şti daca câştigă sid perde în dara-verile sale, daca are ceva, sau dacă nu are nimic. Aceste adevăruri elementare odată reamintite, să ne întoarcem la d. ministru de Finance şi la proiectul săă. D-sa pare a-şl fi făcut raţionamentul următor : Nu am nici un bun in ladă. casa visteriel nu se umple prin o producţiune a statului, ce numai prin un mic prisos ce-1 varsă în ea gospodăriele particulare; de vreme ce nu pot scoate din acele gospodării atât ca mal înainte, este evident că ele nu po- fignrile din faţH. Aici ni se arată nnmaî decât nn cap mare cn o gara de doi coţi şi ca dinţii de o palmă: in gara, intre diuţî, ni ee înfăţişează nn om întreg, ce îocmnî urmează a fi înghiţit cu frac cn tot. De desnbt cate o frumoasă femee, ce joacă pe funie. La dreapta, o altă femeă frumos*» cn degetul de!a picior pe spinarea nnnî cal gonit în săltate şi ţiind pe palmă nn băiat, care de asemenea nn se razemă decât cu nn deget pe nn deget ţiind îns-tşî in mâna ridicată capetnl unei ghirlande de flori, al cărei cel-alt capăt este in mâna altni băiat, ce se află in »-ceiaşl sitnaţinne: caii dau iu săltate, fetele şi băieţii nu cad insă, nn se mişcă şi ghirlanda rămâne intreagă.— Ceva mal la o part", este o colosală piramidă alcătuită din cincî-spre-zece oameni, pe careii poartă nnnî singnr, fără ca să pară câtuşi de puţin obosit... apoi uimi care face o să-ritnrâ de salto-mortale, in cât se vede că are să se dea de dult-spre-zece ori peste cap, altul care aboară prin aer, nn măgar mult ştintor, nn câne prooroc, o dihanie fără de chip hoturit, toate cu colori vii şi bine potrivite.... Lumea începe a se pipăi pe la bnznnărt. Un băiet de cizmărie sc%ate pnrga de piele, o slujnică işi desnoadă colţul dela basma. — Acnm un alt om în tricot, cn barbişonul lat şi cn mnstnţa lângă se ridică pe un scaun şi anunţă pe public in gura mare, că namai demât va începe renresentaţionea. lin ban intrarea '. Un ban intrarea. (Va nrma). sedâ bani atâţia cât posedau acum doi ani. Nu am dar de cât a crea bani pentru a remedia reul ; voi umple şi lada visteriel, şi voi facilita şi transacţiunile publicului, puind In circulaţiune un agent ce lipsesce acum. Tare ne temem ca doctoria d-lul ministru sft nu fiâ mal rea de cât boala de care voesce a ne vindecn; şi eatft cum: Banii creaţi de d-sa nu pot fi nici de aur nici de argint. Sorgintea lor nu va fi palatul monedei ci o modesta tipografie. Aşa fiind, în ce va consta valoarea lor? cum poate d. ministru de Finance crede că o bucftţicâ de hârtie, purtând iscălitura sa şi însemnarea unei sume oare-care, va avea valoarea întocmai al acelei sume, va îndeplini prin urmare acelaş servicid pe care l’arlndeplini 100 sad 1000 franci sunători? Poate oare o ase-minea hârtie să aibă o valoare egală cu suma enunciatâ in ea ? Da. ar putea. Insă cum? Numai ca re-presentând In o formă portativă suma arătată în ea. Ara vSzut cu toţi pe aiurea bucăţele de hârtie numite bancnote, care aveaţi valoare echivalentă cu suma tipărită pe ele, numai pentru că fie-care ştia că e destul să se presinte cu acea bancnotă la banca care a emis’o şi in a cărei pivniţe zac sute de milioane, pentru a şl preschimba hârtiuţa în moneda eedoresce. Dispărea insă a-ceastâ convingere a publicului, a-tuncl dispărea tot o dată şi valoarea hârtiei. Dar nu aceasta e forma ce se dă noului mijloc de circulaţiune ; căci, daca d. Brâtianu ar avea aur şi argint. în loc de a-1 păstra în pivniţe, l'ar întrebuinţa la întimpinarea nevoilor, fără a-1 mal subtilisa sub forma de bancnote. Dar daca hârtiile d-lul ministru nu vor avea valoare ca represen-tând o sumă corespunzătoare în numerar, ne întrebăm, ca ce altă valoare ar mal putea avea ? şi această valoare eventuală fi-va ea destul de statornică pentru a se putea impune ca măsură tuturor valorilor în gospodăria naţională ? O valoare ar putea avea, însă o valoare foarte diferită de acea a bancnotelor şi prea nestatornică pentru a li se putea da caracterul nnuî mijloc de circulaţiune. Ne representând nimic de căt o creanţă asupra statului, ele vor avea o valoare schimbătoare în tocmai ca şi creditul de care se va bucura acesta in fie-care moment. Ca zapise ele ad menirea de a fi un mijloc de plasare a capitalelor disponibile. O dată puse în circulaţiune vor găsi sad nu vor găsi cumpărători, dupe cum se vor afla sad nu se vor afla capitaluri dispo nibile, după cum vor îndeplini sad nu condiţiunea de a i spira încredere in solvabilitatea viitoare a de-bitorelul, adică a visteriel. Ele vor trebui să atragă capitalul prin siguranţă şi câştig. Din nenorocire bonurile propuse de d. Brfttianu nu poartă dobândă, nu sunt prin urmare menite de a atrage capitaluri prin promisiunea unul câştig. Pe de altă parte, apucăturile debitoreluî asemenea nu sunt menite de a inspira cuiva încredere în dibăcia sa economică. în posibilitatea pentru el, de a plăti vr'o-dată suma promisă, cel puţin pe calea pe care a apucat'o. Ce se gândim în adevăr de un g ispodar cnre, când se vede strîm-torat, in loc de a strînge toate veniturile, până şi cele mal mici, pft-râseşce de bună voie o parte din ele şi chiar din cele mal sigure ? Ce se gândim de un ora sad de un ministru de finance, înecat In da-doril, care nu are curagiul de a-şl spune sie însuşi adevărul şi care crede că ascunzăndu-şl capul sub aripă, nu'l vede nimeni: care, când e dator o sută, spune trel-zecl, şi care în loc de a cânta măcar acel 30 acolo unde i-ar putea găsi, lî caută în depositul de hârtie a tipografiei Rosetti? Statul nu’şî trage venitul săd de cât din prisosul veniturilor particolare. Sorgintea avuţiei sale este avuţia poporului; a o cruţa pe aceasta este dar pentru dăn sul nu numai o datorie morală, dar şi un egoism bine înţeles. Ca s’o cruţe însă trebue să ne ferească de fantasii hasardate, care ar perturba mersul regulat al gospodăriei naţionale, nu numai în present dar şi în viitor, şi ar sdruncina toate averile particulare. Când împrejurări majoare 11 silesc a cheltui raaî mult de cât veniturile sale, el poate acoperi golul prin împrumuturi, el poate cere cetăţenilor ori ce sacrificid sub forma de împrumut forţat chiar, sub acea de imposite, de prestaţiunl, sub orl-ce formă va găsi necesar. Ceea ce nu poate însă. este de a face una şi de a spune alta. Nu poate când se împrumută, fie chiar forţat, să zică că a creat o valoare nouă şi să facă din acea valoare imaginară măsura tutulor valorilor în gospodăria naţională. Intr un cuvănt el nu poate înşela nici face pe toţi cet,ţenil, fără voia lor, sad înşelători sad înşelaţi. La această tristă soluţiune am ajunge Insă, dacă s'ar spori şi s’ar schimba mijloacele naturale de circulaţiune şi s’ar substitui realităţel ficţiunea. Prisosul neputfind găsi momentan întrebuinţare în ţară, se va scurge în străinătate; hârtia, ne-putănd trece acolo, se va duce aurul, şi statul după ce va fi subve-nit un moment la trebuinţele sale, va vedea reîntorcându-se în lada vi-sterieî aceeaşi hârtie, pe care nn de mult o va fi emis. Trei sferturi din plăţile noastre fiind insă astăzi cupoane şi pentru material de răsboid de plătit în străinătate, statal nu va mal găsi alte mijloace pentru a face faţă îndatoririlor sale, de cât a’şl procura aurul cumpărându'l ca pe o marfă. Cu cât trebuinţele sale vor fi mal urgente, cu atât va fi silit a plăti această marfă mal scump, cu atât mijlocul de circulaţiune va fi mal depreciat, cu atât mal puţin In realitate îl va intra din zi în zi în lada setoasă. Logica lucrurilor îl va împinge pe calea fatală de emisiuni nouă, care vor aduce nouă deprecieri şi vom inaugura intrarea noastră in concertul european prin o bancrută hidoasă. Această bancrută va fi însă nu numai o bancrută a visteriel române, ci a întregului popor român. Prin preschimbarea arbitrară a măsurătorului tuturor valorilor, gospodăria acestui popor va fi fost adine sdruncinatâ. Bogatul de astăzi va fi săracul de mâne. speculantul neruşinat şi temerar se va bucura de munca gospodarului, de sudoarea muncitorului. şi încă cine scie dacă ne vom putea opri şi aici şi dacâ de-rămăreî economice nu va urma de-rămarea politică; căci dacâ aristocraţii Intre popoare pot câte odată să nu ’şl plătească datoriele, împotriva plebeilor sermanî se găsesc pururea mijloace de coerciţiune. IUN AFARA. Turcia: Se scrie din Constantino-pol ziarului «Temps*. Urmând cu atenţiune disposiţiu-nile lumel oficiale turcesc!, constat nn fapt d’o însemnătate vădită. Bucuria cu care se piimise nota lordului Derby, azi s’a înlocuit, cu o stare a spiritelor, care este aproape de descuragiare. In ora în care vă scria, scirile din Asia trebue să fie rele. Nn le putem precisa amănuntele , dar neliniscea şi încurcătura visibilâ a persoanelor oficiale, când cine-va atinge această cestiune, şi grija lor d’a scăpa de întrebări, tăcerea persistentă ce guvernul păstrează In această privinţă, sunt foarte neliniştitoare. Am priimit asemenea numeroase indicii despre caracterul foarte-relativ al încrederel guvernului în Anglia. Ar trebui să se înţeleagă, că a-ceastâ putere nu va trage sabia de cât pentru paza intereselor anglese şi nici de cum pentru interesele Turciei. Deci, cum va face Turcia pentru a susţine numai ea singură greutatea acestui formidabil resbel? Toţi musulmanii valizi sunt sub arme. Orl-ce lucrare este oprită, şi tesaurul este gol. Este adevărat că se speră lucheerea In Anglia a unul Împrumut de 3,500,000 livre, şi Suhdi-Bel va pleca pentru a’l negocia. Dar aceasta nu va fi de cât un mic espedient, de oare-ce întreţinerea pe picior de resbel a câtor-va sutimi de miî de oameni cer sume cu totul considerabile. Aci pentru miniştrii turcesc! este un subject de meditaţiun! dureroase, şi poate această cale va fi pentru el o adevărată cale la Damasc. Este adevărat că ideile de înţelepciune câştigă tărâm la Starnbul în classa înaltă şi nu suntem departe de a crede, că cu ajutorul succeselor probabile ale Ruşilor, vom ajunge aci în scurt timp, şi vor căuta laStain-bul a cere pacea sad prin demarşurî directe la St. Petersburg. sad indirect prin mijlocirea puterilor neutre. Bunele îndatoriri ale puterilor vor găsi un tărăm bine preparat, căci asistăm la un spectacol în adevăr estraordinar. Intusiasmul poporului musulman pentru resoel a perdut mult din intensitatea sa. Voluntarii nu mal aleargă la arme şi clasa aleasă nu maî dă nimic, nici argint nici scule pe altarul patriei. Ne depărtaserăm în această împrejurare de reserva noastră obicinuită, atribuind musulmanilor beneficiul unul sentiment religios care se va afirma, în caz de resbel, prin sacrificiul avere! şi vieţii. Credinţa noastră tare în decadenţa acestui popor, fusese surprinsă prin discursurile ardente, care afiad un echod pasionat in ziarele din Starnbul. Printrun sentiment de simpatia foarte naturală pentru aceia cari merg să moară în lupta sântă, noi salutaserăm pe tinerii care să gră-biad să alerge la grauiţe. Aci a fost greşeala noastră. Nimenea nu pleacă. Junimea aurită din Starnbul bea recorelî şi mănâncă bine pe malurile înflorite ale Bosforului. Ea nu 'şt dă nici o silinţă, nu face nici un sacrificid personal pentru a înlătura pericolul public. Patriotismul săd nu să afirmă de cât prin disertârî fârâ sfârşit. pe când soldaţii vor muri şi vor legitima încrederea ce pun în curagiul lor, beii şi efendil care nu scid să-I imiteze. Slăbirea morală are de consecinţă tn această ţarâo vanitate stranie. Nu se mal pot. număra învingerile, ce după strategiştiî din Camera din Starnbul, ad suferit armatele rusesef. Mat deunăzi. «Bisirct* s’a distins Intre toate gazetele turcesc! printr’o seire desen-saţie. După spusa acestui veteran al presei din Starnbul, Ruşii aruncaseră un pod peste Dunăre spre Reni, un oraş care se afiâ la confluenţa acestui Huvid cu Prutul. Cavalerii şi fantasinil inamicului erad deja ajunşi pe pod, trei mii do oameni atinseseră chiar ripa turcească, când de o dată Providenţa apăru sub forma a trei vase cnira-sate musulmane. In câte-v.a minute, tunurile lor sfărâmară podul, asvârlind, în fluvid unde perirâ, un mare număr de Ruşi. Cât despre cel trei mii de oameni care puseseră piciorul pe teritoriul otoman, redactorul acestui buletin triumfător, i-a făcut numai priso-merl. , Basiret* aanunciatlnacelaşl timp că această scire nu va întârzia d'a fi confirmată oficial. — Şi până acum tot aşteptăm! Cu toate acestea ' victoriile bătrânului «Basiret* întărâtară o noă foiă redigiatâ de câţiva juni bel, şi care a apărut de câteva zile sub numele de «Dimineaţa*. Acest nod-nâscutal presei a înhăţat această ocasiune pentru a se afirma şi a publicat în supliment, rara bucată po care o transcrid, respec-tândn-I scrupulos stilul ; Prăpădenia deiftrrţită a Ruştlor la Reni. ,Am publicat in ediţiunea noastră de dimineaţa că Ruşii suferiseră un eşec la Dunăre şi că din trel-zecl mii oameni, perduseră aproape doâ-zecl de mii. «Următoarele amănunte ne sosesc chiar de la teatrul unde in adevăr a fost o luptă Inverşiunatâ care aţinut mal multe ore In partea despre Reni cu divisiunea lui Osman-Paşa. Ruşii ad fost bătuţi, făcuţi praf, fiind prinşi in mijlocul focului unul mare număr de Turci şi posiţiunea lor nepermiţându-le a scăpa; cea mal mare parte dintre el s’ad Înecat In Dunăre. Trei vasse cuirassate ad contribuit foarte mult la acest suces. «In timpul acestei mari fapte de la Dunăre, o divisiune din garnisona de la Kars a făcut o eşire care a causat perderl destul de simţite i-namiculul. ,Cu toate acestea Karsul n'a putut face concurenţă Dunării.* Ne vom feri de a derangia acest mic cap d'operă comentănJu-I. Lectorul bine-voiască numai să observe că divisiunea lui Osman-Paşa este la Vidin, că Vidinul este departe cu sute de chilometri de Reni, unde redactorul „Dimineţel* spune că s'a întâmplat această mare ispravă. Cât despre Kars. se scie că este dincolo de Marea Neagră. In Asia, bă ar fi fost foate gred statulnl-major d’a combina acest eroic atac de la Reni cu o eşire a garnizonel din Kars, care precum seim, este de mult înconjurat. Cuartirul general al Marelui duce Ni-colae. Un corespondent particular al Mo-ni'orulul Universal din Paris, scrie cele următoare dela cuartirul general al Marelui duce Nicolae : îndată ce am ajuns tn PloiescI, m’am dus la cuartirul general, cu scrisorile mele de recomandaţie, pentru a obţine autorisarea d’a urmări operaţiile armatei rusesc!. Cuartirul general al Marelui duce Nicolae este instalat într’o frumoasă casă In stilul Ludovic XV, amestecat cu cel grecesc, precum se vede mult in oraşele Orientului, peste tot ornat cu statul şi d’asupra fălfâind drapelul naţional rusesc: fundul alb cu îndoita cruce albi şi roşie, iar in centru într'un medalion oval efigia Sf. Oeorge ucizând balaurul. La scară doi voluntari din noua legiune bulgară, erad de gardă. Un cuvânt în privinţa acestei legiuni, care se formează acum la PloiescI, sub ccomanda generalului So-bolef şi care numără deja vr’o 3000 oameni. Aceşti voluntari bine îmbrăcaţi, bine armaţi, sunt comandaţi de oficerl ruşi, şi In aceste condiţii vor deveni buni soldaţi. Uniforma lor este simplă şi practică: o căciulă de pele neagră cu fundul de postav verde, un mondir verde cu gulerul întors şi doă rânduri de nasturi, pantalonii iarăşi verzi in cistne lungi. In momentul ajungere! mele la cuartirul general. Marele duce dejuna cu statul săd major, şi a trebuit să aştept căte-va minute !n-tr'un vestibul in formă de emiciclu, unde şedead cazacii din garda Marelui duce. După căte-va minute de aşteptare, o uşă se deschide, sentinelele presintarâ armele, şi Marele duce Nicolae apare , trecând in salonul săd de priimire. Avea o tunică de pânză albă, cu benţl de aur pe umăr. Îmbrăcăminte de vară pe care afi priimit-o mulţi oficerl din armata rusească. Intre oficeril cari ’l urmad, am văzut pe generalul român d. Zefcar, alăturat la Statul major general nl Marelui duce. Ajutantul de câmp, care era de sevicid. zârindu-mă. a venit spre mine şi m'a Întrebat cu cea mal ţ mare curteme, cui doresc a vorbi. KespunzOndu'î, a chiărant îndată pe colonelul Gaillard. alăturatul nostru militar pe lăngâ marele cuartir general. După presintarea scrisorilor mele şi cate-va minute de convorbirea cea mal afabila, colonelul ’ml-a promis sa obţmă admiterea mea pe langa Marele duce şi săiuî dea o soluţie In acea seară, cad l. Sa Imperială era ocupat In toată zioa aceea cu şeful statului major al armatei romane. Escelentul nostru a» taşat militar a isbutit atat de bine In cat, peste cate-va ore, aveam consimţimfntul Marelui duce care adaogă rlzi'nd : .Da. cu condiţie Insă ca să ’ml trămită Le Monde iUustrt. Bine înţeles că mana In-sftroinat să daă cuartirulul general nu numai exemplare din Le Moni-leur şi Le Monde iUus/ri, dar şi In schimbul curteniel principelui, să i fac un album de desenurl originale, promisie asupra căreia a bine voit să esprimo colonelului satisfacţia sa. Colonelul Gaillard. ataşatul nostru militar la Petersburg. care a consimţit atAt de graţios a'ml servi de introductor. este, precum sciţi, singurul ataşat militar străin care a asistat la formarea armatei dela Dunăre. El face parte din statul-major al Marelui duce, mal mult ca amic personal de căt ca cu vre un titlu diplomatic. Zilele acestea, a priimit crucea de comandor nl ordinului sSrbesc Tacova. pe care ’l-a ndus-o unchiul principelui Milan, d. colonel Catargi. Ceea ce spune el despre armata rusească, dovedesce că are pentru ea o foarte mare stimă, mal cu seamă pentru ofieerl, cari altminterea ’l-o întorc cu u-sură. Este o adevărată plăcere pentru noi, Francesil, d'a vedea o po-siţie atat de escepţional distinsă acordată unuia din oficerii statului nostru major In cuartirul general al acestei măreţe armate. SCIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR STREINE Iţea*, 24 Maifi. Venirea flctel englese In Pirefi, se consideră ca un mijloc de presiune din partea Engliterel pentru a asigura neutralitatea Greciei. Cu toată această presiune şi cu toate preferinţele pacifice ale guvernului grec, nu se crede, că acesta va putea să resiste curentului opiniei publice care’l împinge a declara răsboift Turciei. Guvernul sporesce numărul trupelor grămădite la fruntaria turcească şi zoresce pregătirile de răsboiă. Adunarea cretană a reclamat garanţii pentru Îmbunătăţirea legel organice. Ea aşteaptă răspunsul Turciei. Atena. 25 Maifi. 14,000 soldaţi aâ primit ordinul d’a ocupa fruntaria. Se organisenzâ un alt corp de 12,000 oameni. Escadra engleză, compusă de opt cuirase. a sosit In Pirefi cu ducele de Edimburg. Vidln. 24 M.lia. Toţi evreii rari aveafi mijloace In număr de vr'o 300, afi plecat In Austria. Peste vr'o 120 fimilii, cari co-prind vr'o 700 membrii, neavănd mijloace, afi rămas aici. Încetarea navigaţiei le-a luat mijloacele d'a-şl câştiga viaţa şi fiind-că preţul lucrurilor de prima necesitate s'a suit, el sunt aproape muritori de foame. Teama de bombardare l-a făcut să caute refuzul sub zidurile fortă-reţel, unde s’afi grămădit, fără alt adăpost, de căt nisce rogojini şi ve-linţe, aşa ca «unt espuşl foametei şi la toate pericolele resboiulul. Trebue a se face un apel la fraţii lor din străinătate, din Engli-tera mal cu^ seamă, pentru a le da mijloacele da pleca safi vieţui aici. Btrlla, 24 Muiu. .Gazeta Germaniei de Nord* reproduce un articol despre evenimentele din Franeia, publicat ert de .Provinzial CorrespondenzVşi adaogă: .Pentru moment, un singur lucru nu mal este de Îndoit; acela că guvernul german urmăresce cu cea mal serioasă atenţie deavoltarea stărel lucrurilor din Franeia şi simptomele raporturilor lor cu politica internaţională şi mul osebit cu politica clericală. .Nu se scie dacă In noul guvern, orleanisinnl safi ultrnrnontnnismul, este cel mal tare. n ori ce caz orleanisiuulfi şi ultramontanismulfi sunt un amestec foarte periculos pentru a inspira Încredere in intenţiile de pace" Către doamnele Israeltte din Capitulă Doamnele care n’afi priimit invi-taţiunea noastră şi n'afi asistat la adunarea ce am avut, In care s'a fi discutat măsurile şi modul cu care căutăm să ajungem la scopul nostru: a contribui căt se poate de mult pentru binele soldaţilor romănl răniţi In aceasta luptă frumoasă pentru viitorul Patriei, sunt rugate a nu întărzia să prepare, fie care căt poate, objecte pentru acest sfărşit. Comitetul subsemnat se va afla pe fie care zi de la 3 — 5 ore postrue-ridiane In localul şcoalei Israelitede băeţl. suburbia Lu«ac! (Sala Dara-seum), unde se pot vedea modele de scufe, bandage, etc. şi unde va lua în primire ceea ce fie car« doamnă va oferi. (Comitelui). Huna Visner, Sar» Gattman, Charlotte Foesch»ner,Clar» Staadecker, lohana Weiss, E'ise Horastein, Bslla Stern, Roşa Marcau, Berta Wiaoer, Sara LazaroricT. Emilie Elias, Citberine Littman, Amelie Hornstein, Săli Schor. SCRISOARE ADRESATA TIMPULUI DommU Redactor, Am citit In ziarele streine o notiţă din America, In care se vorbesce de nişte persecuţiunl în contra coreligionarilor noştri din oraşul Giurgiu. Mirarea şi indignarea noastră a fost tot atăt de mare, ca şi ziarelor roruăne, care afi reprodus această ştire, faptul de care se face menţiune, .fiind cu totul falş*. Regretăm din toată inima că corespondenţii ziarelor streine, cari afi venit de un timp încoace In ţară, şl plac a respăndi ştiri falşe, şi in ardoarea lor, a da redactorilor lor şefi noutăţi de sensaţiuue, ne-afi ales pe noi pentru acest sfărşit. fâi end şi el din noi un cal de bătăi#. N’am lipsit a trimite o desminţire formala a faptului, Îndată ce a venit la cunoseinţa noastră, şi a ziarelor din streinătate. Aşteptăm de la lealitatea acelor ziare, că vor publica desminţirea noastră. In timpul de faţă, cănd toţi şi cu toată inima suntem la lucru ca să uşură starea In care se află iub ta noastră ţară. asemenea invenţiunl sunt căt se poate de condamnabile şi trebue să rugăm prin publicitate pe toţi d-nil corespondenţi, să facă bine a ne lăsa pe noi in pace şi a'şl alege alte sujete pentru depeşele lor. căci n am avut şi n'avem nevoe de graţie safi de concursul lor. ca să ne înţelegem cu concetăţenii noştri. Ne permitem insă a adresa şi ziarelor romane, rugăciunea ca să nu ne tot facă pe noi responsabil, de cele ce şerifi corespondenţii streini, şi să aibă mal multă încredere In simţiraintele noastre romăne de onoare şi de datoriă. Vă rugăm să bine-voiţl a da loc rftndurilor de mal sus In stimabilul d-v. ziar. l’riimiţl Încredinţarea deosebitei noastre consideraţiunl. Adolf \\ einbprg, Samiel Marcns, Dr. Leo-pold Stern, D. Mendelmon, F. A. Focşe-n«*nn SCIRILE ZILEI. Erl bătrănul colonel 8., pe (.And vorbia cu cRoşiî, voind să aşeze o bateriă de arti-leriă pe înălţimile situate între Conseton şi lagărul Iul Ali-Paşa, ar fi fost respinşi după o lnptă sângeroasă.* Viena, 80 Maifi. Buletinele oficiale turce afi remas mute asupra luării Ardahanuluî de către RnşI. Ele anonţă azi că acest oraş ar fi fost reluat de către tarei. Această ştire se consideră cn destinată a linişti eruoţiunea care domină la Con-stantinopole. Direcţiunea generală a poştelor şi telegrafelor Legea telegrafo-poştale interzice vinderea timbrelor poştale de alte persoane strâine serviciului telegrafo-postal, facem cunoscut că pentro înlesnirea publicului am Inat disposiţianî ca toţi factorii cari distribueec scrisorile şi telegramele, Bă fie aprovisionaţî îu tot-d’a-una cu timbre poştale de vânzare. Am disposat asemenea ca dup? închiderea Oficiului postai să se rânză timbre poştale la Casa Oficialul Telegrafic, unde se prii mese telegramele, In tot timpul nopţeî adică de la (3 ore seara p?nă a dona-zi ia 8 ore dimineaţa. pilit. ALBINA PINDULUI Broşareid eşite în ld7o din această revistă într’nn volnm, coprinzând un şir de stndil literare, sciinţifice şi artistice, poetul alese din scriitorii străini, poezii originale, între cari do? poeme ale regretatului Bolintineann, corigiate de el însuşi, Idtalul şi Sorin. Sc află de vâuzare la administraţia a-cestnî ziar, Palatul Dacia, cu preţul de cinci franci, iar pentrn şcolari cn preţul jnm?tate. THEATRU DE VARA GRADINA GHUIC HARD Spectacole Române, Franoaie ţi Germane Compania «1 ram aticii, diriginta «le M. PASCALY. Asiă-zl joi 1 9 A fa/ti, se va juca. PĂCATELE BĂRBAŢILOR Comedie locali In 2 a«^e de d-nu M. Pascal/ A'f&uma din amor, cântat de d-ra Mina. TaUf£-txn*s JotepUe cântat de d-ra U'i. 1’eatul de pornire, cânUt de d-ra F. Dodii. L'Amant d‘Awuindo, cântat de d-ra I.ea. Primar de Pornncială Dorul, cântat de d-ra F. Dedu. Plate ii boUine, cântat de d-n Le*. SCa uitai, cântat de d-ra Mina. Im MorgeillaUe, eâiitaU «le d-ra Lm In costam naţional. Preţurile : Lorul I 2 fr. — Locul II I fr. — începutul la 8 ]/« or*- GRADINA UNION-8UISSE Conrerf internaţional Direcţia-Fanetly, In tonte serile spectacol cn program variat : şansonete, operete, comedie, vau-devile, şi pan tom inie. In curând: DEBUTUL TRUPEI ROMANE. Preţnl intrări I franc. TIMPUL C30RS DE EFECTE PUBLICE SI DE DI7EESE liucLrtMCi, 18 Afaiu 1877. VALOAKRA Oblig Rurale . iu% 1864 » > 1» sorţi Imur. Oppenbeim 8*Vo 1866 Oblig. Domcmale &>/0 1871 » > uşitelasorţl > Credit fonc Rur. 7% % f,r*'d;t fnnc. Urban Impr. Mun. Cap. 80% lHî5 Pensii (oOO) dobăndă fr. 10 AcţiîCăi le fer.rom. 5% 1868 > priorităţi 6% l868 Dacia C1* de A*tig. Act. (fr. 500) &>/0 1871 Remania O-1* de Asaig. Act. (fr. 100) 80/o 1873 Mandate . , . . . luipr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române8% Caile ferate O t tom ane Act ffr. 400) 3% Renta RoroAnft.......... CUPOANE OMig. Ruraie p. 23 Aprilie , Drmicniale espirate , Konci.trc rurali Iulie * Contrna1* . . . I»EPI0E Pari*............. Mareille . . ..... Brucs k ................. Atn ; ................... Elveţia.................. . or-lra . .............. Londra dornic.I.......... Viei: a D< rlin 10 i)ilc . X, Lira Otoman Galben au*tr. . Agi o c. Argint. ChdU Oftării* 703/* 90 70 95 68 62 98 190 40 18 92 95 9950 2507 i2l»/i Pr*rlB Asst 70'/, 691/1 93 95 Vi 9950 2505 CURSUL VIENfcl 30 Maia (st. n.) 1877. Metalica......... 58 80 Naţionale........ 40 U**uta in aur...... . . 70 65 Lose.......... . . 108 60 Aoţimiile bSncel..... 769 ~ Orbituri ....... . . 135 50 London ......... . . 127 90 Obligaţiuni rurale ungare . . . 73 25 , temefvar . . . . . 72 50 * transilvane , . . . 70 50 Argint in mărfuri .... . . 112 30 Dncatnl .... ..... . 6 07 Napoleonul........ . . 10 24 Mar* 1M> ..... 62 80 ( I KSl l. DE BERLIN :’,0 Maia (st. u.) 1877. Acţiunile căilor ferate române Obligaţiunile române 6 r „ . . Priorităţile căilor fer. rom. 8' „ împrumutul Oppenheim . . Napoleonul................. Vîena, termen scurt .... Paris » lung .... 12 -19 -48 75 72 30 10 29 j SOCIETATEA DE DARE LA SEMNU „BDCDRESC1". Serbarea anniversârel a cinci-spre-ţJecea FONDAREl SOCIETAŢEI Duminecă 72 Maitt (3 lunii!) 1877. I>omnil membri «unt rugaţi a lua parte la serbarea In nu mărfi catfi se va putea mal mare »ji a ofleri premii de onOre numerose pe cari le pută Încredinţa atiît tn dioa serbăreî cătu şj mal n&mte D-Ior dirigcnţl E. Fnoroacu, M, Turilk si A. Klorescu. PROQKAMM >V 91/2 ore dinrn£ţa : Adunarea membrilor in unifor- mă cu urmele deeomţimiHe lorfl in grădina Societăţii 10 , , Discursu in onorc* ţjilei şi des- chiderea dărel la semn. 10 — 1 după aniia^I: Dare la semn. 1—3 . » Hanquet. 6’/s . » Distribuirea preini'lor. S » s^ra: Serată musicală şi acla“. XKXKKHXKXHXXXXXKXXKXWXXXXKKXXW H PHARMACIA LA „SPERANTIA" U ^ 4. calea moooşoaei. 2a. )ţ n DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. M Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajtîză a ^ mande din ressortul medical. efectua orl-ce co Jţ HRXTS MUUMMMUUn****U*UUUUUUnUU*U**MH w femei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de 9dre şi de plfiic etc. etr. AirăgOnd tît de-o-datâ atenţiunea onor. Clientele că din causa crisei am re vis -ii- vis de Cousulatul Kussesc w KeC'iraanda ma-iniinul «efl asortat in tnt-il a-una ftSrtn l>inr nu rufăriA 4. Urbatl ji 4e fî dame, gulere, m^nchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ci*»rnpl pentru bărbaţi <1 imer flanele fine (crOpe de sânte) camisfine, groşette, bro«lerie daniele, cravate, dn burbaţl şi \f ESPUSITIUNEA DJE HAIiSlE lovit ye Onor. Public 8& bine-voiescA a visita magasinul mea unde va gă,si o E S p 0 S i ţ i u n e de haine oonfecţionate cum n’a fost ineft In Bucure scl, şi anume. COSTUME COMPLECTE REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE A din stofele cele mal moderne ale sesonulul de faţâ, şi croite dupfi jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoş<5iel şi Bulevardului şi se p<5te convinge orl-cine câ am remas 6del devisiel acestui magasin: CONSUM MABE SI PRETIURI FOARTE MODERATE. JOSEF GRCIMBAUM ,A LA BELLE JARDINIISKE», 20 Colţnl Bnlevardnluî şi Stradei Mogoşoieî, Casele Grecenu 20. i & i f)p înmiiiriîit ^ftra ^enr" IlJlIliriatj dtui, linia Udcu-rescI-Pitvştî, o casă mobilată de yietrecut ▼«ra, in apropiere de casa locuită de D. Nicolne Kreţulescn, compusă din patru camere d« stâpen, sufragerie, pridvor şi dependenţele trebuiucidse. A se adresa la pro-jirietRr D. N. Kreţnlwscu. strada Clemenţei No. 15. 586-3. A. !D "V O C -A.T XJ U mmm balamkscd fost prO'iuour şi judecător, auunţă că s’a strămutat în liacnrescî, şi priimesce consultaţii de la orele 8—10 dimineaţa îr domiciliul s?u din strada Bisereca Antim Nn. 1‘>. De închiriat, ori în totul ori 1 in pur te un sa- ! Ion, un iatac, o altă cameră şi un grajd, preţul pe ti Iun! 40 galbeni. A se adresa la tipografia Thiel A Wei»8 seQ Strada Scaunele No. 38. De încliiriiit nn franios ISV lUCUlIictl, tiiment in c»tul de »n», casa Steriadi, intrarea Rosetti, lingi Cismegiu. Dnritoriî Hă ne ndrene/e In co-(jroprietaral C. Capellennu, Regip. Lntvnn-rilor. la spatele Hotelului de Londra. DOCTOKl L 1. FLUX a’a mutat IN STRADA CALONFIRESCU No. 3 HOTEL DE ITALIA CAMPINA Su b-si'mrat ul arP on6r« Jp a fare r.unosCiit o-rorabilulul public că urc in hotelul Brii multe camere bine mobilate. Afară He Hcc«tii să recomanda prin hr um cea mul bună, vinurile fine, Ctirăţeme, serviciul, tot cu preţurile m« denii»*. Lingă curtea hotelului are o grădină upiiţ oaă şi bine aranjaiă în care se vor face concerturl Joia şi in (6ie sărbătorile. i :»7o—3). FE K H A KI E. MANSBERQER ceasornicar 8 ’ A M r T A T t 1 Strada D6n»nel ]. Se recomandă pentru ori ce rep traţiune în sfera profestonel s«ie, cu preciurl fârte moderate şi serviciu ga