Nr. 111. SAMBATA 14 MA1D ANUL II. 1877. ABONAMENTELE IN TOATA ROMÂNIA • P• 6 \unl . . U ». ♦* p* S Inul P» u ]N STRAINATATi: INSIRTIUNI si RlCLAMi: Linia ds «0 litere r--'V IŢ. >° J>M‘\ P« pagina III, 80 bani, pe pagina 11,1 lot noi BmUric 1 lo\ aol Hai a. TIMPUL E8E IN TOATE ZILELE DE LOCRO. A.T'T'CTTST CIURI 8f primate in «trAioAUt*: La D-nil Ilaaten-*Uin A Vopler la Virana, Wal6aehţaa»e 01 Â- Oppeiik la Virana, 8tuhral>a«tri J ; RudoiJ Mottt la Vienna, 8** ii eraţi tt* 2; Vince** Hrdieka «a Virana, Teinf*lutriate 17; Ihdtpp L6b la Virana, Eicheobaohguae 11; L. Lanp 6 Comp. la Peşti şi Havan-LaffUe-BuUtor A Comp. In Paria. BcriaorT nefrincat* au •« prirnMo. Artioolele aepublioate ae ror arde. Un numlr In Capitali 10 bani. BIOBOUL BEDACŢIE1 ŞI ADMINISTRAŢIEI PALATUL ,DA01A.« Un nnaiir In Distriota 15 bani. ^ D-nil abonau, alo căror abonamente aă aspirat, sum rugaţi a relnoi Imediat abonamentele d-lor, răci In ras contrar II se ra lutrempe trimiterea tjlarulni. Administraţia- BULETIN TELEGRAFIC Sarvioiul privat al .TIMPULUI * (Agenţia Londra, 22 Maia Mihdat-Paţa a sonit aci. Pioasei, Se aşteaptă aci, pe zina de t> Iunie (25 Maifl) împreună cc Majeptatea Sa împăratul Rneieî, principele Gorciacoff şi toată cancelaria. Viem, 28 Maia. •Frendemblatt,* luând act de declara-ţinnile presidentulnî congilialnî de miniştri român, d. I. Brătiana, relativ la independenţa României, şi repetând câ E-nropa va avea să hotărască definitiv a-nnpra acestei cestionl, esprimă tot odată părerea că Austro-Ungaria nn poate, in principia, avea motiv să ia o atitudine ostilă independenţei României. România independentă va fi obligată, prin poeiţinnea sa geografică, dea se sprijini pe Austro-Ungaria. Această situaţiu-ne e’ar schimba dacă România ar cădea în sfera dominaţinnel rose. Dar, dacă după reebel, Rnsia va urmări, faciă cn România, aceleaşi principii de lealitate, cari dirig aetă-zl atitudinea Ba în privinţa Serbiei, Anstro-L ngaria nn va avea nici nn motiv de a interveni pentru a torbara dezvoltarea pacinică a destinatelor RomânieL Constanţi rtopol 22 Maia Camera deputaţilor cere punerea sub a-cnsaţinne, a vechiului vizir Mabmnd-Paşa. Nedin, depntatol Herz.egovinei, zoresce pe guvern a da ordine urgente pentru s reaproviiiona Nicsicl. Conotantinopoi 23 Maia Comandantul Ardahanuînl va fi trimis înaintea unul consilia de resbel. —Caii tn-tulor funcţionarilor civili şi militari snnt rechisiţionaţî. Un comunicat oficial des-minte scirea despre înrolarea în armată a condamnaţilor pentru crime de drept comun. Athsna al Maia. Ducele d’Edinbnrg a sosit aci cn flota engleză care nnmărfl mai mnlte vase cni-risate. Cn toate dificultăţile la cari de-dese loc afacerea hoţilor, relaţiunile între Grecia şi Poartă nn ameninţă de-a fi turburate. Acordul tinde a să face intre partide în Camera deputaţilor. Ptris, 24 Mnifl, Vice-amiralul Gicqnel-DestoncheBeste numit ministru de marină. Alexandria, 23 Mal. Prinoipele Haasana sositaci. El se va îmbarca cn trupele «giptiene ce ae dnc în Tnrcia. Atlwna, 24 Maia. Cn toată presiunea eeersată de Englitera, cn toate dorinţele pacifice ale guvernului şi speranţele ce mal erad încă acum doă sile, acnzn este îndoială că ministrul va putea si reaiste mişcării care tinde a lna parte la răsboiO. Nnoi oştiri s’ad trimes de curând la fruntarii. Paris, 23 Maia. Sciţi din Londra annncili ca Anglîtera este hotlrAU, pknă la nonă ordine, a păstra o atitudine de observaţinne. Don Carlos a plecat in Austria. BUCDRISCI u MAI. In faţa Inseranătăţel predominanţi a Doliticei noastre exterioara, citirii .Timpului* ştii ci ne-am impus cea mal mare reservi chiar asupra chestiunilor interioare. Şi aceasta o ’yxm spre a nu putea fi bănuiţi micar, ci voim a Înmulţi ast-fel in- direct greutăţile exterioare In mijlocul cftrora ne aflăm. Aceasta reservi Inşi nu poate si fie Împinşi pănă la un mutism absolut. .Timpului*, ca organ al partidului pe care II represinti, nu'I este iertat a nu ridica glasul pentru a semnala defectele, gveşelele şi erorile partidului astăzi la putere. La ver-ce oeasiune ni se lnfiţişeazi (şi ele sunt numeroase) trebne sA ară-tim cit de funesta pentru ţara este administrnţhmea radicalilor. Daci In timp de un an de cind sunt a tot puternici el ai ştiut a proba o incapacitate care asti-zl este de notorietate publici, si cercetam daci cel puţiu el aft o valoare cAnd este vorba de a trece din periodul vorbelor la periodul acţiu-nel, şi vom vede ci faptele sunt departe de a corespunde cu principiile ce propoveduesc. Vedeţi-IIn Cameri. In Senat, prin cafenele şi pe strade, cind este vorba de a rosti numai cuvinte late şi sforăitoare, atunci nimeni mi’f poate Întrece. Ascultaţi-I cum, cu glas re-sunitor şi cu ochii muiaţi de lacrimi, el ştii a se sluji de frumoase cuvinte ca cele următoare: Patria, Rominia independenţi, inimicul secular ce trebne zdrobit, Infriţire. concordii şi cite alte mal multe. Cind Inşi este vorba de a susţine prin fapte cele rostite prin discursuri, ce spectacol plin de luvâ-ţiminte se desfişuri dinaintea ochilor noştril. Pe de o parte vedem tinerii pur-tind numele cele mal cunoscute dintre conservatori, Imbrftcind cu cheltuiala lor uniforma voluntarilor şi alergind, el nechemaţi, pe lingi fraţii lor chemaţi, cu puşca In mini la fruntariile ţârii, acolo unde sunt privaţiunile, suferinţele şi primejdia. La Olteniţa, la Calafat, la Islaz, de a lungul Dunirel nu sunt aplause de cules, ci numai glonţurl şi sfărâmături de obusurî; acolo, In loc de diurne minoase, In loc de lefuri grase, de cheltuell pentru misiuni sad verl-ce nlt-fel de emolu-ment budgetar sad extra-budgetar, se primeşte plata de 36 centime de om; acolo zioa In care se proclami independenţa Rominiel nu se ser-beazi ca la llugues şi Frascati, cu Champagne frappd şi Moselle mous-seux, ci cu api tulbure şi cu pine uscaţi. Intr’un cuvânt aci patriotismul se afirmi prin fapte. Ce vedem pe de alţi parte: numai discursuri şi earişl discursuri; numai vorbe şi earişl vorbe goale. Nu pasiunea, nu dorinţa de a irita, nu ura ne face a vorbi ast-fel; cicl partidul conservator nu are nimic a invidia partidului radical; noi suntem mulţumiţi cu rolul ce lnşi-ne l’am ales. Dar adevărul şi dreptatea ceread ca si semnalam nişte fapte ce nu pot fi tăgăduite. Ziarul Pritta publică următoarele reflee-ţiunl asupra declaraţinnil de independenţă : Idea independinţel Statului Uo-min nu putea şi nu poate găsi de cit un echod simpatic In inimile tu-tulor Rominilor. Nu este deputat, ziceam lntr’unul din numerile precedente ale .Presei, nu este senator, nn este Roinin, cure să nu aibă legitima aspiraţiune şi nobila dorinţă de aşi vedea Patria de sine stătătoare şi Statul Romin adinis In concertul Statelor europene suverane şi independente. Diversele nuanţe ale partitulu! conservator şi liberal moderat, care a fost cel d intâid ce a arborat drapelul independinţel Rominiel şi a lucrat cu sinceritate şi patriotism pentru propagarea, susţinerea şi de-finderea acestei mari idei. nu pu-tead cit de puţin face dintrânsn o chestiune de partit şi de oposi-ţiune. şi nu puseră cel mar mic obstacol guvernului In tot ce acesta propuse, consilii şi făcu. spre a ajunge la scopul ce Rominia Întreagă doresce. Toate partitele puseră armele jos şi, împinse de cel mal sincer patriotism, ai lăsat Guvernului cea mal deplini libertate de acţiune. Cind acesta veni şi zise corpurilor legiuitoare : este momentul oportun de a face o afirmaţiune categorici înaintea Europei, corpurile legiuitoare făcură In unanimitate aceasti afirmaţiune şi deteri guvernului toată forţa şi toată autoritatea morali ce guvernul unul Stat poate avea. Ad fost printre deputaţi şi senatori mulţi cari credead ci, mal na-inte de a proclama indipendinţa, ar fi fost poate mal prudent şi mal politic de a ciştiga bună voinţă a cabinetelor, pieparind cit-va timp tărâmul diplomatic şi a’şl asigura sprijinul cel puţin a citor-va din marile puteri garante, convingănd-le pe toate, ci statul roniAn Înţelege şi nu va compromite nici odată marile interese europene ce'T pot fi Încredinţate, că el va sci tot-d'auna să rămăe un stat independinte, de o potrivi depArtat de toate tentativele ce s’ar putea face asupri'! spre a'şl confunda interesele cu interesele statelor vecine, ci el Inde-plinesce cu un cuvânt toate conţiu-nile pentru ca independenţa şi neutralitatea sa perpetui si fie recunoscută şi garantata de Întreaga Europă. Odată săvârşită o asemenea lucrare, şi mal nainte de deschiderea conferinţei sad congresului pentru lncheerea picii, proclamarea indipen-denţel ar fi venit poate, cred unii, mal oportuni, şi factul îndeplinit ar fi fost atunci cu cea mar mare Înlesnire înregistrat de diplomaţia europeană. Dar, In fine, guvernul a crezut ci trebne si se proceadi alt-fel şi corpurile legiuitoare şi toate partitele T-ad urmat cu încredere, abnegaţiune şi devotament, nevoind ca străinii si auzi nici o notă discordanti In-tr’o aşa de mare chestiune. Guvernul acum trebue si Înţeleagă ci, cu cit libertatea sa de acţiune a fost mal mnre, cn atit şi responsabilitatea sa devine mal gravi înaintea naţiune! şi Înaintea marilor puteri garante. Nu ne indoim ci el trebue si aibă sentimentul şi consciinţa acestei res- ponsabilităţi; totuşi credem ci este datoria noastră de a ’I-o aduce a-rninte. DIN AFARA. Cetim In .FremdenblattCel mal important eveniment politic, pe care ni l'ad adus serbitorile, ni l signa-leazi telegraful din Bucureşti. România a tiiat legătura slabi, care o mal împreuna cu Poarta şi s’a declarat independentă, declarind tot o-dati resbel Turciei. Poarta va fi poate dispusă a repeta cu această oeasiune cuvintele, pe care se zice ci unul din împăraţii germani le-a pronunţat primind ştire despre declararea de resbel a regelui Gustav Adolf. El, apoi avem încă un inimic! Intre acestea Insă Poarta, lnstrim-torarea momentului, se Inpădă de unul din principiile de stat, la care ţinuse cu atita In ipiţlnare, şi vo-eşte si înroleze şi pe creştini In armata otomani. Ideea cu doi ani In urmi ar fi fost poate preţioasă: acum Insă. după cele ce s’afl petrecut In anul trecut, această măsuri e de o valoare foarte problematici, fiind seamă, ci Sheik-ul-lslamul a proclamat sflntul răsboifl, e Învederat, ci turcii sunt strimtoraţl. De sigur el nu ar fi recurs la această armă cu doă tăişuri, daci ar mal fi remas vr’un expedient. De altmintrelea Europa are cuvânt si urmărească cu ochii atent acest resbel, adecă aceasta desfrinare a fanatismului musulman, de oare-ce foarte lesne se poate întâmpla, ca Poarta să nu mal poată stipini spiritele, pe cari le-a provocat. — Daci ar fi adevărat, că ministrul de externe al Turciei a ameninţat pe Englitera ci va Începe negociirl directe cu Rusia, dacă nu va părăsi atitudinea-l neutrală, firi îndoială aceasta ar face onoare talentelor diplomatice ale lui Savfet paşa ; anevoe va isbuti Insă, de oarece, orl-căt de puţin probabil ne-ar părea, din Berlin ni se asigură din nişte isvoare prea competente, că cu ajutorul german se urmează Intre Londra şi 8t. Petersburg ne-gaciărl relativ la stabilirea unei Înţelegeri asupra scopurilor politice şi militare ale resbelulul oriental. — Acelaşi ziar desminte In termeni energici toate ştirile privitoare la o eventuală mobilisare In Aus-tro-Ungaria. De-o-cam-dată Austro-Ungaria aşteaptă succesele resbe-lului. — Ziarele din Viena comunică ştirea, că Alteţa Sa Milan principele Serbiei va veni însoţit de D. MihailovicI, va veni la Ploeştl spre a Intlmpina pe M. S. farul Alec-sandru. — Cetim In .Deutsche Zeitung:* Circulează In Viena o ştire, crre se înţelege, că Încă nu este adeverită, dar pe care cu toate acestea tre-bueşte să o comunicăm: că cu oca-siunea petrecere! farului Alecsan-dru In Ploeştl va avea loc la graniţe o întrevedere cu împăratul Fran-cisc Iosef. SEISTA.T'U’L Şedinţa de Joi, 12 Muid, 1877. Şedinţa se deschide la 2 oare şi jnui. sub preşedinţa d-luî D. RrStiann. După adoptarea snmarnlnl, d-nil Senator! Drossn, Teohari, Lecca, Deleann şi Dia-conovicl, declar că aderă din tontă inima la votai Senatnlnl dat în şedinţa de la 9 Mai ti asnpra moţinnel Principelui Dimi-trie Ghica, pentrn independenţa României. .Senatul primcsce în aplanse aceste de-claraţinnl. Se citesce următoarea adresă a P. S. S. Mitropolitului Primat: Senatnl a făcut prin votai sâQ de astăzi actul pe care patriotismul din epocele de mărire naţională tot-d'anna l’a dorit.—In iubirea sa către bnnnl nostrn Suveran, el l'a pas se lucească în Bnreola anei glorii şi a aniversării a suirei MărieîSale pe tron. România priimind cn recnnoscinţă acest act va da prin devotamentnl şi cnraginl fiilor săi o patere neperitoare. Regretând că am fost privat de onorai de a participa la acest vot şi fiind silit să lipsesc incă cât-ra timp din mijlocnl onorabila Ini Senat, nn ’ml remâne de cât a vă ragă se fiţi pe l&ngâ membrii săi interpretul celor mai căldnroase a mele felicitări. * Calinic, Mitropolitnl Ungro-Vlachiei. (Vii aplanse urmează citirea acestei adrese). Se ia încă act de adresa d-lnl Senatore Racoviţă prin care aderă asemenea la moţiune» de independenţă. Se citesc trei adrese ale locuitorilor din oraşele Câmpn-Lnng, Bacăfi şi Pitesc! prin care felicită pe Senat pentrn actele săvârşite în zina de 10 Maid. Fie care adresă este armată de aplan-sele unanime ale d-lor Senatori. 9e citesce o adresă a d-lul Alexandro Golescn prin care şi dă demisinnea diu mandatul de Senator. Senatnl respinge in unanimitate această demisiona, şi roagă pe binrod a invita pe d. Golescn să revină a ’şi lna locol in Senat. La ordinea zilei este legea pentrn po-siţinnea oficierilor. D. Giani citesce raportai săd relativ la această lege. Conclnsiunile raportului snnt pentrn modificarea, aproape in total a lege! votată de Cameră. D, ministru de resbel. D-lor Senatori, legea din 1804 asnpra posiţinnei oficiări-lor a fost modificată prin legea din 1872, şi aceste modificări ad fost foarte nedrepte. Legea din 72 era o adevărată lege draco-niană. Prin legea actuală votată de Cameră se indreptează acest răd. Nnsemsiadmitepo-siţinnea de neactivitate care ern cel mal mare răd şi după care posiţinnea oficiărnlni era foarte Designră. E3 nn înţeleg posiţinnea de neactivitate. OficiărnI trebne se fie sad în activitate sad se nn mai fie de loc. Apoi aceasta este recompensa care trebne acordată onor oameni cari fac sacrificiul vie-ţei lor îmbrăţişând cariera militară? Apoi tocmai in timpnrile de faciă voim să facem asemeni legi pentrn armată ? Scid că acest onor. Senat a avat în tot-d'anna pentrn armata noastră cea mai mare solicitudine şi nn cred că'I va face această nedreptate. Legea presentată de d raportor, este cn totnl diferită de cea votată de Cameră. Si apoi merge cn modificările până in a lovi in disposiţinnile codnlni penal militar. Vă dad ca esempln art. 4. Pentrn aceste motive ed v'aşi ragă să nn modificaţi legea votată de Cameră. D. Al. Zisu. Ed aro cerut cuvântul mai cn seamă pentrn ca să lămorim disenţinnea. Ce project discutăm noi? Pe acela al Camerei|sad pe acela al Senatnlnl? Ed cred că nici pe unnl nici pe altnl căci cel d'ăntâid nn este primit de comitetul delegaţilor şi cel d’al doilea nn este agreat de d. ministru. P. ministru de resbel. Declară că aderă numai la unele din modificările introduse de comitetul delegaţilor. v i vi r u l O. Lecca. Zic** câ nr fi bine ca se nu se modifice aceasta lege pentrn cft ar tre-bni să se reîntoarcă la Cameră. Insă aceasta nn se poate. S’a zis că legea din 1872 a fost rea. Dar trebue se vedem maî antâiil dacă legea presentă remediază la acest r?fl. Dacă legile noastre nn suntbnneşi le modificăm pe fie care zi este pentru că le votăm cu prea mare inţeală. Nu avem trebuinţa ca să ne grăbim cn votarea acestei legi. Este adevărat că trebne a crea o po-siţiune mai bnnă ofiiciărilor, mal cn seamă in timpurile actnale, dar rog pe d. ministru s$ crează că ţara va sci, şi fără aceasta lege, se recompenseze pe fii săi, care pe dac să 'şl verse sângele pentru apărarea eî.—Dach esaminăm aceasta lege, vedem că ea nn diferă mult de cea de 72. Fiind că însă trebue să facem o lege bnnă, fiind-că nn avem nici nn motiv ca s? ne grăbim, propnn amânarea discuţinnei pentru altă dată. D. ministrn de resbel. Crede că n'a fost bine înţeles de d. Lecca. Dacă această lege nu ar aduce altă modificare de cât aceea a încetare! posiţiuneî de ueactivitate, tot ar trebui se fie recunoscută de bana şi votată. EQ v’am declarat că primesc mare parte din amendamente. Ce însemnează dar propunerea de amânare? Vă rog s? votaţi luarea în consideraţiane şi în urmă ne vom consulta asupra modificărilor ce trebnesc introduse. Se pune la vot prin bile propunerea de amânare şi se primesce ca 13 bile contra 15- Ne maî fiind nimic U ordinea zilei, şedinţa este ridicată la orele 3 şi jum. şi se annncie cea viitoare pentru a doa zi, 13 curent. politice, cart sunt resultatnl unei esperi- I beraţiunî ţinute in cinci şedinţe, de la 23 #*nţe a nmî multor popoare şi a mai mul tor secole. Arată ce desastrn a adus Law jucătorul de noroc, în Franţa, prin această hîrtie. Aşa s'aG încurcat alte multe ţări prin asemea operaţinnt, şi n'afi scăpat în sute de ani, de cât convertind această hârtie moneda in moneda-blrtie, care nu până la 27 Februaritl. a recunoscut ca necesitate imediată un împrumut numai de 16,000,000 loî prin emisiune de bonuri de tesanr, ppnt.ru acoperirea plăţilor in huferinţă, lăsând ca definitul presumat al aunlnî 1876 să se acopere prin revisuirea şi reducerea budgetelor. Ele vor fi în valoare de 10, 20,50,100 no se gena de a declara pe fHţă, un şi 500 lei. tribunal turcesc este foarte competinte a Art. 3. Aceste bilete ho vor f.brica în judeca o crimă comisă pe pământul ro- eondiţinnile, şi sub controlul cu cari se nifcnesc şi ,vice-versa.« Ce deosebire ar fabrică biletele institutelor de bancă din putea fi intre tribunnlnl de la Rusciuc e nn r?îS mult mal mic. Mulţi economişti j Senatul refusând cererea guvernului de numesc aceasta operaţiune financiară inio- I a lua de urgenţă în deliberare proiectul rală şi nedemnă. Aceste hârtii vor renm- I acestui împrumut, a fost disolvat în 3 nea ca poliţe la copii noştriî. Mai bine I Martie, şi Adunarea s\i închis fără să fi fie care din noi să facem ecomomii şi Ră I revisnit budgetele şi fără să fi făcut vre-o împrumutăm statul. Ţara are şî alte multe I reducere în chritnelî, nst-f.d că ele aă ur-resurse şi s’ar putea combina alte mijloace, I Iimt pe face pe bnsa nnor venituri cari iar nn a recurge la un sistem condamnat \ \n realitate nn le pnteaă acoperi, de sciinţă şi de esperienţă. I Ca 15 Aprilie, înlrunindn-se nonl Se- D. N. Fleva combate pe <1. P. Pache, şi j n„t, a votat legea pentrn i mprnmutnl de zice că mijlocul ce secere ni se impnne prin j 19,090,000 prin emisiune de bonuri de necesitate. In materie financiară nn încap I tesaur, care s’a promulgat in t Maî prin generalităţi. Noî suntem In sitnaţinue es- I Monitorul Nr. 98. cepţională; ţara noastră este in alte con- Domniile voastre, intrnniţî tn InnlB, aţi diţinni şi sistemul care a adns nn desastrn Lutolisftt gnvernul a face economiile po-intr'nn stat, la noi poate să aducă folos. a Rtin(ţe legi|e orgauice. As6. Aceste bilete ipot’care la noî snnt ga- I menfa economii s’aB făcut, domnilor De-rantate, încât nn pot scădea. Oratorul a- pntaţî, însă numai în ti.npnl deşease Innî rată cnm s’nB introdns in alte state ; în cat mRÎ r!smS80se pin5 la finele am]Inî) şi Franţa, America, Italia, etc., această hârtie . djn nenorocjre ?i ace,tea ahia aij fost monedă,srată cansele pentrn cari ele aii a- ficient9 pentru a acoperi cheltnelile arma dna r5B câte odată, dar cu aceasta hârtie I nonslre, pe care evenimentele ne-aB Anglia a re,turnat ps Napoleon : Franţa Lj,it a „ conce„tra; ast-fel că finele eser-la 1870 a scăpat; Statele nnite, etc. şi toate cîţill|nî 1870 ne-a lăsat in sitnaţinnea prestatele in timpi anormali şi de resbel vg./nts de domnul Strat, adică cn nn de-aB recnrs la acest mijloc financiar. Statnl Hc;t de no,000,000 în bonnri de tesaur, şi român a făcut faţă tuturor angajamentelor diferite alte plăţi in snferinţă. sale ca lealitate, şi nicî astăzi nn se vede Şedinţa de Joi 12 Maî. 1877. Şedinţa se deschide la orele 1 şi jnm. p. m. sub preşedinţa d-luî vice-preşedinte D. Cariagdi, fiind pre^nţi 75 d. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. Maî mulţi d. deputaţi absenţi depeşând fideră la votnlCamerei pentru independenţă. Se ia in desbatere proectnl de lege relativ ia creditul de 370,000 lei pentru diferite ministere pentrn eserniţin! aunlnî 1876. Se votează fără discnţinne. Tot asemenea se voteasă creditnl de 378,000 lei pentrn diferite ministere pentru acel eserciţiă; apoî creditnl de 1085 leî pentrn transportul membrilor juriului de concursuri medicale la Bucnrescî şi Inşi. Şedinţa se suspenda pentrn 5 minute. La redeschidere se in în desbatere pro-ectul relativ la emisiunea biletelor ipotecare in snma de 30,000,000 leî pentru stingerea datoriei flotante şi d. Vnltnrescn ca raportor, arată modificaţinnile aduse proectulnî de către comisiunea delegaţilor şi asigurând pe adunare că proectnl aduce nn bine ţării în împrejurările de faţă, roagă, ca să admită conclusiunile raportului. D. C. Gradişteanu susţine, că aceasta hârtie monedă nu este alt ceva, de cât un imposit în detrimentul nnora şi chiar al Statului şi iu folosul altora ; nn este alt’ ceva, de cât asignatele din Franţa. Oamenii cn bnnă credinţ.1, care afi încredinţat statului sume oare care in numerar, şi acum ar Ina în schimb aceste hârtii, vor perde în coreud la ele 20—30 la sntă? O voce : Şi 50 la sntă! D. C. Gradişteanu : şi 50 chiar, apoi nu e acesta un imposit? Cel mal greii ini-posit V D. Cantili : K#te o spoliaţinne ! D. C. Gradişteanu, continuând arată, ră intrând o dată pe această cale rom merge din emisiune in emisiune, care ne va duce la cursul forţat, cea ce este egal cn desfiinţarea prodncţi unilor naţionale şi in fine va dispărea din ţară puţinul anr ce maî avem. D-r» se pronunţă prin urinare contra acestui sistem, care a fost un element de perturbaţinne p-intrn stat*.* nn inferioare Românii, cu atât mal mult pentru noî. D-sa îşî reservă cuvântul mai târziii pentru a înfrânge argumentele, ce poate se vor aduce în favoarea acestnl proect. D. V. Mania este pentru luarea in considerare a acestui proect, de şi aduce nn r?fl, Jar acest r£*G este necesar, absola» mente ueevitabil. La discuţinnea pe articole D a va propune nn amendameut, ca să nu se vendă bonurile statului, ci ac'-ustă hârtie mouedfi să ne rescumpereîn 20- 30 de ani. D 1 ’rotopopescn - Buche se ţiue strict de preceptele stabilit- de ştiinţa economii aici nici un creditor al Statului, care sa se fi alarmat de acest proect şi să fi venit să proteste contra Inî; prin urmare n’aG loc acele temeri semnalate de d. Grădiş-teann. Este adevărat, că ori-ce lucru bun are şi partea sa r^a, căcî in realitate şi aici speculanţii jidani, cart se vor între-pune intre stat şi oamenii simplii, vor câştiga, însă nu mai puţiu va câştiga statul, cn deosebire in aceste momente grave in tontă privinţa. Sâ se plătească datoriile statului, cele 30 milioane, ca creditul Ini Acoperirea acestui deficit de 30,000,000 este, domnilor Deputaţi,e motivul projectu-luî de lege, ce vi se presintă, pentru emiterea de bilete hipotecariî. fără procente, garantate în proprietăţi de ale Statului străinătate. Ele vor fi semnate de ministrul finan-celor şi predate consiliului de admiuistra-finne al casei de depuneri şi consemnn-ţiunl care le va verific», le va contrasemna prin grija unui inembrn, le va înregistra şi le va remite casierilor pentru a le pune in circulaţi nne, plătind cn ele creditorii Statulnî. Art. 1. Plata integrală a acestor bilete hipotecarî este garantată în proprietăţi il’ale Statulnî neangagiate pentru alte datorii, şi representând o valoare îndoita. Ministrul financelor este autorisat a vinde treptat parte din aceste proprietăţi, astfel ca, iu termen de cinci ani cel mult, •A retragă din circulaţiuue toate biletele emise. Vânzarea proprietăţilor se va face dupii legea din 1863; preţul vânzării însă se va plăti integral şi unmaî în bilete hipote-cariî. Art. 5. Biletele hipotecariî, provenite din vânzarea proprietăţilor, ne vor vărsa la casa de depuneri şi consemnaţiunî, unde se vor anula imediat sub privegherea şi controlul consiliului do administraţinne. Art. 6. Biletele cari s’ar fi usat prin circulaţiuue se vor preschimba în altele noî purtând aceleaşi numere, de către casa de depuneri şi consemnaţiunî, fără nicî o plată. Biletele usate ast-fel preschimbate se vor anula conform stipulaţiunilor de mal sus. Art. 7. Falsificatorii se pedepsesc după neangagiate la alte datorii d'o valoare in-1 art' 112 nrmitoriî din «odnl P«"a'-doită. Aceste proprietăţi se vor pune trep- I ^'n' *'nance'or : I- C. BRATIANU. tat în vânzare, ast-fel ca, cel mult în termen de cinci ani, sa se retragă din circn- I laţiune şi să se desfiinţeze prin ardere toate j DlSt URSUL D-LU1 BOERE8CU biletele emise. Biletele vor fi la purtător de câte 10,1 ă nu fie nicî pus în dubifi; apoi trebue I-M» Toate casele pusă facem faţa resbelulnî cu ori-ce preţ, cu I vor P™m* ca nionetS legală a ţ5- ori-ce alt mijloc, numai uu noii imposit le vor da Pentrn orî“ce afară nu se poate pune asupra poporului, căci | d wce^a P«utru cari ar esiste un angagia nu*l va mal suporta, va cădea, şi cu poporul cade naţiunea şi statul din ŞKD1NŢA SENATULUI DE LA 30 APRILIE (Urmare) ment d a fi făcute în monetă sunătoare. Prin emisiunea acestor bilete, domnilor Domnilor Senatoriy Na nm nevoie a merge mai ’nainte de ministerul meii; este destnl a mă opri la faptele positive ce am canoscnt insu’niî. înalta Poarta in toate actele sale, acte o- P> Rimam roncră ne Adunare «ă reanimră I Deputaţi, vom puue capăt grelei situaţiunl U. DU0SCU roaga pe Aaunare sa respingă i ' V , . . , , e. . ficiale cu noî, in corespondenţa sa ca noi, irPRt nroert de lese ne care l’a resnins si I creata Pnn deficitul constatat de d. Strat 1 . . . * v. . , acest proect ne lege, pe care i a respins şi r \\n convorbirile miniştrilor săi cu agentul r'nnafîtnfintfi • roaffă si ne d ministm de ?' tot 0 data vom fuce a se viude în mod . Constituanta, roaga şi pe a. ministru ae nostru, ca şi cu principalii diplomaţi strâ- finance, ca mai bine se retrag proectnl mal _avanta|*ioe part.- din proprietăţile Sta- 1 -vil 1 ' condamnat de ţara întreafiă şi dea cărui J tnln_'’ «mortmnd ast-fel treptat msce da- veracitatea Rcestor acte str?bnne care torn cari apusa din zi in zi mai greu asu- I Y şi cel de la Galaţi? Pân? şi mal de-nnă-7.1 afirma aceată pretenţiuue, sub ministerul actual. Chiar pe agentul noatrn de la Constan-tinopoli I. Poartă nu *1 recuuoasce în realitate ca bncurându-se de privilegiele şi imunităţile unul representant. De şi numele turcesc de »caponchihaya« este equi-valent cu acel de însărcinat de afaceri (chargt doffaire&\ de şi nn aş.i represin-taut are o posiţiune determinată în dreptul public european, de şi încă prin tractatul de Ia Kuciuc-Kainardji i s’a recunoscut acest caracter, I. Poartă nn a voit nicî o dată nici a’l recunoasce, nicî u‘l trata ca representantnl unul stat suveran, avend prerogativele ce’l acordă dreptul ginţilor, — ci abia ’l tracta ca pe un străin de distiocţinne. Presinţa agenţilor noţtri se părea că o gena prea mult. A trecut timp mult, şi s’a urmat lungă corespondinţă, până să primească guvernul otoman ca să numim un simplu agent comercial la Tulcea, spre a protege interesele de acolo ale supuşilor noştri; căci, de vreme ce arafi autorităţi musulmane, ce m»î trebuiai! şi agenţi români ? Când însă I. Poartă voi, o dată, să aşeze agenţi ai s?I comerciali în tot lungo! oraşelor noastre de la Dnnăre, afla prea natural ca numai agintele săi! din Brăila sâ ceară aprobarea unor aşa agenţi. Se înţelege că am răspuns cfc se cuvine, că am observat acelnî domn agent că aceasta nn este treaba d-sale. şi că numai ministrul, afacerilor esterne de la Constantinopoli poate cere o aşa autorisare de la guvernul nostru. (Aplause prelungite). Negreşit că ministrul Porţii nicî că maî ceru această autorisare. Poate că a făcn-t'o fiind-că şi noî am cernt a aşeza, în a- Icelnşî timp, agenţi români în toate oraşele turceşti d’alungul Dunărei. Câte o dată miniştri I. Porţi simţiaîî trebuinţa a se adresa direct către guvernul român. Credeţi că eî procedai ca către gnvernul nnni stat liber şi autonom? Nu. Ci vizirul se credea iu drept a putea peutru chestiuni de afaceri şi interese, adresa scrisori personale către suveranal nostru. Eă unul nici că am putut tolera nun ca aceasta. Şi când la Constantinopoli s'a esprimat intenţinnea de a se trimite o eopedient periculos şi estrem *’a făcut n«|loru cl*r* *1™®“ T!. S ™ mH'^reu I con8titueHC bana naţioualităţeî noaptre, 1 scriso&re, am făcut să se scie prin a-nnmaî la 1790 în Franţa, iar nu cum s’a | pra e,anrn u| lc-_ om imn ţi şi iu | antonomje7 a suveranitâţeî noastre. Mi- 1 (ţentnl nostru că scrisoarea sase va întoarce afirmat de nuii in mod neesact. Biletele lesn' "'Oscele sehunb in transacţiu de bancă din alte ţîrî aB o valoare con- I ni,e '“Onoare, în aceste monete mai ales, venţională, sunt o monedă fidnciarn, snnt I că>'^ esportaţinnea fiind întrernptă, nn valabile. Aici ni se propune insă nn bi- | a ÎUCBtat d'a Ten' în )ar5‘ let fictiv, cu curs forţat, fără se aibă nicî condiţiunea valorii intrinsece, nicî a uso i nnrrn otnntnn’nn nuni imnrnmni. ti« . de I J'ficnltăţi practice, gnvernul otoman lua „.v.* — M „ ,] rina I tonul ce’l întrebuinţează numai cu gu in„ mîî Hp I rwiuaiu şi pe care stârnii nu ml ar face} ' . , _ . g na tel or e pl I. . . « - . i # i a. I vernaţii dintrio provincia a Imperiului, şi ^ a;an,n ni 1 nn A 11 n 1 m P^j u ruri ca cele de faţa, de cat c u con- I ' * . . lei o pereche de cisme (oratorul c’tBa'"‘ ' 1 „„„„„„ V numai de către suveranul de care depin maî multeesemple din diferiţi autori). Peu- j ^ ^ ^ ^ M.gn. | de« niŞte sup„Şt. Şi numele de .România- Vom uşiura cheltuielile Statului cu o a_ I anuitate de mal mult de 3,000,000 ce ar lui serviciului. Acest sistem financiar este efectuarea nuni împrumut, pe , . , . nndo lipsa de nnmorsr in ţară ’l face dificil de mncn,u*VI Poetice, guiernui « desastros, precum a fost in hranţa, undei i \ tnnnl o«’l înlrphnîntmză nun .. • jr »i :: nistriî se! ne considerai! ca victima nnel ilnsiunî, când le vorbeam de capitulaţin-, nile, în virtutea cărora ne-am legat cu (imperiul otoman. De aci arma neapărat , că în discnţiunile ce se ridicaă între noi şi Sublinia Poartă asupra nnor cestiunî şi trn motivele acestea d-sa crede că d. mi- I ni se contesta, de şi toate Puterile garante nistru de finance va retrag proectnl şi Danie, atat .uce privesce fa r c^ pune r . nu va da ?i această lovitură crudă pnrti- «a m crculaţiune a a estor b,le e, cat i ^ ^ cft,itftt.a SR de dnluT liberal, care ar aduce ţ?reî fi tutu- retr««erea »« »««>«« »»r; nst-fel, iu -»« . ded61l dreptn, rr8gte _ _ .. 1 » — Art n nl rtrtH nirtl t, n fllAtl fT n 11 GA Vfl lllla 1 ror răul cel maî mare Se cere închiderea discuţiuniî. D. ministru preşedinte cere, ca să se dea o soluţiune astăzi în orî-ce sens. Adunarea decide să se ţină şedinţă de seară la 8 ore. “ ’ ‘ i nn cas şi sub nici un motiv nu se va ţiu tea viude vr*o proprietate, fără ca bile tele representând valoarea eî, să nu fie imediat anulate prin ardere. Supravegherea şi controlul acestei operaţiuni sunt date consiliului de adminis- I toţi cei «Vuiţi a se opinti ca să ne nege Şedinţa se suspendă la orele ti şi trei traţiune al casei de depuneri şi conscm-Bferturi seara. I naţiuni, care presintă toate garanţiile, prin compunerea lui din trei deputaţi, trei senatori, un jurisconsult, preşedintele Ca-j merei de comercîft şi pntrn membri nn-H<* produc pui (le o cam dntA pro-1 ^ de Doinn Acestnî confii)irt este 18- ieetul do logo pentru liArtin, montidA, j îndatorirea d’a primi biletele, d’a le impreiinA ou espun**ren (le motive. I verifica, d’a le semna şi d’a le pune in cir-n:»ervîtn- inl r’un numfr viitor | cnlaţiune, in proporţiunea ceruta de Iran ii vorbi mal pro larj- de a. est vis 18actiunile noastre interioare, ast-fel ca bi. 1 letele sa aibă tot d’nnna aceeaşi valoare ca şi moueta sunătoare. Min. finan. ad-int. I. C. BR.lTIANU al J-lui l. C. Br&tiunu, asupra oft-ruia chiar de anul trecut am atras itenţia ţ6rel. II A UT IA M0KKDA ESPUSERF. DE MOTIVE la proiectul de lege pentru stingerea da- | pentru torit ! flotante şi acoperirea deficitelor a- I stingerea datoriei flotante şi acoperirea de- l’KOKCT m LK(!K nilor trecuţi prin emisiune de bilete de tesanr. Pom nilor T)/puta(!^ Anul trecut, l). loan Strat, fiind ministru de finance, a presentat Adunare! sitnaţinnea tesanrnlui public, prevăzând închiderea escrciţinlnî anului 187ti cu un deficit de 0,019,<100 lei, pentru acoperirea căruia a cerut nu împrumut. Adunarea de atunci, după luu*ri d«li- ficitelor anilor trecuţi prin emisiune de bilete hipotecare. Art. I. l’entru stingerea datoriei flotante şi acoperirea deficitelor anilor trecuţi, ministrul financelor este antorisst a emite bilete hipotecare până la snma de trei-zecî milioane (.1(1,300,080) leî. Art. 2. Biletele hipotecare snnt la purtător fără procente şi se primesc ca mo nadă legală de tn.ile casele publice. şi nnmele părinţilor noştri, şi numele nostru din limba noastră!... (Aplan=e). Când, prin corespondinţele privitoare la dificultăţile pentru interesele supuşilor români, agentul nostru susţiuea lângă ministerul Porţii aceste interese, dosarele ministerului nostru de Kxterne sunt de faciă, spre a vă proba că acea ce preocupa mai mult pe miniştri din Constantinopole, in notele lor către agentul nostru, era de a nn se maî servi cn termenul de ,supuşi români;* căcî, i se observa, snpuşî români nn esistă, de vreme ce aceştia snnt .snpnşî otomanii* Şi această disen-ţiune safl ceartă semnificativă n mers pân8 acolo, în cât cancelaria ministerului de esterne otoman nici nn maî dedea cnrs, in timp de mnlto luni, notelor agentului nostru, in cari se coprindea acest nnme de supaşi români. Dară era vorba de crime săvârşite pe teritoriul român, guvernul otoman găsea că este prea simpla cn sS ne ceara a preda pe acei deliqnenţî, şi se mir i prea mnll când i rîspnndenm că aceasta nn o putem face, pentrn cuvântul că nn esistă nă convenţiune de estradiţiune între noi şi I. Ponrtă. S- p ntru ce oare 1- Poartă se mira atâta ? Pentrn cuvântai că ea se credea in drept de a judeca şi » pedepsi chiar pe nn supus român, care credea că ar fi comis pe pământul nostru o crimă contra nnni supus otoman ; pentru cnventul că înapoi nedesigilată. (Aprobări, aplanse). Toate aceste fapte, domnilor, şi alte alte asemenea snnt esacte, snnt positive; le puteţi constata la ministerul nostru de externe. Ce probează ele? Ele probează mai vârtos că I. Poartă a voit tot-d’anna a tracta Românii ca provincie a sa, ca o ţeară snpnsă el! Aceasta înţelege ea când, la ori-ce oca-sinne, şi de nenumărate ori, ne tot repetă că România face parte integrantă chiar din imperial otoman. Dar oare, a face parte chiar diu lmperiulnî Otoman va să zică a fio provincia a Imperiului otoman? Cam s’ar putea raţiona în ast mod? Să admitem espresinnea aceasta; însă ea nn poate avea ust sens ce ’î-niVdat Puterile cari aB pns’o în tractatul de Paris, de cât nnmai în raport cn garanţia colectivă enropeană, adică că facem şi noî parte din garanţia ce Europa a acordat Imperiului otoman. Altfel ar fi a presupune că Puterile cele mari ar fi voit a se contrazice. Aşa dar, domnilor, acestea fiind faptele positive ale Porţii in raport cn noi, in-intrebăm daca ele corespund cu drepturile noastre, pe cari tot înalta Poartă le-a recunoscut când a subscris tratatul din Paris? Negreşit că nn. Dir atnncî datn-şi-a bine scamă, I. P->ftrtS ,le P^colele la cari espunea toată Europa Orientală, când maltrata ast-fel nn popor liber? Nn cred domnilor, că Şî-a dat astă seamă, căci cutez a zice, este mnlt timp de când s’a stins neamnl adevăraţilor oameni de Stat din Turcia! (Aplanse). Daca înalta Poartă ar fi cugetat cât de pnţin, şi şi-ar fi adus «minte de treent, ar fi încetat cel pnţin de a afecta, In note sail în convorbiri^politice, că nn cnnoasce, că tăgădnesce asistenţa Capitnlaţiuni or noastre. Căcî ar fi văzut că însăşi faptele sale pot veni să dea desminţire unei asemenea aserţiuni. Aceste fapte asistând, nici că i se poate măcar scnr.a ignoranţa; ele pot chiar proba o preraeditaţiune de natură a’i agrava reaponderea. Aş®, de esemplo, chiar iu tractatul de X )’ i M r o L , Andrianopole din 1829, gă-ini in nrt. . nrmătoarea diRpoaţţinne: ,Priuciputele Moldova ţi Vnlahin pnnân-|du-«e, .prin tr'nă capilulaţinne*. »nb 'n-veranitatea I. Pjrţţ, etc,. iţi vor conserva toate privileaiele ţi imnnităţile c* le-aB foat acordate rrB prin eapitula(ionile lor, ete*. Aţa dar, dnpj o lungă apocă, in tratatul din Andrianopole se menţionează, intr'un mod generic, că noi ne-nm legnt cn Ponrta .printr'o capitnlaţiune*. înalta Poartă a sciut negreşit ce a făcut, cănd la acest bu, 1829, a subscris câ noi ne am legat cn dânsa prin capitulaţi-unl anterioare; alt-fel nu ar fi sciut ce subscrie. Guvernul angln păru ţi atunci că se indoeace de vest adevăr, cern es plicSrl, in privinţa Principatelor, de la guvernul rnsesc. Acest guvern ii respnnse, prin o notă din 21 Ianuarie 1810 a d-lnl de Neselrode, adresată către ambasadorul săli din Londra, principelui de Lieven, ca cu adevărat drepturile şi priveleginrile Principate or ,decurg din Convenţiunile ce ele aS încheiat cn înalţi Poartă*. Aţa dar încă o dată Rusia a afirmat la acea epocă esistenţa cspitnlaţinnilor române, şi înalta Poartă nu a protestat. Mai târziii, in timpii din urmă, la conferinţa din Viena, în şedinţa sa din 19 Martie 18">5 in protocolul No. .1, asupra propunere! baronului de Prokesch se constată că capitulaţiuuile s’afl recunoscut ca baia drepturilor Principatelor, ţi că, in virtutea acestor capitnlaţiunî. Principatele continuă a fi legnte cu 1. Poartă. Repre-sentantul Porţii în această conferinţă nu a protestat ţi un a făcut nici un fel de rese/vă. (Va urma). Discursul d-luî prim-ministrn către M >■* Domnitorul la 10 Maia : Mâna Ta, In timp de 11 ani, de cănd Măria Ta eşti pe Tronul României, nici ispitele cele mal ademenitoare, nici provocările cele mal andacion9e n'nO lipsit ţârei noastre, pentru a o dis trage de la opera reconstituire! sale şi a o arunca In nventnre care ar putut turbura pacea Orientului. Cu toate aceste tentaţiunl Insă, cu prudenţa, răbdarea şi stăruinţa cele mal nestrămutate, am făcut tot ce puteam snre a nu atinge condi-ţl'inile internaţionale stabilite prin tA-tate solemne şi recunoscute de puferile garante; am putut dovedi astfel lumel, că acele calităţi cari afl, distins. In centrul Europei, pe bă laţii cei mai distinşi din rasa Măriei Tale, te-att Însoţit la gurele DşnăreT şi câ poporul român pâs-tj tzâ lnoft Înţelepciunea şi energia e, In timp de secole, afl inspirat străbunii noştri şi '[-afl făcut a stra o patrie liberă. In mijlocul or mal teribile cataclisme. Când insă. a Încetat ori-ce speranţă că turmentele de peste Dunăre se po' potoli pe cale diplomatică, cftnd re- >elul Intre Rusia şi Turcia a is-bui nit. şi când nimic nu se poate a4gura despre consecinţele acestei t j ibile convulsiuni pentru peninsula balcanică; când, Înainte chiar de a fi sigură că va eşi victorioasă din a-sst resbel, din teribila crinâ politică şi socială pe care o străbate. Turcia In circulara sa către puteri, ne cro-eşte. prin capriciul urgiei sale , nă soartă care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorinţele noastre; cănd programa din acea circu Iară e9te deja pusă in esecutare. prin faptul tfcitărel agintelui nostru de la Constantinopoli ca pe simplu funcţionar otoman; cănd oraşele şi satele noastre deschis», unde nu e-rafl nici trupe rusesci, nici chiar trupe românesc!, sunt, nu ocupate ca puncte strategice, dară zilnic bombar date, incendiate şi jefuite.când câmpiile şi holdele noastre sunt arse .şi pustiite, când, sentinelele noastre d'a lungul Dunărei sunt ucise şi ciopârţite In modul cel mai barhir, când muncitori! sunt răpiţi de la plngul lor şi duş! In robie Împreună cn fe- meile şi copil lor, ca In timpul Iul Mahoraet 11; când Intr’un cuvânt, vedem Patria noastră ameninţată de tute ororile invasiunelor sălbatice din secolele trecute; acelaş siiuţimănt de prudenţă şi de înţelepciune, care ne-a condus tot-d’a-una. ne impune astâ-zl datoria de a no rădica cu toţii, de a ţine pont pericolului, spre a salva individualitatea politică a Statul! Romiln. Trecutul nostru. Măria Ta, a putut, credem, asigura deja pe toate puterile garante asupra scopului ce urmărim; faptele noastre, In evenimentele presinţf, le vor dovedi la toate, şi mal ales puternicilor noştri vecini, Rusia şi Austria, că politica noastră este numai uă politică de eonservaţiune şi că. dacă ne deslipim sstâ-zl cu totul şi pentru tot-d’a una de Turcia, este ca să răspundem agresiunilor el, să le punem nâ stavilă puternică, şi să facem ast-fel ca ele să nu se uial poată repeţi In viitor. Puterile se vor convinge câ, puşi precum suntem, Intre două mari şi puternice Imperii, simţimăntul de eonservaţiune Însuşi ne interzice orl-•e alte aspiraţiunl aventuroase, cari ar putea pune In pericol existenţa noastră chiar. Ln marginile dară ale României actuale, care de fapt şi de drept public european iste patrimoniul nostru, credem că nu vom demerita de solicitudinea şi protecţiunea Puterilor Garante, daca ne vedem 9i-hţl astă-zl a lupts, şi a lupta până la estreme pentru apărarea dreptu rilor şi independinţei noastre. Cu Dumnezeu dară, înainte Măria Ta! Deja eşti salutat cu transporturi de entusiasra, «le poporul din toate unghiurile României, şi daca sacrificiile enorme, la care Ţara este chemată, n’ar avea alt efect de cât de a Te face să eunoşcl pe Român sub o nouă faşă. să ’1 iubeşti şi mal mult, şi să dobăndesclo Încredere şi mal mare lntr'ănsul, aceasta ar fi Încă destul ; căci numai credinţa absolută iubirea reciprocă şi neclintită Intre suveran şi popor, pot asigura viitorul României, ne pot da tutulor tăria de a lupta In ori-ce vicisitu dine prin care ea ar avea a trece Să trăeştl Măria Ta, ântăiul oştean şi Domnul Românie! libere şi inde-pendinte! Să trăiască Măria Sa Doamna şi virtuţile El, fie un balsam indulcitor suferinţelor la care Na ţiunea este astă-zl espusâ ! Să trăiască România ! Reproducem după .Gazeta Transilvaniei* următoarea scrisoarea d-lm G. Bariţifl : Epistolă respectuoasă cure fe meile noastre. Sunt nouă luni, de când femeile compatrioţilor noştril maghiari pre pară cu mare zel scame, bandagie şi alte obiecte necesnrie la vinde carea soldaţilor turcesc! răniţi ln bătălii. Această activitate nu numai pur umanitară, ci tot-odată şi frăţească a damelor maghiare, a fost primită cu mare mulţâmire de către guvernul turcesc şi de generali! ar mate! otomane. Femeile noastre In Transilvania, Ungaria, Bucovina s'nO simţit pănă acum obligate a da ascultare simţimintelor de milă şi du rere, de căte or! armata noastră imperiale şl vărsă sângele, ca in 1848 — 49, 1859. 18fiC In care cam pani! 9e aflaţi şi fii! lor cu miile ş cn zcciniele de mii. Astăzi, In aceste zile de probă şi crisâ supremă, să văd şi femeile noastre ajunse ln po iţiunea femeilor naţiunii maghiar*, le a spăla şi lega ranele acelor ostaşi romănl. fraţi al noştri mal mult de că1 Maghiarii cu Turcii, cari probaţi şi traşi In luptă de către o-toi.rinl. se bat şi şl varsă sângele nu din vr'o vanitate şi trufiâ. ci in sensul cel mal strâns al cuvântului pentru esistenţa patriei şi a naţiunii. pentru libertate contra vechie! tiranii selbatice. care prefăcuse patria lor de atâtea ort Intr'un mormânt universale. Toate actele pu-bllce m ii recente eşite de la legislativă şi de la guvernul României, cum şi evenimentele zilelor din urrnft ne pot convinge pe toţi. că România este decisă a şl apăra esistenţa şi drepturile sale până la marginile estreme. Daca n'ain mal avea altă probă despre ferma decisiune a locuitorilor ţârei d'a se apăra pe viaţă, pe moarte, ne-ar fi d’ajuns acele liste lungi de oferte estraordinare. In cal frumoşi (pănă acum peste două mii) ln bani. nutreţ, adică fân paie, orz, ovăz,In grâfl de pâne. In vin şi vin ars, care curg neîncetat, din toate regiunile ţării de bunâ-voiă, ast fel câ legea rechisiţiunilor usitată în toate staturile, votată şi în România, se aplică mult mal puţin de cât se temea unii. In cât pentru femeile române, iacă societatea Crucel roţii Înfiinţată In BueurescI, cu ambulanţele şi spitalele sale, iacă Insă şi societatea nobilelor femei Înfiinţată In a doua capitală de către damele din cele mal de frunte familii ale M Jdover cu scopul respirat lu cinci punte ale programei sale. Scurt, naţii nea întreagă. bărbaţi şi femei, juni şi june -'afl decis a sacrifica tot, avere, sănătate. viaţa pentru salvarea celor mal sublime bunuri din lume. Faţă cu aceste evenimente era peste putinţă, ca femeile noastre dincoace de CarpaţI să mal reraână Îndărătul femeilor maghiare şi serbe in manifestarea prin faptă a compătimirii şi a durerii sufletesci către acel bravi ostaşi, loviţi de gloanţe, Înţepaţi de baionete, tăiaţi de sabia, călcaţi, răniţi ln diverse moduri. Onoarea iniţiativei este ,a femeilor din Sibiifl*, de unde primirăm Încă de Vineri, scirea telegrafică despre Înfiinţarea unul .comitet de dame*, care lua asuprâ'şl primirea şi Înaintarea ofertelor destinate pentru cel răniţi. Nu ne îndoim un moment, că femeile noastre din alte comune mal des urbane, opidane, şi chiar rurali din cele mari, vor forma mici comitete de câte trei safl cinci inse. spre a se consulta de es. despre .călită tea* scamelor, forma bandagielor şi altele ca acestea, cura şi de modul înaintării pachetelor la locul desti-naţiunil lor. In cât pentru scame, bandagie şi alte obiecte necesarii la vindecarea celor răniţi, va fi foarte bine. ca orl-unde vi se dă neasiune. Doamnele mele, să luaţi consiliul medicilor speciali. C Barlflu. TEATRUL RISB01ULUI Marele duce Mihail a raportat Im pârâtului la 19Maiflcele următoare: .O telegramă a generalului Me-licov, priimitâ acum, anunţă că Ar-dahanul. cu forturile înaintate, cu fortificaţiile, şealzecl tunuri, o cuan-titate însemnată de muniţii şi d’ale măncârel, tabăra cu paisprezece batalioane ş\ tot oraşul sunt. In puterea Mnjestăţil Voastre. .La 5 Maifl, de la 3 ore dimi- neaţa pănă la fi oro seara un admirabil foc de artilerie sfărâmi fortificaţiile şi progâtia intrările. Regimentele Erivan. Tiflis şi Ba#ov, precedate de săpări, afl dat asalt. Inamicul na putut să resista avântului soldaţilor noştri. Urmărit până noaptea, a fugit, lăsând o mulţime de inorţt. .La noă ore trupele intrafl încetate. cântând imnul naţional, şi afl plântat stindardul rus. Pentru moment seim numai 1 ofirer, 50 soldaţi ucişi. 180 răniţi. Nu scifl cum să laud Îndestul bravura şi inteli-ginţa tinerilor soldaţi nici activitatea capilor lor. Eroul zilei esre lo-eotenentul-general Heiman. Azi pe fortificaţiile luate, s’afl făcut rugăciuni de mulţumire Înaintea trupelor.* Guvernul român n însărcinat pe representanţil săi din străinătate, d'a informa guvernele pe lângă cari sunt acreditaţi, că, la 16 Maifl. nisce trupe neregulate turce9cl, după ordinul linul oficer. afl Împuşcat şi ciopârţit pe un militar român care, fiind grav rănit, nu putuse să 9e retragă după derâmarea pichetului de lângă gura Ialomiţei. O telegramă din Lemberg atri-buesce armatei române câ, îndată ce M. Sa Domnitorul se va pune In fruntea el, va căuta să treacă Dunărea. şi aceasta, nu pentru a obţine după încetarea resboiulul, vr'o alipire teritorială, ci pentru raderea cetăţilor turcesci cari par o ameninţare perpetuă contra lntregimel şi siguranţei României. SOIRILE ZILEI M. Sa Impăratornl Rusiei, venind ln România, va fi insoţit şi de principele Gorciacof şi de generalul Ignari ef. Principele Milan al Serbiei va veni In l’loesri pentru a felicita pe marele monarh. România, In timpul râsboiulul, va avea onoarea d a priimi In sinul el o pleiadă de Înalte persoane. Aşa ni se spune. — şi aceasta o comunicăm sub toată reserva. — câ chiar prinţi de coroană ar avea intenţa d’a saluta pe M. S. Imperatorul Alexandru pe pământul românesc. Palatul M. S. Domnitorului din Capitală, ni se spune că se va pune la disposiţia M. S. Imperatorului, iar M. S. Domnitorul, după ce va întâmpina pe Augustul oaspe, se va duce peste Olt pentru a se pune In fruntea armatei române. Erl Mirele Duce Nicolo a venit din l’loiesrl şi a visitat Împreună cu MM. LL. Domnul şi Doamna târgul Moşilor a cărui mişcare comercială, din causa împrejurărilor, unul acesta este foarte înL-â. SUIRI SOSITE CU POSTA DIN URMA Pariu, 91 Maia, «XIX Siâele> desminte ştire*, cS Thiers ar fi publicat un manifest. Mâne va avea loc o importanta şedinţă a consiliului municipal de Sena. Lembcrg, 2l Maia. Ziarele poloneae comunica din St. Pe-tersbnrg ştirea, că garnisoanele oraşelor din Crimea afl fost sporit*», Cpfulnţl, 21 Mniii. Krî afl trecut pe aici 40 vagoane, ce mi pretind a fi inclîrcnte cn pesmeţî pentru armata din România. Con»Untinopi>l, 21 Mai»’. Camera deputaţilor a provocat pe mi-nistrnl de resbel să plece pe câmpul de luptă. Cu tonte acestea el rămâne in fotoliul ministerial. Lo-dra, 2l Maifl. Dapă informaţinnile ofic. Renter, in Kars e incu deplină linişte; tnrciî se menţin in defensivă; aripn stângă a Ruşilor e ln Ispek. Comunicaţia cn Persia e liberă. Ht. Potemburg, 31 Maifl. Comandantul armatei de la Kancas comunica de 10 şi 20 următoarele : Monitoarele turcesc! borbardează pe intrenga liniă a malurilor de la Cap Adler până la Atşnmşir oraşele deschise şi coloniile pa-cinîce. La mal mnlte pnnete afl debarcat Kaukasienî emigraţi, care îşi dafl silinţă a rescnla popolaţinnile din Abchasia. S’ati trimis în Abchasia trupesprea potoli focnl. Dnpă ocuparea Ardachannluî s’afl găsit lanuri în această fortăreţă. Intre pri-sonierî e şi nn paşă. In oraş şi în Sandjac se organizează administraţia rnsească. Londra. 21 Maifl. Savfet Paşa n declarat, că va atrage Ja-tenţia Earopeî asupra mod al ni, cum Rn-sia suprimă reacoalacerchesilor. Layard ’l-a sfâtnit a nn o face aceasta, de oare-ce Poarta nn va avea nici nn câştig din con traversele ce ar arma in această cestinne, ci ar provoca nnmal comparaţia ni, care ar trebui să fie in defavornl eî. Port-Sa Id, 20 Maifl. Flota englezească eară-şl a plecat de aici, remâind nnmal monitorul cnirasat »Hot-spur* in port. DEPESI TELEGBAF1CE Serviciul privat al TIMPUHJI (Agenţia Havat) Conitantinopele, 24 Maifl. cCi:iuera depntaţilor,. — CâţI-va deputaţi, vorbi ud deepre gravitatea sitnaţinnel, ineidtă asupra necesităţel de a numi miniştri oameni politici cunoacnţî prin capacitatea lor. In urma unei mani fes taţi uni a aofta-lelor, b’a proclamat starea de asedifl pentru Constantinopoli şi vecinătatea sa. 0 ordonanţă a gnvernnlnl opresce purtarea armelor, permite perchisiţiuni şi visite domiciliare, autorizează a esila fără judecată pe indivizii cari se opun şi opresce adunările pe strade. Taxa pentru oi s‘a iudoit spre a fi întrebuinţată la cheltuelile resbeluiul. TABLOUL MILITAR Liepresintănd armata Română cn M. L Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. Satmari în colaboraţinne cu d. căpitan Gherghe, a sosit Croruolithografiat din stăinătate. D-ni abonaţi la acest tablofl sunt rugaţi a trămite, pentru a'şl Ina numărul de esemplare de la d. căpitan Gherghe Strada Dionirie No. 6S în tote filele de la 5~ 7 ore după amia^î, presintând şi chitanţa ce afl, plătind şi restul pînă Ia suma de $> franci, costul fi-cărul exemplar. Se face cnnoscnt că s’afl depus asemăna tablouri pe la principalii librari diu capitală cu preţnl de 10 franci esemplarol. D-nil din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptul căpitanului Gherghe. PENTRO ON. DOMNI OFICERI Am avut ocasia de a vedea în raagasm d-lor Ph. Haas A fii mobila cea nod construită care serveşte atât ca pat^ cât ii ca fotoliu fi scaun, şi nn putem decât a-o reco-mandaca indeplinindn-şi cu total scopul sefl. Prin mnuipaUţîa cea mal simplă se pot construi mobilele mal sns enumerate, şi fiecare serveşce întocmai scopului ce are de împlinit. Mobila cea noua este nşoară, elegantă, eflină şi foarte practică, nn coprinde molt loc şi se poate foarte bine întrebuinţa ca pat, pentrn voiagiu, pentrn salon şi grădină şi mal cn seamă în lagăr. Mal observăm, că această mobila este construcţia decoratorului *H. Honich». şi că se vinde numai în magasia d-lor Ph. Haas şi fiî. Calea Mogoşoal, Grand Hotel da Bonlevard. TIMPUL COUKS DE EFECTE PUBLICE SI DE D17ERSE ffucwwrL 12 Al atu 1877. V A L O A K E A c*rot* Off.rit* Oblig. Rurale , lO>/o 1864 I » » la sorti | Impr. Oppanhdm 8% 18<&> Oblik. Domeninle 80/0 1 871 * » eşite la sorţi » Credit fonc Rur. 70/0 * Credit fonc. Urban Irapr. Mun. Cap. 80% 1875 Pensii (300) dobândă fr. lO AcţiI Căile fer. rom. S%l86S , priorităţi 6e/o 1868 Dacia C1» de Aasig. Act. (fr. 500) 80/0 1871 Rom;uiia C-‘« de Assig. Act. (fr. 100) 8% 1873 Mandate 73 Ol 71 95 m* 70 98 200 45 Pr*cifl flent MVt 70% 94 88'/, fmpr. Municipale fr. 80 --- 1 --- --- , Act. financiare Române8% --- --- • Căile ferate Ottoraare --- --- Act (fr. 400) So/o --- Renta Română...... • ■ I; CDPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie --- 92 --- 4 * „ Domeniale espirate --- 96 , Fondare rurale Iulie --- 98'fe - l * Comunale .... --- --- --- . 1 DUVI8K --- 9920 --- --- - . . --- --- _ , , At-rt .......... --- •--- - 4 i --- --- _ < . LoMrt......... --- --- - « . Londra dornic. 1..... --- 25 --- 1 > Amsterdam....... --- --- _ 4 ► Viena . . . . • .... _ --- Berlin......... --- 1213/. --- --- - ’ Escompt........ --- --- - % Lira Otoman...... --- --- Galben austr...... . --- --- Acrio c. Argint...... - --- --- ; | CURSUL UENK1 23 Muia (st n.) 1877. Metalica................... 58 30 Naţionale......................G4 15 Renta in aur................... 70 20 Loee........................ 10770 Acţiunile buucel...............709 — Crediturl.................... 134 50 London......................... 128 95 Obligaţionl rurale ungare . . 73 - - , tenieşvar .... 71 50 , transilvane .... 70 — Argint în mărfuri..............113 10 Ducatul........................614 Napoleonul...................... 10 33' Marc 100 ....................... 63 35 CURSUL 1)E BERLIN- 24 Maia (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate romăne Obligaţiunile române 6 °/0 . . Priorităţile căilor fer. rom. 8°/0 lniprnruntul Oppenbeim . . Napoleonnl................... Viena, termen ecnrt . . . Puri» » Inng .... |CE SE POATE CAPATA pkmtbu :■ :■ LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGE RIA ’dIN VIENA Calea Mngoşoiel Pâlnie „Dacin“ PENE LA 25 MAIU ST. N. Pentru 5 franci; 12 gulere eng1în Ort-care fason şi mârirne. Pentru 5 franci: 0 părccbl ciorapi patentate. Pentru 5 franci; 0 gulere moderne pentru dame, după alegere. Pentru 5 franci : 12 batiste albe de pânză adevăraţi. Pentru & franci; 12 batiste bine colorate, tivite şi spălate. Pentru 5 franci: 6 prosdpe de pânză curată. Pentru 5 franci: 0 şervete de masă de pânza adevărată. Pentru 5 franci ; 12 şervete albe de ceniCL Pentru 5 frânei ; 1 cămaşă modernă, simplă sâil brodată. Pentru 5 franci : 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci : 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Ppntru 5 franci : 1 corset de damă. Pentru 5 fruncl : 3 şorţuri colorate pentrn dame. Pentru 6 franci : 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. Pentru 5 franci : 2 garniture fine şi moderne pentru dame) gulerul şi manşete). Pentru 5 franci: 1 eamison modern brodat. Pentru 5 franci : 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe. Pentru 5 franci t 1 cămaşă st*ti 1 păreche de ismene de damă, bogat brodate. Pentru 6 franci *, 1 cravată dc damă, adevărat Crdme-Dentelle. Pentru 5 franci : 1 fustă costum, pliaao. Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Pentru 18— 25 franci : 1 bucată pânză de Rumburg, de 45 — 60 coţi. Pentru 45— 68 franci . 1 bucată pânză de Belgia de 60 coţf. Pentru 75—108 franci : 1 bucată pftnză Corona de 58 coţi. Pentru 115-210 franci: 1 bucată Toile Batiste frances. PENE LA 25 MAIU st. n. Calea Mogoşoiel Palatul „Dacia“. WALLERaHARTIA1N BUCCRESCI & GALAŢI mare deposit DE BATOAZE lori de lllacinai Pluguri şi alte Maşine Agricole. FABRICA. SI M/tGASirVUL i sub-semnatel de MÂNUŞI MILITARE, GLACE, ŞI DIN SVEDIA precum şi de alte manufacture din Paris şi Viena BANDAGE, COPERTE 1)E PIELE DECEKBU asemenea un mare deposit de tot felul de PARFUMERII se află de la Sf. George In casele D-iieî Elisa Poppoyitz, Yis-iVvis de Biserica Sărindar! Strada Mogoşdel No. 22. Tot It menţionata fabrică Bă efoctudrjă prompt şi bine de spălat şi de curăţat mânuşi de ori ce fel, precum şi de ori ce alte comisidne privitdre la ramura acestei fabrici. 466-6 JTJLIE VOGT. MM IV’- 11 25 48 75 48 — 73 50 16 27' 20 46 ^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxn GbtJIfcTTIIIEIR, 5 £ â la VILLE DE BRUXELES Q Podul Mogoşoiel No. 16 vis-it-Tls do Consulatul Rusrpsc Recomanda magazinul şefi asortat in tot-d'a-una fbrte bine cu rulării de bărbaţi ţi de ‘ * dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi şt dame, flanele fine (crupe de santd) camisăne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi femei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de s6re şi de pltfic etc, etc. AtrăgOnd tot de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa crisel am redus f6rte mult preţurile. 537- 10. X X X X v:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^ iSTRADACAROLs 4 ,LA STECIA ALBĂ* 4 AV S IMPORTANT 4 întâiul şi renumitul Magasin de JINCA1TIAMIHTE PMTRR BiJBiTI, SAME SI COPII 4| sub firma a PHILIPP GOLDSTEIN *LA STEDa ALBA* v 8trada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-ă-vis de 8igismund Prager. R Sosindu ml de curGnd din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care Îstafl in relaţîunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dtipe faatfnele cele mal moderne şi lucrate cu oea mal mare soliditate, > : ...........*..................... Mi> Săminţă de C&ntaloupl De cea mal bună calitate, din speciile cele mal renumite, culese cu in-grijire şi tratate după regulele neapărate pentru păstrarea gustului şi ea-lităţel, sunt de vânzare la sub-semnatul, cu 1 franc pachetul. Pentru oo-măn^l din districte se priimeşte timbre post le, plătit prin anticipaţie. JEAN VERMEULIN. ' Grădinaru d-lul George C. Filipescu, Strada Oionisie No. 42. “1 i J NUMAI MARELE MAUASIN DE HAINE CONFECŢIONATE FENTED CAVALERI 1 SERVICIU PROMPT. în Palatul „Dacia* (colţul Mogoşidiel şi Lipscani) sub firma f ia .•% '■* a ■ Ia fi ESTE IN TOT-D’A-UNA BINE ASSORTAT. PBiClDRI H0BSBATE. IV înebiriat k»™ Lenr- ln IUCJLLIridL, denî, linia Bncn-reacî-Piteşti, o casă mobilată de petrecut vara, in apropiere de casa locuită de D. Nirolae Kreţnlescn, compuBa din patru camere de Btăpen, sofragerie, pridvor ţi dependenţele trebnincioae. A se adresa la proprietar D. N. Kreţulescu, strada Clemenţei No. 15. 586-3. E. MANSBERQER ceasornicar S’A MUTATA) 1 Strada Dânrnel 1. S* recomandă pentru ori ce reparaţiune In sfera profesiunel sâle, cu preciurl fârte moderate şi serviciu garantat. total ori De închiriat, nu salon, un iatac, o altă cameră şi un grajd, preţul pe 6 luni 40 galbeni. A se adresa la tipografia Thiel & Weiss şefi Strada Scaunele No. 38. ADVOCATUL GHEORGHE BiUNESCO fost procuoor şi judecător, anunţă că s’a strămutat iu Bucureacî, şi priimesce consultaţii de la orele 8 — 10 dimineaţa în domiciliul Bătt din strada Bisereca Antim, No. 10. De închiriat, "„IrrŞ de fina, casa Sterindi, intrarea Rosetti, lingâ Cismegiu. Doritorii bS se adreseze la coproprietarul C. Capelleanu, Regia tutunurilor. Ia spatele Hotelului de Londra. Vinuri negre, roşii şi _ 1 T~ vechi şi noul în butoe* de ven-M.1 Un^/5 |a sub-BemnatuI, Strada Coama, No. 5. — Se recomandă în special vinul negru vechiu de cea maî bună qua-litate. 106.-3. A. Manolescu. -2 — < OO- a: ° o P 40 > 0 lilCOMILE PUTERE DE 8 Cil este de vânzare cu preţul fdrte eftin prin Domnu C. SlEBRECtlT Bncnrescî. LAUSANNE (SUISSE) Pension d’Etranger, M. Chn'allur. Beau Sijcur Maison de l-ier Ordre, Vue sur le loc et Ies mon-tagnes. Grtnd jardin Prix tr^ modf*res. ra slital (g fanltale, ti cat mal mulţi ani stndiele programi liceal, doreBce a preda lecţiunl particula-A să adresa la admenÎBtraţinnea ace»' •jiar, Palatul ,Dacia«. CEL 1VL-AI :MLA_:R,:E 3XC^.C3--ASXIs< DE HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE DE MODA .,-A- Ij-A. BELLE ,T a U-nUN-Ţ-RHE:" S ® i ŞBF flSDKBAVV 20, Colţul Bulevardului şl Stradeî Mogoşoiel, Casele Grec^nu, ‘20 ESPOSITIUNEA DE H-A.I3NTE Invit pe Onor. Public sa hine-voiescâ a visita mngasinul meii, unde vn gllsi o Esposiţiune de haine confecţionate cum n’a fost incâ In Bucure scl, şi anume: COSTUME COMPLECTE RED1NGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE «lin stofele cele mal moderne ale sesonulnl de faţll. şi croite dnp6 jurnalele cele mal none. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiet şi Bulevardului şi se p6te convinge orl-cine c& am remas fidel devisiel acestui magasin: COISTSXJM MARE SX PRETIURI FOARTE MODEBATB- »A LA BELLE JARDIN1EI1E*. 2(1 Colţul Unlevardolui Ş> Strădui MogoşbieT, Casele Grecenu 20. Tipografia 'lhiel & Weiss, Palatul .Dacia*. i I I tââl