Nr. 108. MEIîCUll ABOÎSTA.3VtEJStTEX.E IN TOATA ROMANII : p* » • ■ . . % Pe 6 luni...............* * " pe S l„.l......... I» ni STIUlHiTATI : Pe u 60 11 MAIU ANUL 11. 1877. iNsmrmn si «temi: l.inie de 30 litere petit, pagi»» IV. 30 Vani Pt pxieelll, SObul, pe p»r»» II, 1 lei eol BecUme 1 lei eol linie. Un nunir In Capitali 10 bani. TIMPUL t*'V IN TOATE ZljKLE DE LUCRU. BIUBOUL REDACŢIEI ŞI ADM‘NSTRAŢ1EI : PALATUL .DAOIA.* ________________________ AISTXJISrCTTJE.1 tir priui«*c 1d atrAibAULp»: La D-nil Haatc*, $U*n & Vogler In Vi*nna, W *16tchg*i»* 10 A. Oppeiik in Vi^nn», Stub^nSaat^i 3 ; liuAolJ Moi» in Vitniia , gpiltraUtt* 2; Vvncens Urdbcka .n Vieona, Tfmfaltatraaan 17] JTnltpp Lâb Lo Vienna, Eichenbach(rxane II; L. Ixing & Comp- li Peţta |i ilava* I*f(tU IMlter 4 Comp. Io Paria. Scrisori nefrancat« au M ţ>rim«»c. Articol*]* napublioat* a* «or arde. Un nuair In Diatriota IB bani. D-nil abonaţi, ale căror Abonamente art esplrat, sunt rugaţi a re,noi Imediat n-bonamentele d-lor, căci In cas contrar 11 se ra întrerupe trimiterea tjiarnlul. Administraţia. BULETIN TELEGRAFIC Ser.iciul particular al .Timpului.* Olteniţa, M Maia. Ieri după prim] s’aă schimbat mal multe lovituri de tun între bateriile uoatre şi cele de dincolo, ^auturile cele noi le Turcilor aă fost dărămate. La uol ulei o stricăciune. BOCDRESCI » MAI Este un princip necontestat in dreptul internaţional ci resboiul Intre doă state anulează toate tractatele anterioare ce puteai exista Intre ele. Şi In adevăr ce relaţiunl de drept, afară de acele născănd din prescripţiunile dreptului ginte-lor, mal pot exista Intre doă puteri care preschimbă glonţurl şi obu-surl; forţa singură regulează raporturile lor pănă la Incheiarea păcel, cftnd atunci intervin negociaţiunl care are a stabili prin un tractat nouele relaţiunl precum ele resultă din soarta resboiulul. Aceste consideraţiunl se aplică Întocmai la situaţiunea actuală creată Romăniel prin evenimentele ce s’aO desfăşurat In un mers aşa dc repede de o lună încoace. După toate infructuoasele Încercări făcute pentru a obţine garantarea neutralităţii noastre, neutralitate ce caută să fie nu numai o simplă datorie, ci şi un derpt alfi nostru, am fostă siliţi pentru păzirea şi ocrotirea intereselor noastre de a Imheia convenţiunea cu imperiul rus spre a regula modul şi condiţiunile trecere! prin Ro-mănia a armatelor M. S. Czarulnl. Turcia, fidelă sistemului nediba-ciă pe care U urmează de ani îndelungaţi in raporturile el cu noi, Începe prin a ne arunca In faţă o insultă gravă destituind pe agentul nostru din Constanţinopol, ca cum ar fi un funcţionar turc şi apoi deschide resboiul In contra noastră bombardând oraşele noastre comerciale de pe malul Dunării, ucigănd bieţii paolnicl păzitori de vite. arzând satele, luănd vasele după rln-rile noastre şi prădănd grănele vitele, ba chiar, lucru de necrezut, răpind femei şi copil. Ast-fel dar resboiul exisiA de Sac/o Intre Turcia şi noi ; resboiul, cu toate consecinţele sale. ■' • aceste consecinţe cea d’ăn-Ş> cea mal naturală, este anularea tuturor legăturilor ce ne mal uneaQ cu imperiul otoman. Din momentul cănd Turcia, fără provocare din partea noastră, ne-a constituit fatalmente Iu .tare de resboiQ. cn-pitiilaţiunile noastre, la cari a au referat poterile subsc.riito^ .tratata-lui de Paris şi .lin ere i9VOrt,şte situaţiunea ce ni «aii cro;lt j(1 B|e vis-ă-vis de Poartă, ad di»pftrut. , cu fumul tunurilor ce devastă malurile noastre ad sburat şi ultimele urme de datorie din parte-ne către fostul aşa numitul suzeran. Astăzi Romăniel, de sine stătătoare, II rămâne o sarcină de îndeplinit: aceea de a lucra din toate silinţele sale pe lingă Înaltele puteri, cari pănă acum ne-afi dat atâtea probe de bună-voinţă, pentru a obţine recunoascerea şi garantarea noel stare de lucruri ce ne-a creat evenimentele. Sperăm că guvernul nostru care de acord cu Camera şi Senat, a provocat moţiunile votate tn şedinţa de erl, prin care se constată ecsis-tenţa acestei situaţiunl, va înţelege misiunea ce are de Îndeplinit- şi nu va scăpa nimic din vedere pentru Încoronarea acestei upere providenţială. Şi acum Ţara Întreagă, sub lovirea puternicei emoţiunl ce face a bate ver-ce inimă română, lnălţănd glas de mulţumire către Cer. trebue să implore pe A-Tot-Puternicul, care a scâpat’o pănă acum din furtunile ce ameninţau In atătea rânduri de a o nimici, săi dea şi astă dată sprijinul săli pentru intemeiarea unei Românie indrpende ită şt fel icită. Azi sunt unspre-zece ani de cănd Carol I de Hohenzolern, Suveranul pe care şi Pa ales Romănia prin libera el voinţa, vlăstar al vechel şi ilustrei familii care dintr’un mic ducat de Brandenburg a făcut o mare Germanie, s’a suit pe tronul glorioşilor Domni Români. Ziua de 10 Maift 1866, după gri-jele cari coprinsese toată suflarea română, a fost zorile unei strălucite ere de propăşire înăuntru şi prestigiu In afară, a fost curcubeul de alianţă eternă Intre soarta României şi soarta alesului el, Carol 1. Acea zi a consacrat unirea definitivă n ţărilor surori, Încetarea luptelor odioase şi cumplite pentru Domnie, împlinind patriotica şi ardenta dorinţă a poporului Întreg, prin Intern eiarea Dinastiei române. Azi Insă ca şi In ajunul acelei zile, România este agitată. înăuntru, vedem cu durere un partid, profitând de mijloacele cel dft puterea, pentru a persecuta tot ce nu face parte dintr'ănsul, pentru a impârţi poporul Român In învinşi şi Învingători. In faţa noastră, avem răsboiul, provocat de seculara barbarie şi incapacitate politică a guvernului Otoman, şi la Dunăre, vedem bordeie Semi-lunel văisând Bângele fiilor României, devastând malurile noastre cu sabie şi foc. ori unde pot să calce (ftrâ pericol. Dar ca nisce zori senine şi lurai-noase cari ne dan speranţă că tonte aceste dureri vor duce la un viitor fericit, earftşi vine ziua de 10 Maiil şi credinţa înviorează din nod sufletele abătute. Venim dar a saluta astâ-zl pe Alesul Iîomftniel. Urările noastre sunt aceleaşi cari resiinâ dinţi un cap al ţărel pănă In oel-alt:, din văile liniştite ale Car pnţilor pănă In malul săngerat' şi arzând nl Dunărei. .Dea Dumnezeii ca cu tărie şi prudenţă să împlinească legitimele dorinţe ale tutulir fiilor României, visul care a legălat sufletul marilor Domni, a căror coroană 'I Încinge fruntea şi să isijure viitorul şi prosperitatea patriei noastre!* DIN AFARA. „Times* aprecazâ desbaterile privitoare la cestimea orientală ale parlament ului en'lezesc prin următoarele cuvinte: „Deplina inca|acitate a Turcilor de a se Îndrepta şi faptul, că astăzi sunt tot cum erau, când aO năvălit In Europa, este morala acestor desbaierl. Aceastt este conclusiunea me joritâţil şi condamnarea turcilor.* — Fortificaţiunile oraşului Con-stantinopol după ştirile mal nouă se vor mărgini la malul european şi anume, fiind aşezate pe linia de la Eyub pănă la Murmara. „Standard* publică un raport despre meetingul anti-rusesc ce a avut loc la Londra In Hydepark. Un anume John Rogers a presidat la această adunare, care na avut Insă de cât importanţa unei manifesta-ţiunl de simpatii Intre lucrătorii irlandezi şi polonezi. E curios, că acest meeting a primit o resoliiţiune, In care guvernul e provocat a încheia o alianţă cu Anstria pentru restabilirea Poloniei. „Standard* ne dă asigurarea că la acest meeting n a luat parte nici un bărbat de oare'şl oare însemnătate politică. — Cetim In „Fremdenblat* din Viena următoarele: „Un corespondent al nostru ne scrie: Călătoria ronmelul Şuvaloff este In combina-ţiune cu dorinţa guvernului englezesc de a statornici pentru operaţiunile armatei ruseşti o linie de demarcaţiune. Cabinetul de St. James a luat iniţiativa In această privinţă, şi precum v'am spus deja, afl avut deja loc încercări de înţelegere pentru aceasta. Puteţi susţinea acest comunicat In ciuda tuturor desminţirilor copilăreşti. Se înţelege de-o-cam-dată nu se poate spune, dacă negociările vor avea un resul-tat; e numai sigur că corniţele Şu-valofT e pe deplin informat despre intenţiunilr guvernului englezesc şi poate să dea guvernului săă elementele prescrise ale hotărărel, E îndestul de învederat-, că linia de demar-caţiune, pe care ar dori-o guvernul englez nu este In Europa mal jos de Balcani, earâ In Asia mal departe de Trapezunt. Drcâ Insă cine-va ar 6 dispus a susţinea, că această dorinţă a Engliterel ar fi tot-o-datâ un ultimat al el. fără nici o reservâ puteţi să priviţi această aserţiune ca o chimeră, de interes mal mult pentru bursă de cât pentru politică. După ştirile pe care „Qaz. de Colonia* le comunică din Cetingue supunerea miridiţilor nu a fost de cât o manevră a priuţulut l’renk. După ce turcii afl intrat cu patru batalioane de redifl şi 500 de başi-lni-zucl. au fost siliţi a mal intra cu un al doilea corp, fiind-că lipsea proviantul. Acest al doilea corp a fost atacat şi gonit de către miri- diţl, eară cel d’ântăifl este lncun-giurat. In cât Turcii sunt nevoiţi a trimite noul trupe contra miridiţilor. SOLDATUL RUS Corespondentul ziarului Figarodescrie impresia ce i-a ffteut armata rusâ de la ChişenăO, cu ocasia venirel Împăratului Rusiei : Pot constata cft împăratul are figura sen.nâ. Şi-apoY ar fi peste putinţă ca NlajestateaSa să nu fie satisfăcută de când reviste zilnice II aratâo armată care m’a surprins şi care după zisa colonelului Gaillard. ataşatul nostru militar, posedă o infanteriâ fără seamăn. Am văzut-o la orele două, pe piaţa teatrului, unde o divisiune aşezată in grămadă aştepta sosirea Suveranului. Aceşti oameni, plecând la trei ore de dimineaţă, făcuseră patru-zecl de chilometri prin noroiO şi fără să mănânce. Când li s’a spus că aă să fie trecuţi In revistă de către împăratul, s’afi grăbit a’şt lua cişmele lor mari, zică ud : Vom mânca după paradă.l-am văzut,—pentru militarii vechi vorbesc In acest moment şi mă vor înţelege, — i-am văzut Îndeplinind această grea sarcină, ce a dispărut pentru reglementele noastre şi care se chiamâ conversiunea pe batalion străns In gloată cu o preci3iune automată ; celebrul batalion de la St. Cyr nu ar fi făcut mal bine. După această paradă, ara văzut pe cazaci, despre cari voill, pentru moment, să staâ de vorbă cu lectorul. In tocmai după cum zuavul a fost lionul resboiulul din Crimeea, şi u-lanul enriositatea lui 1870, aşa cazacul legendar va fi eroul campaniei ce se deschide acum.— Şi ce-1 cazacul î— mă veţi intreba. închipuiţi vă un om mare— mal toţi sunt aşa — al cărui pantalon să vărâ In nisce cisme înalte până la genuchl, al cărui cap este acoperit cu o cuşmă de astrahan, turtită şi al cărui coTp este străns latr’o m8nta cu taliâ şi cu foarte largi poale. Veţi avea silueta cazacului care sâ coinplecteazâ prin armele şi calul săă. De fie-care parte a peptu-lul pe săn se află o duzină de ţevi mici verticale cari coprind cartuşe. o curea trecend ca eşarpâ pe umărul drept, servă de sprijin unei săbii cu teacă de pele ataşată la Înălţimea şoldului stâng ; centuronul strlns ţine un cuţit, ce atârnă spre dreapta şi la brâă ţeava unul pistol lungueţ. Să trecem la cal.— Calul este mic, formele-l sunt ascuţite, afară numai dacă nu va fi chiar slab. Coama-1 este bogată, coada-f lungă, părul lucitor şi ochii vil. HarDBşamentul de pele neagră este foarte simplu. Singura particularitate— şl are valoarea din punctul de vedere al cAlâriel— este o perină In pat.ru colţuri. Înaltă de zece centimetri care este strensâ pe şea prin-tr'o cure». Acesta-I scaunul. El ridică pe cavaler lntr’un mod ne usi-tat la noi şiT silescea să ţine pe şea cu picioarele strănse. KeviO la revistă. După defilarea infanteriei şi arti- leriei cu căruţ! albastre, după plecarea Împăratului, cazacii sâ dederâ la eserciţiul lor favorit pe care I numesc „giguitovka*. Aceasta e o alergare furioasă, după care „fantasia* Arabilor nn e de cât un joc de copil. Această alergare să face In rond Împrejurul unul obiect ce-e vorba să-1 atingă. Fată cum merge: Toată grupa se grâmâdesce lntrun colţ. apoi unul din el se depărtează şi merge de şl aruncă bonetul departe. E vorba cine pune mâna mal nainte pe acest bonet. Momentul când bonetul dâ de paraănt, este sem naiul. D'odată toţi călăreţii se pun In galop. Care va avea trofeul victoriei: unii Întind braţele, alţii cearcă a apuca bonetul cu biciul, ăştia sar jos de pe cal, cel-l'alţl fac culbuta. E un talmeş-balmeş unde să amestecă privirile, un caleidoscop In care sâ amestecă razele ochilor; nu să mal văd nici oameni, nici cal până In momentul când apare bonetul pe de asupa mulţimel; atunci să aude ura fără sfărşit şi cazacul vine de-şl reia locul fără sâ se ocupe catu-şl de puţin de loviturile de picior ce le-a primit de la cal. Cazacul alt-fel, este un mare fan-tasist. Pe cât, când nu e călare se pare un băiat foarte blând, foarte Incftntat de timpul care'l are de perdut, pe atât să deşteaptă vioift şi neastâmpărat Îndată ce a pus piciorul pe scară. N'are de făcut nimic; prea puşin II pasă, a Incălicat. apoi câlâresce. Nu e nimenea pe uliţă, pentru că casele sunt pline; el intră lntr'o casă. Tocmai pentru aceasta am văzut pe unul dând năvală Intr’un restaurant spre marea bucuria a consumatorilor. Copilul Donului s'a tot lnvărtit pe la mese şi la urmă a sfărşit prin a oferi calului săă salata. c« să pregătea pentru un client; dobitocul a mâncat cu poftă şi la o Insciinţare a pintenului, a fugit pe fereastră. Aceasta a ţinut cât timp ţine o a-potheosâ la teatru. Orchestra eraln-locuitâ prin rlsetele tutubr asistenţilor. — E de necrezut, zisei a doua zi ajutorului de câmp al unul ataman, un căpitan care are buna-voinţâ a ml servi câte o dată de tălmăcitor, căci scie limba noastră, el care n'a părăsit nici o dată Caucasul. — Vel vedea altele, ’ral respnnse dănsul şi chemând pe unul din ordonanţele sale care sta In curte; II zise numai un cuvănt. Îndată soldatul intră lntr'o sală de cafenea — In tocmai cum cel-l'alt eşise. adică pe fereastră. Un minut In urmă călăreţ şi cal eraft pe bilard. Cum a-junseserâ acolo, cum se vor cobora? Nu sciâ de loc ; n ad sărit, saâ a-gâţat. E ce va de maimuţă In calul cazacului. Dar 'ml reiafi cursul naraţiunii serbării împărătesei In momentul In care am părâsit'o, pentru a mă ocupa de această surprinzătoare cavaleriă rusă. Împăratul a dat un prănz autorităţilor locale şi seara, tot oraşul strâlucia d'o iluniinnţiă generală, pe care o ploaia torenţială a venit să o stingă In zece minute, pe la orele zece seara. A doua zi am avut o scurtă conversaţia cu generalul Cernaielf |>e TJIPUL care Fam IntftJnit la otel de fŞnise; am aflat vk vechiul şef al trupelor aer-bescî primise de la M. S. ImpSratiil o tx>mandA In Caucas. Se vtHl venind mulţi tineri din aristocraţia rusĂ. cari solicita, serviciurl : unii se angajazâ ca simplii soldnţT, dovada prinţulQ Teretelef. care în-soţia pe generalul ignatiett’ în c& l&toria sa la Paris şi in Europa. Acest tfcn&r secretar de ambasadă. este astftzl simplu dragon In divisiunea de avan t-gard A. Acestea toate să fac cu îndemnare reciprocii şi cu o mare voioşiă. SEIST-A.TTJX-. Sen fitul în şedinţa de erî zio» a votat Independenţa României iu unanimitate. In şedinţa de noapte n votat legea ordinului militar »Steana României.* CAMERA Şedinţa de Luni 9 Mal. 1877, Şedinţa se deschide la orele 1 şi juni. p. m. sub preşedenţn d-lni C. A. Rosetti, fiind presenţî 83 domni deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. X. Fleva anunţă interpelarea următoare guvernului: 1. Dacă guvernul a comunicat oficial tuturor puterilor ruroperea legaturilor noastre cu Turcia şi prin urmare independinţa absolută a Românii? 2. Daca în starea de resbel în care ne găsim în urma provocaţiuniî Tnrcieî. d. ministru de Esterne a rechemat pe agentul român din ConRtantinopole. Dacă s'a comunicat în mod oficial puterilor aceasta stare de resbel şi dacă a’aii luat toate masurile necesare.* D. ministru de Esterne zice că este gata a respnnde şi d. Fleva poate să’şî des-volte interpelarea. D. Fleva (de pe tribună) Snnt momente solemne în viaţa popoarelor, când orî ce ură şi desbinare trebuie să tacă, să se suprime, şi toţi să se gândească la soartea mamei tuturor, a ţârei, la mărirea şi asigurarea eî. Istoria contimporană a noastră ne arată, că esistinţa o datorăm mal mult patrunagialnl altor puteri mari, care afl vâzut interesul mare european care este la noi. Ele în cele din urmă afl făcut încercări, ca să vază dacă avem pateri vitale pentru a trăi de noi şi prin noi. Naţiunea Română afl avut momente de încercare şi a dat dovez.I că se scie învinge pe sine. Ea a dorit de mult independenţa întreagă, dama voit să dea loca se zice că suntem turburători, că n'avem pacientă, n’avem maturitatea cerata. Am făcut total ca să scăpăm de resbel. Dar ne-am pomenit lăsaţi de toţi. Nn. Oare pentru că na eram Iubiţi? (Germania ne tiu-besce ca-şi Franţa; de Italia nu ne putem îndoi. Austria nu poate nici n’are dreptul sa ne urască! Dar Europe a crezut că destul am stat sub patronagifl. Va sâ zică ne-a lăsat de capul nostru acum în pericol ca să vadă, dacă suntem in stare a lucra înşine; ele şi-afi des- tul i'am condus noi 20 de ani, acum să meargă singuri! In faţa Tnrcieî nici o consideraţinne n'a avnt valoare. Dar destinul mal presus de toate, a adns pe Tnr-cia acolo unde e; ca şi pe noî unde snn-tem ! Pe toate tonurile gtriga înalta Poartă că România e*te tnrreascS, şi câte altele, ce le seim nn toţii. Ba a cerut să o şi inbimî A mal văzut cine-va dragoste de •ii»> A eerot l ne nnim cn başibo/.ucu ş? %filÂm contra fraţilor noştri!. După ce >«* corni, tnrcil atâtea barbarii ir. covr •• in zilele trecute masa- crară *+vi* ie * e neutre de la Dunăre, le-afl le mii de hur-âţl, furat şi copil de prin sete! In f*ţa acestora nu inal pntern sta in he^/.itaţirine ; ert, ca român şi repres^Titante al naţiunii, nu pot de cât să mit pronunţ sus şi tare, că această ţtiftră nete liberă şi independentă (aplanse). De aceea întreb, dacă guvernul a făcute nnosent puterilor garante, că România este o ţara neatârnată intreb, dnpă cele comise de turci faţă cn noi, dacă s’a spus aceasta puterilor. Dacă guvernul a luat toate măsurile necesare unul popor care est*- in stare de resbel. Spioni aii fost prinşi poate mal mult din întâmplare. Se «cie ce răii poate să causeze acele fiinţe urinat**! şi ţăreî. Atrag ntenţinnea gnv»*mulnî şi asupra lor. Se zice de nnif, că suntem o ţeară slabă, mică şi nu putem pretinde de la Europa să ne recunoască independenţa absoluta şi să ne-o garanteze î Intr’adevăr, dacă noi nu vom da Remne de tărie şi nu vom arăta ca ştim sa plătim celer cari ne-afl regalat cu obnzurl şi petroleii, atnncî negreşit că pe insolvabil nimeni nu ’l ga-ranW/ă. Sa ne aducem aminte cea făcut mica Ho-landa iu faţa mare!alianţe sfinte! Intr'un raomeut dat, alianţa naţiunel holandeze a fost mal tare de cât alianţa sfânta şi alianţa sfântă a recunoscut Independinţa Hollandel. D. ministru de Esterne cere de la orator un resnmnt senrt şi rece, căci d-sa ca ministru nn poate să se lase a fi dus de acel intusiasm nemăsurat. (D. Fleva presentă în scris iuterpelarea de mai sus). D. ruin. de esterne : d-lor Deputaţi, afară din posiţia mea de ministrn, am aplaudat şi efl lirobagiul energic şi patriotic al d-lul Fleva. Trebne însă să mă întreb daca, ca ministrn, îmi este perniiR să’l nr-mez pe d-sa, şi su consnlt şi efl mal mnlt inima, de cat raţinnea rece ? D. Fleva, vorbind, între altele, de spioniî cari cutreeră ţara noastră, a zis că nn cuvânt, o literă poate să compromită posiţia armatei noastre. Voifl zice şi efl ca d-sea, că nn cuvânt imprudent din gura unul ministrn care este chemat a conduce destinele ţerei asta-zî, poate compromite mal mnlt decât posiţia armatei, poate compromite însăşi esistenţa ţării. (Aplause.) Nu aşteptaţi dar frase şi sentimente de la mine în momentul acesta. Repet, d-lor, ceea ce a zis o dată un mare om de stat, cala gurile Dunării este centrul de gravitate al Enropeî. Aceasta este norocirea României, dar aceasta poate sa fie şi nenorocirea României. Când am răspuns mal deunăzi la interpelarea d-luî Stolojan în Cameră, şi la interpelarea d-lnl Fălcoianu in Senat, am vorbit nu nnmaî ca ministrn, dar şi ca româu. Astăzi nu pot răspunde decât ca ministrn, dar ca ministra român. Atât Senatul cât şi Camera, d-lor, aii recunoscut că snntem în stare de rgsboifl şi că am întrerupt orl-ce relaţiunl cn Poarta. Aceste doue voturi afl hotărit situaţin-nea.JJn stare de resbel, cu legăturile rupte, ce suntem noi? Suntem naţie independentă, suntem Stat de sine stătător, (aplause entn-RÎaste') avem nn domn cn desăvârşire independent. Dar aci să opresce scopul nostra ? Nn, d-lor mai nainte de toate să ne întrebăm ce am fost înaintea declarărel resbelulnî? fost’am noî vasalii Turciei? Streinii zic cada; noi însă n’am fost vasali, Sultanul n’a fost suzeranul nostru. Aii fost numai între noî şi Poartă nisce legături, sui gt-rtcriS) legături, cari eraB tari pe când românii eraîl slabi, cari eraB slabe, când Românii eraB tari (Aplause). Aci trebae să căutăm resistenţa de 20 de ani a Turciei de a intra în tratări cu noi, pentru a regula nisce legături ce nu eraB nici în folosul Eropeî nici al înseşi Tnrcieî. No fac procesai Tnrcieî. Este treaba bărbaţilor el de Stat a controla şi a se convinge o dată câtă greşală nil făcut el prin acel vecinie non possumus. Ne-att adus în trista necesitate de a îndrepta şi noî armele noastre contra armelor eî şi de a recurge şi noî la tnnul românesc spre a răspunde tunului otoman. întrebaţi acum; ce suntem? Snntem în stare de resbel cu Turcia, legăturile noastre cu ea Runt rupte, şi când pacea se va face, nu cred că un singur român va consimţi ca România să reintre în starea de mal nainte. Declar deară, in numele gavernnlnî, că suntem Stat indepen-dinte, suntem o naţiune de sine stătătoare Aci insă încep dificultăţile. Trebne ca nona noastră posiţinne să fie acceptată de Europa. Aici se reclamă prndenţă şi sânge rece. Eli d-lor, nu m’am îngrijit nici odată de notele 1 ni Savfet-Paşa, dear mam îngri-jat de acel discurs din Camera din Londra prin care am fost declaraţi că facem parte din Turcia. Dear in faţa acestei deci a raţiuni, noî ce trebne să facem? Să stăm ca morţii? Nu d-lor! Cn morţii nn pactează nn vorbesce nimene. (Aplanse). Trebne să ne afirmăm, să ne arătăm că suntem vil, şi această misiune este încredinţată fraţilor şi fiilor noştri! armaţi pe la hotare. Trebne ca noi, corpuri legiuitoare şi guvern, sa ne adresăm la Europa, la acel mare areopag, ia care s’a adresat şi însăşi puternica Rusie. Ceea ce trebne Ră dovedim noi Enropeî este, că nnmaî putem respunde de greşalele Porţii pentru că ş» astăzi, din causa greşeielor Porţii suferim noi, ceî nevinovaţi ca şi popoarele dincolo de Dnnăn». Trebne dear să fiin iodepen* dinţi, ca să numadepindem de capriciul unor visirî din Costantînopole. (Aplanse). Sî Europa va tehui să recunoască, că trebne să no lase trăi şi noî liberi şi in-dependinţl ca, deac vom fi pedepsiţi, aă fim pedepsiţi pentru geşalele noastre ear nu pentru greşalele alora. (Aplause vil). Tre-bue să dovedim, ci independinţa noastră nn o voim spre anelinişci pe vecini, spre a face un focar di desordinl în spinarea lor, ci spre a ne esvoltn în intrul ţârei noastre. Vom facelegăminte cu toate pn-terile, cu însăşi parta chiar; dear voim, ne trebne indeperiinţa, ca să trăim cn viaţa noastră iar nu cu viaţa altora, şi să fim nn bnlevan la gnrile Dnnnriî, contra resbelulnî (ApVu«e prelnngite). Ast-fel, d-lor, trmând o politică energică, însă pururea îrndentă, ţinând compt de împrejurări, eB cred, că vom ajange ca, atunci când paea se va face, România să fie şi ea nn sta de sine hotărâtor. Susţin şi cred că jusiţia Enropeî nu va mal voi ca România sase reîntoarcă la starea eî de mal ’nainte, ledernnă pentru Europa întreagă chiar. Guvernnl a făcit cunoscute puterilor voturile d-voastre. Si gnvernul îşi va face şi de ecura datoria Ceea ce nn vom mal putea face noî, va face D-zeB şi puterile. încă o data deai; d-lor, vă declar, în numele guvernului că noi ne privim în stare de resbel cu Turcia, că privim legăturile rupte între io! şi dânsa, şi că guvernul va face, pertro ca la viitoarea pace România să fie recinoscntă ca ţară cn desăvârşire liberă şi independentă. (Aplause prelungite). D. N. Fleva se declară pe deplin satisfăcut de respunsul d-luî ministrn şi propune următoarea moţiune de trecere la ordinea zilei: »Camera mulţumită de esplicările guvernului asupra urmărilor ce a dat votului eî dela 29 Aprilie a. c. la act, ca resbelol între România şi Tor-cia, că ruperea legăturilor noaRtre cu Poarta şi independinţa absoluta a României afl primit consacrarea lor oficială, şi, comp-tând pe dreptatea puterilor garante, trece la ordinea zilei. D. ministrn de Esterne declară, că pe acea banca sunt şi bătrâui şi tineri, dar atunci, când Europa, in pacea viitoare, va recunoasce şi va garanta independinţa noastră, atnncî pe neontc bîîucî uu voţi mal întâlni bătrâni şi toţi vom fi tineri (Aplause prelungite). Ne luând nimeni cuvântul contra moţiune!, discuţi unea este închisă. D. Preşedinte pune la vot moţiunea prin apel nominal şi resultatul este : 79 pentru 2 abţineri, şi d. preşedinte amintesce Camerei, că mâne este al unsprezecelea an de când Măria Sa Domnul Carol I a urcat tronul Român, şi crede că întreaga Adnnare se va presenta mâne la palat, la 1 ora. Adunarea ia act de aceasta. D. ministru de Esterne zice, că Adunarea a cerut instituirea unei decoraţii; A-sta/.î într’adevăr este momentul pentrn a remunera şi a resplătl pe ceî bravi, cari şi espnn viaţa pentru ţeară. Roagă pe Cameră a se ocupa de urgenţă cu proec-tul care este Ia biurofl. Adunarea trece în secţiuni spre a se ocupa cn acel proect. La redeschidere d. raportore Costinescn citeRoe raportul şi proectul pentru un cre dit de 204,100 lei pentru retribuirea agin-ţilor de constatarea şi urmărirea veniturilor statului. Proectul se votează după art. şi în total fără disenţiune. D. Dimancea dă lectură unei propuneri, ca suma de 900,000 lei, tributul ce s» plătit până acum Porţii, care dnpă votul de astăzi nu maî poate figura ca atare în buget,—su Re aloce la capi toiul pentrn trebuinţele armatei pe anul cnrent. Se trimite la comisia financiară. D. ministru de Culte presintă un proect de lege, prin care se autorisă gnvernul a emite bilete ipotecare in suma de 30 milioane pentru stingerea deficitelor de până acum. D. P. Grădişteanu propune, ca acest proect să se tipăriaacă şi să se ia în de* sbatere de urgenţă. Adunarea iueuviinţeuză. 1). Bnescu cere, ca proectul relativ I» decoraţinuî să se tipariască şi să se studieze serios. D. C. A. ftosettî combate propunerea d-lul Buescu, zicând că aceasta cestinne nu mal are trebuinţă de studiare, fiind atu» diată de secol! şi cere ca acest act de suveranitate să se facă cât mal curend. D. Fnrcnlescu susţine cererea d-lni Bn-esen, fiind întrerupt necontenit. D. Candiano-Popescn ; Domnule preşedinte, apăraţine contra întrerupătorilor de meserie! (zgomot) D. V. Maniu : Să aducem cât mai curând omagiale noastre şi să încurajăm pe una şi brava noastră armată, ee’şî varsă sângele pentru noi! Voci: nu 'I vorba despre aceasta. Se cere închiderea discuţii şi se primesc e. D. Ferecbide cetesce raportul şi proec-tnl relativ la înfiinţare;» ordinului de ca-• alerl >Rteana României.* D. Vnltnrescu va vota lnnrea în considerare a proectulnl cât privesce o decoraţie militară, dar cea civilă nu este de cât un instrument de cornpţinne. D. D. Ghika arată diferinţa intre , medalia* militară şi ^decoraţia* civilă, şi zice, că aceasta şi-ar fi dat’o toţi de sub guvernul trecut, de şi afl lucrat contra ţârei. (D. Catargi cere cuventnl). D. min. al Cultelor snsţiind proectul, arată cum s’a făcut întocmai nşa In Beldia dnpă "proclamarea independenţei la 1830. (Se cere închiderea discuţii). D. Catargi vorbesce contra închiderii discuţii, ca să poată respunde la atacurile d-lul Dem. Ghica, de şi nimeni n’a zis, că tatăl d-sa)e a fost trădător cătră ţară sa, primind titlul do prinţ de Satnos; alt-fel va trebui să’I respnudă în cea-Taltă odae. (Zgomot—-se cere închiderea discuţii) D. v. preşedinte pune la vot închiderea discuţii şi proclama că s’a închis discuţia. (Protestări sgomotoase contra binroului— mare confnsie, vociferărî-esclAmărî). După câte-va minute se pune la vot uarea în considerare şi se admite. D. ministra de Esterne roagă pe Cameră, să fie consequentă cn voturile sale şi să voteze acest proect, care este cerut şi de Constituţie şi declară, că gnvernul ţine, ca zina de mâne să se ilustreze şi prin această aplicare a unei disposiţiî constituţionale. D. P. Ghica cere amânarea acestei ces-tiunî, care se aduce înainte iutr’o mulţime de articole confnse, nestndiate de noî, şi ne aduce în mijlocul nostra nisce formalităţi de jurământ etc,, cari n’afl nici un raport cn deprinderile morav urile şi epoca noastră. Amânarea se pune la vot şi se respinge D. ministra de esterne snsţine decora-ţitmea şi pentrn militari şi pentrn civili, căci şi unii şi aţii pot aduce în diferite modnrî servicii ţerel. Şi ţerile democratice şi în America sunt semne de distincţiune. Ce este steagul pentru regiment, aceea este acea mică panglicuţa pentrn fie-care în parte. . . . Voci. Ne face panglicari! D. ministru de esterne declară, că ar retrage proectnl dacă ar şti că face un bine democraţiei. , . . Voci. AI face foarte bine ! D. min. de esterne crede din contra, că s’ar face mult r5B şi de aceea roagă încă odată pe Adnnare ca să voteze acest proiect aşa cum e presentat. D. Cernătescu este contra acestor distin-cţiunl cari sunt contrare tradiţiuniloc românesc! şi numai dafl loc la abusurî. D. P. Grădişteanu susţine preectnl guvernului arătând că nimic nu e absolut bun, ca să nu poată da loc la abusurî şi rele întrebuinţări, precum : cuţitul şi cuvântul. Discuţia se închide. Se pnne la vot un amandament, ca de-coraţiunile se fie nuniaî militare şi în timpul resbel nl ni şi se priraesce. Cele-Talte art. stipulează detaiurile cum se împarte ordinul *STEAUA ROMANII.» cu mare cancelar al ordinului, cavaleri etc. în asemănare cu ordinul francez, legiunea de onoare., Proectul se votează pe articole în graba cu nnele modificaţinnl. Proectnl votâodu-se apoi în total, şedinţa se ridică la orele 0 şi jum. seara. SCIRI OFICIALE. Snfl aprobă masurile luate de guvern: a) Pentru convocarea anticipată a co-legielor electorale pentru Senat, făcută prin decretai cil No. 749, din 3 Aprilie 1877, publicat în *Monitorul oficial* cn No. 71, din 4 Aprilie 1877 ; b) Pentru facerea de reqnisiţinnî după regulamentul aprobat prin decretul cu No. 789, din 0 Aprile 1877, publicat în ,Mo-nitorul oficial* cu No. 78, din 8 Aprilie 1877 ; c) Pentrn deschiderea nnuî credit ele lei 1,088,(HO pentru mobilisarea armatei, peste paragraful suplimentar şi extraordinar, credit deschis prin decretul No. 809, din 8 Aprilie 1877 şi publicat iu »Moni-tornl oficial No. 83, din 13 Aprilie 1877. Art. 1. Taxa de 5 bani acordată ziarelor prin legea din Iulie 1870, seva aplica tntolor objectelor prevăzute în art, 4 al tratatului uniune! poştale de la Berna. Art. II. In privinţa scrisorilor nefrancate şi a cărţilor de corespondenţă, taxele vor fi acelea prevăzute de art. 3 al tratatului, adică pentru scrisorile nefrancate portul îndoit al scrisorilor francate, ear pentru cărţile de poată jnmâlate taxa scrisorilor francate. Art. nnic. Art. 18 din legea de la 4 Apilie 1874, asupra înaintărilor în armată, se modifică şi se înlocniesce cn cea ce urmează : Toate gradele de major se datt la alegere constatată prin esamene, după un program determinat de nn regulament. Căpitanii cari vor trece cu succes examenul cerut, vor fi clasaţi pe don? tablouri. In ce! d’intâifl tabloQ, dânşi vor fi trecuţi după ordinea notelor dobândite la eRameu, ear în cel de al doilea dnpă ordinea vechime! gradnlnl. înaintările se vor face luândn-se jumătate după ordinea de clasificaţie a notelor, eară cea-altă jumătate după ordinea vechime!. Toate gradele de la locotenent-colonel în sus se dafl la alegere. Asemenea se va urma şi pentru oficiaril asimilaţi cu gradele din erarchia militară. D-niî G. Sion, C. Stăncescu, Ed. Wach-man, P. Grădişteanu şi V. A. Ureche se confirmă în posturile de membri al comitetului teatrelor. CORESPONDENŢA PARTICULARA a TX3VIP,XTXJTJI Iaşi 5 M&iu. DupA ce un nuinSr însemnat de dame de la nof a format societatea pentru ajutorul ostaşilor romftm râ-niţl. societate de care aţi dat seamA In unul din numerile trecute, s’a mal format In Iaşi şi o a doa societate cu acelaşi scop, din partea bancherilor Evrei de la noi. Bancherii cel mal bogaţi şi mat Însemnaţi compun comitetul şi se zice rft la cea d’Intfi Întrunire s’a strlns de Îndată snme Însemnate. AceastA iniţiativa merita cu at&t mal mare lauda, cu cAt toţi Evreii subsemnaţi tn apelul adresat la coreligionarii lor, sunt supuşi austriarl şi este bine ca aceia, din străini ce s’ati îmbogăţit la noi sa dea semne de simpatie pentru poporul, In mijlocul caruia le-a înflorit negoţul. Fara Indoeala Sa cu asemenea acte. Evreii vor câştiga mal bine simpatiile Românilor, de cAt cu corespondenţele ce trimiteafl jurnalelor strAine şi prin care eram denunţaţi de sel-baticl, barbari, prigonitori etc. înaintea Europil civilizate. Bine ar face însâ ca tot de odatâ sa dea la coreligionarii lor parola de a suspenda ocările, cu care ne acoper jurnalele evreeştl din Paris, Vicna etc. „Les D£bats“, unnl din organele cele mal însemnate din Francia şi prin urmare de pe continentul nostru, acest jurnal ce se ocupa numai de chestiunile cele grave şi mari ale popoarelor strftire, nu sa sfiit sa faca loc In coloanele sale unui lung articol relativ la cate-va palme preschimbate Intre nn evr»fişi nn creştin din Botoşani, strigAnd cA la noi se pregătesc .vespere siciliana.* Acest articol este cn putinţa sA fi fost scris fara îndemnul comitetului evreesc de la noi?—CAt despre .Neue freie Presse* din Viena, toata lumea ştie cA Românii nu afl duşman mal mare pe lume de cAt acest organ, care in 40.000 esemplare, ce scoate pe fie care zi, lmprAştie In toata Europa cele mal odionse calomnii a- gupra poporului nostru. Pentru Evreii din Moldova. acpast.it foaio este un al doilea Talmud : nu este A e-vreească cu ce v.i avere, care sil nu fie abonatit la .Nene freie Presse*. căci acest jurnal represintă interesele Evreilor din tot Orientul In modul cel mal făţiş. Legăturile dintre Evreii însemnaţi de la noi şi acest jurnal, fiind de nu bine cunoscute, cel puţin presupuse cu îndestul temeifl. ne Intrpbăm dacă este lune ca In momentele de f.iţă să Intreţie Evrei! această duşmănie care amârâşte şi Îndărătniceşte pe Rornănl tot mar mult? Cftnd citim pe fie care zi nuincrile din.Nene freie Presse* ce ne curg din Viena şi vedem batjocurile infame ce se zic asupra noastră, o ciudată simţire de necaz şi de desgust ne coprinde. Nu este dar de mirat ră o persoană politică de la noi, In destul de cunoscută, a numit formarea comitetului evreesc de bine facere, un act de ipocrisie: pe de o parte persoane cunoscute acelui comitet ne-ar tot calomnia, inr pe de alt,a Evreii ar jertfi bani spre ajutorul nostru, pentru ca in tot caşul, ori ce ar eşi din Incăerarea Începută, el să fie scutiţi de neplăceri şi să aibă din contră drept la recunoştinţă. Noi Insă nu mergem aşa de-parte, ci crezând că buna-voinţă ce ne arată Evreii este sinceră, le mulţumim pentru sacrificiele ce fac, dar 11 rugăm tot-odată se mal potolească urgia coreligionarilor lor de la ,Neue freie Presse* asupra noastră. Dacă ar pnne bancherii de aici nn cuv?nt bnn pentru noi, suntem convinşi că relac-ţinnea foel .Nene freie Presse* ar fi mal dreaptă, sad cel puţin nu aşa de violentă. Vorbind despre ajutorul bolnavilor şi răniţilor, vă comunic ideea-ce ad avut căţl-va bărbaţi de la noi: N'ar fi bine ca monăstirile fe-meeştl de la Varatic, Agapia, Adam etc. din Moldova şi acele din ţara Românească, unde sunt călugăriţe cn miile, să trimită din mijlocul lor mal multe maice. ce ar Îngriji de răniţii şi bolnavii noştri ? A se Închina la monăstire este foarte lăudabil, dar când ne aşteaptă atâte nenorociri, nu este fapt creştinesc şi demn de călugăriţe, să dea ajutor şi alinare la patul celor ce suferă ?—Pănă acum nici o mişcare din partea lor nu se vede, căci stariţele acestor monăstirl sunt aşa de bătrâne, In căt afl uitat presantul cn totul şi trăesc deja intr'o altă lume. Dar In lipsa lor şi In lipsa iniţiativei călugăriţelor mal tinere, n’ar fi bine ca alţii să le dea această idee! Femei cu familie, ce ab copil de crescut, sunt gata de a se duce să aline suferinţa compatrioţilor noştri, şi maicele care nu ad nici familie, nici alte legături cu lumea, ar sta nepăsătoare ? Poate că d. ministru de culte le ar putea adresa un apel, sau mal binp Încă mitropoliţii no-tri, căC[ |n tot şirul istoriei Romă-n’’-°r, mitropolitul Moldaviel şi Su-cevel şi acel al Ungro-VI hiel ad fost In fruntea mişcărilor naţionale şi de bine-facere. Puţini îşi flafl incn g^mă de ceea ce Însemnează resboid, chiar dintre bărbaţii ce ocupă funcţiuni Jnalte. Nu vâ puteţi închipui — pentru a cita un singur esemplu In loc de o sută, — ce efect a făcut la noi proclamarea prefectului 'de brăila care, vâ-zend bombele turceşti cădead In oraş. linişteşte pe cetăţeni, zicând, că aceste sunt acte ale .inimicilor interni!* Se vede că sunt oameni In care spiritul de coterie sa Încuibat aşa. In căt nimic nu ’l mal poate slăbi. Dacă ar fi ministrul de interne la înălţimea In care nr trebui să fie In situaţia pe care In parte a creat-o, ar trebui se scoată de îndată asemenea oameni şi să ’r înlocuiască ca persoane liniştite şi respectate. In care toţi cetăţenii se aibă încredere fără nici o deosebire de partid sad de vederi politice. In (.urând n-vem se vedem ce este resboiul In toată renlitfttea sa : el eore Întrunirea tuturor puterilor unui popor, fără osebire de sex sad de vfrstă, cu atât mal puţin de doctrine politice. de teorii constituţionale sad legături de coterie. Este de prisos a inal discuta acum dacă resboiul tre-buea înlăturat sad nu ; el este declarat şi prin urmare foarte bine zice .Românul* că de acum, trpbue să mergem înainte şi să sacrificăm tot ceva trebui pentru a eşi învingători, căci dacă nu vom fi învingători, râul ce va râdea asupra noastră, va fi general şi nu va alege partidele sad personnelp. n. ii. TEATRUL RESBOIULUl Jnformaţinnile următoare ad fost primite la ministerul afacerilor străine: Autorităţile atomane din Tolcea aă expediat arhivele şi familiale lor la Constan-tinopol, rămânând numai bărbaţii cari umblă pe str.ide ziua şi noaptea înarmaţi cn pnşeî şi revolvere. Toţi sunt insă gata a părăsi oraşinl, îndată ce armatele Roriane vor trece Dnnărea. Gnvernatornl de acolo a zis că ar fi primit ordin să dea cn desăre-şire foc o-rnşinlnl pentrn ca inamicul să nn maî găsească nici producte, nici loc de sdepost, şi a ordonat ca familiale Btrăine să se depărteze, căci dupe plecarea sa, no maî garantează pentrn nimeni. Această măsnră dnpă spnsa guvernatorului, privesce mal mult pe popnlaţinnea bnlgară, pe care,ca să nn o lase să se nnească cn dânşii afară din oraş, pe care 'I va lăsa in prada Cerchezilor şi Bişi-bnzncilor. Aceste t îate ad pricinuit o spaimă grozavă în tot oraşinl. Femeile şi copii plâng pe strada desperaţi şi îşi strămută lucrurile lor, fără n Bei unde să Ie docă. Tot târgul e«t» închis, negnţătorii se ocnpă a deşerta magasiele de mărfuri, aşezândn-le prin corăbii sad priu pivniţe. Consulii poterilor streine, ve/.eud această stare a popnlaţiune1 c.5 făcut mijlociri în comnn către guvernator şi văzând că nn pot obţine nimic, fiind-că mesnra aceasta nn este hotărâtă nnmai pentru o-raşol Tnlcea ei pentrn întreg sangiacnl Vi-layetnlnî, ad telegrafiat la ambasadele lor respective din Constantinopol, de nnde ar fi primit răspuns că ’şî vor pune silinţî Bpre a apăra interesele şi viaţa supuşilor lor. Ss zice că vaporol engles «Cocatrais, şi vaporul francez .Petrei* s’ar afla acnm in fncin Tnlceî pentrn protecţinnea conaţionalilor lor. Ca la 30 de sate bulgare s’ad deşertat cn desăvârşire, strămntân-do-se in Tolcea, nnde fie care familie bulgar» găzduesce câte 3 — -i Omilii fugite, şi aceasta pentrn a scăpa de măcelurile eventuale din partea Cercbesilor. Başi-bnzucil şi Cerchezii jefnesc zioa mare, fără a fi mustraţi ori pedepsiţi de autorităţile otomane, ba incă şi omoară dacă cine-va cearcă a le sta in potrivă, fie chiar cn vorba. Tnrciî ad încercat ieri in trei rendnri s’aşetje nă baterie in faţa Masului, ânsă fără sncces. Pe le 7 şi jom. ora dimineaţa, trupele noastre de la Mas văzând peste Dnnăra n- grămadă de oameni, cari incepnseră a » face nn foc de artileria care i-a silit să părăsească posiţinnea ce ocnpad, nnmai dnpă nouă lovituri de tnn la care artileria tnrcâ n‘s răspuns. Pe la 3 ore dnpă amenzi încercarea se reinoniesce ; Turcit apărură din nod pe acelaş mal cn tunurile p« cari voind să le aşeze; ân.-e şi d'astâ-datt „n li-se dote timp. Pocni viguros al artileriei de la Islaz ii sili să se retragă imediat, fără chiar să poată răspunde la atac. Cercarea să repetă şi noaptea, insă re-enltatnl fa tot negativ. Nn putem de cât e'aplnndăm vigilenţa şi vitejia armatei, care ca santinelă n«a- TIMPn dormită, e tot-dea-nnn gata a întâmpina şi goni pe vrăjmaş. Afară de victoria repurtată de Ruşi |a Ardahan, despre care am vorbit eri, ni-s’a firmă că ei ar fi avnt nn nod sncces in Asia. Armata rusească in luarea poriţinnilor oi pe malul Dunării este nşezata acnm şi în jurul oraşului Tiirun-Măgurele; bato-riele rusesci sunt deja aşezate In Flămânda, schelă şi sat situat Iu ciite-vn ehilometre mai in jos de Turnnl-Măgnrele chiar pe ţărmul Dunărei. Du vapor turcesc, plecat de la Nicopole trecând ieri pe la 2 ore dnpă aminzt in dreptul Flămândei o bateria rasă a tras nsupră-î opt lovituri, la cari vapornl a răspnns prin şase focuri, ale căror obnse ad căznt toate in Dnnăre. Bjmbele rnsesci ad lovit o roată a n-celni vapor şi alta coşnl lui, iar cele-l'alte şeaae ad căzut pe ţermnl tnrcesc. Se crede că vapornl turcesc a încercat oare-carn stricăciuni, de vreme ce a fost nevoit să se oprească mai bine de donă ore în faţa nnuî pichet tnrcesc. In nrmă s’a strecurat la vnle. Armata rnsă a luat măsuri pentrn a aşeza tnnnrî la gura Oltnliu spre a răspunde celor de peste Dnnăre, cari ad fost, se zice, inspectate, de uniî din comandanţii armatei rnsesci deghisaţi. {Oficiu). D-l K. Ţ mkoff. prec.utn credem, urmi dintre membrir Comitetului Bulgar din Biicureşcl, ne tri— rnete scrisoarea pe care o publicăm mul jos. De sine se înţelege ln*fi, că nu noi luăm respunderea pentru ştirii-1, pe care. le comunicăm după alte ziare şi cu atât mal puţin pentru acele, care sunt in c.irculaţiune. Pnldi ăm dar scrisoarea numai drept rectificare bine-voitoare din partea d-lnl Ţancov si to :mnT pentru aceea regretăm, că ni se spune numai întru cât este aprocrif a'•el apel. şi nu tot-d’odată Intru cât nu este. B icurpicl 0 Mani, 1877. D le redactor, Bine-voiţi a Insera In mimând cel mal apropiat al ziarului d-voastră următoarea declaraţiune: In niimârni 106 al ziarului .Timpul* vedem reprodus după ziarele din Viena un apel din partea .guvernului prnvisoriO bulgar* la Bu-cures.I. In numele med ca şi al colegilor mei, al căror nume figurează intre semnăturile acestui apel, ’l declar apocrif Intru cât privesce constituirea noastră In .guvern bulgar provisorifl*. Un asemenea guvern nu esistă aci; ci va esista. cu ajutorul lui Dumnezeu, in patria noastră. Apelul in cestiune, ,ca emanând din partea guvernului bulgar pro-visoriu*. este productul imaginaţiu-nel surescitate a ver unul corespondent naiv, saâ o mistificaţiune răuvoitoare. Aceasta spre restabilirea adevărului. In numele colegilor săi. cu tot respectul- C. Ţsncol LEGIUNEA BULGARA Dina de G Maifl va răinftnea memorabilă in istoria Bulgariei, Această zi se va serba de azi Înainte de poporul bulgar ca uâ zi de sorbâtoare mare, ca ziua învierii Domnului nostru lsus Cliistos, căci această zi este ziua. învierii poporului bulgar. Din aceasiâ zi poporul bulgar începe a trăi, din această zi vinţa lui politică caro de .>00 ani a fost usur pată de puterea brutală a barbarului asiatic, se rulnoesce. De aceea dară noi consacrăm prima noastră coloană de astăzi de a vorbi numai pentru ceea ce s'a Întâmplat In a- ceastâ zi. şi care credem că va interesa fonrte mult pe cititorii noştri. ţ)iua de G Maifl este memorabilă şi ea va rfiinănea in eternă memorie atftt B ulgarilor Ploeşrenl In parte cât şi poporului bulgar In genere, cârl In această zi armata bulgară a priimit primul steag de libertate, oferit de către Oraşinl Saratov poporului bulgar, prin propria mână a marelui Duce. N. Nicolaevicl. coman-dantele suprem al armatei ruse de Sud. Ceremonialul acestei serbări s’a petrecut, precum urmează: Ieri 0 Maifl pe la orele II şi jumătate In lagărul annater bulgare la B-reasca lângă Teleajen se pregătise de a se face uă feştanie pentru sănţirea primului steag bulgar oferit de oraşiul Saratov. Despre Ploeser venea uă trăsură cu doul o-ficerl Ruşi. curr afl venit drept la lagăr. El afl adus cu sineşl in două cutii steagul cu toate trebuineioasele Ini. Pe când preparativele se făceau nU venit in fuga inare nnr mulţi cazaci Kaucasieni, cari afl adus un ordin Generalului armatei bulgare Stolietov, care după ce ’l a retit a zis că după ordinul M. Duce N. Ni-colaevicl ceremonialul se va fb ţi albastru verde; pe mijlocul Iul era uă cruce verde; in centrul cru-cel chipul Maicii Domnului, ear dedesubtul crucii chipul Sf. Apostoli Kiril şi Metodifl. Vârful steagului care este făcut ca vârful spângel este de aur, ear in mijlocul lnf este uă cruce de argint. De vârful steagului atârnau trei pantlicl tricolori. La pantlica cea roşie se vâd lucrate cu aur aceste cuvinte: Da voecresn t Ihg r raetoria'sia rraz iegi ! (Să se scoale 1) zeU şi să se risipească vrăşmaşii lui). La patlica cea albă cuvintele: Gorod Saratov Bolgarscoma norodu 1870. (Oraşul Saratov poporului bulgar, 1876). Împrejurul mesei era un arhimandrit din Slivnea, un Ieromonah diu Târnova şi un diacon din Macedonia. Aceşti trei representanţl din câte-şi trele provinciele bulgare aU făcui uâ sfeştanie şi afl sfinţit steagul bulgar. Pe când toate erau gata pe la ora 1 şi juni. a venit şi Marele Duce cu trăsura lui (troica) cu 3 cal negri, şi alte 5—6 trăsuri cu toată suita lui şi corpul diplomatic. Un ura entusiastic a umplut aerul din partea armatei bulgare, lbipe aceasta ceremonialul s’a început, ear Ducele a luat steagul şi cn mâna lur proprie a bătut câte-va cuie de argint spre a 1 pironi, iar după aceasta a dat lui M. Duce N. Nioulaevici fiul, şi pe urmă a urmat din toate gradele până chiar şi din fie-rare roată aU fost chemaţi câte 3 soldaţi care au bătut câte un cuin la stPag ln-tr’aceştia figura şi Dedo Ţaco voi-voda şi Ilristo givasul M. Duce. Dupe terminare Marele Duce a a ridicat steagul la umârul sân In sus, şi a chemat pe stegarul armatei bulgare, care luându’l s'a depărtat In fugă la locul sân. Atum t toţi afl Ingenuohiat şi preoţii afl făcut rugăciuni către cer, iar după terminare. Marele Duce a pronunţat aceste cuvinte armatei bulgare : .Fraţi Bulgari! Acesta este simbolul vostru, cu puterea căruia veţi merge jn Bulgaria, sure a scăpa pe fraţii voştri cari gem sub jugul barbarilor Turci. Fiţi vrednici de el!‘ La aceste cuvintP armata bulgiră ca dintr'uft gură afl respuns : , Da jivaitp Vaşe Visocpstvo!* ,Sfi trăiţr In. Voastră ! şi ,Cu cea maf mare plă'cre şi bucurie ne vom sili a îndeplini acAsta!* Re când se făcea Te-Deumul M. Duce şedea înaintea mesei. In dreapta M. Duce puţin In urmă era Coni. gen. stah gen. WpocoîcinsVv. după el. gen. Stolietov. In urma, lor corpul diplomatic: 1). I). Nelidotf. II i-trovoff şi Dasealotr cu tot personalul şi In urma lor suita M. Duce. Iar lu stânga M. Duce era fiul sâft M. Duce N. Nicolaeviel. Dupâ terminarea ceremonialului armata bulgară a defilat In faţa M. Duce. care la fie-care roată zicea să trăiţi, ear armata respnr.dea prin lungi urări şi să trăiţi. Dupe defilare M. Ducp a plecat spre PIopsci In mijlocul strigătelor frenetice şi entusiastice de Ura şi .să trăiţr*. (Vultu-ul). DEPES1 TELEGRAFICE Serviciul privai ;il TIMPULUI Agenţia Havas Viena. 22 Maitt. Ziarul .Presse* declari!, că Austria nici odată nn a pretins ca Mica-Român ic, adecă partea din Roraâuia ce se află pe malul drept al Oltului, să fie nentralisatu. A exprimat nnmai faţă cn Serbia dorinţa de care va trebni să ţie seamă. Parii. 22 Mii a. O depeşie oficială din Constantinopolc pretinde că Vineri a trecută 5700 Roşi aă atacat pe turci la Lachnm-Kaleh şi că tnrciî aă fost învingători. Tnrciî zic că o companie de casaci a avat mari per-deri în aceaată luptă, oare Re urmează şi acnm. O altă depeşă diu Constantinopol comunică, c’a avnt loc o Inptă între Ardahan şi Kars, nn departe de Karadagh, dar nn spnne, care a fost reeultatni ei. SOCIETATEA CRUCE1 ROŞIE DIN ROMANJA. COMITETU CENTRAL lncuragiaţl de buna-voinţă cu care a fost, promit apelul făcut de so cietatea Crucel Roşie la instituirea el, ast-fel că. precum s’a putut vedea din darea de seamă publicată, a dat un ajutor la un număr de fi S32 răniţi in resbelul Sârbo-Tun- ; ne permitem şi astăzi a face un nou apel la toate inimrle generoase şi a le ruga ca să ne dea concursul lor pentru desvoltarea acestei insti-tuţiuni huinanitare. Listele de subseripţiune se afla depuse In Bncurescl la Eforia Spitalelor Civile, şi in judeţe la toat" pre-ţeeturile, primăriile urbane şi redac-finnile ziarelor. TABLOUL MILITAU Represint-And armata Romana cu M. L Domnitorul şi diferiţi şeff d* corpuri, 1u-rrot da d. S^tmari in colnboraţiuue cn d. căpitan Gherghe, a sosit Cromotitho^rafi it diu stăinătate. D-ni abonaţi la acest t*b!od sunt rn-Rftţî a trămite, pentrn n'şî Iu» numSrnl de eaen plnre de la d. căpitan Gherghe Stmdn Dionisie No. în fote filele de 1b 5- 7 or«* după niniatjT, presintnnd şi chitanţa c« afl, plătind şi restul pinii la suma de 3> franci, costul fi-euruî e^ein-pl»< r. S*' face cunoscut că s’ail depus asemena tablouri pe 1» principali) ’ibrarl din capitalii cn preţti de 10 franci eseu plai ul. D-nil din districte vor udres c-rei ile lor de-a-dreptul căpitan ului Gherghe. TIMPUL COORS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE Smrnri, 9 Maii 1877. VALOAREA CartiU Ofîvrita Pr*cl# (te ut Oblig. Rurale 10% 1864 la sorţi Impr. Oppenheim 8^/0 1B66 bfig. ~ ' ‘ “ “ ejitelasorţT Oblig. Domeniale 8% 1871 » Credit fonc Rur. 7% » Credit fonc. Urban Impr. Mun. Cap. 80% l8?5 Pensii (300) dobândi fr. lO AcţilClile fer. rom. 5% 1868 t priorităţi 6% 1866 Dacia CM* de Assig. Act. (fr. 500) 8% 1871 Romania O1* de Assig. Act (fr. 200) 8o/c 1678 Mandate................. Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române 8% CAile ferate Ottomane Act (fr. 400) 6% Renta Români............ CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie , Domeniale espirate , Fondare rurale . . * Comunale .... DEVI8E Paris............... Mareille............ Bruca-M eu.............. Anve s ................. Elveţia................. Londra ................. Londra domioil.......... Amsterdam............... Viena . . . . ■ .... Berlin.................. Lipsea ................. Eeoompt................. Lira Otoman............. Galben austr............. Agio c. Argint........... 72i/a 96 70»/*, 94 I G9V, 58 63 300 40 70»/t KXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX?\ SfRAITZ C3-t73SrTF3IE!Ft S G â In V1LLK DE BliUXELKS £ y Podul llngoşoiol No. 16 vis -il- vis de Consulului lîusscsc w Recomandă magazinul snfl asortat in bit-d a-una forte bine cu rufăriă de bărbaţi şi de ^ dame, gulere, îuanchete, batiste de 1 ino, olandă şi mătuşă, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, ^ V danele fine («r&po de snntd) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi Q femei in cele mal noi forme şi culori, umbrele de s6re şi de pfoie etc. etc. Atrăgcnd tot G de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din emisa crisel am redus forte mult preţurile. X ^ " 637-10. V v:xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx9 92 1 98 25 121s/' 9i‘h 0PER1LE MUSICALE imprimate in ediţiunea ndstră THIEL <5c WBISS, TYPOGEAFI Strada Lipscani, palatul , Dacia.* FU. 121% CURSUL T1ENEI 20 Maifl (st. n.) 1877. Metalice........................ 58 10 Naţionale....................... i 20 Renta în .....................80 Lose . . ...............1^7 75 Acţiunile băncel............. • 769 — Creditori.......................135 10 London .........................128 90 Obligaţiuni rurale engare ... 72 50 , temeşvar...............70 — , transilvane .... 68 75 Argint in mărfuri...............113 - Dncatnl........................ 612 Napoleonul.......................10 34 Marc 100 ....................... 63 35 CURSUL DE BERLIN 20 Maiii (st. n.) 1877. CONSTA NT1NESCO D., Souvenir de Zizin, Vulse potir pi tino for te . . CARLSON C., Quatre morceaux Rouinains, pour pianoforte.......... FLECHTENMCHF.R A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce ţi pi ano . GEORGE8CU TH., Doue suspine, rom. pentru o voce ou piano . . . . „ Spune, rom. naţională, pentru o v ce cu piano . KRlTOCHWIL A. K.. Hora, Viata României pniru piano. . . . MEDEK \V.f România, Quadrifle d“ Cona-vt pentru piano . . . MUSIUESCO G., Rând ui al a cununiei pentr • piano............. STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) filr ^ingst. und ClavierU. , . op. 11. Lebewohl, (Adio Moldova) Singst. und Clavierb. ’ op. 4. Grande Etuile pour pianoforte . . , op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte . , op. 18. Durerea ml este mare, Valee brii. pentru piano . . op. 19. Visuri Ce de copil, Qjadrille pentru piano . . . , La Favorite, Schottisch pour piatiu................... , Iţilr-Polka pentru piano........................ . . . , op. 20. Apele de lâ Văcăresc!, 8chottiscb pour piano VIEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ....................... T6te aceste se vdnd cu rabat de 25 •>. 50 0 MORA TRANSPORTABILA £ file, cu locomobilă şi eele-l-alte uuelte, buuă de aplicat pentru trebuinţele oştiri este gata, şi de venijare lâ fabrica ‘ C. SIEBRECHT Bucurescî Calea Moşilor No. 116. DOCTORUL I. FELIX s’a mutat IN STRADA CAL0NFIRESCU No. 3 Acţiunile căilor ferate române . 11 60 Obligaţiunile române 6 °/0 . . . 49 40 Priorităţile căilor fer. rom. 8% . 48 70 împrumutul Oppenheim . . . 73 50 Napoleonul......... 16 27 Viena, termen scurt..... --- --- > . lnng..... ““ --- HOTEL ARCHIDUC CHARLES â T7" IÎE XX KT IE Encourage par notre long emploi comme Directeurs de cet hâtel du tomps de Mr. Antoine 8chneider, nous en somme devenus Ips acquereurs et, sollicitons !a confiance de la haute Aristocraţie et de Messiears lea voyageurs, confiance que noua aurons jus-tifier par des prii MOD&R&S, une cuiaine et une cave excellentes, comme aussi par nos fcoins attcntifs pour Measieura lea voya-geurs. Proprietaira CHARLES SPANNER ancien directeur de Vhotel Imperial a Vienne BERNARD SCHM1D ancien directear de 1'hOtel Archiduc Charles pendant le temps de Mr. A. Schneider. PATURI DE LAGAR sistormil cel mal nou transformându-se într’un moment FAUTEU1 Mb, Sil KCAUre cu preturile cele mal moderate, se efectueză In timpul cel mal scurt. Asemenea se găsesce p scaune de lagăr fârlt practice. A se adresa la magasinul d-lor Philippe Haas A Fi 1b, Grande Hotel du Boulevard, BeQ la subsemnatul HONICH ( Tapiţier şi Decorateur Podu Mogoşoe, 23. xkxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx X PHARMACIA LA „SPERANTIA" X g ■;«, CiLEi M0QOŞOAE1, M. M U DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. U Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajeză a efectua orl-ce co AA ^ mande din ressortul medical. "RTR.TTS5. TT *****H****H*HH*HH*HHH*UU*H**** •latuiiii.il - - - - SIEB Fi E O F8I T rkcomandA BATOAZI DE PORUMB recunoscute de cea mai bună construcţie PIETRE IDE MOARA PLUGURI DE DIFERITE SYSTEME CU PREŢURI SCipUTE £3 ““ ai O O Cfi 27 UJ co- 9 O ac s 3 O o JU =3 co ■*s O ► c- r* » :: > CD c: « * as sa j ; — o . rn p O £ OO i.. — • Anuitciu important. In format mare ESACTA HARTA fie-cărul district In parte diu totă Romania, cu statistica lor şi cn numărul locuitorilor sutescl, arătat pe Ia fie-care comună, se află de văntjare cu preţul uumaî de 5 lei noî, la subsemnatul, calea Văcăresc! No. 151. 20°/o rabat. (557) Locot.-Colonel D. Pappasoglu. ,i imtAâid SOCIETATEA DE ASSIGURA IE FONDATA. I3ST ATSTXTD 188S. Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigur^zâ contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscâ-dtre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă. Asemena assigurtUă (Jestre Pentru copil In tdte combinaţiumle cerute, şi asupra caşurilor de m<5rte. Informaţiunile se dă Ia sub-scrisa agendă generală şi la agenţiile el de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBERG Colţul stradci şi curtea vechie (bana roşiţi). MWI .111 .................................. I l . . I . . I DE MII DE DOAMNE RECUNOSCUTA R AVISS ANTE Remc.liu incomparabil gi ncvltEmEtorfl pentru înfrumuseţarea pelil aprobat anteri-tentic de llr. LEJ0SSE Paris. Depou principal ;i de espttiţie la H. SchwarZ, Budapcsl, Seadt, Mane Va/eriegaise JVo. 9. Preţui nu flacon mare 8 fr., un flacon mici 5 fr. Acest remedia de pnrificaţinne de pele recunoscută in totă Inmea, prodnceîn niomeut culnrea cea mal tandra şi sănătosă, purifică ;i intineresce pelea, produce obra-/.nlnî un colorit fraget, producând elasticitate şi moliciune, depărtând pentru tot-d’a-ona pete, lintiţe, alunice, şi reşeţă de nas şi obraz, încât praful de orez sâa orî-cealt dres nu mai e de trebuinţă. Depoul in Bucuresct la d-nu F. Bruss, farmanul a >Speranţa'. Vente de maisons de campagne. Aai pnvirons de Vienne, pte» d’uue garc de chemin de fer, â proximite du Da ube, il y a deux maisons de campagne a vendre, tîk'gamment meubkes, solidement instalkes pour des familles, situ^ea au milieu d'un parc charmant. Prix tres avantageui. S adresser â Mr. Brandseph, II arrond., Novaragnsse No. 8, Vienne, Autriche. (538) MAG-ASrbnJL SE AFLA 11 CALEA MOGOSIOE1 M* » VIS-A-V1S Pî QEAHD HOTEL DE BOLEVABD C1S1 6BECM0 i'rima socislals In viena ptiu vânzarea de olanda si ii!M in licUailie aduce la cunoscinţa onor. el comitenţi că tote filialele aflătore In România trebue să fie desfăcute negreşit şi irevocabil pâne la 31 Maiu st. n. Acostă circonstanţa pe de o parte, şi cursnl estraordinar de mare al anrnlul, ue pun in dosiţiune de a putea reduce încă CU mult presurile deja fdrte eftine, spre a da O probă fiecăreia de eftinătatea la care pfnă acuma n'a ajuns Încă nimenea. O concurenţă, vină ea de oricare parte, este dar llusorle, căct in Bueuvescl n’a esistat Încă până acuma o desfacere aşa de adevărată şl seridsă. Spre dovada mal mare a celor tjise de mal sus să se observe preţurile curente reduse şl notate mal jos. Şi mal beneficiăm şi la cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce’e de 200 franci 10 °/o. Representantul Socielăţei fabricai de Olandă şi Albituri. V Batiste a V* duzină ÎDainte Batiste de copil a........... , > Olandă de Rnmburg . Batiste englesescî, fine .... , engles. cn bord. col. tivite Prosdpe şi Şervete a Prosâpe de aţă carata .... y y damasc....... Şervete de masă....... y y damasc....... > > > engles . . . Feţe de mese a 1 Pentru 6 persdne albă de aţă i i , , , damaBC 12 12 , qnal. I., Pâmjărie fr. 1 45 fr. 1 --- > 6 --- > 3 50 , 10 - » 5 50 , 4 25 » 2 25 i V. duzină fr. 8 50 fr. 4 50 , 13 - » 7 --- , 8 - » 4 25 , 14 25 » 7 50 , 17 --- > 9 bucată fr. 6 50 fr. 3 50 , 10 - 9 5 50 , 20 --- » 10 50 , 33 --- * 18 fr. 33 --- fr. 16 50 36 de coţi Pânijă de casă 36 , , , , copil > 16 45 , , Olandă de mnrte , 55 50 , , , , Silesia > 60 53 , , Pâmjă de Olandă , 90 60 , , , , Belgia , 110 6'1 , , , , Rnmb. ,170 1 t Bucată p. 7 cercefnri 3 coţi lat , 72 , , , de ltnmb. , 90 Rufe de Dame f'ănntşn do Şiffon cn şnur . . . . îr. 5 50 fr. , , , , broderie . . , 6 25 , F.ntredeux . , 8 — 22 30 33 50 60 90 41 50 3 — 3 50 4 50 0 Cam ison e cu cercnleţe . , cu broderie . , de luxe cu broderie , broderie , de Piqnet . , cn Şlep . fr. înainte fr. acum oâna , 13 - , 7 eux , 15 - , 8 --- fine , 24 - , 12 --- 4 50 , 2 50 5 50 , 3 --- > • • > 13 - , 7 - 6 » 2 75 6 25 , 3 50 1 ~ . 3 50 « - , 4 50 12 - , 6 50 15 - , 8 --- • * > 30 --- , 12 - , , . şi cn Şlep Rufe pentru Cavaleri Cămaşe de Şiffon .............fr. 6 50 fr. , , spălată . . . . , 8 — , , Olanda colorată . . . , 11 , , Cretton franţuzesc . , 8 — , cu broderie...........,10 , cu piept şi manşete de olanda , ]] , de Olanda forte fină . . . , 19 , Pantalone de Olanda..........., 6 V1 » , > Rnmburg fine . . , 9 — , Diverse Şorţnrî de copii...............fr, 2 7b fr. 7, Duzină Gulere de Dame . . , 7 50 , • , Bărbaţi . . . , 5 ”5 , '' , Peptnrî brodate . . , 15 - » ' î » Ciorapi de Dame ••»-_' * • » > , bărbaţi . • • 1 ‘ ~ » 1 Bucată Flanele................. * * 6 » de Barbe p. copil - • » ’ ■J » 50 05 25 50 l'alllAllle mal bune se gilxe.e asemene» rn prelnrlle rele mal convenabile. Din eau» .conului înaintat «e vînH cu Pr«|urT ţi mal rsduse : Pique, ŞalluH, fianeU. norapl de ap, plapăme, Alinturi centru dame de purul ţi mal ale ilc remarcat Bătute /ine cu broderii, Garnituri jrentru dame.)Lvaratc pentru cnrolerl » dZe. BatZe^Zile ri bătute cu dantele, ,i in 6ne c4te-va sute cupon, din reia,iţele de Oland» cu S0 0/0 rabaL ' Rafturile şi tdte uneltele afllldre acuma In mazaaie, ,unl efLin de vdndare. Maga.inul ,e all& Calei Mogoţol No. 20, »i,-a-vi, de Grand Hotel du Boulevard, JţT Maga.inul *.e all& Calea Mogoşol No. 20, vn-a-vn de Urând Hotel du BoulevaM, ca»» Greceanu. NUMI MARELE MG1SIN DU HUNE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI SERVICIU PROMPT. în Palatul „l)acia“ (colţul Mogoşibiel şi Lipscani) sub firma ■ « tV | 1 U » ESTE UN TOT-D’A-UNA BINE ASSORTAT. PRECIDRI MODERATE. 72 0 > TipograUa Thiel G Weiaa, PâUtuI ,Daoi»‘.