Nr. 109.
•101 12 >1 AID.
ANUL II.
1877.
A^CiTSTA.TSwIEJMTTEX^IE
                                                                                IN TOATA R0MAN1A :
»»* »n...................................*>• •
P* 6 luni................................► *
pf ^ luni.............................-    * »
in sthainatau:
P* an

60
                                                                                                                  INSWTIUNI SI HKUMt:
Lisis a» SO liUio petit, pufii» IV, 10 bsnt Ps psgiaalll. «Obaul, P» P*K">» >'.*w n0'
                                                                                                                  BcoUme S 1«\ noi linia.
    Un număr In Capittli 10 bani.
TIMPUL
                                                                                             K«K JN TOATK ZILKLF DK LUCIU'.
nrDRODL RHliACţlEI ŞI ADMINISlRAflKl : PALATUL .DACIA.'
                                                                                                                 At<rxj3srciX7RX
H' Dnuifar Jn iirAicALato: La D-nil llaattn-
•l«tn d Vogler iu Vi^nnu, WalbacKgassA 10 A. Op}*dik \n Vienna, 9tut>«anl>ntt'ii î j JtudolJ MotH la Vifnn* ,             2; V\*tnu
llrtUcka in Vie/ina, Teinfal UtrtUa» 17; l^uitpp Jj)b In ViPnnft, EichenHachtfaaM II; Lang d Comp. In Pf|ta şi Ilara*. Ia/fit*Hulii* d Comp. la Parii.
     Hcriiorl nefr.mcatn Du •• primesc. Arnoolala n«pnb1ieaie ta ror ar-ia.
    Un nunSr In D:v*ricU 15 bani.
  It-uli abouaţl, ale «.‘Aror abonamente ml esplrat, sunt rugaţi a relnol Imediat n-bonamentele d-lor, căci In ras contrar II sc va întrerupe trimiterea (Jlnrulnt.
                      Admintifraţia.
  BULETIN TELEGRAFIC
   Serviciul privai al .TIMPULUI *
                                                                                                           (Agen(U Hmu).
                                                                                                                                                                                                                      Parii. 20 Mnifl.
  Renta Je cinci la sat» se trata, as ti- /.I Duminecă, cu cursul de       lft mica barai
de pe bulevard.
                                                                                                                                                                                                                     Londra, 22 Maift.
   Se asigură că intrevorbirî serioase s’aîi început între Anglia ?i Rusia în scopul de a localiza rSsboin).
                                                                                            BUCMSCI £ MAI-
    Este o veche zicătoare romanească care sună ast-fel: ,ce nu aduce veacul aduce ceasul.
    In momentul present mal mult de căt ori cănd, se poate vedea căt de adevărat filosoficii este această expresiune a Înţelepciune! populari.
    Astăzi Romănia, sub guvernul radicalilor se află constituită In stare de independenţă, şi guvernanţii noştri nu vor lipsi a tnfăţişa ca un resultat al capacităţii şi al lucrări lor lor, aceia ce In adevăr este efectul unor tntămplărl, nu neaşteptate, dar cel puţin independente de acţiunea lor.
    Dacă vom cugeta Insă cu sănge " rece, cn raţiunea iar nu cu pasiunea, lesne ne vom putea convinge ca seminţele fructului ce soarta a permis astăzi radicalilor de a ’l culege, tot partidul conservator şi numai partidul conservator le a pregătit şi depus spre rodire.
     Se ne repurrămtt cu găndul la puţine luni înapoi, şi să ne aducem aminte, cine combătea cn mal mare aprindere idea independinţel, cine era mal aprig apărător al legăturilor noastre către Poarta Otomană] Era „Roraănul,* organul oficial şi acreditat al partidului radical.
     Care guvern, mal mult de căt guvernul conservator a lucrat pe ca-
lea diplomatică pentru a putea înainta In direcţiunea, ce treimea să ne conducă finalmente la resultatul de astftzl! Oare Inrheiaren Convenţiu-nilor de comerţ cu Statele vecine nu a fost un pns Însemnat făcut pe a-eeaată cale]
   Dar armata noastră, de cine a fost organisată ] Cine. «Iaca nu un conservator Înfocat, ministru de ro-sboiCi Florescu a creat mijloacele care ne permit astăzi să ne înfăţişăm ln-tr’un mod demn de un stat ce aspiră a afirma existenţa sa de sine stătătoare.
   Insă aceia ce conservatorii nu puteai! face de cftt pe calea corespondenţei diplomntice, cale lungă, lentă anevoioasă, care reclama capacitate cunoscinţe, perseveranţă şi prudenţă fără a exclude tot odată şi energia, radicalilor rstăzl la putere le a căzut de odată de a gata in măuă ; el nu aO avut de căt a se pleca pentru a culege resultatul evenimentelor ce s’afi desfăşurat aşa de repede, pentru a culege fructul lungelor şi patrioticelor sforţări ale partidului conservator.
   Avem Insă st tornica credinţă, că există o dreptate pe lumea aceasta, care va şti a da fie cărui aceia ce i se cuvinp. Presentul. sub impre-siunea pasiunilor cnri întunecă vederile, nu va vedea clar unde este meritul; viitorul însă se va Însărcina cu resbunarea causel adevărului, şi atuncea steaoa partidului conservator va luci earăş mai luminoasă şi mal măndră de căt ori cănd.
                                                                       DIN AFARA.
  In zilele trecute prin ziarele din străinătate circula ştirea, că Intre Austro-Ungaria sar fi stabilit o înţelegere, In urma căreia s'ar fi ho târlt ca trupele ruseşti să nu treacă Oltul. .Fremdenblatt* desminte acostă ştire prin următorul comuuicat: Anumite fol relevă cu o deosebită emfasă Impreginrarea, eă trupele ruseşti afl trecut Oltul şi trag din a jit fapt anumite conelusiunl. Pe ■ .U
î’itn noi, nici odată nu a existat (MMuliţiiineu, ea trupele ruseşti să nn treacă Oltul; prin urmare com-binnţiunile. ce'şl aă punctul de pleure tn tre-orea trupelor ruseşti in Romănia mică ne par prea puţin justificate.*
       Ihn Grecia sosesc ştiri, care ne întăresc In credinţa, rft această Ţară nu se va menţinea multă reme In neutralitate. ,încordarea situaţiunel externe sileşte pe partide a se uni — ziee un corespondent — şi e probabil, că după vina do-tinţă a regelui. în curănd se va forma un minister de conliţiune, In • are vor fi Comnnduros, amiralul Kunaris, Zaimis. Tricupisşi Deligior-gios. Aceasta ar fi apoi un semn, că Grecia chiar In ciuda presiunilor englezeşti, este hotărltă a Intra In acţiune.
    La graniţile Greciei s'aft format mal multe cete de clefţl, care me-reft trec pe pământul turcesc şi in-chietează trupele dislocate In acele părţi. După cererea ambasadorului turcesc l’hotiades Bey, guvernul grec a prins şi internat mal multe din aceste cete
    — „St. Petersburg,* 1 7 Maift. Ziarnl oficial publică următoarea telegramă primită de la comnndnntul suprem din Tflis: General-mnjorul Koma-rofî a făcut la 16 Maiă cu 4 batalioane. 2 baterii şi 3 sotnil trupe iregulare şi cu miliţiile de Kara-pach recunoasoerl spre Ko ; 1000 dra-gonl turceşti, 8 batalioane şi o baterie au făcut un atac puternic. In urmă ne-aft venit In ajutor G sotnil de călăraşi de Dagestan. Lupta a fost prea înverşunată şi s'a des-voltat pană la Incăerărl cu săbiile. Turcii, aft perdut afară de răniţi, 64 morţi, 2 prisonierl, multe arme şi cal. Perderea ruşilor: 1 ofiţer şi 20 călăraşi morţi. 5 ofiţeri şi 54 călăreţi răniţi. Intre cel din urmă e şi comandantul brigadel de Dagestan. genernl-majorul Tşelocaietf. In regulari nu am avut nici o perdero.
     „Constantinopol, “ 19 MaiO. Ambasadorul Austro-Ungariel. al Germaniei şi al Italiei ai! sosit şi aă
    erl visite marelui vizir şi ministrului Savfet-Paşa.
  „St. Ppterslmrg,* 16 MaiO. Ordinea publică in ţinutul de la Terek poate să fie privită ca restabilită.
  In-uirgcnţ1! aft fost bătuţi cu ajutorul populaţiunel in doă răndnrl. Corniţele Şuvaloff a sosit şi a fost numai de căt primit In audienţă de către Ţarul şi de către GorciacofT.
  „St. Petersburg* 18 MaiO. Se anunţă oficios din Chalkalaki: Doft dintre redutele de la Ardahan cu nouă tunuri aft fost ocupate de către ruşi. Majorul ManajefT, trei ofiţeri şi 14 soldaţi aO fost răniţi. Morţi nO rămas 14. Perdcrile turcilor par a fi foarte însemnate.
  „St. Petersburg* 1'jMaiU. Un noO bombardament a prefăcut oraşulfl Suchum-Ohale In cenuşe şi apoi trupele noastre a0 părăsit acest oraş
   Profesorul Lorimer a trimis ziarului „Scotsmnn* scrisoarea următoare, pe care a primit’o din Saint-Petersburg :
     Scumpul meii coleg,
   In luna lui Noembre ţi’am scris -scrisoare lungă pentru a-ţl mulţumi de interesanta d-tnle conferinţă asupra desnaţionalisâril Constantino-polulut. De atunci circumstanţele s’aft schimbat foarte şi orizontul s'a Întunecat. In Noembre credeam că pacea putea fi menţinută, că Turcii putenft să se înduplece la dorinţele Europer şi că era posibil de a ameliora posiţiunea creştinilor din Turcia. Acum esplosiunea imediată a re sbelulul a devenit inevitabilă.
   SciO că declararea resbelulul făcută de Rusia, va sule va diferite a-cusaţiunl In contra el. SciO că cănd trupelo ruse vor trece Dunărea, inimicii el vor striga că ea are intenţionez de a face din Constantinopol, capitala Rusiei. Fie-care victoriă rusească va fi declarată, un pas mal mult către esecutarea „testamentului lui Petru-cel-Mare.* Este ceva trist pentru mine de a cugeta că In
\nglia mal hIps opiniunea publică va fi aţăţată prin mijlocul acusi-■jiunilor de felul acesta, regretele mele sunt Insă şi mal vil din causa stimei ce port pentru poporul en-gles şi pentru dorinţa mea ardentă de a vedea stabilindu-seo adevărată amiciţip Intre Anglia şi Rusia.
   Aşi regreta profund o ruptură Intre aceste dftft ţări. Poporul rus şi mal ales clasele înalte no o adevărată simpatie pentru Englitera, cn toate că !e este peste putinţa, bine Înţeles, de a simpatisa cu politica nr-mată de Lordul Beaconsfleld In ce-stiunea Orientului. Admit că guvernul engles trebue să 'şl Inţelengă interesele ţării sale mal bine de căt ori cine şi nn voi avea presnnipţiu-nea a-l da consilii In această materie. Pot afirma cu toate acestea că dacă guvernul engles ar fi dat Rusiei amiciţia şi Încrederea ce a-cens^a din urmă tot-d'auna l-a arătat, cestiunta Orientului ar fi fost resolvată de mult timp foarte liniştit, pacea Europei nu ar fi In pericol şi nu ar fi fost trebuinţă de a snleva cestiunea aboliţi unii întregi a regimului otoman In provinciele creştine.
   Nici Conferenţa din Constantinopol nici protocolul nu ar fi putut da liniştea Europei, avănd In vedere ferma credinţa a Ţuicilor In sprijinul Engliteril. Declaraţiumle directe ale lordului Salisbury şi mărturisirile lordului Derby, cum că Poarta nu are se fie susţinută de Europa, aft fost tăcute cu totul neeficace prin alte acte ale guvernului engles şi mal ales prin actele primului ministru, care Incuragia pe Turci de a refusa tot ce le ar propune marile puteri. Conduita ecuivocă a guvernului engles a întărit credinţa Turcilor In sprijinul ce Anglia Tar da la urma urmelor causel lor, decla-raţiunea lordului Derby asupra nulităţii protocolului tn rasul rcfusăril din partea Porţii de a accepta termenii propuşi de puteri, a făcut protocolul nefolositor şi aceasta a împins pe Turcia de a resista cererilor E-uropel.
?mu uwaaM.
                                                                                 OCOLUL. PAMENTULUI
                                                                                             În
                                                                                      80 X3E ZILE
                                                                                            XIX.
                                                                                           (urm »*.)
     D» ! cincl-uci de mii de livre! — zise Fix, silind ps Vtntnră-Lnme să şeaz.S iarăşi pe scann şi cer4nd tot de odBts 0 sticlă Cn brsndy, _ ?i dacS jsbnte(Ci c&_ ştig o primă de do* mii liTre. Vrei să’ţî vie şi d-tale partea de cinci snte (12,000 fr.) cn eondiţie ca să’ml d»ţ tot concursul ?
  —    riă'ţl dafi concnrsnl „tr;RS V4n_ turî-Lnme cn ochii ngăiţl.
  —    Da, să m’ejoţl «opri ped. Pogg ;„CS câte-v» zile Ia Hbng-Kong!
  —    Ce!— zise Vdntnră-Lnme, - ce zid? Cnm ! Nn e destul că aO pns să urmărească pe stăpânul met, că nn s’aQ încre-
zut în parola sa..,, acei gentleman! vo-esc să'î facă şi pedicî ? Ruşine pentrn ei!
    —  Dar ce vrei au zici? — întrebă Fix.
    —     VroiO si» zic, cu aceasta e o enrntX nepoliteţă. De ce nn’î iail maî bine banii din posnnar!
    —    Tocmai la aceasta vrem şi noi să ajungem !
    —    Dsr e o hoţie ! — strigă VAntnră-Lnme,— care începu să se aprindă sub influenţa băuturii ce'i tnrna Fix, şi pe care •1 o bea fără să bage de seamă,— o adevărată cursa ! tientlemanl! colegi!
    rix inecpnae a nn'l cam pricepe.
    •Colegii!—strigă Văntnră-Lnme,— membrii din *Reform-Clnb !* Trebne să sciî, d-le Fix, că stăpânnl meO e om onest şi că, atunci când a făcut o prinsoare, cn onoare vrea s'o câştige.
    —     D»r ce crezi oare că sunt ? — întreba Fix pe V ântnră-Lnme, privindn’l drept în ochi.
    —    Ce sil fii? Un agent al membrilor din • Reform-CInh,, însărcinat aă controleze itinerarul stăpânnlnî med, ceea ce pentru d-ta e foarte înjoaitor ! De aceea, de câtva timp, de când am înţolea cnalitatea
d-le, m'am ferit d'a spune ceva domnului Fogg !
   —    Nn scie nimic?... intrtbă cu grabă Fix.
   —    Nimic, respunse Vântnră-Lnmu go-lindn’şî încă o dată pahprnl.
   Agentul poliţienesc îşi trecn mâna pe frunte. Se temea d’a vorbi. Ce trebuia să facă? Eroarea Ini Ventnră-Lnme părea ain-ceră, Insă destăinuirea devenea mal grea de făcut. Era vădit că băiatul vorbea din toată buna-credinţă, şi că nn era complicele atăpâmiluî săd, lucru de care ae cam temuse Fix.
   „Hei bine,- işi zise el,—pentrn că nn’i e complice, are să mă ajute,.
   Agentul se decise de astă dată. Apoi nicî numai avea timp de nştnptat. Cu ori-ce preţ trebuia să oprească pe d. Fogg la Hong-Kong.
   •Ascultă,— zise atnncî răpedu Fix,— aa-cultă-ni? bine. Nu sunt ctea ce crezi, n-dică nn agent al membrilor ‘Reform-Clnbnlnl,.
   ____ Aşi!— eaclamă Vântură-Lume glumind.
      Sunt nn agent al poliţiei, însărcinat cn o misinne de adminiatruţia mitropolitană....
   —   D-tn.., agent poliţienesc!?
   —     Da, şi iacă probe,— urmă Fix. Iată o liberare de acţie.
   Şi agentul, acoţănd o hârtie din portofoliul săd, arătă Ini Ventnră-Lnme semnătura directorelnl poliţiei centrale. Vân-tnrn-Lnme, turburat, a-* nita la Fix, fără aă poată scoate nn cnvent.
   ■ Prinsoarea d-lnî Fogg,— relnă Fix,— nn e de cât nn pretest, de care eşti înşelat, d-ta şi colegii săi de la * Reform-Clnb„ căci avea interes să fie asignrat de desăvârşita d-tnle nesciinţă şi necomplicitnte...,
   —      Dar pentre ce?... strigă Vântnră-Lnme.
   —     Ascultă. La 28 Septembrie trecut, cincl-z.ecl şi cinci mii livre s’ad fnrat de la Danca Engliterel, de nn individ al că-rnl semnalment s’a pntnt Ina. Iacă acel semnalment, e trăsură cn trăsură d. Fogg.
   ___ Aidea de! — strigă Vântnră-Lume,
bătând cn pumnul în ninsă.— Stăpânul med e omnl cel mal onest din lame!
   —     De nnde sciî?—respnnse Fix.— Nici nn'l cnnoscl ! AI intrat in serviciul «ăti, chiar in ziua pleeăreî sale; i» plecat in grabă anb nil pretest nebunesc, fără lăzi, luând cn el nnmal o nmre sumă di buni, in bank-note ! Şi maî ai cnragiul să susţii că e nn om onest?
   —     Da! da !— respnndea turburat bietul băiat.
   —   Vrei să fii arestat ca complice?,
   Ventnră-Lnme işi plecase capnl între
mâni. Nn mal era de cunoscut. Nn in-drăsnea să se nite in faţa agentnlui poliţienesc. Fileas Fogg nn fur, el, salvatorul Audel, omnl generos şi brav ! Şi cn toate acestea câte probe contra Ini! Ven-tnră-Lnme cercă să înlăture îndoiala ce i se streenra in minte. Nu voia să creaz.a iu culpabilitatea stăpânului săd.
   «In fine ce vrei de Ia mine ?— zise el agentnlnl poliţienesc, cn mare silă.
   —     Iacă,— respnnse Fix. Am nmărit pe d. Fogg până aici, insă n'am primit incă mandatai de arestare, ce am cerut de la Londra. Trebuie să mă ajuţi să opresc pe d. Fogg la Hong-Kong...
   —  Ea ! să te. • •
   —     Şi impnrt cn d-ta, recompensa făgăduită de Banca Engliterel, doă mii de livre !
   —     Nici o dată ! respnnse Vântură-Lume, care voi sa se scoale, dar căzu pe scann simţindn-şl puterile şi cugetarea că’l lasă.
   •Domnule Fii,— zise el bălhăind,— când chiar tot ce’mi ai zis, ar li adevărat . . . când stăpânul med ar fi furnl ce cânţi...
T I M P D \â
    In asemenea circumstanţe Uusia. trebuia sA lucreze singurii. Ea nu putea sA ţinil mobilisatA o mare ar-matft îu scopul de a protege pe creştinii din Turcia şi a accepta în a-celaşţ timp refuBiil Porţii de a lua notă, de cererile sale. Sciţi cA ne-gociaţiunile asupra cestiunil Orien tulul, cari aii durat un an şi jumătate, aii probat In destul cA împăratul era cu totul contrari0 resbe-lnlul. In tot timpul împărăţiei lui. a fost animat de o singură cugetare, aceea de a face sA I na iu teze dezvoltarea pacinicA a Rusiei. Veţi admite câ dacA ar fi avut în vedere de a pune wAna pe ceva teritorii} turcesc, ar fi declarat resbelul din vara trecutft, cAnd armata turcească era desorga-nisatA şi cAnd fortificaţiile de pe la DunAre erati neindestule, pe câtă vreme acum Turcia are 200,000 de oameni la DunAre. Mal mult. dacA Rusia ar dori teritorii, ea n’ar fi căutat nici odatA. cum a fAcut, de a reintAri accordul European.
    Sa probat într'un mod nediscutabil cA puterile europeane combinate nu pot sad nu vor de loc sA sileascA pe Turcia de a garanta siguranţa creştinilor. Rusia e dar din noO forţatA de a-şl lua grena misiune de a protege oameni, culpabili numai cA au scuturat jugul turcesc. Până aci Rusia s’a silit In toate modurile de a face din soarta creştinilor din Turcia o ce9tiune europeanA, scund cât e de grea pentru ea singurA de a apăra populaţiunile oprimate. Rusia, care ave atAtea probleme interne de resolvat, nu poate avea dorinţa de a*şî cheltui forţele sale încomplicaţiunl internaţionalp. Guvernul 9ăa este departe de a voi se ia în mAnA acel protectorat special asupra creştinilor din Turcia, protectorat zic, care îl aparţinea înainte de tractatul de la 1856. Este prea remarcabil totuşi cA Englitera oare in anul 1854 începuse resbe-belul cu scopul de a aboli acest protectorat esclusiv, face acum tot ce este posibil, pentru a'l reda Rusiei.
    In 1826 un om de genia, Can-ning, declară cA printr’o alianţA cu Rusia, Anglia putea deveni de o potrivă protectrice a creştinilor din Turcia şi a cAştiga în acelaşi timp o influenţă nouă asupra politicei orientale a Rusiei. ’Ml pare cA a-curna încA, o alianţA a Angliterel cu Rusia este necesară pentru a garanta securitatea vieţii şi a pro-prietAţilor creştinilor. Dar, în aceşti din urmA ani, s'a făcut totul pentru a convinge pe creştini, cA Rusia este protectoare a lor. ear că Anglia este advocatul Turcilor.
ceea ce neg... Am fost... Sânt în serviciul sgfi... L’am veznt bnn, generos... SIVI trude/.... nici o data.... nu, pentru tot. unrul din lume. . Sunt dintr’o ţară unde nu se mu-nâncâ pline cn asemenea preţ...
    —   RefnsI?
    —   Itefqs.
    —     Atunci închipuiesce’ţî că n’am zis nimic,- respnnse Fix, — şi sa bem.
    —   D i, sa bem !,
    Ventnră-Lnme se simţea din ce în ce ruaî coprins de beţie. Fix înţelegând cu trebuia cn orT-ce preţ să'l despnrţă de stn-punnl s?îî, voi sa’l ameţească de tot. Pe matm emfl câte-va cinbnce umplnte cn o-pi'1. Fix aprinse unul, îl strecură în mi\na Ini Vântnru lnme, cure’1 duse la gnră şi, dnpa ce trase de cu te-va orî căzu cn ca-pnl ameţit de inflneuţa narcoticiilnî.
    *ln fine,— esclamă Fix, v?zând pe Vântură-Lume adormit,— d. Filau* Fogg nu va fi însciinţat de ora plecăreî ‘Caruati-cnltiî», şi chiar dacA se va duce cel pn-ţin nn va ruaî avea pe acest blăstemat fratices ,
    Apoi, plătind consumaţia, plecă.
                                                                                                                                                                                                                                                                           (Va urma).
   Acum cA guvernul turc, sdrobit de datorii, este incapabil de a stăm-pAra spAimăntătoarea anarchie ce se ridică, cAnd doini naţiunea turcilor ea însă-şl se pare a li condamnată a dispărea, viitorul politie, al ţărilor din care sA compune Turcia din Europa, va depinde pe deplin de populaţiunile creştine, ceea ce s’ar părea că este un cuvent de a face noi sforţurl pentru a le cAştiga simpatia.
   Gestiunea critică totuşi este de a soi ce ar deveni imperiul otto-inan. ce ar deveni Constantinopolul. Sciţi că Rusia nu doresce sâ-'l aibă. Vorbile zise de împărat lordului Loftus la Livadia sunt earăşl în bună armoniA cu interesele reale ale Rusiei şi tradiţiunile sale istorice, că faimosul ,testament al lui Petru-cel-Mare“ este contraria acestor interese.
   Permiteţi-ml a semnala doă fapte împrumutate de la arohivele noastre şi necunoscute pAnA acum publicului rus şi steinilor. Sciţi cA în anul 1829, generalul Diebici să afla la Adrianopol în capul armatei russe victorioasă. împăratul Nicolae, convocă atunci în comitet secret pe principalii demnitari ruşi şi le puse doă cestiunil : mal AntAia dacA interesele reale ale Rusiei cereaO abo-liţiunea Imperiului turcesc în Europa şi al doilea, ce trebuia să se subs-titue acestui Imperia dacA ar cădea.
   După lungi oonsideraţiunl, comitetul respunse cA interesele Russiet. nu cerea O de loc aboliţi un ea imperiului turc în Europa, dar că dacă acest imperia ar cădea, comitetul s’ar pronuncia în favoarea formării a mici State, pe cAtă-vreiue Constantinopolul ar deveni un oraş liber, ca Francfort sail Hamburg. Instrucţiuni în sensul acesta a ti fost trimise generalului Diebici. Al doilea fapt este acesta: In 1885, cAnd Mehemet-Ali lupta cu sultanul Mnh-mud, împăratul a manifestat adesea repugnanţa sa de a contribui la căderea Imperiului otoman.
                            F. M.
                                     CAMERA
                                                                                                                     Şedinţa de Marţi 10 Mai. 1877,
   Şedinţa se deschide la orele 8 p. m. snb preşedinţa d-lnî Cariagdi, fiind presenţî 85 d-nî deputaţi.
                                                                                                                   Se îndeplinesc formalităţile ordinare.
   D. Statescu îşi espritnă via sa părere de reu, că ieri a lipsit din Adnnare când s'a dat un vot într’o cestînne atât de importantă ca a independenţei ţgreî şi declară că se nnesce din toate pnterilo sale cn acel vot.
   Se ia act,
   D. ministru al justiţiei readuce proec-tnl de lege relativ la infiiuţarea decora-ţinnil ^Steaua României*, proect amendat de Sennt.
   Se trimite la secţiuni.
   D. ministru mal presanta două proocte despre incheerea socotelilor a veniturilor şi cheltnelilor statului pe aniî 1872-73.
   D. Furculescn amintesce, că d. deputat, Cilibidache este nnmit comisar, prin urmare cere să se declare vacant colegiul respectiv. Apoi roagă pe guveu ca să nu mul făcu fuucţionarl din representanţi! ţereî, care nn face de cât mult reu cole-gielor şi ţârei.
     D. ministru al justiţiei respande, că d. Cilibidache trebue mai âuteiîl să declare, că a acceptat acea funcţiune, care este o condiţiune esenţială pentru perderea mandatului de deputat, (Desaprobărî).
     D. Vultnrescu zice, că d. Cilibiduche n’a acceptat ancă acea misiune.
     D, P. Ghica: Ceva să zică acel *âncă*, când d. Cilibidache e faţă, şi nu vine să ne lumineze ? Unde mergem cu asemenea s npter fugii V
     O voce: Vedem in Monitor o nnmire, şi acum ni se respunde cu nn e numire?!
     După alte câte-va observări de felul acesta, d. v. preşedinte pnne Ia vot închiderea discuţii şi o declară închisă.
     Vocî: Cum remâne cn incidentul ?
D. C. A. Rosetti: Se va aştepta rutc-vn zile, penă va declara d. Cilibidache dacă primesce sad nn.
   Voci: Fie şi aşa!
   D. Codrescu, raportor ceteHce raportul şi proectul relativ la un credit de 892,101) Iei pentru cheltuolile armatei.
   D. Vergatti semnalează multe abusurl comise iu Dolj şi RomanaţI cu rechisiţin-nea victunlelor pentru armata. Aşa s'att luat vaci dela oameni sărmani şi li fdaîl plătit câte 15 lei.
   D. min. lucrurilor publice răspunde, că acest cas este isolat şi că guvernul va priveghea şi va reprima cu severitate asemenea abusnrî, dacă Re vor ivi.
   D. N. Fleva atrage atenţiunea gnver-nnlnî asupra acelor indivizi jidani, cari se îutrepun intre Ruşi şi ţărani, înşelând şi pe uni şi pe alţii. Roagă pe guvern să ia toate măsurile, ca bietul ţăran să nu fie tratat ca în timpurile vechi, când cu bei-licurile etc. De asemenea să se îugrijască bine şi de hrana soldaţilor, cari afi astă-zi cea mal grea, deşi frumoasa misiune. D-sa va vota proectnl, cu atât mal mult, cn acest credit poate sa se acopere cu tributul plătit până acum Porţii.
   Iuchizendu-se discuţi unea, creditul cerut se votează de Adunare.
   După aceasta Adunarea cercetează în secţinnl modificările introduse de Senat în proectul de lege relativ la decoraţiunl,
   La redeschidere:
   D. raportor Ferechidi cere, ca Adunarea să adopte amaiidamentele Senatului.
   D. P. Ghica combate modificarea Senatului, prin care se înfiinţează na numai o decoraţîune militară, ci şi civilă, şi crede, ca e mai bine să cadă proectnl, decât să se introducă nn răii, iar decoraţiunea militară se poate institui şi altă dată, când şi circumstanţele vor fi mal favorabile, şi finanţele vor permite luxul acesta.
   D. Buescu vorbind in genere contra de-coraţinnilor, roagă pe Cameră să nn se contrazică, ci daca a votat ieri ceva, aceea să voteze şi astăzi, deşi prin aceasta pro-ectal cade şi scăpăm de decoraţiunl. Partidul liberal să na dea ocasiane de ft i se reproşa cu drept cnveat, ca a fost necou-secinte. (D. Mauiu întrerupe).
   D. Buescu: D-ta tiu ştiu dacă eşti din partidul liberal.
   D. Mania: Cer cnvental! Cura? efi nn sunt liberal!
   D. Buescu continuând, zice, că sa nu imităm cn decoraţiile pe pnterile cele mari. Helveţia, cea mal luminată, n'are decoraţii. Ceea ce ne ilustrează înaintea oamenilor de ştiinţa, este că n'avem pedeapsa de moarte şi ca n’avem decoraţii. Alt-ceva e în Franţa care n’a avut nn gnvern liberal....
   D. preşedinte C. A. Rosetti: D-le, nn’ţî permit să ataci...
   D. Baescn : Nu’raî e permis să vorbesc şi să aduc esemple?
   D. preşedinte: Pot să ve iau cuvântul când eşiţl din cestiune... nu vorbiţi de pedeapsa de moarte.....
   D. Bnescu : Absolutismnl acesta nn e în regulament!
   D. preşedinte (nrcând vocea) d-le, aţi atacat Franţa şi vă opresc de a vorbi, cu învoirea Camerei. ..
   (Desaprobărî, sensaţiune),
   D. Cauţi!i: Consultaţi Camera să vedem dara vg aprobă !
   D. Buescu: Numai regulamentul poate sa’ml ia cuventu!, nn însă d-1 preşedinte dnpă bnnnl şefi plac.... (aprobări)
   D. Preşedinte (cu voce înalta): Ca preşedinte eu te opresc de a at.aca, a insulta (desaprobărî, d. Bnescu întrerupe) eşti dator să me ascnlţl când m? adresez la d-tn. (zgomot, contraziceri).
   (D. Buescu voind să vorbească, este întrerupt).
   D. preşedinte: Nn ’ţl permit să vorbeşti domnnle, pe D. ta, care.,..
   (Zgomot, protestări).
   D. preşedinte: strigaţi cât poftiţi, eîl ca preşedinte nu pot lăsa cuvântul.... (zgomot mare şi protestări oragionse).
   Voci: Consultaţi Camera să vedem !
   D. Cantili: Efl protestez aci contra a-cestel proceduri.
   Multe voci: Toţi protestăm : Ce va să zică această pnrtare*! Unde mergem? ! (zgomotul ţine câte-va minute. I). prim-mi-nistru se duce la Bturotl, apoi <1. Buescu conţin nu),
   D. Bce.scu recunoaşte, că d. Cogalm-ceanu poate să ţină la decoraţii, cuci le-a primit şi este consecinţe, dar guvernul să nu ceara, ca şi representaţiunea naţiunii române să facă ast-fel, să nrtne/.e pe calea apucată de cei de pe băncile ministeriale cari aii dus stindardul ce li s’a încredin-
ţat, acolo, unde nici o dată democraţia română n'»r fi dorit.
   D. prim-ministru respnnde la ucusărileşi argumentele d-lnl preopinent, arătând, că România în Europa, ca şi individul în societate, nu ponte trai, <le cât în con-diţiunile majorităţii societăţii, aafl să se facă ridicol, vieţuind in bntoifi. Oare noi să realisăm idealnl lui Plntone? Prea multa pretenţinne! Putem fi democraţi, republicani şi Ultra republicani chiar, dar să poftească cine-va pe banca aceasta şi să conducă ţara ca republican ideal în cirj cnmstanţele şi in timpul de astăzi, când alte naţiuni mult mal înaintate nn pot fi, ceea ce vrem noî să fim !
   Se cere închiderea discuţiuniî.
   D. N. Fleva vorbeRce contra închiderii discuţiuniî, ca .adunarea să nn remâuă sub irapresiunea cuvintelor d-lnî Baescn, fură a’î respande unul din majoritate.
   Discuţia se închide.
   Proectul se votează de Adnnare cu amendamentele introduse de Senat.
   Şedinţa se ridică la orele G şi jumătate seara.
   Reproducem încă odatA moţiunile Camerei şi a Senatului din 9 Maiti.
   Moţiunea votntA în CamerA cu 79 voturi pentru, şi 2 abţineri este In următoarea cuprindere:
   ,Camera mulţumită de esplicările gn ver-nnlul asupra urmărilor ce a dat votnlnî eî dela 23 Aprilie a. c.
   Ia act, cu resbelul între România şi Tnr-cia, ca ruperea legăturilor noastre cn Poarta şi independinţa absoluta a României afi primit consacrarea lor oficială, şi, comp-tând pe dreptatea puterilor garante, trece la ordinea zilei.*
   Moţiunea votat A In unanimitate de Senat este următoarea:
   »In nraia esplicaţinnilor date de d. ministru al afacerilor străine în privinţa moţiunii votată de Senat în ziua de 30 A-prile,
   ,Senatul, luând act de posiţinnea făcută României de către imperiul otoman, consideră statul român independinte, şi invită pe guvern a lucra ca independinţa Iul s§ fia recunoscuta şi garantă de marile pnterl europene, a cărora dreptate şi sprijin aii contribuit în tot timpul la des-voltarea României.,
   In darea noastră de seamă a şedinţei Camerei din 9 Mal, am arătat deja că d. ministvu al Instruc-ţiunel Publice a depus proiectul de lege pentru emiterea a 30 milioane in bilete ipotecare.
   Proectul s’a trimis la tipărire ; îndată ce vom poseda textul oficial ne voiu ocupa de această lege, care sub denumirea eufemistica de : ,bilete ipotecare nu este nimic mal mult sau mal puţin de cAt hârtia — moiietâ. acel vis (nu putem zice, de aur) pe care şeful cabinetului radical îl ponrtA de atât timp iu creerild-sale.
                                                                                                        DIN INTRU
                                                                                                         REUUIiAMEVr
                                                                                                 ASUI’ltA rkcmisiţiunit.or mh.itare (Urmare'
                                                                                                          CAPITOLUL V.
   Despre reehisifiele rtlative fa ciile ferate.
   Art. t"). In caşurile )irev?r.nte de nrt. 1 al reglementului de faţS nnmaî peu-trn casnl de resbel, companiile căilor ferate sunt datoare a pune la dispoaiţia mi-nisternlnt de resbel toate resursele în personal şi in material de care el va avea trebuinţă pentru a nsijţnra transporturile militare.
   Personalul şi materialul ast-fel reebisi-ţionat poate fi întrebuinţat pe toate liniile fură a se ţine socoteală de linia din care face parte atât în întru cat şi afară de basa de operaţiune.
   Art. Ifi. Autoritatea militară poate asemenea cu ia de la coropauii, prin rechisi-ţinnî şi pe preţul cn cari aă fost plătite, combustibile, materiilo grase şi alte ob-.jecfe cari ar fi trebuincioase poutru serviciul căilor ferate iu companie.
   Art. 17. Dependinţele gărilor şi ale căilor coprin'/.ându-se hiurourile, firnrilo telegrafice ale companiilor cari pot fi trebu-
incioase ndm'nistraţiel resbeluluî, se pune asemenea, prin recbisiţinnî la disposiţia antorităţel militare.
   lteohisiţiunile pot fi adresate de către autoritatea militară şefilor de gara.
   Art IS. Rechisiţiile prevăzute la articolele precedente se vor esecuta dopă formele arătate in regulamentul special al transporturilor cn calea ferată.
   Art. 19. Oomnnele nu pot coprinde în repirtiţiunea prestaţiunilor ce snrt rechi-siţionate d'a furnica, nici un object aparţinând companiilor drumurilor de fer.
                                                                                                                             TITLUL III.
                                                                                                                  Itaapre regnlarr.i indemnităţilor.
                                                                                                                           CAPITOLUL VI.
Jiegufarea wiiemwfafiJor pentru pr:staţule re-
                                                                                                                               chisiponalt.
   Art. 50. Administraţia militară platesre comform lege! compta bilităţeî, pr*?stftţiunile primite în interesul armatei după preţul fixat prin tarifele de coraisiunl mixte prevăzute de lege.
   Art. 51. Prestuţiunile al căror preţ nu s’a G stabilit de corni si nu ea mixta, prin tarifa generală, alăturată conform articolului precedent, se vor estima în momentul rechisiţiunel de către comitetul permanent al judeţului.
   Deacă verl-un object, din cauflă de imposibilitate nu &’ar putea estima în momentul rechisiţiuniî, el Be va estima în urmă cel mult in termen de uă lună de la re-chisiţinnea lui.
   In caşurile prevăzute in presentul articol, estimaţiunea se va face luându-se drept normă preţul mediă ce a avut acea pres-taţiune în trei ani consecutivi d’inainte şi în aceiaşi luna în care ar avea Joc re-chisiţiunea.
   Art. 52. Primarul comunei trămite intendenţei militare al divisieî unde s’a făcut rechisiţia împreună cu toate bonurile date de corpuri pentru rechisiţiile făcute de ele.
   Eară pentru rechisiţiile făcute prin comisiile prevSznte la art. 11 şi 33, se va înainta intendenţei pe lângă ordinele de rechisiţie tablourile citate la art. 18 şi 36 din acest regulament.
   Intendenţa libereasă un mandat primarului care se va plăti la casieria judeţului sa fi a armatei cel mult fn termen de trei Innî.
   Primarul îndată ce a primit banii ’îîm-parte fie-cămia după furniturile ce a dat.
   Art. 53. In timp de pace, prestaţinnele prevăzute la art. 43, se vor plăti îu baul, şi indată ce transportul s’a efectuat de către corpuri şi serviciuri.
                                                                                                                          CAPITOLUL VIL
                                                                                                                     DisposiţiX penale.
   Art. 54. Când prestaţinnile nn sunt fur-nisate la timp de către autoritatea comunala, conform ordinului dela art 14 şi 21 şi deacă această îutărziere provine din rea voinţă eaG din neglijenţa primăriei, autoritatea militară, prin agenţii r5Î, face de oficifi repartiţia între locuitori.
   In acest cas sunt chemaţi să asiste la eseentarea rechisiţie! cinci locuitori din cei mai fruntaşi-
   Autoritatea militară este încă autori-sată a esecuta însuşi rechisiţia, atunci câud primăria ar fi prea departe de localitate nude se cere a se da prestaţiile şi nu ar fi timp a se face primăriei notificarea prescrisa la art. 21.
   Art. 55. Când întârzierea esecutăreî re-chisiţiel provine din rea voinţă a autorităţii comunale sail a locuitorilor, compleo-tarca prestaţiunilor este făcută la trebuinţă prin forţă.
   Pentru prestaţinnile adunate de către autoritatea militară fără coucnrsu! primăriei, corpurile dail iecipisft fie-cărnî proprietar, de la care «G primit furniturile.
   Art. 5G. Primarii şi locuitorii, din causa cărora s’ar fi provocat întârziere şi împe-(licare la eseentarea rechisiţiunilor, sunt supuşi amendelor, conform art. 39, 40, 41 şi 12 din lege.
   Art. 56* Orî-ce militar sail membru din comieiunyft de rechisiţiune, abnsează de puterea ce ’î eflte acordată, sail care refusă de a da chitanţa de cantităţile furai sate punt pedepsiţi, conform legel.
   OrI-ce militar care face rechisiţiunî fără să fi avut calitate, este pedepsit, deacă rechisiţiunile s’a făcut fără violenţă, conform cu cele prescrise diu aliniatul 5 al art. 2II di codul de justiţie.
   Deacă însă rechisiţiunile sunt făcute cn violenţă, fără a justifica moţii ul arătat la art. 54, el eate pedepsit conform cu cele prescrise de art. 243 din acelaşi cod.
   Toate acestea, fără prejudiciul restituire! obiectelor la oare el poate fi condamnat.

IM M P O L
    Art. 58. loiilo di»|iosiţiuniIe anterioaie contrarii rsgulnmantului ilt» f.tciă, «unt fi rămân desfiinţate.
                                                                                                                      I’ROKILE li A IMOAIjK
    Stih ;irest titlu reprmlmrin ur-miUoarele ilesttimuiri din .Saz.eUn dt> TlftrAB :*
    D. Gh. Lecca, căpitan in armată, sin-partnf in dealul-niare înainte de 1860, şi-a făcnt cnnoscntă maî bine persoana sa cetăţenilor BacaoaDÎ. imediat după 11 Febrnarie 1866, fi dnpă cam pararea nio-fieî l’ngorosci de la grecul Polieni, cn •lOtiO galbeni, care moşie astăzi este pnsă la creditul funciar, pentru 11,000 galbeni afară de 6000 galbeni bonuri luate (??)
    D-so fiind fi prefect atunci, ca o consecinţă legitimă, era fi rof. Nu voiB insista mult aanpra acestei epoce, căci d-sa novice nu a avut chiar timpul a-fi face ennosent npncătnrile d-snle: destul numai că în această calitate (roş) a eşit din prefectură sub ministerul d-lni loan Ghica.
    Venind d. Matoî Crnpenschi, nnul din stimaţii proprietari ai judeţului Bncăil, prefect: D-nn Gh. L»cca era pus deja sub guvernarea d-luî lancu Negură, ca unchii al seB şi ca asociat la şose&oa Naţională BacâS-Oena.
    D-nu lancu Negnră, venind in BacăB pe când nepotul seu era prefect, ca om mohenchiu, vărsat în multe chichiţi patriotice, mult mai practic fi mai prevăzător, studiind evenim ntele: pipăind pulsul Ba-caoanilor, a inţeles îndată că: prin o acţiune perpetuă, prin un entnsiasm de tonte zilele, să poate pune mâna pe întregul judeţ, cn concursul se înţelege fi a nepotului săB. Ast-fel, d. lancu Negnră, fu ales in Constituantă ca represeutnnt nl colegiului al 3-lea deB.căB, ande ava ocasinnea a să declara, după un vot de o însemnătate gravă pe atnncî, căface parte din o .fracţiune*, fi care frneţiune mal apoi a’a maî numit: .liberă fi independentă*.
    Constituanta indvplinindo-şi|inirinnen, d. Negnră s’a reîntors in oraşol săB adoptiv, Bacăul. Acuma s’a pus serios pe Incrn.
    Adunând iu jnru! sed pe mai mulţi juni de aspirsţiunr liberale, de simţimente sincere fi ne-atinse, avănd la braţnl drept pe d. G. Lecca ce era şi in cădere, un copil răsfăţat al purtidnlni dominant roşii, şi la stânga pe d. Alecu Villner după care se ţinea o familie cam mărifoară, aparţinând — se zice — acelui partid ; s’aB început a se da lupte aşa zişilor boerî ce căntaB a in-lătnra influenţa Lecca-Negnră.
    In mijlocul acestor încercări de Inpte, d. I. Brătiann fu chemat la preşedinţa consilinlnl de miniftri. Isbânda era ca sigură. Trebnia inBă, când d. Brătianu vizita Moldova, fi a stat în Bacăo la d. căpitan Peretz, se i se dea ni motiv pentru schimbarea prefectului Crnpenschi. S’a întocmit nn memorifl asupra administraţiei, făcut de mine, iscălit fi de d. Gh. Lecca fi alţii, şi l’nm dat d-lni ministru la recepţiona, in casa d-lni Peretz.
     A sărutat atunci d. Brătianu pe d-nn Lecca când s’a văzut, fi intusiasmul era mare, toţi eraB veseli; afară nnmai de d. Negnră care zâmbea maî pnţin, căci se gândea serios la realisarea illusinnilor sale.
     Nn mnlt după aceasta, d. Gh. Le^ca veni din nou la prefectură. Era annl 1867.
     Este ceva ftiut, că: încă de pe timpul, fi înainte chiar de a se discuta admiterea art. 6 din constitnţiune pentru împământenirea jidovilor, s’a ise»l       luptă
   crâncenă, luptă naţională, contra acestor tendinţi ce se privesc ca o perdere a esis-teuţei noastie. Moldova a fost maî ro-voltotă. fi Bucorescenii a dat salvarea. Moldava avea strigătele ei legitime, fi ft_ ceartă legitimitate fi-a apropiat-o mal mult fracţiunea liberă fi independentă. C. lancu Negnră, unul din amicii marcaţi ai acestei fracţiuni, a făcut ca oraşul BocuB să fie primnl din acele declnrate de ebreo-fag. D. Gheorghe Lecca era prefect, d. Gh. Lecca purcede dar o urmărire severă contra jidovilor. C. Gheorghe Lecca ae face fracţi-onist.
      S’ar părea, d-le Câmpineanu, că această dualitate apura o cansă de conservare naţională, că mai cu seamă d G. Lecaşi a părăsit steagul — fi voi rorbi îndată asn-pra acestei deşertări — pentru a fi acea ce se z.ice, român adeverat; dur ett care eram pol iţi ai il tn acfll timp ou regret o ppno că simţimfintnl era in rfindal nl 2-lea pe când in rândul l-io. el »8 ■«» c» ţintă safi cal de bătae contra centrului. D. Ne-gurăa z.isîntr’un moment de delitifl .VoiB se fiB ministrn de finance* fi d. l^cca n
zis .voifl fi puutru tot-d’auua douiuato-rul jndaţulnî BacăB.*
   Ccstiunea jidovilor, după cuiu se ştie, era şi nn era plăcută guvernului, dar maî mult putem zice că, era o supărare zilnică ce ’î venea din împrejurările d’afară. D. Gh. Lecca însă, se dă cn tot-dinc.din-snl in eaploatarea acestei chestiuni, fi din .Georghieşnl* iubit al d-lul Brătiann, devine un prefect cu totnl ostil. Patronează îndată înfiinţarea jurnalului .Zorile* ai cărui fundatori şi redactori eraB : M. Cli-mescu, Costandachi, D. Lnpaşcu şi aub-semnatul. In acest jnrnal s’a disentat cestiunea jidovilor, şi cu toate acestea guvernul tot l’a primit cn bine.
   Oamenii ce s’afl pus în serviciul acestei canse, erofi de bună credinţă ei nu pn-leaB pricipo care sunt scopnrile ascunse: conservarea naţionalităţii se striga pe uliţă, şi uliţa entnsiasmată iscălea suplici, didea protestări, făcea banchete fi idolatra pe şeful jndeţnlui şi pe amicii lui.
   Pe când acest entusiasm era la culme, d. G. Leca îşi făcea treburile: să aduce şi se inchide jidovul Uie Pomană orăn-dnrul de pe mofia sa, şi sub baionete, noaptea, în camera poliţiei i se scoate din bnz.nnar aproipe 100 galbeni, câftiul a-reuz.ii. ţ)ioa, familia Focşauer, are ţidulă la mână a i se elibera servile, ce se Inase de la toţi jidovii după o hotărire a Con-silinluî Comunal, fiind că Focşaner avea negustorii cn d. Prefect. Apoi preste aceste, snb-f refectol Bistriţieî de jos, şi altnl is-goneşte din comuni pe acei jidovi cari nu convin la araujamente: d. GH. Lecca superiorul, nn era străin de tocmelele ce se făceau.                         C. Radu.
                                                                 APELULi
ASOOIAŢIIÎNEI MAOISTATURKI
                                                                 IUN KOMANIA MICĂ
      Fra(t A’pm.inl'
   Ţara străbunilor noştri, al căror slnge curge în vinele noastre, şi-a chemat şi 'şl i hiamă pe toţi fiii s£i cei buni. ca să 'I apere străvechiele ei drepturi ameninţate.
   Steagurile Itnmăne, nude se Îndreaptă sufletele noastre, se reflectă falnic de pe maluri in valurile Dunărei. şi armata Românii. compusă din fraţii noştri, şl înalţă fruntea şi şl rădică braţul, spre a răspunde insultelor ce se fac drepturilor noastre naţionale şi strămoşeştr.
   Nu e. şi nu poate fi Român, cure se nu voiască aşi face datoria In aceste momente, când bravii fiii al ţârei stau gata sub arme. să plătească mumei noastre patrie, cea mai scumpă contribuţiune, a sângelui lor.
   Spre a uşura in cât-va numeroasele greutăţi ale vieţii de luptă, comitetul compus din sub semnatele persoane, face apel la înaltele sentimente. la generoasele inimi, la sublimul sacrificii! al Românilor de toate stările şi puterile, spre a contribui la realisarea .scopului acestei nsoci-aţiunt, formată din iniţiativa privată a magistraturef.
                 Craiova, 3 MaiB 1877.
    Al. Aman, preşedinte.
    Dimitrie Enstaţiu Sava Simionescu Miliail Căi îneacă Const. Bengescn Ang. Betoliaun Const. Plopnşoretuin îi. Leonţianu Eugenie Angeleecu Polichrunie Sutescn)
    George Hagiescn ) loan Pretor, Procuror general.
    Gr. Gramaticeacu )
    G. Ştefanescu Gogu) •‘roenrorî de
Consilieri.
Snplininţi.
>ecţ.
                                      STATUTE
    Art. 1.              o asocia (tune Hin ini-
ţiativa personulnlm superior u| Curţii de Apel flin Craiovn, cu scopul de « anhveni la diferitele necesitaţi ale armatei române.
    Aceasta asoeiaţinn0 se va adresa şi n_ pela la sentimentele frumoase ale Românilor generoşi spre a o ajuta în indepli. ni rea snopul nî R?fl.
                                                                                                                                                                                                                             Art. 2. Objertul nceetel asociaţi nul est**:
strângerea de ofrande în bani ţii in diferite furnituri necesare trupelor. Hanii se vor vfirsa, de o dată cu subscrierea persoanei ce ’î oferii, în listele aflate in mumie membrilor asociat'unei. Cele-alte ofrande se vor menţiona in aceleaşi linte de Subscriptorî cn indicaţiunea felului, cantităţii şi locnlul unde se găsesc.
   Art. Comitet nl se obliga a se pune in raport cn autoritatea militară, petitrn Cea mal buna distribiiţiune a ofrandelor in natură şi n subsidielor, procurate cu banii versaţi, dupe diferitele trebuinţe ale armatei.
   Art. 1. Comitetul va ţine în curent pre subscriptorî prin pnblicaţinni Innare, de serviciele ce va aduce armatei.
   Art. 5. Se va fornm un album de numele generoşilor şi patrioţilor Rubscriptorî, care se va conserva la Cnrtea de Apel, şi se va pnbtica. In cnpnl acestui album, se vor trece nnmele celor se vor oferi same sad obiecte de preste 50 de franci, în ordinea importanţei gumelor.
   Art. 0, Fie-care membru al asociaţinnel va fi dator a trămite cn scmele şi menţiunile specificate maî rup, copie dnpe listele snbscrisp, din 15 in 15 zile, cu începere dela 5 Mai ii, la Casierul asociaţiu-net care este d. Preşedinte al Curţi! Al. Aman.
                                                                                                TEATRUL RESBU1ULU1
   Alalta-erî, Innî, bateriile rusesc! de la Brăila aQ aprins Ghecetnl şi a prefăcut în cenuşa magaziile d’acolo. Cele do£ monitoare turcescî, cari stafi tot pitite îu Dunărea veche, n’nfl ri^pnns bateriilor rusesc! de cât cu vr’o patru descărcări de tun foarte reu îndreptate.
   Citim urmat os rele scirî oficiale :
   Astăzi Ia şase ore dimineaţa vaporul nuR-triac >CIotilda>, sosind in apropiere de gura .Ti al ni, a fost bombardat de Turci. După ce maî nmlte proiectile fora asver-lite asupra vaporului, el lua foc.
   Turcii aft bombardat apoi şi Bechetul.
   Secţiunea noastră de artileria le-a răspuns viguros.
   La 8 Maifl. pe la 11 ore zina, doă monitoare turcesc! au tncepnt să bombardeze Călăraşii. Ei afl tras vr’o 200 bombe, fără a face însă nici un r<?u.
   Garnisona de la Călăraşi este ocnpntă de trnpe române.
   Turcii aii pns foc pichetului Gura-Bor-cil. Locuitorii din această localitate ad fugit.
   Ieri pe la t jmu. ore dnpă amiazî ba-teriele turcesc» din faţa Flămândei ad început a trage focuri asupra bateriei rusesc!, voind prin aceasta a apăra trecerea nnuî mouitor care pornise din Nicopoli.
   Bateria rasă a început a trage în monitor care se crede că a fost lovit la coş. Ruşii, ad tras şase focnrî, iar Turcii din forturi vre opt-spe-7.ece.
   Monitorul turc, dopa ce trase vr’o doă focnrî, se cobori în josul Dunării.
   Din obnsele nrunrate de Turci o parte a că7.nt la vale de Flămânda: câte-va afi şi eclatnt omorînd, să zice, maî multe vite.
   Ruşii nfi mai construit la Brăila, lângă braţul Dunărei spre Macin, întăriri, cu tot focul monitoarelor turcescî cari căutau să împedece lucrarea.
    Prisonierii tnrcî de la Tifiis spun că garnisona din Kars este compusă din 24 batalioane, 8 escadroane, f baterii de câmp şi 118 tunuri de asediu. La Batiun sunt 8 batalioane, laCichergi 1*4 şi lu ('iurnesu 7 cn o nnmeroAsa artilerie.
   •Invalidul ras, resnmeazu nst-fel faptele reshoiulu» din Asin, în cursul săptămânal celei alte :
   •In Turcia asiatică coloanele noastre încep a se apropia unele de altele, stabilind comunicaţie intre ele şi instalând administraţia rusească In districtele ce ocupă.
   •Corpul din Atexandropol, care are o posiţie centrală In Zini, trămite in amân-doă părţile K»rsn1nî trupe tari de cavalerie pentru recnnoaspere, pentru a strâm-tora comunicările Karsnlal cn Erzerum şi pentrn a înfiinţa ndministraţia rnnenscă. La 21 Aprilie, doă coloane uşoare, sub or-dinnl comitelui Grabbe şi generalnlut major Boris Melicof, întărite cu trei sutuiî de
casacî, Ad ocupat. Kngismannl, 55 verste la mează-/.i de Kars.
   •Doă zile în urmă, o altă recunoascere s’a făcut de către un regiment de dragonl şi trei Botniî de casnrl, cam spre meaza noapte de Kars, sub conducerea generalului maiorŞeremetief. Aceasta inica trupă la întoarcere a avut o vie incăerare cn patru batalioane, o baterie şi cavaleria inamică, eşite din Kars pentru a l tăia retragerea. In această afacere, o parte din cavalerie a fl^scfilicat şi cu o vie şi abilă împuşcare a ţinut pe inamic până ce trnpa noastră a eşit din posiţiile ocupate de Turci.
   •Corpul Rion a ntacnt o poliţie întărită u Turcilor din nalţimile Caciubani şi a oonpat-o dnpă o încăierare crâncenă.
   •Corpul Akalciel s’a apropiat de Arda-han (Cetaie oare seim că fl’a şi luat de Ruşi. Nota red. T.)t de unde pleacă o cale drept Rpre Olta şi Erzerum,— şi s’u unit cn corpnl Alevandropol.
   •Corpul Erivan, dnpă ce a ocupat Baia-7.id, a luat calea spre Erzerum. La 28 a ocnpat Diadin.
   „Trebue să aJăogăm că în general timpul n’a favorisat operaţiile trupelor noastre din Asia. Ploile au stricat dru-mnrile, care şi fără aceasta sunt rele primăvara, maî cu seamă în munţi, intre Diadin şi Kanti-Dag,
   ,PopnInţia întâmpină cn simpatie trupele şi administraţia rasă. Locuitorii din Kagistnan afl trămis trupei care a ocupat oraşul toate armele şi muniţiile de resboid ce li se duse din Kars.*
   La 0 corent s’a încercat la Reni nnile din tnnoriîe de cel maî mare calibru ce R’ad aşezat la bateriile de acolo.
   Ele bat la o distanţă foarte mare: cn aceste tnnnrî nu mal este teamă de bombardarea Renilor.
                                                                                                                                                                                                                                                                  (Curierul de Ga ap).
   Se anunţa sosirea încă a trei mari corpuri de aimata Roşă care in totul numai aceste corpuri vor compune o puma de peste nna sntă două-zecl mii oameni.
                                                                                                                         DIVERSE.
   Ministerul poliţiei din Con stan ti no pole a dat următoarea ordonanţă, către credincioşi:
   *A'şI face rugăciunea (namazj de cinci ori pe zi est* una din cele mal riguroase îndatoriri prescrise de ordinile profetului (suanet).
   Vedem insă cu părere de refl, că de cât va timp cea maî mare parte din credincioşi negljge a le observa. Când inoezimiî chiamă pe adevăraţii crediucioşî la rugăciune. din înălţimea mineritelor, nn mare număr din aceştia se opresc în curţile moscheeîor şi joaca zarnrî, cărţi, eto.
   Este de trebuinţă ca nn asemenea scandal să înceteze şi credincioşii sa so reîntoarcă la Ranătonsele şi respectatele tra-diţinnl religioase. Invităm dar pe credin-ciaoşi, ca îndată ce va resunn strigarea inuezimnlaî, sase duca la moschee şi să nu se mal oprească la jocuri prin curţi în timpul orei de rugăciune.*
   Această ordonanţă privesce pe bărbaţi. Eacă o alta care privesc* pe fe;neile turc*:
   y Un ele din femeile tnree, nitând demnitatea lor, se preumblă pe str ide şi prin bazare în costnme pnţin conforme ni obiceiurile şi regulamentele stabilite Fero-gelelor lor în loc de a fi d’uă culoare închisă şî nniformă, sunt enlorî foarte deschise, şi foarte variat**, ^laşmacele, departe de a fi de stofa deasă, flunt făcute de gaz supţire.
   Picioarele lor, in loc de a fi încălţate cn vechil şi simplii papuci galbeni, snnt strânse în nisce încălţăminte strimte şi ridicole *a la franca., Trebne ca aceasta îmbrăcăminte necuviincioasă purtată de femeile turce, se dispară cât ni»! cur«*iid. A.şa dar, din ordinul M. S. Sultanul, ministerul poliţiei nnnucin că a luat măsnrile cele maî aspre, ca acest spectacol scandalos să nn mal mâhnenscă pe oamenii oneşti.
   Pentru acest scop, ministerul poliţiei a orânduit mutefeiî (agenţi secreţi) pentru sn-pr.ivoghiarea specială a stradelor şi bazarurilor. Ori ce femeie turc» imbrucatii in costum ilegal, care va fi întâlnită de aceştia preamb'ândn-se pe la Spfgi-han, Ci-ent-haii, etc., in facia vre unul magazin de stofe safl altele, ace] aginte are îndatorirea de a se informa de la servitorii a-ceVÎ doamne de«pre nnmele şi locuinţa eî: în casnl când va fi singură, agiuLdeo va uram de departe paua la locuinţa el şi aci va lua înformaţiunl
   Ministerul poliţiei, informat despre numele delicnrteî, se va grăbi a în cunosc i in ţa familia sa, învitftndn-o sa n’o mat     n
eşi fără îmbrăcămintei regulamentară. Ori ce femeie turca, care dnpă înteinl avertisment, va cădea in recidivă purtând haine ilegale, va fi condamnată In o amendă.,
                                (VrUtea).
   DEPESI TELEGRAFICE
                                                                                                          Sorziciul priv.it si TIMPULUI IAgan|ii Havaa)
                                                                                                                                                                                                                              Viena. 23 Miiii.
   Ziirnl ,Presa* desminte jtiraa cB Bibi netele i|« Viena ţi Londra are intenţi-nnsa de a prot»sta în contra declaraţin-neî de independenţă a României. Puterile vor păstra neutralitatea in privinţa acestei cestinni care JşT va primi solnţinnea in eonferenţele ce|vor preceda semnăturel trac-tatnlui de pace.
                       Viena. 23 Mii.
   * Fremdenblatt, insista asupra acesta! pnnt cB însăşi România a declarat că vo-eşte a aştepta botărirele paterilor garante.
                       Viena. 23 Mai.
   *Tages presse,|oste,te nnmai o singură temere: aceea ca exemplul României să nn urmeze şi aiarea.
  SOCIETATEA CRUCEI ROŞIE
                                                                                  DIN ROMANIA.
                                                                                                                                              COMITETU CENTRAL
  Ineuragiaţl de huna-voinţâ cu care ii fost priimit apelul f&cut de an cietatea Cruce! Roşie la instituirea ei, ast-fel că, precum s’a putut vedea din darea de seamă publicată, a dat un ajutor la un număr de 6 832 răniţi in resbelul Serbo-Turc ; ne permitem şi astăzi a face un nofi apel la toate inimele generoase şi a le ruga ca să ne dea concursul lor pentru desvoltarea acestei insti-tuţiunl humanitare.
  Listele de subscripţiune se află depuse In BucurescI la Eforia Spitalelor Civile, şi In judeţe la toate pre-ţecturile, primăriile urbane şi redae-finnile ziarelor.
                                                                                                                      CUCURIGU
                                                                                                                   foaie umoristică.
   Nnmerul de Duminecă, 8 Florar, coprinde:
   I.  Bnletin telegrafic.
   II. Revista politică.
   III.   Jalba sacagiilor către domunl N. Manolescn.
   IV.  Gogoşile Claponului.
   V.     Engiesnl vânzător de sclavi, baladă de Heine.
   VI.  Satiră de Gr. Alexandrescn.
   VII.  Cncnrigeli.
   VIII.    Caricatura: năsdrăvăDiile strategice ale lui Cncnrign şi polcovnicul Slănină.
   De venznre cn esemplarnl (30 bani) la tipografi» Thiel A Weiss şi la vânzătorii de ziare. Abonamentele pe nn an 20 fr.
                                                                                                  TABLOUL MILITAR
   RepresinUnd armata Română cn M. L Domnitornl şi diferiţi şeff de corpuri, lucrat de d. Satmari în colaboraţiune cn d. căpitan Oherghe, a sosit Cromolithografiat din Btăhiătate.
   D-ni abonaţi la acest tablou snnt rn-gaţî a trămite, pentrn a’şî lua nnmerul de esempbire de la d. căpitan Gherghe Strada Diomrie Sa. <>S in tdte filele de la 5-7 or* dnpă amiadi, pr*sintâud şi chitnnţji ce au, plătind şi ren tul piuă la suma de 3» franci, costul fi-căruî es«m-plnr.
   Se face cunoscut că s’afl depns nsemena tablouri pe la principalii librari din capitală cn preţnl de 40 franci exemplarul.
   D-nil din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptnl capitannlnî Gh*rghe.
   PENTRU ON. DOMNI OFICERI
   Am avnt ocusia de a vedea în magasia 4-lor Pb. Haas A fii mobila cea nofl construită care sorteşte atAt ca pat^ cât ti ca fdoliu n scauny şi nn putem decât a-o recomanda caîndoplinindn-şi cn totnl scopn I şefi.
   Prin mnnipulaţia cea maî simplu se pot construi mobilele maî sns enumerate, şi fiecare serveşce întocmai scopului ce are de î mplinit.
   Mobila cea noua este uşoară, elegaută, eftină şi foarte practică, nu coprinde mult loc şi se poate foarte bine in trebuinţa ca put, pentrn voiagin, pentru salon şi grădină şi mai cu seamă îu lacăr.
   Maî observăm, că această mobilă este construcţia decoratorului «li. Honichşi că sp vinde nnnmî în magasia d-lor Ph. 11.vas fi fi». Calea Moguşoaî, Gram) Hotel du Boulevard.
—e
TIMPUL
COCRS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE
                                                                                                                                    Burur«*ci, (I Maiu 1877.
          V XL0AKKA           CaroU OfliHii rr*«ia 
                                            fleot  
 Obli|ţ. Rurale . 10»/o 1864  1 _        721/i 72  
                 > » la sorti         96    i ---  
  Impr. Oppenheim 8»fo 1866           1 --- | ---  
     Oblig. Domeniile 8% 1871 ---     70V   70'/*  
             > » eşitelasorţl ---        94 1 -    
    * Crevtit fonc Tîur. 7^/® ---    69 V   69     
        • Crerlit fonc. Urban ---     58    j ---  
 luip- M in. C»p. 80»'o l*ti          63           
 Penwil (300) dohănda fr. lO  ---       ---        
AcţilCăile fer. rom. 6^/01868 ---     ---   ---    
       » priorităţi 6®/q 1868 ---       ---        
Dacia C*1» de Asaig.                               
  Act. (fr. 5CA1 80/0 1871    ---       300        
ttomaoia C->« de Asaig.                            
   Act (fr. JOO) 8»/o 1873            40    ---    
                                            ““     
Impr. Municipale fr. 20       -             ---    
     Act. financiare Române8%           ---        
Căite ferate Ottomane         ---      “           
     Act (fr. 400) S°/o       ---       ■ _        
Henta Română......                                 
           CUPOANE                                 
  Oblig. Rurale p. 23 Aprilie ---        92 ---    
    * Doiueniaîe expirate     ---     ---          
    , Fondare rurale . .      ---   98             
       * Comunale ....        “                    
           DEVI8K                                  
!**»•• ..........             ---     10)   ---    
Mnol'.-........               ---     ---          
Hrw#s -.........              ---     ---          
Anve 4 . .......                      ---          
>.! t.ţt».........            ---   --- j          
                              ---     ---          
1 ala Mal.....                ---   25      25     
AwUriw*.......                ---     ---   ---    
                              ---   - I            
Burlin . ......               ---   msA     131*/* 
Mpst4.........                ---   --- 1   ---    
Escompt........               ---     - .          
Lira Otoman......             ---   --- 1          
• »a.Wa aurtr.......                ---     ---    
Aifio c. Argint......         - 1                  
                     U RSUL VIENE1                 
22 MaiQ (st. n.) 1877.                             
Metalice.......               • • • 58      35     
Naţionale.......                    04      25     
l{«ita ni aur.....                  . 70    40     
                                    107     75     
Acţiunii* bXnc«1 ....               760     ---    
Grrsditnrl.......                   13o     * -    
                                    12S     75     
Obligaţiuni rurale ungare                72 50     
               , UuieşTar . .            70 50     
              , transilvane .            79 25     
Argint in uiârfofl . . .                113        
Dncatnl.......                         6    n      
Napoleonnl......                    10 321.,       
Man- DM).......                     64 30          

CE SE POATE CAPATA
           PEHTTRU -• FRA1VCI
   LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IH PAHZARIA
           LI N 6 E R I A "dIN V I E X A
                                                                                                  Calpa Mogoşoipl Palais ,,l>acia“
                                                                                           PlNE LA 25 MAIU ST. N.
           5 franci: 12 gulere engl., in orl-care foeon şi mărime.
           5 franci:  ti părechl ciorapi patentate.
           5 franci:  6 gulere moderne pentru dame, după alegere.
           5 franci : 1*2 batiste al ho ile pânză adevcrată.
           6 franci: 12 batiste bine tolerate, tivite şi spălate.
           5 franci : 6 prosdpe de pânză curată.
           6 franci: 0 şervete de mntft de pânză adevmută.
           5 franci : 12 şervete albe -le ceai ii.
           5 frânei : 1 cămaşă modernă, «implft brodată-
           6 franci : 2 batiate cu nionogrume Gn brotlate.
           5 franci : 1 batistă francesft fin brodată cu dantele.
           5 franci : 1 corset de damă.
           5 fruncl : 3 şorţnri colorate pentru dame.
           5 franci : 3 pepturl Gn brodate pentru cămăşi de bărbaţi.
           5 franci : 2 giirniture fine şi moderne pentru dame) gulerul Ş1 m.inge e).
           5 franci: t camison modern brodat.
           5 franci : 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe.
           5 franci : I cămaşă «eil 1 părecho de ismene de damă, bogat brodate,
           5 franci : 1 cravată de damă, adovârât Crcuie-Dcnietle,
           5 franci : I fustă costum, plismb
           5 franci:  1 bucată Tulpan.                      __
            18— 25 franci: 1 bucată pânză de Rumburg, de -15 — 60 coţi.
            45—* 68 fran 1 : 1 bucată pânză de Belgia de 60 eoţf.
            75 —i08 franci : 1 bucată pânză Corona de 58 coţi.
           115 210 franci: 1 bucată Toile Batiste frances.
Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pcn tru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru

WALLER a HAR1ITUA
                             BUCURESCI & GALAŢI
                            MARE DE10SIT
UE

PENE LA 25 MAIU st. n.
  (.«leu Mngoşoiel Rulatul „l)aciu“.
C.C»C«BV1«IB»I
                          BATOAZE
Hori de Hacinai
  Pluguri şi alte Maşine Agricole.

• La Exposiţia din Philadelphia 1876 s'a premiat cu Medalia şi Diploma de onore (cea mai mare distincţiune)
                                                         3ElLA_TJ IDIE COLOG-InTE
                           DE
  s k a m m a aa 9 ac w & as 9 ^ a
                                                                      Place Juliers No. 4
                                                                  COJL.OGMF t
   A mal fost premiat pentru superiori tatea el la urmfttârele E\posi{il: Lon.lra 1S51, New-vork 1863. Londra 1862, Oporto 1865, Cordoba (llepub, Argent.) 1871, Viena 1873 ţi Sânt Jago (Chili) 1875. — DepoBit pentru vdn^are cu ridicata la I)»nil :
                            APPEL Sc O-nie.
                           Bucurescl, Strada Covaci No. 1.
   De vdnŞare in detail ia toţi Parfumeri şi Drogiştl buni. 506 — 12.
         CURSUL DE BERLIN 20 MaiQ (st. n.) 1877. Acţiunile elfilor ferate române.     11 60
Obligaţiunile române 6 °/0 ...       40 40
Priorităţile căilor fer. rom. 8°/0 . 48 70
Imprnmutul Oppenheim ...            73 50
Napoleonul......................... 16 27
Viena, termen scurt................ —   —
     »     > lung................ -      -

1MAAAOAAA.
lAAAAiiAm  --* -

                                                                                               Săminţă de Cantaloup!
   De cea mal bună calitate, din speciile cele mal renumite, culese cu in-griji re şi tratate după regalele neapărate pentru păstrarea gustului şi ea-lităţel, sunt e vâmjare la sub-semnaLul, cu 1 franc pachetul. Pentru co-uiămjl din districte se priime.gte timbre poBfc le, plăt’t prin anticipaţie.
                               JEAN VERMEULIN.
                                                                                                                                                                               Orădinaru d-lul Qeorge C. Filipescu, Btrada Dtonisie No. 42.
lim" ......llTVIVfVfMMVMVVMVfDfVMffM!


STRA
r%'*- :t
               D A (      « ROI.
                                                                          ,LA STElTA AI.B.1*
                                                                  .A.'V S IMPOKTANT
                                                                        întâiul şi ren mitul M asasin de
IltCALTIAMINTK P NTRtJ BARBATI, SAME SI COPII
                                                                              Bub firma
                                                              PHILIPP GOLDSTEIN
                                                                           .LA STfilU alba-
                                                             Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-tv-vis de Sîgismund Prager.
  Sosind u‘ml de curând din cele mal renumite fabrice existente din străinătate, cu care staii in rolaţiunl intime de mulţi ani, un mare asortiment de diferite mărfi dup# fasdnele cele mal moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Polonese cu nasturi in t<îte formele, Sandale, Pantofi, ac!.; pentru Bărbaţi : Ghete de vacs, Maroquîn, Mnroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru Copil t6te felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele, ve rog a vg convinge de adevor.
  A Costă magasie este una din cele mal vechie din Capitală, care şl a căştigat o reputaţiune de cele mal frumdBO nentu soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi sper, că şi in viitor voiâ r onorat cu Clientela D-vdstră. PHILIPP GOLDSTLIN.
                                                                                                                 Strada Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-i-vis de Sigismund Prager *La Slâua albă
I
          I
putaţiune ^ :or void fi L
ua albă*. K
f7XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX?t
  FRAInTZ GUT^THER g
            A la VILLE DE BKUXELES  C
                                       Podul Mogoşflioî No. Hi via-i\-vis de Consulatul Russesc
>' ^ Recomandă magazinul seu nsortat in tot-d‘a-una fdrte bine cu rufăriă de bărbaţi şi de dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătuşă, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, flanele fine (crupe de snnto) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi
X
X
X
X
X femei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de sdre şi de pldie etc. etc. Atrăgând tot de-o-dntă atenţiunea onor. Clientele că din causa crisel am redus f<5rte mult preţurile.
                                 537-10.
OOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV
            CEL ZMI.A.I IMIA-IRIE     SIHST
                              DE
       HAINE CONFECŢIONATE şi de ARTICOLE I)E MODA
                                 re“
ASM
  „A. LA BELLE JARDESTIEBE
  9 £ ¥ fi R w
‘4G, Colţul BalevardalQl şi St radei Mugoşoiel, Uasfle tirvc^nn, 2D
                ESPOSITIUNEa dk hain
      Invit pe Onor. Public sft bine-voiescĂ a visita raagasinul meQ, utule va gilsi o Esposiţiune de haine confecţionate cum n'a fost inc& lu Bucure sci, şi anume:
                     COSTUME COMPLECTE
  RED1NG0TS şi JAQUETE CU GILF.TCELE LOR PARDESIURÎ IN DIVERSE FASOANE
      din 9tofele cele mal moderne ale seeonulul de faţA, şi croite dupP jurnalele cele mal noue. Preturile sunt espuse in Galantarele Magasiel pe Strada Mogoşdiel şi Bulevardului
                           şi se p6te convinge orl-cine cil am remas fidel devisiel acestui magasin:
                    COZSTS'Crns/i: MABE SX FEtETITJEtl FOARTE MODERATE.
                                              JOSKM?1
jP                                    ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului şi Stradal Mogoşoiei, CftBele Grec^nu 20.
                                                        FABRICA. SI MAGASIIVUI.
                                                                             sub-semnatcl de
   MÂNUŞI MILITARE, GLACE, DIN SVEDIA
                                                                   precum gi de alu manufacture din Paris si Viena
                                                              BANUAGE, COPERTE 1)E l’IELK DK CKIIBI
                                                          asemenea un mare depo.it ile tot felul de PAKKOMEKII se afla de la Sf. Qeorge In cuaple D-nel Elina PoppiiTit/., Vis-â-vis de Biserica Sitrindnrl 8tra4la Mogoşdel No. 22.
    Tot la menţionata fabrică să efectudcjă prompt şi bine do spălat ji de curăţăt mănuşi de ori ce fel, precum şi de ori ce alte comi«i6ne privitdre la ramura acestei fabrici.
      ^6-6                       JTJXilE VOGT,
                      I rt HIIII» !*♦«♦.»*♦<! . -
De Închiriat, ,, rt..
Ion, rniiatac, o altfi cameră şi nn grajd, preţnl |>e G Imit 40 ^silbenT. A fteiidreau la tipo^nifia Thiel & Weiss «eu Strada Scaunele No. 38.
     DE VENPARE
  O proprtetate magnifică boierusrA cu castel şi vederea earelentlt ppre Al pi, situată pe malul lacului de Geneva.
  A se adresa la d-nul .S. li. O. fiancku'itz, 10, Itue cin Comnieroe, la Genh’t (Şfiiaae).
                       (563-2).
ile vemhire sefl (le închinat Ţ)e închiriat, K r»u iw'-
   Yiit frumoşi mobilate seă nemobilate, situate pe malul lacului de Geneva.
   A se ii dresa la d-nul S. fi. O. liuncku'itz^
IU, Rue du Coninterce, la Gaitve (Suisse).
                               (562-3),
                                                                                          De vendare
  Imobile, producând şese şi şepto la sutS, situute in Genuva.
  A se «dresa ]u d-nul .<7. E. O. Banckvi!:, 10, Rue du Conm.erce, 1« ‘Ciiiur (Suisse).
                        1561-8).
  rescî-Piteştî, o c»sî mobilat» de petrecut v»rn, in apropiere de casa locuita de D. Nicolae Kreţnlesco, compusS din pntru camere de stSpen, sofr«gerie, pridvor şi dependenţele trebuiuciose. A se adresa la pro-prieUr D- N. Kreţnlescu. strada Cleineu-
  (ei No. 15-____________________ 586-3.
                                                                                                           E- MI -A- IST s B ER GER
                                                                                                                           ceasornicar
                                                                                                                   S’A M U T A T t
                                                                                                                       1 Strada D6urnei l.
    Se recomandă pentru ort ce rrparaţiuDe In sfera p romii unei sclr, cu preciurl fărle moderate şi 1 semeni garantat.
  NUMAI MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI
SERVICIU PROMPT.
în Palatul „Dada* (colţul Mogoşidiel şi Lipscani) sub firma
IK           rH' ■      ■ K O C !■
ESTE IN TOT-ITA IINA BINE ASS0UTAT.
PBSC1D8I MODEBATE.
                                                                    Tipcprafia 1 hi«l 4 f m, falctul .Lada*.