Nr. 114. JOI 19 MAIU. ANUL II. - 1877. ABON A-TvIIEJSITEIXE IN TOATA KOMANIA ' Pe bd . pe 6 luni ?e 3 lanl Pe bd IN STTU1NATATK : L. n. -48 . . fel • » n * » 60 INSKKTll’NÎ SI KKCLAMi: Linia d« 30 litere petit, pngina IV, 30 bani p,* ÎT1. POMel, pe pamee H « l« ®M geelaue A lei noi iîlia. TIMPUL KSK ix TOATE ZILELE OK LMUJtU. Un numtr In Capitali 10 bani. UIUBODL REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI : PALATUL ,DAUIA.‘ A.3srxjixraxxjR.x 8e pnrueac In atrAinAtnle: La D-nil Uaa*e*-•te»n <& Voglcr in Vienna, Wa'fiscbţţ^iae ]0 A. Opptiik 1* Vienna, 8tub*obaatei î j HmAaJ AfofM In Vienna, SeilenUtte Sj V%ncmi Urdicka m Vienna, TeinfalUtrawe |?; PUipp Ldb In Vienna, Eachpnbacbgaaae \\; L. Lnt*g A Comp. in Peşti |i Uavai Laffitr-HulU* d Comp. In Paria. Bcriaorl nefrancate na primea*. A.rtiooiele napublioaL- aa vor arde. Un nuair In UwirioU Io bani. Din contra, tocmai pentru cft respectam prea mult acest nod zălog al independenţei noastre, scopul nostru este de a deştepta pe guvern, pentru ca nu o nedibace sad culpabila Întrebuinţare să poată preface lntr un semn fără de preţ aceia ce nu trebue să fie de căt semnul onoare! şi a meritului adevărat. 1877, Mftifl 13. Domnule Rei/actor, Cunoscând sentimentele ce ani-mează inima d-vonlstrâ. iml iad libertatea de a vă adresa aceste acte ce sunt a comitetului doamnelor din oraşul Roman, penthi venirea In ajutorul ostaşilor romănl răniţi ; şi a vă ruga să le daţr publicităţii căt mal curând; şi vă rog nml face cunoscut preţul pentru aceste, şi vi-1 voi trimite îndată. Primiţi vă rog, d-le redactor, Încredinţarea deosebitei mele consideraţi. V. aalut, /amfirilia Jora. PROCES-VERBAL Astăzi 30 Aprilie 1877 ; subsemnatele in vederea evenimentelor ce se pregătesc pentrn România, şi atitudine! ce ea poate fi chi&mată a lna faciă cn acele evenimente, a decis a constitui un comitet pentrn a veni în ajntornl ostaşilor noştril răniţi. Acest comitet a ales pe doamnele Zam-firiţa Jora şi Zulnia Roietti de vice-pre-şedinte, pe d-ra Clara Crnpenski de casieră şi doamnele Adela liotineanu şi Maria Aslan secretare, ear preşedinţia de onoare s’a oferit Măriei sale Doamnei Klisabeta. Acest comitet compus de suptecrisele având de ajutor şi pe d. doctor Ioan Vâ-leaun, se va întrnni in toate Sâmbetele seara la S ore in localnt Primăriei, ră-mâind a fi convocat de binroB de câte ori necesitatea va cere. Scopnl acestui comitet este. a) De a primi toate ofrandele de orl-ce natură ar fi ele; b) De a chibzni modul întrebniDţăril lor cel mai nemerit; de a intra in relaţinne cn corpul serviţinlni sanitar al armatei. d) De a forma Ia cas de trebuinţă ajutoare pentru ambulanţe. e) De a veghia în fine, şi a îngriji de răniţi; de a aduce mângâiere şi pntincioasa ajutorinţă familielor celor ce voi ti căznţl apărând ţara lor. Adela Hotineann, Zulnia Ro9setti, Ma- ria Aslan, Zamfiriţa JorB, Aglaea Stroescn, Olimpia .Strejescn, Catinca Buzdugan, C. lloiu, Maria Colonel Brăescn, Măria Pa-lady, Pr. Mielescn, Olimpia Drăghicl, E. Miclescn, Catinca Iamandi, Panlina Alec-sandri, Elena Dimitriu, C. Crnpenski, Eugenia Cozadini, Maria Sporidi, Eleonora Litinski, Agripina Jora, Pulcherie Origo-rescu, Adela MinciB, Aglaea Drăghici, Ana Simionovici, llariclia Turborv, Ffro-sina Alcaz, Pulcherie Butnci, Ana Prnncn, Maria Matenş, Esmeralda Vuruclas, Olga Sccoşann. Telegrama adresată Măriei Sale Doamnei. Doamnele romăne din judeţul Roman, in faţa grelelor împrejurări ce apasă asupra patrii noastre, s’ad Întrunit astă-zl 20 Aprilie, spre a se forma un comitet pentru a veni ln ajutorul armatei romăne. prin îngrijirea şi uşurarea suferinţelor soldaţilor răniţi. Romănul speră că Măria-voastră va bine-voi a onora acastă Întreprindere de bine facere, luănduo supt augustul său patronagiu, şi primind preşedenţia acestui comitet, ce cu profund respect şi devotament ne permitem a oferi Măriel-Voastre. Ale Măriel-voastre df votate serve. Adela Hotineann, Znlnia Rosetti, Maria Aslan, Zamfiriţa Jora, Agale Jora, Agale Stroescn, Olimpia Strejescn, Catinca Boz* dngan, C. Moin, Maria Colonel Brăeecu, Maria Palody, Pr. Micnlescn, Olimpia Dra-ghici, E. Micnlescn, Catinca Iamandi, Panlina Alexandri, Elena Dimitrin, C. Crnpenski. Engenia Cozadini, Maria Sporidi, Eleonom Litinski, Agripina Joia, Pnlche-rie Grigorescn, Adela Minciu, Aglae Dra-pbici, Anna Simionovici, Hariclia Turbury. Efrosinn Alcaz, Pnlcherie fintnşi, Ana Prnncn, Maria Mateaş, Esmeralda Vumc-las, Olga Secoşanu. Răspunsul Măriei Sale Doamnei către comitetul doamnelor diu Roman. Daamntl Zamjîr.ta Jca. Sunt foarte recunoscătoare pentru frumosul simţimlnt ce animă societatea din Roman, şi cu cea mal mare Încredere ln misiunea ce a Întreprins cu atăt devotament, vin a'l mulţimi ş'a primi preşedenţia ce mi-a oferit. In această ocasiune mai mult de căt în ori care, eram sigură că oraşul Roman ne va da dovada iubirii lui de patriă. uşurănd suferinţele soldaţilor noştril. Eliisbsta. DIN AFARA. După ştirile ziarelor din Viena, M. S. Ţarul ar fi hotărăt a lua Însuşi comanda supremă a armatei de operaţiune. Principele GorciakoIT de asemenea ar avea să petreacă mal multă vreme cu cancelaria imperială In cortegiul general al armatei de la Dunăre şi ln tuiănd ar avea să se formeze contra provinciilor res-culate un nod corp de armată sub comanda generalului Kaufmanu. — .I’ester Loy I» mulţimea vin n.i,caUi pentr„. ca Să ne pntem face o închipuire lătnn-"tă deepre aceea, ce bncureştianul inţe-l«Re, când zice ‘Moşi,: oameni perduţi clipitelor trecătoare. In adevăr Moţii sânt un fel de tgrbg-toare olimpică, la care se adună romknil din raza topografică a Bacoreştilor, Mun- tenii, Oltenii şi Ardelenii se întâlnesc spre a se cunoaşte noii pe alţii, Rpre a-şl arăta fie-care hărnicia, spre a-şi schimba intre denşiî roadele muncii şi spre a petrece împreună câte-va zile de veselie. Este nn târg de ţara, o ezposiţie naţională şi o mare ospeţie poporala. Vr’o doă săptămâni de zile, oamenii me-rea sosesc, statt şi pleacă. E insă o zi, în care mişcarea culminează: Joia înainte de sfintele Rusalii; şi aceastv e zina bucnre-Şl®mlor. După un frnmoB obiceifi, care s’a păstrat până în zilele noastre, în această zi chiar şi Domnul şi Doamna ea la Moşi, unde le pregătit un anume cort.' Ast-\ aeea"t° e frumoasa zi, în care Datnn şi popor petrec itnprennă şi ca bucurie se întâmpină. Bncureştianul atât de dispus ]a veselie, în aceaBtă zise leapădă de toate necasnnle vieţ.I, îmbracă cel mal frumos vestmânt al sâB, ia câştigul zilelor trecute şi pleacă la Moşi: a merg. *,n aceaHtfi zi la Moşi, a cumpăra ceva, « fi # ora pe Domnnl şi pe Doamna este nn vechia şi sfint obiceifi, o datorie, pe care nimeni nn o poate călca fără de mustrare. Dar acnm ! ?.. Acnm, când fii ţârii a. şteaptă lovitnra Turcilor la ţărmuril Dunării, când ţarn eete înpăenginată d’o o- 1 TIMPUL imul P;işa şi a seraschierulul lîedif Paşa. pe care ii cred vinovaţi de catastrofa de la Ardahan. A ferii de acesta, cer Înlocuirea lui Mukhtnr Paşa şi revocarea Iul Midliat Paşa din e uliii. 1 >upii ce preşedintele a promis cil va grilbi numai de ră.t la Sultanul spre a'I face ariltare despre cererile lor, softalele s ini domolit, earii şedinţa camerei s'a închis. Peste puţin apoi preşedintele camerei şi marele vizir s'a£1 dus la Seraiil. Urmarea a fost declararea stării de ase-diO. Malnuud Paşa şi lîedif Paşa re-uiilu la posturile lor.—Agitaţiunea eresce merefl şi o rescoală nu e peste putinţă. - Principele Nieliita a dat libertatea Ileiulul Mehemed. care fusese captivat In lupta de la Medun. Mal ’nainte Insă beiul s’a obligat a nu lupta in acest resbel contra Mun-tenegrilor. — Ziarele din Berlin spun, că in timpul ce a petrecut la Berlin Principele Bismark a desvoltat o deosebită activitate, lucrănd mal minte ceasuri pe zi In cancelaria imperială. SCIRILE TELEGRAFICE ALE FOILOR 3T8EINE Vlena 23 Maiu. .Corespondenţa generală austriacă* anunţă că cabinetul din Sant-Pe-tersburg a aderat la vederile guvernului austriac, care este de opinie ca navigaţiunea pe Dunăre să fie impiedicată numai atăta timp căt operaţiile militare vor reclama aceasta, intr'un mod absolut. Poarta n a trătnis Încă consimţim6ntul s6ă, căci corniţele Zichi u’a putut să'l inmăneze jjănă acum nota în această privinţă. Xu încape insă Îndoială că şi guvernul turc va adera la modul de vedere al cabinetului din Viena. Coustantlnopole, 23 Maiu. Ministrul de Esterne al Turciei a dat următoarea circulară: .Primirăm noutatea oficială de luarea Ardahannlul care, bombardat de ruşi, a trebuit să’l lase trupele imperiale. „’Naintea superiorităţii numerice a inemiculul, care avea cincl-zecl de batalioane, cele opt-spre-zece batalioane cari formau garnisona, s’aă retras, lăsănd pe cămpul de luptă 150 morţi şi mal aţâţi răniţi. Saut Petresbnrg, 23 Maiu. Xu 9e scie Încă intr’un mod sigur dacă Serbia este decisă a lua parte la resboiă. lîusia a consiliat’o să nu se amestece; dar n’are cu-vOnt d a o Impedeca cu forţa la aceasta. Consiliile guvernului rusesc au fost date Serbiei intr'un mod limpede şi formal, căci lîusia n are interes d a vedea infiinţ&iulu-se lăngă ea, un sistem de corp revoluţionar şi panslavist, ceea ce guvernul din St. Petersburg na fost nici o dată dispus d'a fuvorisa Roma 23 Maiu. L>. Melegari, respunzend unei interpelări, zice că resultă din decla raţiile mareşalului Mac-Malion şi ale ducelui Decazes că raporturile cordiale dintre Frauda şi italia nu s’aii .jignit câtuşi de puţin In urma schimbare! cabinetului din Francii). Prin urmare, nu este nici o teamă despre uneltirile reacţiei clericale. D. Melegari adaogă că nu este nicl-cum probabil că Francii» va aluneca să lucreze contra siguranţei şi esisten-ţel unei naţii la a căreia formare a contribuit. 1). Depretis constată inconvenientul unor asemenea interpelări, şi zice că la cuvintele <1-1 ui Melegari mal poate să adaoge, că Italia, iu caşul actual, poate să se privească cr deplin asigurată. SaiitePetercbDrg, 23 Maifl. .Mesagerul oficial* publică aceste telegrame ale 1. S. I. comandantul şef al armatei Caucasulul cu datele 7/ia şi s/îo Maiu : , Pe toată întinderea coastei, de la capul Adler până la Ocemcir inclusiv, vasele turcescl urmează cu bombardarea şi aprinderea localităţilor fără apărare, locuite d'o populaţie liniştită. „Pe câte-va punte, Turcii aă des-barcat vechi emigraţi din Caucas ; aceştia caută să întărâte şi să ridice populaţia abkază. S’aă trâmis trupe în Abkazia pentru a pune capăt acestor uneltiri. „Din informaţiile ce s’aâ cules după luarea Ardahanului, resultă că in aceste doS zile de luptă, am luat 82 tunuri, între cari un bun număr de esceleute tunuri krupp. „Cele patru forturi principale a-veaO un profil foarte întins. Intre prisonierl este şi un paşă. Numărul turcilor îngropaţi se rădică până acum la 800. „Se instalează administraţia rusească in oraş şi în tot sangiacul Ardahanului*. Loii'lra, 24 Maiu. La 14 MniG s’a telegrafiat din Atena Oficiului lîeuter, că escadra cui-rasată englesă, venind de la Port-Said. a sosit in acea dimineaţă in vadul de la Salamis. CAMERA Nepuleudu-se complecta nici până la j ore seara, n'a pntut ţinea şedinţă aztă/.T, marţi 17 Maia. DISCURSUL D-LU1 BOERE8CU din ŞEDINŢA SENATULUI DE LA 30 APRILIE (Urmare) Apoi într’o alta conferinţa din Con-stantinopol în 1850, ţinută între patru Pateri, I. Poarta snbscrise nn project de cou-veuţiune, care, deşi a renias neaplicabilă, din causa ca nn s’a ratificat, coprindea un art. 1, redactat chiar în aceşti termini: ‘Poarta confirmă din noii privilegiile şi ‘imuuituţile, de cari Principatele Moldova ‘şi Valachia s'a ii bucnrat sub suzeranita^ ‘tea sa, din timpul capitulaţiunilor, cari ,le-ai fost acordate de Sultanii Baiazet I şi Mahomet H*. Aci se menţionează numai doi Sultani, din cel patru cari sunt menţionaţi şi în art. R din couvenţiuneu de Paris din 18o8. IusS, or cum ar fi, acest fapt poHitiv probează, ca şi cel precedent, ca înalta Poartă şi in alt act de cat cel din 1858, a subscris şi a recunoscut ca in adevăr exista între noi şi densa nisce capitalaţiunî,cari constituesc husa naţiouulitfiţel noastre, a ralaţiuuilor noastre cu densa, şi in virtutea cărora suntem legaţi împreuna de mal mulţi secolî. De ce dur tot aceeaşi Putere stărue a nega existenţa lor, u se îndoi de originea lor, şi a ne considera in drept şi iu fapt ca o provincie a imperiuluisBI? Aşa dar, din faptul că tractatul din Paris a făcut o operă iucomplectă şi imperfectă, din faptul şi maî însemnat, că înalta Poartă neagă şi un recmioaace a-deverata origină a legăturel noastre cu densa, resultă pentru noi nu îndoit pericol : Pericolul re3ultând din tratatul din Paris, care ne-a recunoscut o semi-indepen-denţa şi o semi-suverauitate, aşa cum să dea loc la multe discnţiunl şi la interpreta ţi uni contra-dictoril; pericolul provenind de la înalta Poarta, care necontenit ameninţă, umileşte şi turbură în araoarea sa propria şi iu drepturile sale un popor liber, nn suveran, care nu este nici instrumentul, nici supusul săi. Era dar un ce legitim şi natural pentru tot Românul, ca să se preocupe de viitor şi de înlăturarea acestor pericole. Aci nu mal era vorba de a se critica nisce fapte fără efecte, nici a se îndestula o vanitate deşartă; era vorba de a se corecta o operă imperfectă. Nu ne este numai destul a se afirma, că numai noi singuri, cum a zis d, Cânipiueanu, am lucrat spre a se complecta, chiar fără voia marilor Puteri, opera lor din anul 1856. Aceste Puteri nu ni cunoscut destul, la acele epoce, posiţiunea noastră, şi dificultăţile ce erai a se ivi îu viitor. Noi neam silit, nu contra voinţei lor, ci a dobândi această voinţa, spre a se atinge şi maî bine scopul ce ele îşi propusese a se atinge pe Dunăre. Să nu uităm, d-lor că posiţiunea noastră, ea interesele noastre nu sunt absolut iudependinte de acelea ale Europei. Nu trebue dar nici sa ne separăm, nici să ne isolăm de Europa; nu tre-bue mal ales să ne punem în posiţiune de a jicni interesele acestor Pateri; căci a-tuncî ani risca prea mult. Din contra, trebue ca ne silim a pune interesele noastre in armonie cu iueresele Europei. (A-plause). Aci, d-lor este locul ca să vonbesc puţin şi de mine, spre a putea respuude obser-vaţiunilor făcute de d. Epnreaun, care a zis că d-uealni şi amicii d-sale aă combătut, în trecut, şi a luptat contra politicei exterioare a guvernului Cntargil. pe care a numit'o » politică aventuroasă,* şi pe care am avut onoare a o conduce, eu, ca ministru afacerilor străine din acel Cabinet. Voii! raţiona, domnilor, cu cel mal mare sânge rece, şi cn imparţialitate; căci trebue să expun şi să justific acel trecut, care se leagă atât cu presentul, şi cn care chiar se poate explica până la un punct, politica actuală. Dacă acea politică a guvernului precedent ar fi fost aventuroasă, cum o numesco d. F pure: inu,* apoi de sigur că şi politica de asta-zî ar fi tot aventuroasa, Insă, domnilor, vă pot declara franc, că acea politică a fost adevărat nnţională înveehieşte; dar dobele snnă şi trebuieşte sa ţinem pasul. La dreapta şi stânga sunt casele şi prăvăliile: uşile sunt pline de privitori; pe la ferestrele deschise se în-desniesce lnmen. Asta-zî tot omul e mândru de a locui pe Calea Moşilor, îşi adună rmlele şi amicii şi lo zice; »Am sa vă dai o zi, pe care o Veţi ţinea minte ; luaţi loc la fereastră; vedeţi birjî, vedeţi trăsuri boerescî, vedeţi lumea pestriţă ; ea ta o companie de soldaţi; mai al să via geandarmi călări, ofiţeri şi, în sfirşit, o să vedeţi! —Dar când trece Domnul şi Doamna, aă-mî faceţi şi mie loc la fereastra.* Aşa grăiesc oamenii pa la ferestre. Dar cîne-va îmi pune mâua pe umăr. Este un cunoscut?— e vreun prieten? Nn! e un unebiaş ca de cinci zeci şi câţî-va de an*, senrt şi îndesat, cu o pălărie lătăreaţă în cap, cu un cojoc scurt şi fără de mănecî pe trup, cu cămaşa lungă strânsă la brâîl, cn cioarecii strimţi şi cu opincile turtite la talpele picioarelor. II privesc în faţă. E ras, dar nu de curând ; mustaţa lungă şi lată îî cade peste încheieturile buzelor; dungile feţii I ui arată de anii petrecuţi; ochii îl sunt aprinşi, priviudu-mă asemenea unnl om, care are ce-va pe inimă şi şi prevăzătoare, şi prin urmare şi politica de astă-zî, condasă in condiţiunile celei de atunci, uu poate fi de cât tot bună şi naţională. Se poate iiiBU ca d. Epureanu să fi calificat lucrul, luându-se mai ales dnpe a-pariuţe, şi uecunoscâud bine fondul lucrurilor, intenţînnea, scopul propus. Să des velini insă astă-zî mal pe faţă aceea ce altă data uu se putea îucă cunoa-sce îndestul in public, şi vom putea a-preţia şi judeca mal biue atât trecutul cât şi presentul. V’am spus, domnilor, cum tractatul din Paris crease pentru noi o stare de lucruri iucomplectă. Puterile îşi propusese atunci a face ca Statul nostru să aibă o fiinţă, o individualitate proprie, o neutralitate reală. Insă amestecară garanţia pentru uol cu aceea a Turciei; ne făcură adică să fim intraţi sad absorbiţi in garanţia generală a Imperiului otoman. Atunci individualitatea noastră nu se maî distinse, posiţiu-nea noastră ramase nn bine definita, şi a-vantagele neutralităţii dispărură. Puterile nu potea să ajungă pe deplin scopul lor, de cât declarându-ue Statul nostru iudependinte, sub garanţia ‘specială» a puterilor. Atunci am fi fost, peutru OrieDt, aceea ce este Belgia in Occident; atunci numai am fi pntut avea o adevărată neutralitate perpetuă. Paterile însă aO reculat, poate, inaiutea unul sistem atât de radical, culeg însă astă-zî fructele temere! lor. Sa nu mi se zică şi astăzi; suntem independenţi; fiiild-CH nu avem dependinţa perfectă de fapt. Sub punctul de vedere al autouoinieî iuterioare, pot zice că suntem mal absolut iudependinţî; însă ne lipseşte exerciţiul suveranităţii esterioare: şi de aci resultă că un suutem independinţî perfect, dreptul nostru public nn este recunoscut ca admis în echilibru 1 european, şi Statul român nu este adnrs in concertul european ca distins de imperiul Otoman. Sa nu ne ascundem dar realitatea şi să spunem lucrurile cum sunt. Şi câud zic că suveranitatea uoastra internă este cam absolută şi pe tărâmul practic, fiţi sigur că nu am exagerat nimic. Cad, daca aşi fi voit a fi mal riguros, v'aş fi spns cu până şi această suveranitate internă nn nise recunoască îu fapt de înalta Poartă. V’am spus cum ea pretiude că nu există o jnrisdicţiuue a noastră separată de aceea a Turciri. Dar a fost ceva şi mai grav. înalta Poartă ne-a contestat şi aceea ce se chiamă suveranitatea teritorială; căci acum câţî-va auî, câud eram în minister la afacerile străine, sciţi că era vorba de a se face nişce lucruri spre a se libera trecerea pe Dunăre la locul numit Porţile de fer. EI bine, înalta Poartă a aridicatpre-tenţiunl că numai ea poate nutorisa lucrările acestea, cari erai să se facă despre ţărmul nostru, şi servindu-se de teritoriul român; şi ca nici ca era nevoie de cousimţimentul guvernului român. Se înţelege că s’a respuns ce se cnvenea şi ca s’aii respins asemenea preteuţiuul absurde. (Aphiuse). Inţelegeţliusă semnificarea lor? Aceasta înseamnă că Poarta era stăpână chiar pe teritorul nostru, că ea putea ordona la noi ceea ce voia. Uude mai era atonei suveranitatea noastră teritorială ? Pe basa nneî asemenea pretenţiuul, crezendu-se stăpână pe pământul nostru, ea a pntut o dinioară dispune şi ceda Bucovina şi Basarabia. Seim trebuie să grăiască, or! cnT, dar trebuie să spnie. Ei! —îmi zice el, ca şi când de mult şi-ar fi dat silinţă a me convinge şi acnm a dat de o dovadă reîndoionsu,—El ! nu sunt floricele!? Uita-te la oameni trupeşi! uite ce curăţei! uite cnin se duc! — AI văzut ruşii? — I-ani văzut. Atunci, i-aî văzut, — grăi el mul ţa mit, —apoi îmi apucă braţul. —Si el am un fecior la oaste; e dus la Calafat; sergeut major. Voinic-făcut,.... aşa ca şi mine, dar maî ’ualt, colea piept. -Sunt trei ani de când l’nd luat; dar acum e sergent major! Si apoi bătrânul începu să intre în burete. El imî spuse că e de la Câinpn-Ltmgi că are patru feciori, tot unu ca unn, că dintre patru cel mal mic umbla la scoală, cel de al doilea e aici în bucnrescl Ia ne-goţătorie, cel de al treilea e sergent major, dus acnm la Calafat, e«r cel mal în vârstă e perceptor, perceptor în oraş. Acesta s’a căsătorit cn fiica unul preot, care are nn fia ofiţer, tot la Calafat, şi unnl aici in Bucureşti, scrietor la tribunal. II spusei, că şi e»1 nm fost I» Câmpn-Lung. oare unde s’ar fi oprit, şi nude s’ar opri consecinţele unei uşa prelenţiunl ? Vedeţi dar, domnilor, că, dacă chiar suveranitatea taritorială şi independinţanoastră interioară ni s’a contestat, cum ve maî închipuiţi ca suveranitatea noastră estemă ar esiBta in fapt! Aşa dar, spre a putea fi cu adevărat un stat neutra, trebnia maî întâii să avem o independinţa perfectă, nu numai de drept, dar şi de fapt, nu numai internă, dar şi esternă. PericoHle cari se evitai prinoaşa neutralitate, pe cari numai un Stat indepen-dinte o poate avea, erai foarte grave pentru noi in particnlar, nu numai din causa luptelor ce se puteai încinge pe pământul nostru intre pnterniciî noştri! vecini, ci spre a ne pune la adăpost de Bgudui-rea şi ruina ce ne ar causa când a’ar întâmpla să cază acest colos ce se numeşte Imperiul ottoman ; ci, în toate cazurile, spre a nu mai fi, noi naţiune jună, lipiţi de nn corp pe care mulţi îl declară de o boală contagioasă, care ne ar potea molipsi şi consuma împreună cu el. (Aplause). înţelegeţi dar, domnilor, cum efl, convins de aceste mnri pericole şi de esisten-ţa singurului remedii posibil, ara dat, încă de la 1870, cel întâii strigăt de a-alarrnă, şi am scris, între altele, următoarele rânduri în ziarul Prasa. No. 241, din acel an : ,Puterile garante nn pot de câtă să continue opera din 1856, spre a o perfecţiona. Ele vor căuta să fondese, la porţile Orientului, o stare de lucruri, şi maî forte şi maî stabila de cât îu trecut, şi să pună aceste populaţiunT, atât de apte pentru civilisaţiune, îu posiţiune şi maî a-vantagioaă spre a se desvolta şi prospera. ,Prin ce mijloc îusă diplomaţia ar putea reuşi să ajungă acest scop ? »Acest mijloc este unul, nnul singur : este a face din România iu Orient aceaa ce este Belgia iu Occidente. ,Este a face d>n România un Regat independent, sub dinastia lui Carol de Ho-heuzollern, şi garanţia Paterilor celor mari din Europa. »Noî discutăm chestiunea lămurit, fără şovăiri, fără cârtiri; ^Independenţa României,» a ambelor Principate actuale, sub forma de regat, este singura soluţiune posibilă, prin care se satisfac toate interesele: interese de echilibra, interese de securitate pentru imperiul otoman, interese de creştinătate, interese civiliaatoare...» Şi pentru ca sa probez atunci, cura probez şi asta-zi, că aceasta soluţiuue nu este resultatul unei vanităţi seci, ci efectul unor interese practice, nn numai pentru noi dar şi pentru cele-alte puteri, entă ce mal ziceam : »Când noi vorbim de independinţa României, când facem din această idee un simbol al convicţiunilor noastre şi un drapel al credinţei noastre nimeni nu ne poate taxa nici de demagogi, nici de ilnsionarî, nici de turburători aî Orientalul. Din contra, orî-cine înţelege că noi consiliSm şi susţinem această singura soluţiune rea-lisabilă, îu interesul chiar al puterilor celor maî conservatoare,rîn interesul principiului de ordin, în interesul equilibrn-lul din Orient, în interesul, în fine, uu numai al României, dar şi al Imperiului Otoman. »Toate aceste interese se satisfac prin independenţa României, şi de acea credem ————————W» Aî fost? — zise el îmbucurat. — AI văzut ? — Aî văzut oraş curăţel? case bine făcute, oameni vârtoşi, neveste frumoase, ştii ca la munte. Şi eara-şî urmă unchiaşnl să în» 1 spme, că el n'a învăţat carte, pontrn-cîf în vremea lui nu era de cât dascălul cu pana-hida, — nişte tăbliţe de lemn; dar’ acum este «la noi în oraş* şcoala ; bunS şcîilS ! şi nuni dintre fecior* ** est« sergent major, dns acum I» Calafat, earî ce!-la!t e perceptor 1» oraş. Dar’ sil ’*nl vez* bilintul, — urmii el o-prindn-se şi privind indărSt. |n nrms noastre venea tm tfcnPr ca de şapte-spre-7.ece ani, îmbrăcat in haine nn acnmpe dar curate, cuviincios şi cn faţa deschisă. •Ista e! îmi grăi bătrănnl, — Mergem la Moşi. Apoi da! — îţ zisei, — astă-zî e ziua Moşilor. — Ştiţi, că vine şi Domnul şi Doamna. Aici buretele e sec. Dumnezeu să-î ţină mulţi ani! — gri*> bătrânul; dar’ cum a grăit, acea ne poate auzi, se poate vedea, s’ar putea doară spune, dar’ scrie nn se poate. Da, — zise bătrânul după o pausă, — pomenit, o comoară nesecată pentru »icoa-□ele zugrăvite cn degetul*, ba chiar unele în tem pl uri, caro foarte lesne, vor putea să fie elemente de lămurire aiât pentru noi, cut şi pentru ace:a, care vor scrie istoria timpului, in care trăim. M’am hotărât dar a pleca In Moşi şi a spune posterităţii tot ce am văzut, aui simţit şi am gândit, a mă face adecă nemuritor prin câte-va trăsături de condeil. Dar bine sa ne înţelegem. lnchipniţi-ve, că el sunt un burete, eură Bucurase! şi Moşii sunt o mare pliuă •le feluri de stridii mititele; vă închipuiţi apoi, că el, ca burete, mă arunc din iatacul mei ia mure, şi iuot preenm rueduc valurile şi mă umplu de stridiile ce cad în cercul meu de atracţiune; în sfârşit vă închipuiţi, că mă iu torc acasă, iad câteva bucăţi de hârtie şi descarc pe ele micile vietăţi cu care m’am îndopat. Aşa dară burete, mare şi mii de feluri de stridii mititele: nimic isvorit din mine însu-mî, ci toate reflecţii al lumii, prin care am trecut. Să începem: S' i întâmplat, cu tocmai când am sosit la p diţitt, ©şea, pe poarta do din dos, o companie de geuitdarml pedestri. înainte erau doi cornişlî şi doi dobaşî: unul dintre cornişti sufla un marş; dobaşil bateai tactul ; compania înainta in patru despăr-teminte; doi sergenţi mergeri în coada companiei, eara eu apncaî pasul şi mă luai după dânşii. Intrarăm in lipscănie.— In dreapta şi stânga se varsă lumea; in mijloc gonesc birjarii; la uşile prăvăliilor cască neguţătorii; dar toate aceste sunt infusoril, care nu intră in burete. Am plecat olată cu compania, apoi cu compania să mergem, căci nu este lucru mal plăcut de cât a ţinea pasul. Aşa dară compania. Basul e uşurel, ţinuta e ca versată; oamenii se mişrii, încât par’că n’ar umbla pe pământ; făpturile bine potrivite,— stat mijlocii, spetele încovoiate, umerii depărtaţi, pieptul redi-dicat şi clicinrile legănate, nuiforma curată şi lipită pe trup: mănuşile albe: aceasta e compania. Ea înaintează de-alnn-gul Lipscănieî, trece peste piaţa St. Gheor-gh»3 şi intră în calea Moşilor, eara oamenii, auzind trâmbiţa şi dobele, es de prin prăvălii, ori se aduuă pe la cotituri şi o plivesc, iutrând cu toptanul in găurile bnretelnî. Calea moşilor e lungă şi compania se cl acfastu soluţiune este posibilă şi realizabilii. » Europa u voit le 1850 să creeze din România nn bulevard In porţile Orientalul, o linie intermediarii, nn teritoriu neutru intre inal multe imporil diverse, ce s'ar putea ciocni. Dar aoest scop eate pe jnmState atins, pre cât tiuip România va avea actnula sa semi-indipendinţS, va li seiui-suveraui, dupS cum o numesc publiciştii. Când nn conflict e'ar naşte intre vecini, teritoriul României riscă ... (vedeţi, d-lor, că am fost prulet) de a nu li respectat; căci 1. Toartă ţine ana că România face tparte integrantă* din imperial sM; dar când acest imperiă este in res-resbol cu cine-va (in tocmai cnm este as-tă-zl)... România nn poate fi teritoriu neutru, de vreinece este .parte integrantă» de vreme ce nu este absolut independintă. ,Unde mal este atunci linia neutră ce Europa crezuse că pusese la porţile Orientului ?* .Daca Belgia nn era independinte, daca făcea şi ea parte integrantă din Prusia sad din Franţa, teritoriul §fS ar fi fost oare respectat, şi ar fi putot da atâtea servicii ambilor beligeranţi? ,Numai prin independinţa României ae va putea atinge pe deplin scopul ce puterile 'şi-să propus câud aă garantat autonomia română. , România creată regat independinte ca şi Belgia, ar deveui nn stat egalaţii pentru toţi vecinii Acest regat, pus snb garanţia colectivă a paterilor celor mari, va avea o esistenţă asigurată ca şi Belgia, şi toţi vor fi datori a'l respecta. (Va urma). Discursul d-lul C. A. Itosetti. preşedin tele Camerei; Măria Ta. Sunt astăzi 11 ani, intrând pen tru prima oară In Palatul unde naţiunea, prin representanţil sM a-acepta pe Alesul săd, Măria Ta al pronunciat cuvintele următoare ; .Ales de naţiune cu spontaneitate, Domn al Romilnilor, ’ml-am părăsit fără a sta la Îndoială, şi fara şi familia, spre a respiinde la chemarea acestui popor care 'ml-a Încredinţat destinatele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, am şi devenit Român. .Cetăţean astâ-zl, mâne de va fi nevoe soldat, Efl voi Împărtăşi cu d-voastră soarta cea bună şi pe cea rea. Din acest moment totul este comun intre noi; credeţi In mine precum ed cred In d-voastrâ. .Provedinţa care a condus pe alesul d-voastră pănă aici, şi care a Înlăturat toate pedicele din cale-i, na va lăsa nelndeplinitâ opera sa." Aceste cuvinte aă fost aclamate de toat-ă ţara ca bună-vestirea unei ere nouă, In care secularele aspira-ţiuDl ale Romanilor aveaţi să fie re-nlisate. Numele ilustru a) Alesului inspira credinţa, vigoarea şijuneţea lui, răbdarea d’a aştepta Îndeplinirea operei. Naţiunea vedea deja albind zorile zilei In care se va redobândi vechea independenţă, pentru care toţi domnii care erad edevârata e- aă-i ţină Dumnezeul Aă fost şi la noi la Câmpn-Lnng, şi tocmai ziceam băiatului; .Aide aă mergem la moşi, casă-i mal vedem odată !" Nn ştiu cnm şi nn ştiu pentrn-ce, do aici înainte unchiaşnl par că nu mal avea I «i-ml spnie nimic. Am mers alăturea ţi-ind pasul companiei, pănă la capul podu-lul şi aici ne-am despărţit, mergând el cu fliul său ift stânga, eară efl la dreapta. Intrarăm in Moş!.—Mal nainte să stăm ineă pnţin locului şi să răsuflăm. Doi ochi are ornai şi doS arecbl un-mal ; chiar insă nici cn aceste doă perechi nn poate culege de cât foarte puţine arătări diu lume, căci legea lirei este, ca omul odatu, nnmal ua singar lacra să poată lna aminte, nnmal o singură gândire să îşi poată înfăţişa. Mal mult dar* de cât in toate, in lucrarea sufletească trebnie să ţinem pasnl Şi bine să băgăm seamă, ca an cnm-va, intrând in Moşi, să nn mal vedem nimic şi *ă fim siliţi e întreba pe alţii, ce va să zică ,Moşi.« (Va nrma.) spn siuae a ţărel, luptnserâ secole Întregi fără alt resultat, de cât d’a Însemna urmaşilor lor calea, care avea sâ’l duoft la ţelul dorit. 11 ani abia afl trecut de atunci şi ast&-z| drapelul lui Mircea şi Ştefan, purtat de românescul braţ nl Mftriel Tale. este din nod desfăşurat la lumina mare şi naţiunea Întreagă se strânge cu entusiasm In jurul lui, hotârfttft a'l apăra. Adunarea deputaţilor este fericită d’a saluta această mare zi şi d’a aclama In Măria Ta pe Suveranul neatârnat al Românilor. Să trăescl Măria Ta ! Să trâiacâ Măria Sa Doamna! Să trăiască România ! DIN INTRU Scrisoarea M. S. Domnitorului adresată d-lnl ministru-preşedinte: Domnule preşedin'c ai consiliului miniştrilor, Naţiunea Întreagă s’a strâns cu iubire In jurul Med la serbarea celui de al un-spre zecelea aniversar al suirel Mele pe Tron. Zioa de zece Mnid a dobândit o nouâ sânţenie pentru Mine In urma marelui act al Representaţiunel Neţionale. Cu această ocasiune, Ni s a adus, Doamnei şi Mie, atât din Capitala cât şi din unghiurile cele mal depârtate ale ţârei, mărturiile cele mal duioase de devotament şi de patriotism; ele sunt pentru inima Mea cea mal dulce resplată şi cel mal puternic Îndemn pentru stăruinţele ce Am pus şi Void pune neobosit spre a vedea pe deplin prosperă şi fericită scumpa noastră Patrie. Simpatiile ce toţi Românii fără deosebire de idei şi de opiniunl, Ne-ad arătat tn această zi, In care alegerea Naţiunel m’a suit pe Tronul glorioşilor El Domni, Ne inpu-ne, Doamnei şi Mie, scumpa datorie de a arăta fie-cârul şi tutulor, din adâncul inimel, cea mal vină a Noastră recunoscinţă, Te rog dară, d-le ministru-preşedinte, a fi către toţi interpretul a cestor ale Noastre simţiminte şi a primi Încredinţarea stimei afectuoase ce Ţi păstrez. CA ROL. Bncnreacl, in 12 Muia 1877. La 10 Maid, la orele 7 şi jum. studenţii universităţii de Bucurescf s’ad presintat cu facle şi musicl înaintea Palatului, spre a felicita pe Suveranul României pentru marele act naţional săverşit în acea zi. 0 deputaţiune a fost introdusă d’inaintea Măriilor Lor. şi, In numele studenţilor, ea a presentat un frumos buchet de flori M. S. Doamnei, şi a dat citire următoarei adrese: Măria Ta, De mat bine de două secole, dorinţa intimă a Românilor a fost de a trăi liberi şi independinţt. Astâ-zl sub domnia Măriei Tale, legăturile care stânjeneau mersul progresiv al naţiuuel noastre, fiind rupte, .junimea română universitară", emoţionată de fericire, vine a depune la picioarele Tronului Măriei Tale adânca el recunoscinţă. Noi tinerii care vom Începe mâine o viaţă politică liberă, simţim. Măria Ta, preţul bunului ce am căpătat, şi făgăduim solemn d’a fi gata In ori ce moment să apărăm independenţa ţărel noastre, fructul sa-criflcielor atâtor generaţiuul. Măria Ta, c’o mână fermă şi patriotică reîncălzind cenuşa eroilor noştri, al redeşteptat vehia glorie a armatei rom&ne, şi ea, sub com&nda suprema a MAriei Tale, ’şl-apus pep-tul ca zid de ap&rare in contra in* c&lcârilor duşmane a preţiosului nostru patriraonio. Primesce darâ, M*ria Ta> ca Suveran al Romftnilor şi ca Cap al armatei, tributul admiraţiunii, iubi* rei şi devotamentului nostru, pentru acel din fraţii noştri, care afl avut aceastâ fericire da da pept la hotarele ţ£rel cu duşmanul şi promisiunea noastră solemnă că la cel d’fln-tăift apel al Măriei Tale, junimea Koraănă va fi gata a se sacrifica pentru Împlinirea datoriei cătra Patrie şi Tron. Să trăescl Măria Ta. Trăiască Măria Sa Doamna. Trăiască llomănia liberii şi independentă. M. S. Domnitorul a bine-voit a răspunde: ,V6 mulţumesc pentru patrioticul simţim^nt ce ’Ml espriinuţl, şi v6d cu o nespusă bucurie avântul junime! studioase In aceste solemne e-veniiuente. Voifl lucra necurmat spre a lăsa junime! acest sacru patrimonii : 0 ţară fericită care se des-voltă pe calea păcii şi a progresului*. Domneştele cuvinte aă fortcomu-nicute studenţilor de către deputaţiune şi Măriile Lor eşind In balcon in sunetul inusicelor, cari intonară imnul naţional, aă fost aclamate de urările cele mal călduroase şi entu-siaste. SCIKI OFICIALE Ia virtutea art. U din Constituţiuue s’a acordat d-lui Curngiani, Român născut in Macedonia, eserciţio 1 drepturilor politice. Se modifica provisorifl, pentru sesiunea viitoare a curţilor cu juraţi diu trimestrul care începe iu luna Ianie, precum şi pentru viitoarele sesiuni până la încetarea stă-reî de resbel, disposiţiunile regulamentului peutra aplicarea instituţiunel curţilor cu juraţi prin districte, ast-fel: Districtul Teleorman se alipesce de districtul Olt, co reşedinţa curţel juraţilor peutrn ambele districte în Slatina. Districtul Vlaşca, se alipesce la distric-tal Ilfov, cu reşedinţa curţel juraţilor pentru ambele districte în BucureşcI. Districtul Ialomiţa se alipesce la districtul BuzSfl cu reşedinţa curţel juraţilor pentru ambele districte în oraşul Bazăfl. Ordinea in care are a se ţine şedinţele rămâne cea stabilită prin regulament pentru oraşul unde este reşedinţa curţel ca juraţi. Art. I. Se acordă guvernului facultatea ca împrumutul de 12,50^,000 lei, după legile diu 22 Iulie 1875 şi 2 August 1876, pentru coustrocţinnea căilor ferate PIoeset-Predeal şi Adjnd-Ocna, să’1 poată face în mal multe părţi sau rate, după învoirea ce se va putea stabili intre guvern şi im-prumutatorî, Art. îl pentru întâmpinarea cheltnelilor reclamate de trebuinţele ministerului de resbel, b« acordă guvernului nu credit de zece milioane lei, a cărui acoperire se va face în mod provisorifl din sumele ce se vor realisa din împrumutul de 42,500,000 de care a’a vorbit la art. I de mai sus. Art. III. Pentru întrebuinţarea snrael de zece milioane lei, guvernai este auto-risat a deschide ministerului de resbel credite suplimentare şi estraordinare, priu consiliul de miniştri şi cu decret domnesc, cari credite se vor supune in urmă Adunărel, spre legitimare. Art. unic. De la promulgarea legeî de faţa şi până la noul disposiţiunî care vor face objectnl unnî decret domnesc, mone-tele de argint Huse vor avea în România curs legal şi obligatoria şi vor fi primite atât la casieriile publice cât şi în transac-ţiunile particulare pe preţurile următoare : - Lei B. Rubla....................j _ '/? Rublă . o v. . . . i Bucata de 20 capeicî. . . 0 40 * » 15 » • . 0 30 • * 10 > » . o 20 SUIRILE ZILEI .Monitorul oficiale* de Duminecă, publică decretul domnesc purtând data de 11 Maid, prin care d. C. A. Rosetti se confirmă ca primar al capitalei. Consiliarl-njutorl ad fost numiţi d-nil N. Flevn, 1. Procopin Dnmi-trescti şi Rimitrie Ohmi. Noul primar a şi intrat In funcţiune, alaltăerl Duminecă. Citim In .11 Dovere." Un oficiâr austriac din garnisona Transilvaniei, scrie colegilor 9âl că : .In deşert Încearcă unele fol au-striace a ridiculiza armata română. Armata română are acum consciinţă de sine. Trin'ipele Carol e un soldat In toată puterea cuvântului. In toată armata doninesce o singură dorinţă : d a se Întâlni cât mal curând cu Turcii'" Aacenstâ scrisoare s’a reprodus şi tn „Taggblat" de erl. Citim următoarele In .Curierul de Galaţi : La 12 corent pe la 10 ore dimineaţa vr’o opt barce, conduse de vâslaşi români şi greci au fost angajate de vr’o 50 — 60 soldaţi ruşi In-preună cu un oficiâr pentru a merge peste Dunăre a face oare-care recunoaşteri. Întreprinderea a fost plină de succes, căci el aă reuşit a se introduce până in cel mal profund interior al gârlelor ce sunt peste Dunăre şi sub poalele munţilor turcescl, cam în lungimea Dunării. La un loc Insă, ce vi nea aproape de un sat turc, garda militară ce era acolo a făcut foc asupra bărcilor. Bărcile sad Înapoiat fără a respiinde la focurile turcilor. Unul din vâslaşii Români a fost ucis şi alţi doi vâslaşr de naţionalitate Greci aâ fost foarte uşor râniţi: dintre soldaţi ruşi nu ad fost nici unul ucis sad rănit. Pe multe case din Galaţi se vede de mal mult timp fâlfăind câte o bandierâ Englesâ. —Ni se spune că aceste bandiere sunt puse pentru ca bombele turcescl, cari sunt simpatice Englezilor, să nu atingă acele case. O ast-fel de naivitate ne-a făcut a zimbi, pentru că dacă Intra-devâr oraşul nostru va fi bombardat, toate acele mici bandiere puse pe case, nu vor avea nici un efect, căci bomba când va eclata, ea nu cercetează casa sad individul ce va lovi, de ce protecţiune şi religiune este. Această mâsurâ dar nu poate fi de cât o copilărească consolaţiune. Această mâsurâ insă, orl-cât de copilărească ni se pare din punctul de vedere notat mal sus, totuşi ea are râul sad care poate produce un efect regretabil. Sunt mulţi oameni cari, vâzând că se pun bandiere pentru a se protege cutare şi cutare casă contra bombardării, îşi face spaimă, căci se atestă intr’un mod mal mult sad mal puţin direct, că oraşul nostru va fi bombardat şi că scăpaţi vor fi numai acer ce vor avea bandiera engleză pe casă. Rugăm a se lua mâsurl contra acestei jucării cu steagurile, spre a se evita multe îngrijiri ce se nasc în populaţiunea acestui oraş cnre interpretă lucrurile In felurite sensuri. ral. şi observat. Tot de o dată s’au grăbit a preîntâmpina dorinţa iubitului şi neobositului nostru artist. autorisftndu-1 d’a lusoţi pe capii armatei rnsescl In toate acele operaţii. ale cârot fulgere şi mişcări prinse de penelul sâd vor fi atâtea pagini cari vor atrage admiraţia şi binecuvântarea generaţiilor viitoare! Mercurl 4 Maid. — Elevii Seminarului „Nifon". aâ fost transportaţi la monastirea Cernica pentru a asista a doua-zi la serviciul comemoram al morţii T. F. fundator. A donazi S. S. episcopul Ghenadie a celebrat parastasul ş’apol epitro-pil Seminarului cu corpul profesoral, şcolarii, rudele repetatului Mitropolit Nifon ş’un numeros public s’ad transportat la mormânt, unde după rugăciunile obicinuite, doâ coroane nd fost depuse, una din partea şcolarilor şi cea-1 altă din partea profesorilor. (NuseVstufj. (Concert). Duminecă 22 curent, se va da, de profesorii şi elevii Conservatorului de musicâ din Iaşi, un concert ln’grâdinaChateau-aux-fleurs. Produsul acestei serate musicale va fi In ajutorul ostaşilor români. Mal este oare nevoe să npelăm la publicul nostru ca să ia parte la a-e,est concert, când concertiştil sunt atât de cunoscuţi şi scopul atât de măreţ? Dacă am face-o, am proba că nu ounoasce nici gustul ales, nici i-nim i generoasă, nici simţimintele nobile a luinel, In mijlocul căreia trăim. Credem dar că tot ce avem de făcut, este de a spune că pre-ciul intrârel e 2 franci şi că in cas de timp nefavorabil, serata se va amâna pentru a doua-zl. (Serată musicalfi). Un corp compus din vr'o 12 dame din St. Peter-sburg, trecând spre Bucureşti, va da aicea Duminică, In 15 Maid In grădina Chateau-aux-flsurs o serată musicalâ sub direcţiunea d nel Ste-fanie Schimkouitz. Detalie mal mari vom da In nuraârul viitor. (Curierul Balass.) A.VUNClC In 17 Mai seara s'a perdnt la Şoseaua Kisselef o brăţării in forma purt-bouheur cel care s'o fi găsit'o eate rugat aă o a-dncă la d-nn Resch bijontier in faţa tea-trulnl naţional unde va priimi recompensa cuvenită. Ni se spune că curând vor sosi la noi In ţară ambulanţe Franceze. Italiene şi Scrbe, trâmise pentru răniţi de către comitetele ,CruceI Roşie" din acele state. La 17 corent va sosi la Galaţi corpul No. 4 al armatei ruseşti. Acest corp compus da un mare nu-mâr de oameni nu va putea încăpea pe un teren cu o suprafaţă de 1000 pogoane ce este in marginea oraşului şi se va mal Împărţi şi prin satele vecine. D. Szathmâry. talentului şi activi-tâţel căruia dutorim răspândirea In Europa a frumuseţilor României, pictorul şi fotograful Curţel noastre şi al mal multor Curţi din Europa, a fost zilele acestea obiectul unei distincţii din partea Marelui Duce Ni-colae şi a generalului Nepocoitcinsky. Fiindu-le presintat la PloiescI, d. Szatmary le-a Înfăţişat bogatele sale colecţii de tablouri cari represiBtâ toatft varietatea de tipuri, costu-murl, jocuri, monumente, peisagiurl, vederi muutene. cftmpene şi urbane, cari toate linpreunft alcătuiesc tot ceea ce arc România mal însemnat ca pitoresc, istoric, curios şi caracteristic. Atât Marele Duce cât şi Generalul Nepocoitcinsky s’ad grăbit a se Înavuţi cu un preţ Însemnat, de câte o mare colecţie d'aseinenea tablouri, cari plimbă vederea peste tot ce are patria noastră mai demn de admi- TABLOUL MILITAR Itepresinteud armata RomânS cn M. L Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lo-cmt de d. Satmari in colaboraţinne cn d. capitan Gherghe, a sosit Croruolîthografiat din stuinutate. D-ni abonaţî ) oşite las.'rţ! ---■ --- --- » CreJit fono Uur. 7*>/o --- G8 68 . Credit for.c. tîrbnn --- --- --- Im jir. Mub. C;tp. SO'-'/o 1R** 5 --- 83 - Penai! (oOO) dobândă fr. lO --- 1 lo Acţil Căile fer.rom. ă0/ol86S -- --- --- » priorităţi 6o/0 i8(3fl --- - Lbu'.ia C >* Je Adsip. Act. (fr. 500) 8% 1871 --- 200 --- Koiuania C-(* de Assii;. Act. (fr. 100) 8n/o 1873 --- 45 Mandate........ --- Impr, Municipale fr. 20 --- --- Act. financiare Române 8% --- --- --- Căile ferate Otmiuane - --- --- Act (fr. 400) 3% --- - - Renta )(oniănă...... CUPOANE Ohlifţ. Rurale p. 23 Aprilie --- 93 --- p Domeniale espimte -- --- --- , Funciare rurak Iulie --- 97 M , Comunale .... --- --- - DF.V18K .............. --- 9875 --- Marvtl •........ --- --- --- Hf'itt* ........ --- --- --- Anv* .......... --- --- --- Elveţia......... --- --- --- Londra --- --- --- !. r. ut lOttlftf..... --- 25 --- Amsterdam....... --- --- Viena --- --- --- --- 2505 --- --- --- • CmohvI........ --- --- --- L(ra Ots»»s.AO...... --- --- --- ii .b*i aostr...... « --- Ai?io c. Argint...... Cl'llSUL YIENKl 29 Maia (»t. n.) 1877, Metalic»*................... Naţionala...................... Bonta in aur ................... Lo*a.................... Acţiunii* băneai .... Creditor!................ Lomton .................. Obligaţiuni rurala ungare , temea»ar . . , transilvane . Argint in mărfuri . . . Duratul................. Napoleonul.............. Mure ion ............... 53 85 04 30 7" 70 108 25 769 — 135 50 128 — 73 — 75 — 70 50 112 20 6 03 10 26 62 95 TyC-A.CB--A».SX3SrXJrJ SF, AFLA IN CALEA H0G0SI0EI N° 20- VIS-A-YIS DF, GRAND HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANU i'rlBia SBciitsts in \iena ptri raza* (8 olanda si iiiiri in Halim aduce la cunosciiiţa oiior. ei comitenţi că t6le filialele allătore In România trebue sâ fie desfăcute negreşit şi ire ocabil pfind JUOI LA 3BM %.BU st. n. Acostă I immst.inţâ pe de o , arte, ţji CilfStil CStrilOrdilIlir (le lllfirc Iii aurului, ne pun in doi-iţiinie de ft putea reduce încă CU Illlllt, preţurile deja li'ute eftine spre a da O pro Iul fiecăruia de eftinătatea la caro păufi acuma na ajuns încă nimenea. O COHCIireilţil vină ea de oricare parte, este dar ilusoric. căci In llucuresd n a esistat iacă penă acuma o desfacere aşa de adevOratil şl seridsil. Spre dovada mar mare a color iji.se de urni sus să se observe preţurile curente reduse şi Iiotafe llllll jos şi mal beueficiim şi la cumpărări de 50 franci 3°/» la cele de 100 franci 5°/0 şi la ce e de 200 franci I00/o. Representantul SocietâţeT fabrice! de Olandă şi Albituri. Preţul curent (lupe scîlţhlmOntul (le 4-5 ţ, cu preţul flcsat. Batiste a ‘/a duzinii înainte acum f Batiste de copil u................fr. 1 45 fr. 1 , , Olanda de Ruinburg . , 6 — , * Batista en^Iesespi, fine ... . » 10 — > 5 , enples. ea bord. col. tivite , 1 25 * 2 f-, Prosdpe şi Şervete a 7. duzinii fr. 8 50 fr. 13 - , 8 - , 1 r 25 , 17 - , r.i Prosâpe (le aţă carată , , damaec . . . Şervete de masă .... O* , , damasc . . . w » » » enslee u Feţe de mese a 1 bucăţii Pentru G persone albe de aţă . fr. 6 50 fr, . » * i i > damasc , 10 > g . 12 . » ... 20 - - , ° , 12 , > qnal. I., ,33 — , 4 50 7 4 25 7 50 9 3 50 5 50 10 50 18 — de coţi Pimtjă de cană fr. 38 - fr. 16 50 * > > > copil > 40 --- 0 22 --- » » Olanda de monte > 55 --- 0 30 --- > > > > Silesia > G0 --- » 33 --- > » Pân<]& de Olandă > 90 --- » 50 > * > > Belgia » 110 --- • GO --- > > > S Rnmb. » 170 - 0 90 Bucata p. 7 cercefc irî 3 coţi lat » 72 --- 0 41 --- > > > de Rnmb. » 90 - 0 50 --- CURSUL DE BERLIN 29 Maia (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate romane . 11 75 Obligaţiunile române 6 "/„ . . . 49 20 Priorităţile căilor fer. rom. 8"0 . 49 - Imprnnintnl Oppenheiin , . 73 50 Napoleonnl.................. 1 6 28 Vien», termen senrt........... -- — Paris , lnng.................. — Rufe de Dame tCamaşe de Şiffon cu şour . . , . fr. > , > , broderie , . , » > > > Kntredenx . » 50 fr 25 f * — » 4 5 . w fr, inainte fr. Camaşe de Olanda ca br. de mâni , 13 # » > > » £n treci «nx » , , de bat. forte fine Ca mi soite cu cerculeţe........ » cu broderie..........., • de luxe cn broderie . Pantalone cu cerculeţe.......... a » broderie............... > de Piqnet................ Puste de contame................ » cn Şlep . ...... şi ca Şlep . . Rufe pentru Cavaleri 15 --- > & 24 - > 12 4 50 > 2 50 0 50 > 3 _ 13 --- J 7 5 --- > Q 7r. G 25 > 8 30 7 - > 50 8 --- > 1 50 12 - » 6 50 15 --- > 8 --- 30 - > 12 CSmaşe de Şiffoii • > , spălată ..... . > Olanda colorată .... , , Cretlon franţuzesc . , > cu broderie.................., , cn piept şi manşete de olanda , , de Olanda forte fină .... Pantaldne de Olanda............., , , Rnmburg fine . , , Liverse Şorţuri de copil ...............fr. '/2 Duzină Gulere de Dame . . , l/j • » Bărbaţi ... 1 i , Pepturî brudate . . > 1 , , Ciorapi de Dame . . , 1 ■ , , , bărbaţi . . , 1 Bucată Flanele................, 6 , de Barbe p. copii . . , 6 50 8 — II — 8 — 10 -II — 19 — 6 9 50 2 7 5 15 23 17 4 5 fr. - 4 b 50 |l^^ Calităţile mal lmne se găsesc asemenea en preţurile cele mal convenabile. Din causa şoşonului înaintat se viml cu Preţuri şi mai reduse : Pique, Şallurif flanele, ciorajd de n{n,plapdme, Albituri pentru tlame de pique, şi mal ales de remarcat Batiste fine cu broderii, Garnituri pentru dame, Cravate pentru cavaleri şi dame, Batiste-Ctaire şi batiste cu dantele, şi in fine câte-va sute cupons din reinfişiţele de Olandă cu 50 % rabat. Rafturile şi tdte uneltele aflătdre acuma in maganic, sunt eftin de ven.Jare. Maganinul se află Calea Mogoşdl No. 20, vis-ii-vis de Grand Hotel du Boulcvard, casa Greceanu. Teatru de vară. — Grădina Guicliard Strada Stirbej-Vodă No. le, lu„Ki Tramiraj. Spectacole române, franerme, fi gernuin, Compania dramatică dirigeată de d. M. PASCALV. Joul, 10 Maiu 1877 Deschidere* stagiune! de vară. PĂCATELE BĂRBAŢILOR ^Conietfie locală In 2 acte de d-nu M. Pascal/ Sebunia din amor, cântat de d*ra Mina. 7(i*#<’.-ruu# Jotephe cântat de d-nv Lea. Ceaiul de pornire, cântat de d-ra K. Dedu. L'Amant iTAmaiula, cântat de d-ra Lea. Primar de Poruncială Dorul t cântat de d-ra F. Bedu. Place â ma bolti ne, cântat de d-n Lea. M‘a uitat, cântat de d-ra Mina. La MarieiUaue, căutată de d-ra Lea ta costum naţional. Preţurile: Locul I 2 fr. — Locul II 1 fr. — începutul la 8 V* ore. Dp înphiri‘lt ,în^ Lenr-. lUrUiridt» denî» Huia Buca-rescî-Piteşti, o can% mobilată de petrecut vara, în apropiere de casa locuită de D. Nicolae Kreţnlescu, compusă din patra camere d« ptăpen, sofragerie, pridvor şi dependenţele trebuincidse. A se ud ren a la proprietar D. N. Kreţnlescn, strada Clemen-ţel No. 15.________________586-3. H) VO C A TUL GHEORGrHE BALAHESCO fost procuoor şi judecător, anunţă »ai s’a strămutat in Bncurescî, şi priimesce consultaţii de In orele 8 —10 dimineaţa iu domiciliul săfl din strada Bisereca Antim, No. 10._____________________ De închiriat, tament in catnl de sus, casa Steriadi, intrarea Rosetti, lingă Cismegiu. Doritorii să se adreseze la coproprietarul C. Capelleauu, Eegia tutunurilor. la spatele Hotelului de Londra. HOTEL DE ITALIA in oazvepunta. 8 ub-se ni natul nre on6re de a face cunoscut o-DorabiluluT public că are in hotelul seu multe camere bine mobilate. Afară de acesta să reoo-mardâ ptin hrana cea mnt bună, vinurile fine, curâţen:e, serviciul, tot cu preţurile moderate. Lingă curtea hotelului are o grădină apaţiosă şi bine aranjată in care se vor face concertorl Joia şi in t6te sărbătorile. (570-3)._____________FORĂRI EL MANSBEBQEB ceasornicar S’A MUTATiî 1 Strada D6mnei 1. Se recomandă pentru orT ce repnraţiune In sfera profesiune! sdle, ou preciurl fdrte moderate }i servicift garantat. NU1AI MARELE MAUASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI SERVICIU PROMPT. în Palatul „Dacia* (colţul Mogoşidioi şi Lipscani) sub firma wr ■« tt 0 o mm ESTE TN TOT-D’A-IJNA BDiE ASSOltTAT. PRECIORI MODERATE. PATURI DE LA6 sistemul cel mal nou transformându-se întrun moment ■ r^R f%u i isi scAurv cu preţurile cele mai moderate, se efectuezâ In timpul cel mai scurt. Asemenea se găsesce şi scaune de lagăr fârte practice. A se adresa la magasinul d-lor Philippe Hhiis A Fils, Gramle Hotel dn Boulevard, seO la subsemnatul M H. HON'CH Tapiţier şi Decoriiteur Podu Mogoşâe, 23. »le •MAXIMI MILITARE, GLACK. Şl DIN sVKDIA || . | i BANDAtiK, (OP1KTK lift! NKIJ DLCEHBl •*B«aoa as mare tUpo«U Ao UI f«i»l >U P A MW MUMII — «fl* .|« U 8 f. Cleoru* In riuelf ll-nel KU*m l**»pp<»vllx, VU>4>vll *1^ BImptIca SArlmlarl Ntrvlă M>şf ti. | I *• S in<-t p"ft »• v f. | ; , f.. t S ţ.* j.• . > , . • ţ | , vi» i j ■1* t<*« f* f»l, ţifffyrn |i de ur • »• 11' * •'(•■ • .»|*(. 1 ■. • * r • -■ > r * .. , ' «M « JTJX.IE VOOT. A eşit de sub Litografie ; CHARTA RESBELULUI in limba Rom Ană lucrată în 0 eul-’rl, fie care stat in dnosebită cu <>re cn d'şluşirile lor de vânzare la tote Librăriile cu preţul do <10 BANI ESEMPLAKl L D-ni! cumpărătorii din provincie sunt rugaţi a se adresa la Librăria Comercială a Iul K L ! A GRASSIANV C-nie Strada Şelari No. 10 BucurcscI indaintăml şi cos ul pentru câte espmplare doresc a avea, Cumpururnrij de la 10 esemplare in sus, aă raliatul de 20 la sută. orî in total ori în parte nn salon, nn iatac, o alta camera şi un grnjd, preţnl pe G Inul 40 galbeni. A Re adresa la tipografia Thiel & Weiss seil Strada Scaunele No. 38. ÎjAUSANNK (8LIISSK) " Dension d’Etrjingers AI. ChrvalHer. Jieau Si our Mai son do l-ier Ordrf*, Vue sur !e lac et Ies raon-tagnes. Grand jardin Prix 1 rhs niodcrrs. De închiriat, La Exposiţia din Philadelphia 1876 s'a premiat cu Medalia şi Diploma de on6re (cea mal mare distincţiune) IDE GOLOG^fE 1)E s a: a w \ ai a m a1 a ai a ^ a Place Juliers No. 4 COI.OC- r%! ■: "la A ma! fost premiat pomru superioriia ra el Li urmâiărel»* K*posiţiţ: Londra 1B51, New-Y ba (Itepub Ariţ*-nt.) Itt7l, Viuna 1873 şi S;mt Jftfţo (Lhill) 1875. — D^posit pentru v6nmjare in detail Iii toţi Parfumcri şi 15 nuri şti bun!. 508 — 12. «/> > (I I.UCinillltILR 11TRI1K IIS 8 Cil e*4te de vendure cu preţul fdrte eftin prin Domnu C- siebrbcht Dnrnreacî. MAAâAUi....--------------------— t t • t kA SOCIETATEA DE ASSIGURAHE !IEiA BDE1TIE Dl» TEI FONDATA I3ST VATSrXTL 18SS. Aducem la cunoscinţa onor. public, eft societatea assigur^zft contra daunelor provenite de incendiu la clâdiri şi obiecte miseft-6tre , contra daunelor causate prin gnndinâ, şi contra daunelor causate mftrfurilor transportate pe apă. Asemena nssigur^Şâ Şestre pentru copil In t6te combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de rudrte. lnformaţiunile se dâ la sub-scrisa agenţia generală »i la agenţiile el de prin districte Agent' general pentru Komanin A I) O L F W E I N B E B G Colţul .trudei şi cartea vechie (bana rvfifi). ........ Yente de maisons de caiupagne. Aui Pnvirmis de Vicnne, iirfi, d’une g»r* 4e chemin de fer, d prcxiinîto du Da ube, i] w a deul maitons de canipţicne a vendre, (Slegame ont nieuhleea, .olidement in.talloe* I'0;,r f»n>'lle«, aituees au milieu d un parc eharmant. Prii tri» arantageui. S'adrcer fc Mr. Brandaeph, II »rroad„ Novaraga.,e No. 8, Vienoe, Autriche. (538) OMORA TR/NOTABILA r tile, cu loromobilS şi c**Ie-l-nlt« unelte, buna de nplicttt pentru trebuinţele oştiri este Kătn, şi de v6nd»r« la fabrica C. SIEBRECHT Bucureneî Cnlon Moşilor No. 116. Sămintil de Csntaloupl De cea mal ian,a calitate, din spec -le cele mal renumite, culce cu îngrijire şi tratate dup» regalele neapărate pentru pă.trareu gu.tuli., si ca-litotei, sunt e venejare la suh-semnatul, cu 1 franc pachetul. Pentru oo-măndl din diitriete «• prnmeşte timbre po.t le, plătit prin anticipaţie. „ IEAN VERMEULIN Orădinaru d-lul George C. Filipeucu, Strada Oionisie No. 42. -,,Tm*frMMMUMIIIU..i. „MŞŞMm(lll"' ITVy Tipografia Thiel & Weiss, Palatul .Dacia*. fr 3