Nr. 112. DUMINECA 15 MAIU. ANUL II. — 1877. L. ABONAMEN-TELB IM TOATA KOMANIA: Pe an.............. Pe 6 lunT , pe 3 lnnl ......... IN STBAINATATI: Pe «■ ............. m INSEBTlt’KI 31 RICUlIi: Lini» de 30 litere petit, p»*in» IV. 30 bool Pe pmpnnin. 80 bnel, e p»mi» 11,1 lei noi BeoUme t 1®1 noi liaia. Un numftr In Capitali 10 bani. IMPTJL E8E IN TOATE ZILELE DE LUCRO. BiUROUL KKDACŢIKI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .DAOIA.* -A TSrXJKTGXXJRI 8« primeao In itrâinAUt*: L» D-nil Haaun-iiein A Vogler Io Vi^uo», WalfiichgMae 10 A. Oppeiik In Vienna, 8tubpnba*Ui 1 j RudcHJ Mq$46 In Fifnnt, SeilmtAtte 2; Yincen» Ilrdicka in Vienna, Teinf»lUtra«e 17} Hidipp Lob In Vieon», EichenbachgMte 11; L. Lang i Cowtp. Ln PejU fi Harta*LafftU-Bvdlier A C »Uu8trated-London-Newa,. U»că ar fi fost din acei cari se miră de t,T», trebuia să se mire că nu vedea venind pe VânturS-Lnme. Sciind insă că vaporul nn pleca de cât a dona zi, nn se nr ură de loc. Dar nici a dona zi, Vânturi ,Qme, no Teni la chiătnarea d-lni Fogg. Când se informă că servitorul sâS nn se întorsese la otel seara, nn zise nimic; îşi luă sacul, preveni pe mistre» Anda de plecare şi trămise dopă nn palanchin. Erafl orele opt, şi plecarea ,Carnaticului* era anunţată la nouă şi jumătate. Când veni palanchinnl la poarta otelului, d. Fogg şi mistres Anda ae aniră in confortabilul vehicul, şi bagajele ii urmară puse intr'o roabă. Peste o jumătate oră, călătorii se cobo- lor, de cftt in amorul platonic al atâtor strâinr. Şi Intr'adevSr era timp sft se opreasiă, guvernul frances pe clina pe care aluneca. Nu că miniştrii de până a°tâzl al mareşalului n aO fost toţi In inima şi mal toţi în acte conservatori. Nu, că chiar d-nul J. Simon n’a dat probe că pricepe care sunt condiţiunile neapărate a'e ori-cănil guvern regulat; Însă puterea şi influenţa ’l-aO lipsit pentru a obţine de la Camera radicală măsurile necesarii pentru aceasta. Aşa legea comunală cu toată Împotrivirea Ministrului ln sinul co-misiunei, conţinea disposiţiuni precum publicitatea şedinţelor consiliilor comunelor, ceea ce cu caracterul naţiunel francese, ar fi stabilit (33000) trel-zecl-şi-trei de mii de mici parlamente, centrurl perpetue de agitaţiuni politice. Ast-fel şi cu abrogarea legel presei din 1875, legea presintatâ şi sprijinită de ministerul republican Dufaure. Acestea eraţi runnifestaţiimile oficiale ale opi-niunei radicale. Ce să zicem de tot ce se mişcă ln Înfundăturile, unde clocoteau Încă aspiraţiunile comuna-liste? Ce să zicem de manifestaţiu-nile Consiliului municipal din Paris, care, cu primarul Bannet Duverdier In cap, a mers să banqueteze la Londra cu incendiatorii şi asasinii comunei? Intr’adev&r, era numai timp a se pune un capăt unei mişcări care ameninţă ln scurt timp a aduce Fran-cia sub domnia, legală de astă dată, a unei bande de jefuitori, incendiatori şi ucigaşi. Mareşalul a pus d-lul J. Simon o dilemmă leală:—hotărlrile luate ln consiliâ sub preşedinţia Mareşalului şi cu Învoirea tutulor n’aă putut trece la Cameră.—Ori ministerul n’a voit a le face să treacă si alunăa a fost înşelător ; ori n’a putut şi a-tuncia nu mal are asupra Adunărel influenţa ce se cuvine unul Cabinet Constituţional. Înotător saii neputincioşii In nici un cas nu mal putea sta la putere. Nimenea nu poate contesta aceasta. Cabinetul I. Simon era osăndit.—Nu mareşalul, cu demnitatea de om prob, cu curagiul săd rau Ia cheia, şi aci d. Fogg afiă că ,Car-naticnl* plecase chiar din ajun. D. Fogg, care credea că va găBi tot-d'odată şi vapornl şi pe servitorul sâS, nn găsi nici pe anal nici pe alta!. Nici nn semn insă de supărare nn ’i turbură faţa, şi pentru că mistres Anda il privia îngrijită, el se mulţumi a'I zice: ,Nu e decât un incident, Donmnă, nimic mai mult.* In acelaşi moment, o persoană, care 'î observa cn atenţie, se apropiă de ei. Era agentnl Fix, care ’i salată, zicând: >Nn sunteţi ca mine, domnule, din pasagerii >KangaoonnlnI*, sosit eri? — Da, domnule, — răspunse cn răceală d. Fogg,— dar n'am onoarea... — lertaţi-mă, dar speram aă întâlnesc aici pe servitorul d-voaetră. — Sciţi nnde este? — întrebă cn grabă tânăra femee. — Ce! —răspunse Fix, făcându-se surprins, — nn e cu d-voaBtră? — Nn, — răspunse mistres Anda. — De eri nn ’l-am Tăznt. Poate s'o fi îmbarcat pe .Carnaţie?* — Fără îndoială, donmnă! — răspunse de glorios soldat, putea să tolereze a fi jucăria unor miniştri păpuşari, sad ce este mal Înjositor, lănţuitul demagogiei triumfătoare. Principiurile, smtimentele, tradi-ţiunile sale eraă ln contra unui asemenea mod de a guverna. Dacă dar după ce trecuse de la dreapta la centru drept, cu d. Buffet;dela centrul drept la centrul stâng cu d, Dufaure; de la centru stâng la stânga pură. cu d. I. Simon, ar fi fâi ut un pas mai mult, şi ar fi trădat Francia ln mâna radicalilor, cari nu sunt de cât avantguarda comunei —ce ar fi putut se scuseze o asemenea comedie? Ori cine scie că atuncia Mareşalul Mac-Mahon n’ar mar fi fost adevăratul president al repu-blicel şi şeful guvernului. Persistenţa sa la putere ar fi servit demagogiei ca un fel de tablă, ce se pune afară spre a anunţa trecătorilor un comerciă onest, pe când ln fundul prăvăliei se petrec operile fără nume ale desfrlulul politic. Apoi nu mareşalul Mac-Mahon ar fi scoborlt numele săfi fulgerător de gloriâ şi de onestitate la acea întrebuinţare vilă. Conservator a fost, conservator liberal şi moderat, insă conservator vrea să trăiască, conservator vrea să guverneze. Insă va isbuti ?—întreabă acei cu scurte vederi, pentru care triumful zilei şi succesul momentului este tot. La aceasta respundem: A încercat şi şi atât ajunge. —Se poate că majoritatea Franciei care, ca ori ce majoritatea unui popor, nu este perversă, ci numai amăgită, să aibă o deşteptare imediată; se poate că nu! Se poate că Francia se mai fie încă destinată la lungi încercări pănă la ora, care nu poate a nu suna o dată, a definitivei sale însănătoşiri saâ a per-derei sale desăvârşită. Insă pentru această consideraţiune oamenii de bine trebuesc să Înceteze de a lupta, trebuiesc a primi cu laşitate triumful a tot ce este pervers, leneş şi demoralisat intr’o societate, a tot ce doresce a trăi din munca celor lalţi? Şi dacă mareşalul se supunea şi daca priimea acum ceia ce nu dânsul dar Francia amăgită poate să primească peste cincl luni? Resultatul era să fie acelaşi,insă fără luptă, fără resistenţă, fără onoare şi cu ojum. de an mai de vreme. Se poate, nu ne facem ilusiune, ca asemenea resultat se aibă loc. In aplausele sgomotoase ale demagogiei internaţionale. —Se poate ca ver un triumfător de cafenea, vre un rege al berăriilor să fie ridicat de nebunia publică pe paveza pe care afl strălucit atlţia suverani; se poate că sceptrul lui Ludovic cel Sfânt, lui Hennc al IV, lui Ludovic al XIX şi lui Napoleon I să se schimbe Intr’o coadă de bi-lard, insă, cel puţin, partea sănătoasă a naţiunel francese n’a asistat fără luptă şi fără protestaţie la acest resultat înjositor. Mareşalul atunci va ceda puterea, când nu o va mai putea ţine cu onoare şi demnitate. Şi din vârtejul lucrurilor, din încurcătura oamenilor şi a ideilor, din pulberea re-voluţiunilor cel puţin, va lua cu sine un ce pe care nici un dictator de cafenea nu 11 va putea răpi ; convicţiunea senină că şi-a făcut până ln capăt datoria către Francia, şi numele sfid curat, pe care nu l’a dăruit demagogiei spre a-1 lnscri pe sdreanţa sângeroasă a drapelului săă. DIN INTRU Citim In .Monitor.* A. S. I. Marele Duce Nicolae a venit la 12 Maiă, la 5 ore după ameazr, ln BucurescI şi a fost prii-mit la gară de I. S. Domnitorul. Marele Dnce a luat prânzul cu Măriile Lor şi pe urmă aO mers Împreună la Moţi. Alteţele Lor afl pornit de la Palat la orele 7 şi jumătate ln trăsură ă la Daumonl, precedate de D, prefect al poliţiei, de mareşalul Curţel, şi urmate de doamnele de onoare şi de suita Alteţei Sale Imperiale ln trăsuri ale Curţel. Casa militară, călare, forma escorta Împrejurul trâsurel Domnescl. agentnl. — Insă, scnsaţi'mi întrebarea, vo-iaţi aS plecaţi cu acel vapor? — Da, domn ale. — Şi eî, donmnS,,ţi Buntfoarte snpSrat. *Carnaticnl., terminândn-i-se reparaţiele, a plecat din Hong-Kong ca doâ-Bpre-zece ore mai nainte, fârS si prerie pe nimeni, ji acnm trebne sS aţteptSm opt zile alt vapor 1* Pronunţând cuvintele de: ,opt zile*, Fix iţi simţia inima eâltând de bnenrie. Opt zile: Fogg reţinut opt zile la Bong Kong! Fix va avea timp sS primeasefi mandatai de arestare. In fine, iabânda s'ar declara pentru repreaentantnl legilor. VS puteţi insâ închipui amârScinnea oe simţi când anzi pe Fileas Fogg zicând cn glasul liniştit: .Dar iml pare cS mai snnt ţi alte vapoare în port, afară de .Carntic,* Şi d. Fogg, oferind braţul mistresel A-uda, se lndreptâ spre vapoarele ce eraS sS plece. Fix, zgpScit, ii urmS. Părea cS nu fir il lega de acest om. De astâ dată insă soarta păru că abandonă de tot pe Fileas Fogg, care in timp de trei ore umblă ţi entreeră lot portal, deeis, dacă va fi trebninţă, să ia un va- por pe socoteala sa; nn vâzn insă de cât vapoare încărcând eaS descărcând, ţi cari nn pnteaS aă plece. Fix incepn din noQ să spere. Ca toate acestea, d. Fogg nn se desen-ragiă'; era să ’ţi urmeze căutările, când il întâmpină nn marinar. .înălţimea Voastră cântă nn vapor ? — il întrebă marinară), scoţâodn’ţi pălăria. — AI vre nn vas gata de plecare? — întrebă d. Fogg. — Da, înălţimea Voastră, nn vas pilot. No. 43, cel mai ban din flotila d'aicl. — Merge bine ? — Intre opt saii nonă miile; voiţi eă’l vedeţi ? — Da. — înălţimea voastră are să fie mulţumită. Este vorba d’o plimbare pe mare? — Nn, de o călătorie. — O călătorie? — Te inaărcine/I aă ne dnci la Yoko-hama? — înălţimea Voastră, vrea să riză ? — zise marinarnl mirat. — Nn! Am scăpat plecarea .Carnati-cnlnl*, ţi trebne să fia la 14, cel mnlt In Yokohama, ca aă iaa vapornl ce pleacă la Sant-Francisco. TI M POL Cortegiu], trecând prin calea Mo-goşonieK. strada Lipscanilor şi Moşilor, a fost cu respect salutat de lumea ce ocupa trotoarele, ferestrele şi balcoanele, de unde se aruncau buchete de flori. Străbătând mulţimea ce era In tPrgul Moşilor, Alteţa Sa Imperială şi Măriile Lor s’aă îndreptat spre cortul ce era pregătit şi unde se a-flaă mal multe notabilităţi şi doamne cari, ca M. S. Doamna, purtai! costumul naţional. Apoi s’a esecutat înaintea Alteţelor Lor tradiţionalul joc al căluşarilor, precum hore şi alte danţurl naţionale după care Alteţa Sa Imperială şi Măriile Lor, pe la orele 8 şi un sfert, s'afl urcat In trăsură şi, în urările entusiaste ale mulţimel, afi mers la garaTfrgove-ştel, de unde Marele Duce a pornit, la orele 9, cu tren special la Ploescl. Astăzi, I. I. L. L. Domnitorul şi Doamna aii mers călări, la orele 8 de dimineaţă, pe platoul de la Co-trocenl. unde se afla aşezată o parte din trupele divisiunel a IV-a, comandată de D. general Mânu, şi care a ocupat In timp de 15 zile, pftnă In ziua de 9 Maifi, posiţiunea de la Olteniţa. După ce înălţimile Lor afi trecut pe dinaintea frontului, salutate de urările trupelor, M. S. Domnitorul a ordonat comandantului divisiunel să scoaţă înainte pe oficiâril, sub-ofi-ciăril şi soldaţii cari, prin măsuri inteligente, sânge rece şi vitejia, s’afi distins în timpul acelor repeţite bombardări ale Olteniţei cănd s’a as-vărlit asupra trupelor noastre aproape 600 de obuse. Lăudăndu'I de atitudinea lor. Măria Sa a bine-voit a conferi medalia de virtute ynilitară generalului Mânu, ca o resplată a meritului săO personal şi a purtărel trupelor de sub comanda sa. Măria Sa a acordat a-ceeaşl distincţiune colonelului Pereţ şi acelor oficiărl de artilerie cari afi dirijat tunurile noastre cu atăta pre-cisiune, punend foc Turtucael şi stând neclintiţi sub bombele turcescl, ce cădeai în bateriele romftne, stricau parapetele şi demontai! un tun. Apoi M. S. Domnitorul a pus pe pieptul soldaţilor cari s'afi semnalat individual, medalia militară precum şi Steaoa României clasa 5-a; acest ordin a fost conferit de măria Sa unul dorobanţ şi unul vănător ce Be distinseseră în luptele de avant-po-sturl, lovind cu mare precisiune sentinelele turcescl. Trupele afi presin-tat armele şi decoraţii ah reintrat în răndurl în sunetul musicelor. Unul din soldaţi ce urma a se de- cora, fiind rănit şi aflandu-se In spitalul militar. Măriile Lor ah mers acolo şi M. S. Doamna 'I a pus însăşi cu măna Sa crucea pe piept. Măriile Lor, după ce ah priimit defilarea, ’şl-ah luat ziua bună dp la aceste trupe cari vor pleca peste Olt, spre a lua posiţiunile ce le sunt însemnate. Trupele din divisiunea III, activă cari se aflah In curs de 2 săptămănl pănă in ziua de 9 Maih, la Giurgiu şi FrătescI, ah pornit asemenea spre Oltenia. Tot în ziua de astăzi, la orele 11 şi jumătate, MM. LL. Domnitorul şi Doamna ah priimit o deputaţiune din judeţul Roman, in capul căreia, se afla primarul oraşului de reşedinţă, şi care a rostit următorul discurs : Măria 7'a, Visul de aur, dorinţa intimă a tuturor Romănilor Măria Voastră, glorios şi mândru pe Tronul României. Taţi realisat. Independinţa ţăreî este un fapt îndeplinit! Bine-cuvăntările poporului întă-resce Tronul şi face fericirea Suveranului; bine-cuvăntat esc! Măria Ta, bine-cuvăntată este Măria Sa Doamna, şi Romănul cu entusiasm se asociază la strigătul puternic de recunoscinţă ce pleacă din toate unghiurile ţăreî : Să trăescî Maria Ta! Să trăiască Măria Sa Doamna ! Să trăiască Romănia liberă şi independentă ! Să trăiască armata română ! Sprijiniţi-Vă cu credinţă peptu-rile tuturor Românilor, şi din bătăile inimel lor veţi simţi câtă iubire şi devotament este împrejurul Tronului. — M. S. Damnitorul a mulţumit, zicând că se simte fericit de a vedea resunetul ce votul Corpurilor Legiuitoare a găsit în toată ţara, şi că u-rârile judeţului şi oraşului Român, acest vechih scaun episcopal, ’l sunt cu deosebire scumpe. După aceea Măriile Lor ah convorbit mal mult timp în mod gra-i.ios cu d-nil membrii al acestei de-putaţiunl. _____ Cu ocasiunea aniversârel zilei de nasrere a Majestăţel Sale Regina Angliei, la 12 (21) Maih curent, d. Mi-chail Cogălniceanu, ministru al afacerilor străine, însoţit de un adjutant Domnesc, a mers, la o oră şi jumătate după ameazl, în una din trăsurile Curţel, la otelul d-lul colonel Mansfield pentru a face d-luî agent şi consul general al Angliei visita oficială de felicitare. SENATUL Şedinţa de Vineri, 13 Maifi, 1877. Şedinţa se deschide la 3 jnm. ore dup? amiazî, snb preţedenţia d-lnî D. Brătiunu. D. Lecca citeece raportai asapra legeî pentru retragerea din bndget a snmeî de 1*14,000 Iei darea către Poartă, şi afectn-rea acestei snme la cheltaelile pentrn întreţinerea armatei. Legea se adoptă fără nici o discnţiune in unanimitatea de 25 voturi. D. Orleann citesce raportul asupra legeî pentrn strămutarea reşedinţelor instanţelor judecătoresc! din oraşele cari snnt in stare de resbel. D. V. preşedinte declară deschisă discu-ţinnea generală. D. V. Boerescu zice că nu poate intra in discuţinnea acestei legi până nu se va imprima. Legea eete prea importantă pentru ca să nu fie studiată cu atenţinne de către d-nil senatori. D. Orăscn zice că această lege este con-secuinţa legeî pentrn suspendarea cusuluî acţiunilor de la instanţele judecătoresc! menţionate. Nn crede dară să fie necesitate de o amânare. D. Orleann cere a se suspenda şedinţa pentru ca d-nii senatori să studieze din noii legea. Se suspendă şedinţa şi la redeschidere, d. Boerescn declară că legea este bine redactată şi o primesce. Roagă însă pe guvern a avea in vedere ca strămutarea reşedinţelor să se facă in localităţile cele mai nemerite. Snnt unele oraşe cari aii oferit singure a da locale gratis pentru tri-hunale aşa eBte s. e. oraşul Ruşi! de Vede din districtul Teleorman. După luarea în consideraţiune a projec-tulni, se dă citire articolelor, in nnmăr de 4, care se primesc fără discnţiune. Legea în total se adoptă cu 25 votnr! contra nnu. Se suspendă şedinţa pentrn o jnmetate de oră. La redeschidere, d. Orleann citesce raportul asapra legeî pentru admiterea în armata română a oficierilor de origină română cari aii servit in armate străine. Conclnsiunile raportului snnt pentru a se modifica legea iu acest sens ca să se admită în armată şi oficeri! români demisionaţi. D. V. Preşedinte declară deschisă discn-ţinnea generală, D. V. Boerescn combate luarea în con-sideraţiune a projectnluî pentrn motivul că este in contra Censtitnţiunei. Art. 9 din Constituţiune prevede că nimeni nn poate deveni român de cât in urma unui vot espres al cernerilor legiuitoare. Prin legea de faţă toţi oficeriî intraţi în armată devin români fără a se îndeplini formalitatea cerntă de Constituţiune. D-sa recn-noasce necesitatea ce se simte in armată pentru oficeri, însă este de părere ca să se facă legi speciale pentrn fie care anume şi după ce mal înteifi va primi indigenatul. D. ministru de esterne. Se miră cum tocmai d. Boerescu combate această lege. La 1869, când era coleg cu d. Boerescu aii preseutat un project de lege tot in acest sens şi a fost susţinut şi de d. Boerescn. Cnm se poate ca astăzi d-sa să fie atât de neconsecuinte ? Apoi nn trebne să puneţi guvernul in aşa posiţinne dificilă. Aţi — îmi pare răii, — răspunse cârmaciul, — dar ’mî este imposibil d’a face această cale. — Iţi daii o sută de livre pe zi, (2,500 fr,) şi prima de do? sute livre, dacă voi a-jnuge la timp. — Este serios ? — întrebă marinarul. Poarte serios, ,răspunse d. Fogg. Cârmaciul se trase cam la o parte. Privind mares, se lnpta in el dorinţa d'a câştiga o sumă aşa de însemnatăcn teama d’a înainta aşa departe. Fix era intr'o tnrbnrare nespusă. D. Fogg se întorsese către tânăra fe-mee, zicendn’i; ‘N’are să v? fie frică, doamnă? — Cu d-ta, nn, domnule Fogg,, Cârmaciul se apropie iarăşi, sucindu ’şi pălăria in mâni. — Hei, ce zici?—îl întrebă d. ^ogg — Zic, domnule,—respunse cârmaciul, că nu m? pot espuna nici efi, nici oamenii mei. nici chiar pe d-la, îutr'o cale aşa de lângă cn jn vas aşa de mic în acest timp al anului. Pe de altă parte, nu vom ajunge la timp, căcidela ilong-Kong până la Yokohama distanţa e de o mie şeaae snte cinci zeci miile. — O mie şease snte nnmaî, — zise d. PoRK- — Tot o na face. Fix resuflă. Insă,— adaugi cârmaciul—este poate nn mijloc de a potrivi Incrurilc şi aminterea. Fix nnmaî răsuflă. •Cnm? —zise Fileas Fogg. — Mergând la Nagasaki, la extremitatea Rodului Japoniei, nnmaî o mie o şutit miile de aicî. In această cale nn ne vom depârta de coastele Chinei, ceea ce ne va fi de mare folos, mal cn seamă că chiar curentul ne dnce Hpre nord. — Cărmacifl,—respnnse Kileas Fogg,— numai la Yokohama pot lua vaporul american, iar nu la Şangai sati Nagasaki. — Pentrn ce nn ?—răspunse cârmaci al. — Vapornl spre Bant-Francisco nu pleacă de la Yokohama, dar puntul lai de plecare e de la Şangaî. — Beii bine ? — Snnt sigur. — Si când pleacă vaporul de laŞungal? — In zina de 11 la şapte seara. Avem dar patrn zile înaintea noastră. Patrn zile fac noă-zecî şi şase ore şi cn o iuţeală de opt miile pe orS, dacă vântul ţine la sud-est, dacă marea e liniştită, vom ajunge în Şangaî la timp. — Şi poţî pleca?... — Peste o oră. Numai timpul trebuincios d'a cnmpăra merinde şi a găti vasal de plecare. — Ne-am înţeles.... Eştî Rtăpânnl bate-luluî ? — Da. John Bunsby, stăpânul •Tan-kadernlnî.» — Yreî arvuna ? — Dacă nn snpără pe înălţimea voastră. — Iacă doă sute livre acompt.... Domnule, adăogi Fileas Fogg, întorcândn-se spre Fix, dacă vrei să profiţi... —• Domnule,—respnnse cu hotărâre Fi*, era să vă cer această favoare. — Bine. Peste o jumStAte oră vom fi pe bord. (Va urma.) votat independenţa şi acum nu ne daţi mijloace ca să o apărăm! Princip. D. Ghica se declară în principia, pentrn acest project de lege, nn insă ast-fel cnm a fost presentat. D-sa înţelege necesitatea de a se admite in armata noastră câţî-va oficieri străini, prin legea de faţă însă el se pot introduce cu satele. Aceasta ar fi o mare descuragiare pentrn o-ficeril noştri, şi nu |S poate primi de Senat ca fii ţăreî cari se duc să’şî verse sângele lor la hotare să fie aşa de rSQ recompensaţi, Iu armata noastră snnt în adevăr oficieri cari aii înaintat prea repede aşa că cnnosc pe unii cari în câţî-va ani afi adjuns coloneii. Un d. elev de la şcoala din Saint-Cyr a devenit colonel nnmaî în scurtul interval de cinci ani. Sunt însă alţii cari stafl de câte 10 şi 12 ani în gradele lor şi ar fi nedrept ca tocmai acum când ar avea speranţă ca să înainteze Bă vie nisce oficieri străini şi să le ia local. D. ministru de esterne. Zice că Senatul trebne să considere cn mal multă îngrijire situaţiunea. Pentrn prima oară m? auziţi pe mine, Ministru de esterne, pronnn-ciând aceste cuvinte. Vom avea trebuinţă de armata noastră nn numai pentrn defensivă, dar pentrn a ne bate în bătălii regalate şi deschise. Dacă snnt onii oficeri cari afi înaintat prea repede, aceasta aQ dobândit’o prin meritele lor. Principele D. Ghica, a voit să facă alnsinne la Colonelnl Catargin, dară acesta şi a botezat rangul sâfi cn sângele ce l*ft vărsat în resbeln! cn Serbia, nnde a făcut onoare armatei Române. Nn vom adnee oficeri cusutele, dar avem trebuinţă de bărbaţi iluştri în cariera militară, şi ve asigur că nu vom aduce de cât iluBtra-ţinnî. D. Giani susţine luarea în consideraţiune a projectnluî. După d-sa legea nn ar fi în contradicţiune cu Constituţinnea. D. Boerescu. Zice că d-dn ministru de esterne, este înşelat când crede că d-sa a susţinut la 1809 nn asemenea project de lege. Acea lege fusese presentată de ministerul trecut al d-lnî Brătianu. Era vorba de admiterea în armată a Colonelnlnî Ursa şi aceasta printr’o lege specială. D. ministru Instrucţiune! susţine luarea în consideraţiune. D. ministru de esterne, citesce legea din 1869 care era identică cn cea de astăzi şi care a fost susţinuta şi de d. Boerescn ca membra al cabinetului de atunci; d-sa face încă odată apel la buna-voinţa Senatnlnî şi *1 roagă a nu pane gnvernnl în posi-ţiune de a nu putea realisa programa ce corpurile legiuitoare i-a însemnat, programă care odinioară era snsţinntâ chiar de d. Boerescn. D. Boerescn. Zice că nimeni nu’î poate tăgădui interesul ce d-saa purtat tot-d’a-nna mare! cestinnl a independenţei României. Nn poate însă să voteze asemeni legi cari arjface o posiţinne atât de'îngre-unătoare ţăreî. D. Orăscn propune a se amâna pe mâne discuţinnea legeî. Aceasta propunere respingându-se, se pune la vot luarea în consideraţiune şi se primesce. La art 1, D. Lecca propone a se face o alta redacţiune, insă nepntendu-se conveni asupra unei noi redacţinnl, d-sa 'şl retrage propunerea. Art. 2 şi 3 se votează fără discnţiune. Legea în total se adoptă cn 22 voturi contra a 8. Şedinţa este ridicată la 6 ore p. m. CAMERA Şedinţa de Vineri, 13 Mal. 1877 Şedinţa se deschide la orele 2 jnm p, m. snb preşedinţa d-lnî C. A. Rosetti, fiind presanţi 73 d. deputaţi. Intre comunicări ae citesc telegramele mal multor d. deputaţi absenţi, care aderă la votai dat pentrn independinţa ţăreî. Intre acestea, telegrama d-luî Arbore Poli hroni conchide printsă trăiască majesta-tea sa regele Românii, să trăiască regatul Român. D. P. Ghica cere de la biurofi, să nu se măsoare cn două măsnre şi să se declare vacante colegiele'd. deputaţi carisunt numiţi comisari pe lângă armata rusă, precum şi a celor cari afi intrat jîn armata activă. D. Ministru de Esterne, declară, că acel comisar! nn snnt funcţionari aî statala!. Cât despre d. Gherghe, apoi d. P. Ghica are dreptate. D„ preşedinte ceteece moţiunea votată cu ocasia declarării de vacant colegial d-lnî Mâr/.esc a, şi în bana acelei moţiuni, de- clară vacante col. d-luî Cilibidache şi al d. Gherghel. D. Stătescn susţine că procederea d-lol preşedinte nn este corectă şi conformă regulamentului, care generalisă nn vot in_ dividual al Camerei, dândn’I puterea unei legi. D. preşedinte roagă pe d. Cariagdi să vină la biurofi, fiind că d-sa nn poate sta pe fotoliul de preşedinte pus sub aonsaţie de d. Stătescn, iar asupra proclamării ce a făcut nn mal poate reveni. D. Ministrn de Esterne roagă pe adn na re să stabilească o normă in această privinţă ca gnvernnl să ştie cum şi la cine să poate adresa, când va avea trebuinţă, d. e. de a însărcina cu misiuni diplomatice etc. D. C. A. Rosetti in cestiune de regulament, observă că discuţinnea na poate urma decât numai in arma unei propnnerî. Ca deputat este de opinia d-lor preopinenţi de a nn considera ca funcţionari pe acel comisari, dar ca preşedinte trebne să respecte votul Camerei, până nu va reveni asupra’!. D. P. Grădişteann propune o moţiune de trecere la ordinea zilei, care ae înlătură şi incidentul se declamă inchia. Se continuă discuţinnea generală asupra proectnlnl pentrn biletele ipotecare. D. Pătărlăgeann vorbind pentru luarea în considerare a proectnlnl, încearcă a înfrânge argumentele d-lnî P. Protopopescn şi arată căuşele pentrn cari hârtia-monedă variază dnpă ţari şi circumstanţe. In Franţa hârtia este garantată in numerar, pe când în Austria şi in Rusia nn e altă garanţie, de cât că se primeşte pe la casele publice ca moneda. Biletele noastre sunt Insă destnl de garantate şi temerile semnalate nn pot avea loc. D. Vnltnrescn citeşte o telegramă, prin care mal mnlţt comersanţî din Galaţi roagă pe guvern să retragă proectul cu hârtia-monedă, care este mina tuturor ţărilor. D. Cantili este fericit, că această telegramă vine a adauge o forţă puternică la argumentele ce va adoce d-Ba contra a-cestuî proect. Făcând apoi definiţiunea asignatelor şi a hârtiei monedă, arată că în toate ţările, chiar şi în China, acest sistem a fost nn desaBtru. D. I. Brătiann se ocnpă de 11 ani cu aceasta idee, care pentrn d-sa a devenit o con vincţinne intima, înrădăcinată şi inveterată. Insă toţi oamenii de ştiinţă, toţi financiarii condamnă această monedă şi o numesc rnşinea civilisaţianil actuale. Să nn profităm noi de atâtea e-semple nefericite? Susţine prin autori, ca Gamier etc., şi dovedeşte, că scăderile inevitabile ale acestor hîrtiî sunt cnrate spolieri. D. Brătiann să nu arunce această pată pe partidul liberal, şi va fi şi mal mnlt respectat. Mal bine să reenrgă la moneda-hftrtie, pentru care va vota mar curând, de cât pentrn hârtia-monedă, care nn va fi de cât un instrument de spolia-ţione în mânele uşurărilor, după cum susţine d. Negroponte et C-nie din Galaţi cari se pricep în asemenea materie. In toate ţările tot-d’anna s’aă emis hîr-tie de felul acesta mal multă de cât ce era de trebuinţă; aşa cu asignatele, la început în sama de 400 milioane lei, pe nr-mă afi ajuns la miliarde şi cu total depreciate. Aşa vedem şi la noi. Se emite, ee zice, 30 milioane bilete pentrn stingerea datorii flotante în aceeaşi snmă. Dar datoria flotanta e maî mare, prin urmare lăsaţi o nşinţă, ca mâne s mal emiteţl atâta, şi odată pe această pantă, nn se ştie unde vom ajunge. D. prim-ministrn : Daţi-ne altă soluţie! Ce să făcem în necesitatea în care ne aflăm? D. Cantili: Voifl răspunde d-lnî ministru de finanţe la întrerupere şi voii! termina. De ce veniţi, domnilor, şi ne P1*®-BentaţI la finea sesinneî, cn două zile înainte de a ne împrăştia, on proect de această importanţă? De ce nn Taţi presentat mal de mnlt ? Să se fi publicat prin ziare, să’l fi discutat şi desbătnt în şedinţe secrete, şi atunci pnteaţi 8ă persistaţi în această tenacitate 1 Ne cereţi altă solnţiune ? O voce: Am şi efi una! D. Cantili: Iată d-nu Protopopescn are nn sistem, d. Mania altul, d, Bnescu are o soluţie, şi efi am combinaţianea mea, prin nrmare se poate găsi o altă solnţi-nne, iar nn a recurge la CRi mftt desas-troa espedient. Ast-fel efi rog şi conjor pe guvern să bine-voiască a retrage acest proiect fatal, cruţând ţara noastră de sbncinraările suferite de atâtea naţiuni, (aplanse). D. N. Ionescu roagă pe d. ministru de finanţe să’şî espună şi D-sa vederile şi motivele şi «ă deroage de la obicei□! de a veni numai la armă spre a faecina spiritele, căci vorbind înainte, poate să TIMPUL lamineze şi gă Convingă şi ast-fe1 discuţia încetează. D. ministru de finanţe reepnnde că ideie d-aale sunt in eapunerea de motive. D-sa nu poate de cât a* andi toate opininnile, spre a reapnnde apoî d'odatS la dinsele. D. N. Ion esc a (de In tribnnS) zice, c8 în această materie nn şi-a schimbat opi-ninnea în restimp de 11 ani, căci nu se poate achimba ceea ce este constant, nevariabil şi recnnoscnt de toţi economiştii. Noi nn suntem nici in starea Ungariei de Ia 1818, nici a Franţei de la 1790, şi nn snntem siliţi de nimeni a face cum nn trebne şi ce nu pntem. Ne-ara speriat de datoria de 30 milioane ! Dar in realitate răul va fi că vor arma a se emite de multe ori 3n circulaţie: şi aceasta se face numai de necesitate si de nevoe, căci, astazî nu se P°t face împrumuturi. Cât pentrn bancă proectul d-lul Mavrogheui s’a studiat şi s’a mal modificat, şi Adunarea să aleagă trei bărbaţi competenţi, cari dimpreună cn alţi d-nl senatori eă mal esamineze acel proect până după Incheerea păcii. Acum insă nu putem face alt-fel. Oratorul reaumă şi combate argumentele d-lul Buescu, Cantili, P. Protopopescn etc., cari văd lucrurile printr’o pi-mă prea neagră, prea peeimistă. Uneia şi Austria afl hârtie-monodă de miliarde fără garanţie. Romanii cred că nn Tor fi mal „„jn-crezătol in guvernul lor. I„ fine d-sa nu poete merge, 1» veeteriă fără această hâr-tie-monedă, căci nu voesta „4 g# hărţuit de toată lnmea neavând cn c» lă le plătească. Alt-fel să vină alţii pe acea hancă şi să meargă inainte de va putea! Alt mijloc pentru a scăpa d Anaţinne n’a aflat. Alt-fel să vină alţii pe acea bancă şi rf . H. .jJI meargă înainte de va pnten! Alt mijloc pentru a scăpa din situaţiune n’a aflat. D. Cantili: Aţi venit prea târzia! Se cere închiderea discnţiunil. D. Vernescu vorbeşte contra închiderii discuţinniî. Adunarea insă admite închiderea disen-ţinniî. (Sgomot). Se pune la vot Inarea în considerare şi se contată că votul e nul. Şedinţa se ridică la orele 7 şi tr. sf. Discursul d-lul vice-preşedinte al Senatului, Dimitrie Brătiann, cu ocaBin aniversării suirii M. Sale pe tron : Prea Înălţate Doamne, Senatul aduce cu un respectuos devotament Măriei Voastre felicitările sale şi urările ce face pentru ca Domnia Măriei Voastre să fie lungă, ferice, glorioasă. M&ria Voastră, de un-spre-7,ece ani, ziua de zece Maid, ziua suirel Măriei Voastre pe tronul României, este o zi de serbare naţionala. Până aci, In acea zi mare, snvenirile şi aspiraţiunile noastre singure erad mângăerea sufletelor noastre; astăzi; o vedeţi, Măria.Voastră, toate ani-mele deborda de bucurie : eroismul străbunilor noştri a reînviat in al lor strănepoţi, şi aspiraţiunile noastre ad devenit o realitate. AstâzI, pactul dintre naţiune şi Augustul sâd ales s'ad săvârşit ; Când v'aţl suit pe Tron. v’am promis Inimele noastre, şi Maria VoastrA ne aţi promis cA veţi face minuni cu poporul RomAn. AstâzI. am relnodat firul de trei secole rupt al vieţel noastre de naţiune de sine stâtAtoare şi de ante-gardA a civilisaţiunil In Orient. Pea InAlţate Doamne. Camera şi Senatul nd recunoscut independinţa României faţa cu Turcia. Maria Ta, în capul eroicei noastre armate, vel face a se impune inamicului şi a fi recunoscuta şi de puterile garante ca o necesitate salutara Europei. Şi Senatul, Mâria Ta. este coprins de grijele şi de speranţele cari frâ-mAnta şi gâdila Anima MArielTale. DaeA vârsta, noastrâ şi esperienţa ce dâ vâtsta nu ne permit elanurile sublime cari fac eroismul junimel. eroismul nostru este sângele rece : sângele rece nu e nepăsarea; el este resemnaţiunea consciinţel d'a nu re-cula Înaintea nici unul sacrificiu. Timpii ad sosit. O vezi, Mâria Ta, şi bătrânul Senat a tresărit la bubuitul tunului de la Calafat şi Olteniţa. Când al dreptul şi forţa, Înţelepciunea este a cutesa. Cuteasâ, cuteasA. cuteasâ fiul lui Fridericb cel Mare, al lui Ştefan cel Mare şi al lui Mihal Viteazul! AruncA-te cu credinţa aleşilor lui Dumnezeii pe calea mântuirel Patriei, in care te împinge şi tradiţiunea eroicei Tale familii şi geniul României: şi ne revino lncârcat de gloria neamului românesc şi de bine-cnvântârile o-raenirel! In Intru prin libertate, la fruntarii prin eroism, menţine Patriei noastre independinţa şi’i euce-resce stima şi iubirea lumel civili-sate. Europa lmpreunâ cu noi, cu veneraţiune şi cu amoare va saluta In Mătia Ta pe marele Rege al României. Sâ trâescl Marin Ta ! Sâ trâiuscâ Mâria Sa Doamna! Traiam-â România independenta şi liberâ. TEATRUL RISBDIOLDI Doritorii impacienţi ,1'a „cj ceie ce se petrec In cele doă teatre ale resboiulul ruso-turc, trebne se console când vor afla câ chinr locuitorii din capitala imperiului otoman sunt cel mal înţărcaţi de soiri positive In privinţa resboiulul. Aci este o mare osebire Intre guvernul d-lul Rosetti-Brâtianu şi guvernul turcesc ; pe când cel din urmă primesoe scirile şi le păstrează numai pentru el, guvernul nostru, ca guvern patriotic şi liberal, le 83 No. 163807 a lei. r. r. > 6704 > 163948 » » > 5 r » 5735 > 161765 > y • i* a 1775 y 153625 • y y •* > 6404 y 117860 • y y 25 OK ■ 3972 y 112181 » y 9 “J » 6315 y 72984 • • , 50 * 3132 y 66101 * > , 50 » 2762 • 65362 * » , 50 ■ 674’> ■ 53290 » • , 250 » 37!» y 4661 » » . 250 > 16 y 189 » » , 250 Toate j>entrn zeruestru de la 23 Apri- lie 1877. Sunt rugaţi toţi ca la cas de prezentare se bine-voiască a insciinţa pe nnb-semnatul, care a făcut tot-d’o-dată păsurile necesare pentrn anulare; iar acel cAre le vor fi găzit, înapoindu-le, 'î vot beneficia. E. CARTHEPSKK Lipzcanf CI. TIMPUL COORS DE EFECTE PDBLICE SI DE DI7ERSE Bucurwef, 13 Maiu 1877. VALOAREA Oblig. Rurale . ioo/0 1864 * > la sorţi Iropr. Oppenheim 8% 1866 Oblig. Domeniale 8o/o 1871 * * eşite la sorţi » Credit fonc Rur. 7o/0 > Credit fone. Urban Impr. Mun. Cap. 80*7o 1875 Fonsi! 1300) dobăndă fr. 10 AcţilCăile fer. rom. ft^/o 1668 > priorităţi 6% 1868 Dacia C*i* de Assig. Act. (fr. 500) 8% 1871 Romani» O *» de Assig. Act. (fr. 100) 8% 1873 Mandate................ Impr. Municipale fr. 10 Act. financiare Romftne8% Câile ferate Ottomane Act (fr. 400) 3% Renta Romana ....«• CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie » Domeniale espirate , Fonciare rurale Iulie » Comunale .... DEV18E ....................... Mart- le................ Brice .................. Ajt« ................... Elveţia . .............. Lnira................... Londra dornicii........ Ai««terdam.............. Vlc«* . . . . • .... Berlin.................. Lip*<*.................. V «ipt.................. Lira Otoman............. Ollbn aiftr............. Acio c. Argint. . . ♦ ■ ■ CtruU Offtrlta 73 90 iwta (lool 723/s 7° 96 65?/. 62 98 200 43 92 96 981 h 9930 25 121»/. ŢOV, «8>/j 9930 l2li/i ITB8UL V1ENEI 25 Muia (st n.) 1877. Metalice........................ ^8 Naţionale........................6* liant* in anr....................7" Lom.............................108 Acţiunile bîncel................709 Creditări.......................131 London..........................128 Obligaţiuni rurale ungare ... 73 , teme, var................71 , transilvane .... 60 Argiut in mărfuri...............112 Dncxtul ......................... 3 Napoleonul.......................10 Maro 100.........................SS 40 30 40 70 90 50 50 30 90 12 321 35 URSUL 1)E BERLIN 25 Mai» (Bt. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . )1 10 Obligaţiunile române 6 % ... 4S 70 Priorităţile cSilor fer. rom. 8°/0 . 4S 40 împrumutul Oppenheim ... 73 25 Napoleonul.................... 16 26 Viena, termen scurt........... — — Paris , lung.................. — — JVnj±G-J±ST2sr~CTlL, SE AFLA ÎN CALEA MOGOSIOEI N° 20. VIS-A-TIS DE GRAND BOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANU prin «Mate ia vini pin rmn de olanda si ilari ia litlaiiia aduce la cunoscinţa onor. el comitenţi că tdte filialele aflătdre In Romănia trebue să fie desfăcute negreşit şi irevocabil p&nă jfUOI ■ - A. MA.IU sl. n. Acostă circonstnnţă pe de o parte, şi cursul estrftOrdimir do maro al aurului, ne pun in dosiţiune de a pntea reduce încil Cil mult preţurile deja fdrte eftine. spre a da O probii fiecăruia de eftinătatea la care pCnă acuma n a ajuns Încă nimenea. O COnCHFeUţil, vină ea de oricare parte, este dar ilusorie, căci In BueurescI n’a esistat Încă pGnfi acuma o desfacere aşa de adevărată şl serltfsft. Spre dovada mal mare a celor ijise de mal sus să se observe preţurile curente reduse şl noiate Uial jos. şi mal beneficiăm şi la cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce'e de 200 franci 10°/o. Representantul Societăţel fabrice! de Olandă şi Albituri. Preţul curent dopo sc&f&mciitiil de 45 ţ, cu preţul flcsat. Batiste a ' ’ ~ ‘/i acum fr. 1 , 3 , 5 _ o duzină înainte r Batiste de copil a ...... fr- 1 45 » , Olandil de Rumburg . » d — , Batiste englesescî, fine .... » 10 — > » engles. cu bord. col. tivite 9 I 25 9 Prosdpe şl Şervete a '/. duzină r,~] Prosope de aţă curată . . . damasc................ ” Şervete de masă................... P» , , damasc................. » . , engles ...» o Feţe de mese a Pentru 6 persone albă de aţă . fr. *-* , , , , , damasc » V. fr. 8 50 13 — 8 — 14 25 17 — fr. 12 12 , qual. 1.» Pântjărie 36 de coţi Panijă de casă 36 , , , > copil : 45 , » Olandă de munte : 50 . » » » Silesia , 58 » » Pânijă de Olandă 60 , , , , Belgia , 60 , , , , Rumb. '/, Bucată p. 7 cercefnri 3 coţi lat 1, , , » de Rnmb. bucată 6 50 fr. 10 - , 20 — , 33 — , 3 50 5 50 10 50 16 - fr. 38 — fr. » 40 - . 55 -60 -90 -110 -170 -72 -90 - Itl 50 22 ___ 30 — 33 — 50 — 60 -90 41 50 — \ Bufe de Dame Cămaşe de Şiffon cu şnnr . . . . fr. 5 50 > . > > broderie . . > 6 25 » > > » Entredenx . » 8 — fr. 3 — fr. ” înainte fi. Camaşe de Olanda cn br. de mâni ,13 — . 7 __ » » , , Entredenx ,15 — , 8 - » . , de bat. fdrte fine ,24 — , 12 - Camisdne cu cercnleţe.............. 4 50 , 2 50 > cu broderie............. 5 50 , 3 — • de luxe cu broderie . . , 13 — , 7 - Pantalone cu cercnleţe..............5 — , 2 75 . , broderie.............. G 25 , 3 50 » de Piqnet................... 7 — , 3 50 Fuste de costnme.................. 8 — , 4 50 » cn Şlep...................... 12 — , 6 50 ■ , broderie . . . V3 . . . , 15 — , 8 — » » , şi cn Şlep . . . , 30 — ,12 — Rufe pentru Cavaleri Cămaşe de Şiffon ...... fr. 6 50 fr. 3 . , , spSlată . . . . , 8 — , 4 • , Olanda colorată . . . , 11 — , 6 , , Cretton franţmjesc . , 8 — , 4 > cu broderie .10 — , 5 , cn piept şi manşete de olanda ,11 — , 6 , de Olanda forte fină . . . , 19 — ,10 Pantalone de Olanda............. 6 50 , 3 , , Rumbnrg fine . . , 9 — , 5 Diverse Şorţnrî de copii.............fr. 2 75 fr. 1 i Dnv.ină Gulere de Dame . . , 7 50 , 4 , , Bărbaţi .... 5 75 . 3 '/» , Peptnrî brodate . . , 15 — , 8 ' , , Ciorapi de Dame . . , 28 — , 15 V» , , , bărbaţi ...17—, 9 1 Bucată Flanele.................. 4 50 , 2 6 , de Barbe p. copii . . , 5 75 , 3 50 05 25 50 50 50 Calităţile mal bnne se găsesc asemenea cn preţnrile cele mal convenabile. Din causa «esonulul inaintafse vînd cu Pre|url şi mal reduse: Pique, Şalturit flanele, ciorapi de a(d, plapăme, Albituri pentru dame de ptqul, şi mal alea de remarcat itatote fine cu broderii, Gann/wrt pentru dame, Cracate pentru cavaleri dame, Batiste-Clatre fi f>afiste cu dantele, şi In fine cîite-va aute cupons din remăşiţele de Olandă cu &Q o/0 rabat. Rafturile şi tdte uneltele aflătdre acuma in magasie, sunt eftin de vânzare. Magaainul ae află Calea MogoţoT No. 20, vis-ă-vis de Grand Hfttel du Boulevard, caaa Greceanu. ANUNClt S'a pas sub presă o broşară întitulată PEOFETUL de R Saplra flNOgnomlst Acestâ carte dovedesce că nn asistă so-lomonit, cn csre pretind că se serv unii din ghicitori, ci numai calcule de cifre. Prin aceste calcnle se p6te ghici vcrl-ce bumă de bani, de ani, lună şi LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA A ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. Ânunciă important- In format mare ESACTA HARTA fie-cărnî district In parte din tdtă Romănia, cu statistica lor şi cn nnmărul locuitorilor aătescî, arătat pe la fie-care comnnă, se afiă de vânzare cn preţul nnmai de 5 lei noi, la subsemnatul, calea Văcăresc! No. 151. 20% rabat. (557, Locot.-Colonel D. Pappasoglu. NUMAI MARELE MACASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU SERVICIU PROMPT. în Palatul „Dacia* (colţul Mogoşioiel şi Lipscani) sud firma T ■ M M O ESTE IN TOT-D’A-ENA BINE ASSORTAT. wr n a PBECIOBI MOMATE, L Săminţă de Cantaloupl De cea mal bună calitate, din speciile cele mal renumite, culese cu îngrijire şi tratate după retrulele neapărate pentru păstrarea gustului ţi ca-vţ?t*j"UnV e v^nîare 1r sub-semnatul, cu 1 franc pachetul. Pentru co-măntjl din districte se priimeţte timbre post le, plătit prin anticipaţie. JEfcN VERMEUUN. Grădinaru d-lul George C. Filipeacu, Strada Dionisie No. 42. O SOCIETATEA DE ASSIGURAHE m un FONDATA X1ST A.3STTJ3L, 18SS. Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigur^zâ contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte misoă-btre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă. ’ Asemena assigur^ijâ ijestre pentru copil In t6te combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. lnformaţiunile se dă la sub-scrisa agenţia generală şi la agenţiile el de prin districte Agent general pentrn România ADOLE AVEINBERG Colţul atradeî şi curton vechie (hunii roşiii). rr Nfrftfttrrfm Yen te de matsons de campagne. Aux rnvirons de Vicnne, preş d’une care do cheinin do for ă proximit6 du Da aho, il y a doux umisons de campagno k vondro^ dlegummont niouMtys, solidoment insLalluos pour doi fumilifta, nitudes au milieu d un parc charmant. Prix tres avantagoux. S'adresser ă Mr. Dracdsopb, JI arrond., Novaragaaso No. 8, Vionnc, Autriche. (538) HOTEL DE ITALIA CAMIPINA 8ub-aomnatul are ondrc de a face cunoscut o-norabilulut public că fire in hotelul 8t*0 multe camere bino mobilate. Afnră de ncenta să recomandă prin hrana cea mal bună , vinurile Ane, curăţenie, serviciul, tot Cu preţurile moderate. Lingă curtea hotelului are o grădină spaţ'usă şi bine aranjată in care se vor face concerturt Joia şi în t6le sărbătorile. (570-8). FERRARI. De închiriat, t? S7. fc: rescî-Piteştî, o casă mobilată da petrecut vara, in apropiere de caaa locuită de D. Nicolae Kreţuiescn, compnsă din patru camere de stăpen, sufragerie, pridvor şi dependenţele trebuinciose. A se adresa la proprietar D. N. Kreţuiescn. strada Clemen-ţel No. 15. _____________586-3. E. nvr .A. IST S B EE. O E E. ceasornicar S’A MUTATtr 1 Strada DAmnel 1. Se roeomandă pentru or! ce reparaţiune In sfera profeamnel adie, cu preciurl f6rte moderate şi serviciă garantat. _______ De închiriat, ori in UiUI l»«rU' au uri Ion, un iatAC, o alta camera şi un fţrnjd, preţul pe 6 lnnl 40 jjulbenî. A ae adresa la tipografia Thiei & Weiaa sdQ Strada Scaunele No. 33. ADVOCATUL GHKORBHE BALANESCO fost proouoor şi judecător, anunţa că s’a strămutat în Bucurencî, şi priimeace consultaţii de la orele 8^—10 dimineaţa in domiciliul eftft din strada Bisereca Antiin, No. IO. De înciiiriat, de rus, caaa Steriadi, intrarea Rosetti, lînţţâ Ciameţţiu. Doritorii să ae adreseze Ja coproprietarul C. Capelleanu, Regia tntunn-rilor. de M11 DE DOAMNE RECUNOSCUTĂ R AVISSANTE Remedii! incomparabil şi ne vătămătorii pentru înfrumuseţarea pelh aprobat ante ri tentic de Dr. LEJOSSE Paris. Depou principal j; de espesiţic la H- SchwarZ, Budapesta Stadty Mărie Valcriegasse No. 9. Preţui nn flacon mare 8 fr., nn flacon mică 5 fr. Acest remedii! de purificaţiune de pele recunoscută în t6ta lumea, produceîu moment culorea cea mai tandra şi sănătoşii, purifica şi întineresce pelea, produce obrazului nn colorit fraget, producând elasticitate şi moliciune, departăud pentrn tot-d’a-una pete, lintiţe, alnnice, şi reşeţa de nas şi obraz, încât praful de orez sâil orî-cealt dres nn mai e de trebuinţă. Depoul *» ^ucwrc^cl la d-nu F. Bruss, farmacist a »Speranţa*. ] PATURI DE LAGĂR sistemul cel mal nou transformându-se într'un moment ■ -"VT FAUTEUIIs Sl SCALli cu preţurile cele mal moderate, se efectu£ză In timpul cel mal scurt. Asemenea se găsesce jx scaune de lagăr fârtt practice. A se adresa la maganintil d-lor Philippe Haas k Fils, Grande Hotel du H HONICH Tapiţier şi Decoratear Podu Moqoş6o, 23. Boulevard, soi! la subsemnatul LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS palatdl .dacia.» şi la t<5te librăriile din ţ^ră Be ftflă de vumjare : METODA DE CDRA NATURALA dr«pt oontrint ViTĂMiHILE PRACTICEI MEDICALE Singura ţi sigura paxă contra ruorţel premature şi lăngenrel cronice de Aug. Wilh. Kflnig. PREŢUL 2 LEI NUOJ. la epatele Hotelului de Londra. >ogmfift Thiel & Weiaa, Palatul wDacia“. REGULILE CE TREBUE PĂŞITE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PRKŢDL 60 CBNTIM.