Nr. 105. SAMTUTA 7 MA1D. ANUL 11. 1877 ABON A.’MTEM'TEX.E ts TOATA ROMANI A* .....................L»îî P» « luni........................ I» S lanţ............... • • IN STBAINATATi: _ , , , *0 P« u ..................... INSUTtUNI II B ACLAMI- Lini» A» SO litfr* P»T»» ****■'. P. p.ri.a III, 80b.il, ft p»«>»» f,»tol R«d»me I toi »«1 TIMPUL KSV IM TOATE Z1LKLM DE LUCRU. ■A. TSTTTTST CnjRI 8* priroeie In itrăio&Ute: La D-nlI Ilaase*»-tttin 4 Vogler In Virana, vVaifisohgavse 10 A. Oppthk in Vjenoa, Stuhenbutei 1 } HudoU Mo»$e In Vienna , 8«iler«t*tU 8j Vincrru Hrdicka «o Vifnna. TcinfalUtrane n ; PHUpp Lub la Vi cana, gt«benb»obgMas n j £* hang A Comp. In Pffta |i H avat-La(fiu-BuLUtr 4 Comp. In Parii. Seniori ntfruDoat* au •* primus. Articolsls nepublicat* vor arde. J I Un nunir In <0 »»">■ buletin telegrafic Sarvioiul privit ®l .TIMPULUI.* .Aftaţil H»ul, uo mic port rusesc la marea Neagră, pe coasta Ciucazulul ji care adaaga că l'er-cberif musulmani de prin prejbr s’ar fi rescu-lat ţi că garnisoua, precum ji popula ţjuiusa o-rajulul ar fi măcelărite. Cimtanlinopsl 1G Maia. Afnnel-Paşa este uumit guierualor al liila-etulul Dunării, tn locul lui Sadjrk-Papa. Part» ii M»5I. (Oficială) Miniştrii demhrionarl remăn In funcţiuni pănă M nnmirea noului Cabinet. BUCUBESCI »' MAI- Ne pare bine că Intr’un timp aşa de scurt guvernul şi principalul organ al partiduluf radical a început sA recuDoascA bunAtâtea, prevederea şi patriotismul faptelor gnvernnlnl conservator. De cfkt-va timp .Românul* trikm-biţeazâ mereu necesitatea independentei Statului UiuuSui. Mal amil trecut trâmuiţa contrarul. Fie! Tot bine că a recunoscut şi acum că nu este nici demn. nici înţelept d’a se ,ui esistenţ.. României de soarta putredului edificiă al puterel Otomane din Europ», destinat peirel. Ceea ce ne miră Insă este aspra mustrare ce ziarul guvernului face Camerei, In căt merge pănă a (Jice: ,1. Senat s’aO spus cuvinte mal demne şi mai bine raţionate de căt cele pe cari ni le-a auzit urechile In s&nul Camerei*. Dar din doă nna: sad. precum zicea mareşaln] Mac-Mahon «’-luI J. Simon, — guvernul nu mai are ace- BIUBOOli erşi influenţă pentru a face să prevalueze vederile sole In b£nul Camerei* şi această influenţă seim prea bine r& o are; snft că, presi-dentnl Camerei şi directorul „Komfl-nulul* d. C. A. Rosetti, voiesce cu asemenea mustrări a ua un mal mare avDnt niHjorităţei mart de care dis pune. Intemeindu-ne pe cea din urmă suposiţie, zicem eă Injependinţa Ronvăniel este in măna guvernului. Pentru a o proclama, guvernul oon-servator ar fi avut să lupte contra partidului radical; dar guvetnul actual n’are un asemenea adversar şi atărna numai dela tactul şi patriotismul sCd, căci adesea cele mal frumoase fapte politice devin fatale deschizând viitorului un iavor nesecat de calamităţi, dacA prevederea şi abilitatea n’afl predominat la făptuirea lor. Suntem informaţi că cuartirul general al armatei Rusesc! se va strămuta la Cotrocenl. Asupra judecăţii majorului Pilat primim In acest moment un articol. Ziarul fiind deja combinat, îl vom publica In numărul de măne. DIN AFARA. Dnpă ştirile sosite din .Moscova, preşedinţie Comitetului central al slavilor, Aksakolf a primit de la maiestatea sa Ţarul Încuviinţare pen-tru-ca comitetele slave din ţerile de peste Dunăre să şl urmeze activitatea şi pe timpul ocnpatmncf, ce va urma, av?nd numai a fi subordinate administraţiunel civile ataşate pe lăngă comanda supremă a armatei. In timpul rezbelului aceste comitete de bine-facere se vor însărcina cu căutarea răniţilor şi cu ajutorarea victimelor. — Gazeta de Colonia comunică din Paris ştirea, <■& Lesseps a fost chiămat la Londra. Se asigură, că negociările relative la canalul de Suez se vor reîncepe Intre Englitera şi cele-alte părţi interesate. ăFDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : FALaTUL , — Ziarele din Franţa şi Germania comunicaţi in z.lele trecute ştirea, că guvernul Rusiei ar fi contractat un Împrumut mal mare şi ar fi luat deja 75 milioane ca an-ticipaţiune. .Fremdenblatt,* pe linsa unor infurmaţiunl positive face un fel de corectură acestei ştiri, constatând că Împrumutul nu s’.i făcut cu 8 la sută. precum se zicea, ci numai cu G la sută şi ta el nu este destinat pentru chejtuelile de res-bel, care sunt deja asigurate. — ,Fremdenblatt* comunică din St. l’etersburg ştirea, că corniţele Ijuvalotl nu se va mal Întoarce la postul s£u din Londra. Pănă acum nn ne ştie Insă cine va fi mmm. in loenl Iul. — După ştirile sosite din Con-stantinopol se adevereşte ştirea, că fortăreţa Kars e Incongiurată din toate părţile de Ruşi. Relativ la aceasta se comunică următoarele: „Vnliul din Erzerum a comnnicat. Porţii cu scurtime laconică, că ruşii aă prins la Kars 20,000 turci. In urma unei discreţiunl .Levant Herald* a prins veste despre această ştire şi a publicnt'o ca o armă contra ministrului de resbel Redif Paşa. Efectul acestei publicări a fost o panică generală atăt In Constan-t'nopul, căt şi cu deosebire la Poartă. Spre a domoli spiritele Redif Paşa şi Mâhnind Paşa nn mnl de căt aă grăbit la ambasadorul Engliterei şi Van comunicat, cA dnp» ştirile primite de Ia Muktar Paşa ştirea publicată de .Levant Herald* este pe deplin scornită. Cu toate acestea nimeni nn ştie, ce s’a petrecut In Kars şi e probabil, că TiWcfl au fost prinşi ori cel puţin respinşi in forţei eţă. Din cartierul general al armatei turceşti un corespondent al ziarului .Fremdenblatt* ne comunică deta-liurt despre legiunea polonesă şi despre cea maghiară. Legiunea polonesă numără pănăa cura 40, zi pa-tru-zecl de oameni, earâ legiunea maghiară de loc nu sa constituit Încă. Sunt In cartierul general mal mulţi ofiţeri dt honvezi, care Insă DAOIA.* I pănă anim nici nu aO putut orga-nisa vre-un corp deosebit, nici nu aO fost primiţi In armata turcească. Generalul Klapka, pretinsul şef al legiunel maghiare nu a sosit ănră şi mei nu se ştie dacă va sosi. Şedinţele parlamentului englezesc aii a-▼ nt in zilele trecute o deosebită importanţa prin declaraţinnile subsecretarului de stat Cross, care alt slăbit in mare grad efectul reapunaului englezesc la nota Principelui Gorciacoff. Unul diotre ofioioasele din Viena ne asigură, că a'aă început ,pour-parlers* intre cabinetul de St, Ianies şi aceia din St. Pelersbnrg relativ Iu aceste de-cluriiţiuni. Anume secretarul de Stat Crose a declarat, că EngtiterB nu va intra in acţiune de cat atunci, când interesele el ar fi atinse. Acnm se încearcă dar o înţelegere pentru precisarea acestor interese şi pentru statornicirea nnel linii de de-marcaţinne, peste care trec&nd RnsÎB, En-glitera s’ar simţi silită a intra în acţiune. i— Cetim în .Post:* .Nene Wiener Tagblat* comunică din Viena, că comitetele ruseşti aft hotărât a nn mai plăti soldă insurgenţilor din Bosnia, sfătnindn-I să tiimiţu Ia Viena o depntaţiune, cerând o-cnparea ţării. De altmintrelea ştirile, ce sosesc din Bosnia, Herzsgovina şi Mnnte-negrn, toate sunt indoionse. Trebneşte să presnponem, că până acnm nn afi avut loc lupte de oare-şi-care importanţă. .Telegraful Român* din Sibiu comunică dnpă ziarele maghiure ştirea, că in Oradea mare urmează a se concentra nn corp de 30 mii honvezi, (armată teritorială a Ungariei), care va avea să funcţioneze ca reservă a corpului de armatA, ce se concentrează in Transilvania. Nu ştim dacă această ştire e adevărată şi chiar □e îudoiin, că deocsmdntă ea ar putea aă fie. De şi guvernul central in 'înţelegere cn ministerinl de hon ezi încă acnm donă luni Inase toate mesnrile de mobilisare şi de aproviantare pentru o eventnBlă concentrare de trupe in Oradea mare, de şi ştim positiv, că reserva regimentelor din districtele orientale aQ fost chiămată snbt arme, credem că ştirea răspândită acnm nn este decât o presupunere basată pe aceste premise. După inforniaţinnile, ce le primim dela nn coreapondent din acele părţi până acum nn aO avut loc transporturi de trupe adause din alte părţi şi chiar dacă s’ar face concentrări, deocamdată ele ar trebni sa se măsginensofi la regimentele ori la batalioanele de honvezi compnse din popnlaţinnea districtelor orientale. Un nunftr In Dintriotn 15 bani. POLITICA GORUNULUI INGLSS Sub aceat titlu publicăm importanta analisâ a discurâului domnului M. Luvve uin Camere Comunelor In şedinţa de In £MaiD. ,1). Lovve snsţine ă este o greşeală de a crede că d. Gladetone do-resce cr Anglia 9ă facă rAabel eu Rusia. Englitera nu are a interveni In reabelul ce a iabucnit. Convin, zice oratorul, că de la Început, guvernul Maiestăţii Sale Britanice a avut dorinţa de a menţine integritatea şi independenţa Imperiului turc, precum şi de a menţine pacea Europei şi înţelegerea europeană ; dar nenorocirea n voit ca guvernul să nu reuşească In tot ce a intreprins. Cari sunt căuşele nesuccesulul sOu ? Aceste cause nu sunt greu de găsit. Nesuccesul guvernului engles n'a fost nici de cum o consecinţă a dificultăţilor cu care el a avut să lupte, pentru-că din contră circumstanţele i-au fost foarte favorabile. Împăratul Rusiei era dispus a menţine pacea, şi este peste putinţă de a crede că Turcia, In facia secării resurselor sale financiare şi In facia tutulor celor alte dificultăţi cu cari avea a lupta, ar fi putut dori resbelul, atunci cănd nici una diu cele alte puteri ale Europei n’avea negreşit dorinţa de a rupe pacea. Guvern ut Majestăţit Sale avea dar un escelent punt de plecare ; toate şansele succesului erau In favoarea luf. Atunci dar pentru ce n’a reuşit ? El datoresce insuccesul săfl circumstanţei că ducea pe faciă cel puţin trei sisteme de politică, tot de odată circumstanţei că el nu voia să 'ş( spue pe faciă scopul săă ţ. că a condus negociaţinnile fără abilitate şi fără vedere lămurită. Mal este Încă o causâ care a contribuit a face să cază toate planurile sale, acesta este ostilitatea persistentă a guvernului englee contra Rusiei. pahtîa uraam. OCOLUL PAMENTULUI 1d 80 UE ZILE XVI. ,(urt»are.) Din ae«a zi, VSntură-Lnme şi agentul t* intâlneatt adea«.or]. agentul ae ţinea intr’o deosebită ****,* ,*lr, „0ţn| no ineercă d’a’l f,„ ^ TOrbţMej_ sa« de donă ori InIravHn p« a. p0fţ(î care H«‘ y0'°" in m»™'e «aton sl*R,ngaoo-nnlnl,, aatl ţ.nănd fi, TorHi ^ Mi,tr„ AHa, aa« jncând whi.t, dnră obiceiul 4A. VAntnrn-Lnme mcepnae acam engeta serios asnpra cnrioazel intâmpIJzt care pn-seee încă odată pe F.z In calea «tăpinn-f Ini aM. Aceat gentleman, foarte amabil şi I îndatoritor altminterea, dar pe eara’l jn. tâlniae mal intâifi la Snez, apoi imbarcit pe 'Mongolia,, coborkndn-se la Bombai nade zicea că are treabă, il regăaeace pe ’Rangaoon, in calea ce dnce la Hong-Kong, Intr’nn cnvănt, nrmâr.d pas cn parin-tinerarnl d-lnî Fogg; o asemenea ceetie tre-bnia frământată. Sad era o întâmplare cel pnţin stranie, sad că acel Fix nrmăria pe cine-va ? Vântnră-Lnme era gata «ă’şl parieze papneiî—pe care ’î pnsese bine--că Fii va pleca din Hong-Kong, inacelaşl mo-®ept cn el, şi de signr pe acelaşi vapor. Vântură-Lume s’ar h putut gândi nn i .‘col şi tot n’ar fi pntnt ghici ce mi*’* ave» agentnl. Nici odată nn ’şl nr fi închipuit că Fileni Fogg este urmărit ca nn hoţ împrejurol globnlnl pământesc. Insă pentro că este in natură a se lamuri orî-ce Incrn, iacă cam Vântnră-Lnme, de odată nminnt. interpretase presenţa deosebită a lol Fir, ,, in adevîri g)lice8lR era nemerită. Dnpă el, Kix era şi nn pn-tea să fie altminterea de cât nn agent tră-mis pe urmele d-lnl Fogg de către colegii săi de Ir Reform Clnb, ca să constatez.e că în HdevSr calfitorin ne fXcen împrejnrnl pă-mdntnlnî dop# intinerurnl convenit. * De si^nr’ nn mflî e îndoielS!—'ţţ p«ta meretl băintal, mfcndrn de d#ţkcoperi-ee fScnM. Kste nn epion pe cure ţen-tlemsnil M-aQ pus in urma noaetrK! Fapt puţin demn’ l). Koţţ fttât de leal şi ono- rabil! Sa‘1 spioneze printr’nn agent! A! domnilor de Iii Keform-Clnb, are di ve doară nceasta procedare nedemnă!, Veutnră-Lnme, încăntat de descoperire» ■a, pe decise cn tonte ncepten să nn sponă nimic etupftnnlnî sfQ, teraftndn-se ca acesta să nn fie cn drept jicnit de bănuiala ce’l arătat! adversarii eeî. Insă ’şl promise să snpere pe Fix ca vorbe ascunse, dar fără să se compromită. In ziua de mercurl, 30 Octomvrie, după prftnz, «Itangpoonn, intra in gtrimtoarea Malnca, care desparte insula cu acest nume de Snmatra. Alte insule muntoase şi foarte pitoresc! ascundeau pasagerilor vederea mare! insule. A doa zi. Ir I ore, MUngaoonu, căşti-gănd ojobi. zi, Rsupra strtbaterel reglemt*n-tare, se opria la Singnpir pentru a’şî lua provizia de cărbuni. Fileas Fogg înscrise această înaintare pe colonn cftştignrilor, şt tetă dată, aecobora In ţerm, însoţind pe Mistres Anda, cRre arStNise dorinţa d’a se plimba cfcte-va ore. Fix, pentru care ort-ce mişcare a lui Fogg ii părea însemnată, il nrmăria. Ven-turiî-Lnme rîdeă *in patto.> v?»#nd mi- şcările lui Fix, npoIsedu9e să’şî facă târ-guelile obirluuite. Insula Singapur nu este nici mare nici cn vr’o înfăţişare injpoanntă. Munţii, adică profilul, iî lipBesoe. Kste ou parc imbrfi-sdat de fruraonse drumuri. Un elegant e-chipagiă, adus din noua Holandă, plimbă pe Mistres Anda şi pe Fileas Fogg prin dumbrăvile de palmieri cu bogată verdură şi de cnişorl ale căror cuie se formează chiar din bobocul fioareîîntredeschise. Aci tufişurile de piper înlocuiesc tufişurile mărăcinoase din clmpiile europene. După o plimbare de doă ore, Mistres Audă şi companionul et, — care privea cam fără să vază — reintrnră In omş, o rrare grămădiră de case micişi cu o formă greoaie înconjurate insă de grădini frumoase, in cari cresc ananasurî şi maognste, cele mal minunate fructe din lume. La zece ore se întoarseră la vapor, tot □ rmăriţî, dar fără să fi observat, de agentul Fix care trebuise şi el să cheltuiască o plimbare fără voie, cu fnitouul. Ventură-Lume il aştepta pe ‘Uangaoon.» Cumpărase vr’o duzină de manguste, muri ca merele obicinuite, cu o culoare închisă pe d'asupra, in lăuntrn cu un roşiii fiă, şi al cărui frnet alb, topindn-se In gnră, produce o necomparabilă plăcere adevăraţilor cunoscători. VAntoră-Lnme fu foarte fericit, a le oferi MistreeeI Audă care‘1 mulţumi cu multă gingăşie. La un-spre-zece ore, «Rangaoonn», com-plectAodn-şî provisia de cărbuni, plec* fi după câte-va ore pasagerii du mal zăriâfi înalţii mnnţî din Malacca, ale căror păduri adăpostesc cel mal frumoşi tigri din lume. Cam o mie trei sute mile despart Sio-gapnrul de insula Hong-Kong, mic teri-torifl engles deslipit de ţermul chine/.. Fileu* Fogg ave* mare interes a strebatea-ceastă distanţă !n şase sile mult, ca Ia Hong-Kong să poată lua vaporul ce avea să plece in ziua de 6 Noembri* la Yoko-haroa, unul din însemnatele porturi ale Japoniei. *Rangaoonn» era foarte inoflroat. La Singapur intraseră mulţi pasageri IndianT, Ceilaneni, Chinezi, MalaisI, PortngesI, cari mai toţi ocupai! clasa a doa. Timpul, destul de frumos până aci, se schimbă cn cel din urmi pătrar de luni. Marea se umfla, vântul sufla adese*, rădicând mari talasurî; însă, din fericire, sufla de Ia sud-est ceea ce favorisa şi mal mult avântul vaporului* TI M POL Cel dantAiâ din cele trei sisteme politice, la care atu fAcut. alusiune, este amiciţia sistematici a Angliei pentru Turcia şi ostilitatea sa persistenţi contra Rusiei; aceasta era politica primulul-mini8tru. Al douilea. era politica care con-sisti a face cit se poate de neînsemnaţi şi a cAuta nepregetat a diminua importanţa a ori ce se fi-cea şi a favorîsa pe Turcia contra Rusiei: aceasta era politica secretarului de stat la afacerile esterne. Al treilea, era politica care se-mina mult cu aceea pe care o sprijineai membrii oposiţiunil, aceasta era politica inarchisulul Salisbury. Punctul urmfttor asupra ciruia voesc să atrag atrag atenţiune ca-meril este semnarea protocolului. Lordul Derby se învoise a semna protocolul şi imediat după ce şi pusese semnăuira, el a anexat o notă prin care declara că n’a lucrat astfel de căt in interesul păcii europene. Guvernul englez putea oare adresa Rusiei o mal mare insultă! Nota declara că in caşul când de-sarmarea reciprocA, cireum9tanţA de care nu era cestiune In protocol, nn va avea loc In Turcia ca şi in Rusia, protocolul va 6 considerat ca nul şi neavenit. D'abia poate cine-va crede cA Rusia ar fi putut fi insultată într’un mod aşa de ultragios, cum a fost In nota cu care Lordul Derbv a însoţit semnarea protocolului. Numai din acest moment resbe-lnl a fost hotărlt, numai din acest moment nu 9’a putut crede şi compta pe o Înţelegere comună. Ultimul incident este fără Îndoială cel mal supărător, acesta este documentul ca respuns la circulara prinţului Gorciaeoff. Termenii şi tonul erafl odioşi. Respunsul zicea „că guvernul MajestăţiI nu poate admite cum pretinde principele Gorciaeoff, că respunsul Porţii înlătura ori ce speranţă de deferenţă din partea sa la dorinţele şi consiliele Europei şi ori ce siguranţă pentru aplicarea reformelor." Guvernul a adăugat că, „cAt despre dânsul, el crede că cu rebdare şi moderaţiune din ambele părţi, nu era neprobabil că scopul sperat nu ar putea fi Încă atins". In instrucţiunile sale lordului Salisbury. guvernul spusese că nimic nu se putea face fără garanţii ; ş i cu toate acestea, atunci când nu sunt garanţii, ci numai o declaraţiune vagă şi generală pentru voinţele şi dorinţele puterilor, guvernul englez acusâ pe Rusia că s’a separat din concertul european, zicând că el nu vede pentru ce nu ar fi putut continua de r se Înţelege, că se putea spera încă, In aceste circustanţe, ajungerea la scopul dorit". Respunsul Engliteril mal zice încă : .Este o con-tra-venţiune la stipulaţiunile tractatului de Paris din 30 Martie 1858. prin care Rusia şi cele alte puteri semnătoare s’aă angajat fie-care pentru sine, a respecta independenţa şi integritatea imperiului otoman". Rusia, este adevârat. avusese avanta-giul de a cunoasce vorbele secretarului de Stat. care zisese că ar fi o crimă de a se depărta de vre-unul din angajamentele Încheiate prin tractat; dar. de altă parte, o autoritate nu mal puţin înaltă îl zisese că ea nu trebuia să consulte de căt propriele sale interese. Lordul Derby nu spusese asemenea că tractatele nu sunt nemuritoare, că se Învechesc şi că principiul, cum că ele sunt obligatorie, este prea învechit şi absurd? Şi cu toate acestea, tocmai cănd Rusia intră in acest mod de a vedea, 'i se adresează amare imputări. Se zice că împăratul Rusiei s'a separat de concertul european, care se menţinuse pănă acum, şi că In acelaşi timp se deslegase de angajamentul, la care-şl dâdese solemn consimţimentul. Acest limbagifl adresat de un suveran unul alt suveran, este destul de energic, cAnd nu esistâ Intre el de cAt relaţiunl amicale. Şi apoi. mă întreb, cAnd repetim dacA Rusia s’a despărţit de concertul european, care este puterea care în realitate s’a despărţit de acest concprt ? Nu este aceea din cele şase puteri, care semnAnd protocolul, l’a fAcut nul prin faptul condiţiunil cu care l'a însoţit? Nu e oare Anlgia, care, după această faptă,a adresat împăratului acel lim-bagiâ amar şi insultător „cum că este peste putinţă de a prevedea con secinţple unul asemenea f.iptî" Ce era acest limbagiA, dacă nu o ameninţare directă la adresa Rusiei! Isbucnind un resbel Intre Turcia şi Rusia, la ce alte consecinţe putea să face alusiune această ameninţare, dacă nu că noi vom lua armele contra Rusiei ? In fine, guvernul MajestăţiI Sale zice : „că se simte obligat de a declara într'un mod de o potrivă formal şi public că hotărArea guvernului rus nu va putea sA aibă nici adesiu-nea nici aprobaţiunea sa". Nu era trebuinţă de a trimite nu respuns la această circulară. Ea fusese adresată tutulor puterilor. Se crede că nici o altă putere nu a făcut respuns şi nu era trebuinţă pentru guvernul engles de a respunde. Cel puţin, da’â guvernul englez na avut intenţiunea de a Încurca relnţiunile noastre cu Rusia, nu văz de loc ce a putut să’l hotărască a respunde la circulară cu tonul cu care a respuns. Aşi întreba Camera dacă nu este convinsă că guvernul a căzut în tot ce a întreprins! Insuccesul săd nn se datoresee la circumstanţe ce nu depindea de el, de a le Înlătura, dar a fost consecinţa unul şir de greşeli, a unei lipse de temperament şi de judecată. Camera Comunelor să se abţină dară de 'a zice că este satisfăcută de conduita guvernului. Guvernul englez a distrus tot ce a făcut, ofensănd pe Rusia, şi iată ceea ce a grăbit resbelul. SEINT .A-TTXXj Şedinţa de Joi, 5 Maiii 1877 Şedinţa se dechide la 3 şi jnm. ore sub preşedenţia d-nî v. preşedinte M. Costaki. După adoptarea sumarului se suspendă şedinţa penă la venirea d-luî ministru de Finance. - La redeschidere d. Cumărăşescn, citesce raportul asnpra legeî pentru modul efec-tnărel împrumutului de 12 şi jumătate lei, in sume parţiale din cari 10 milioane să se întrebuinţeze pentru armată. D. v. preşedinte declară deschisă discu-ţiunea generală. D. Stnrdz.a întreabă pe d, ministru de Finance pentru ce se amestecă in împrumutul de 2 şi jnm. milioane, împrumutai de 10 milioane ce se cere pentrn armată ? D-sea crede că este bine ca aceste împrumuturi să se facă separat. D. ministru de FinaDce zice că guvernul nu a avut autorisaţie penă acum ca să efectueze împrumutul de 42 şi jnm. milioane în părţi separate. El am făcut cunoscut în secţiuni că nu avem trebu-iuţă de 42 milioane pentrn căile ferate, căci nu era să plătim într’nă singură zi costul întreg al căilor ferate. Chiar camera a găsit de cuviinţă în sesiunea precedentă ca din această sumă să se distrage cifra de 10 milioane pentru plata celor alte datorii. Suma de 10 milioane ce se cere pentrn armată este nnmal un avans ce se ia din cele 42 milioane. D. Sturdza Nu m? pot împăca cn modul de a vedea al d-luî ministru. Nn am găsit nici uă dată ca uă măsură bană financiară, disposiţiuuea Camerei precedente prin care s'a luat, 1G milioane ce dato-ream, din Împrumutul de 42 milioane. Tot aşea nn pot să fia şi pentru împrumutul de 10 milioane. Se va face ast-fel uă confnsinne şi nnmal în cifre nu încape confnsinne. Sânt sigur că se va face uă sumă de pertorbaţinni. împrumutul de 1G milioane a devenit uă datorie flotantă şi prin urmare o vom avea în deficit la sfârşitul anului. D. N. Lahovary. Eu cred că acest împrumut de 10 milioane mi este de cătun vi-rimeut. Apoi in urmn moţiune! care ain votat’o în şedinţa de alaltăeri noaptea se Plutirea devenise foarte ostenitoare şi cei mai mulţi călători se bolnăviră de osteneală. Causa era mai mult "Rangaoonul, de cât marea. In adevăr, vapoarele companiei peninsulare, cari fac serviciul iu mările Chiliei, au un mare defect de construcţie. Raportai tragere! apei, fiind rău calculat, face că vapornl opune prea mică resietenţă măr ei, Aşa dar, pe timpul refl, trebuiau luate mari precauţii, şi adese-orl trebuia ca ne scadă aburul. Era o perdere de timp care nu părea ci alipiră pe Fileas Fogg. Dar Veulură-Lume era neliuiştit. Acuaa când pe căpitan, când pe machiuist şi compania, şi da dracului pe toţi acel cari se însărcinară cu transportarea călătorilor. "Ce eşti aşa de nerăbdătur să ajnngi la Hoag-Kong î— it întrebă intr’o zi Fix. — Snnt foarte grăbiţi—răspunse Ven-tnră-Lume. — Crezi că d. Fogg ae grăbesce aă prinsă vaporul de la JokahamaV ,— O grabă mare incă. Je tot crezi in acel moft de călătorie împrejurul pământului? Da. Dar d-ta, domnule Fix ? ___ Efl ? nu cred ! — Glnmeţnle! respunse Vântură-Lume clipind din ochi. Această vorbă fucn să cugete mult pe agent. Acest calificativ il neliniştoa fără aă scie pentru ce. Oare francezul îl ghicise ? N ii scia ce să cugete. Insă cnalitntea lui de agent, pe care numai el o scia, cum ar fi putnt'o nfia Vâutură-Luroe ? Si cu toate aceatea, vorbindu'i ast-fel Ventură-Lume, de sigur avea o intenţie ascunsă. Lucrul ajuuse şi mai departe intr'o zi, căci Ventură-Lume uu’şi putea ţiue gurn. "la spune drept, domnule Fix,— întrebă el cu uu aer maliţios,— o dată ajuna la lloug-Kong, vom avea oare nefericirea aă te lăaăm acolo? — Apoi,— respunse Fix foarte genat, nu scifl! . . . Poate că . . . — A! dacă ne-ai însoţi, ar fi o fericire pentrn mine! Vezi 1 un agent al companiei peninsulare nu se poate opri pe drnm. Nn mergeai de cât Ia llombaî, şi iată că aproape eşti în China! America nu'I departe, şi din America până la Europa nn’i de cât nn pas!„ Fix privi ca luare aminte pe Vântnră-Lnme, care'i vorbia cu faţa cea mal binevoitoare, dar -are începând a ride, il întrebă dacă câştiga mult cu meşteşugul u-cestn ? "Da şi nu,— respunse Fix;— sunt afaceri şi bane şi rele. Dar înţelegi bine că nn călătoresc in socoteala mea ! — A! pentrn aceasta, sunt convins!, »trigă Ventură-Lume râzând mereu. Convorbirea încetând,. Fix intră în cabina lui şi începu să cugete. De sigur era ghicit. într’un mod snfl altul, francezul recunoscuse cnalitatea lui de agent secret. Prevenise oare pe stăpânul său ? Afacerea putea să mai isbntească dacă se da alarma? In fine, se linişti botărându-se a lucra fraucamente faţă cu Ventură-Lume. Dacă uu alia condiţiele trebuincioase ca aă a-restezo pe Fogg la liong-Kong, şi dacă Fogg se va pregăti să plece şi acum după teritoriul engles, el. Fix, va mărturisi totul lui Ventură-Lume. Saii servitorul era părtaşul stăpânului sâfl,— şi iu acest cas afacerea era cu totul perdută, saii servitorul u'avea nici un amestec cu furtişagul tăcut, şi atunci interesul său era d'a se depărta de fur. Ast-fel era sitnaţia acestor doi oameni, şi d’asupra lor Fileas Fogg plutea in toată majeatatea indiferenţei. El îşi împlinea ra-ţioualmente ocolul hunei fără să se turbure de aateroidele cari eeinvârtiafl împrejurai sefl. poate ca na nil acordăm această sumă peu-tru armată. D. M. Costachi. In toate imprejnrările inii plac sitnaţiunile france. Vă declar dară cî voi da tot concursul mefl guvernului în aseastă împrejurare. Înţeleg foate bine pe d. ministru că este nă mare înlesnire pentrn guvevn ca aă realizeze impramotnl de 10 milioane din cel de 42 pentru că aceasta este cunoscut deja şi aşteptat de pieţele europene nici nă indoială că mai târzid vom ridica imprnmntnl la .r>2 milioane. Si efl Bnnt sigur că această ridicare nn se va face. Prin armare sein care este scopul gnvernnlul. Voesce ca să scază din concesiunea Crawley, linia de fer Ad-jud-Ocna. Do şi snnt unn! din represen-tanţii României de dincolo de Milcov, insă primise această jicnire a intereselor comer-ciului din Moldova, fiind că recunosc că graniţa ţărel românesc! astă-zi e la Dunăre, prin nrmare acolo trebue că ne fie ţintită inima noastră. Ţin insa ca d. ministru să fie franc şi leal în această ces-tinue. D. ministru de Finance face declara-ţinnea că Gonvenţinnea cea nonă cn Crawley este deja făcută, semnată de d. Crawley şi de ministru de Finance, şi depusă pe binroul Camerei, care înenrând o va Ina in desbatere. Nn pot da nicî nă altă desluşire. Cine voesce poate să înţeleagă. D. ministru adaogă şi aceste cuvinte, care ar dori să nn fie inserate in procesul verbal: ,Mare e limba boului, deară nn poate să vosbească*. D. M. Costachi. Atunci eil votez pentrn că este bine înţeles că această lege este subordonata votare! unei nnoî convenţi-nnî cn Crawley. Dnpă închiderea discnţinneî se procede la votarea articolelor cari se primesc fără disenţinne. Legea in total se adoptă cn majoritatea de 24 voturi contra 3. Şedinţa este ridicată la 5 ore p. m. CAMERA Şedinţa de loî o Mai. Şedinţa se deschide la orele 2 p. ni. snb preşedinţa d-luî C. A. Kusetti fiind presinţî 77 d. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. P. Ghica, in cestinne personală cn d. Cogălniceann, reamiutesce, că politica d-sale a fost calificată de turcească, că chipul sefl de vedere a fost asemănat cn al Ini Aleco-Paşa: dar d-sa crede, că d. Co-gălniceann va recunoască, cum zice Bo-mânnl, că l'a lnat gura pe dinainte. Şi d. Cogălniceanu a fost desaprobat de majorităţi, de multe ori, poate pe nedrept. Dacă a votat contra convenţinnilor, apoi a fă-cnt’o fiind că aşa i-a dictat consciiuţa şi orl-cute sate de mii de baionete să aibă d-sa la spate, tot nu’I vor face să voteze contra cosciinţeî sale. Voci : Bravo! D. Cogălniceann respunde printr’un gest foarte elocinte, care provoacă ilaritatea şi aplausele Camerei. Se continuă desbaterea asupra proectn-luî pentrn înfiinţarea unui secretar la ministerul de esterne. D. P. Ghica propune, ca la acest post să se numiască nnmal nn român, iar nn In vecinătate însă era,— întrebuinţând termenii astronomilor,— nn astm care ar produce oare-care perturbaţie îd inima gentlemanului. Dar nu ! Carmenil mistreseî Anda nu făceafl uicî o impresie, pentru marea mirare a IniVeutiiră*Lume,şi chiar dacă perturbaţii* esista, era mai dificilă de calculat de cât aceea a lui Urauuseare a produs descoperirea luî Neptun. Da ! V mtură-Lnme în toate zilele uu se pntea mira indestnl, el care citea atâta re-cunoscinţă în ochii tinerel femei pentrn stăpânul sefl ! De signr, Fileas Fogg n'avea de cât atâta inimă ca să se poarte cn e-roisin, dar ca înamorat, nu! Cât pentru preocuparea succesului acestei călătorii, iar nicî o urmă. El îusă, Ventnră-Lnme, trăia merefl in palpitaţii. Une-orî, înclinat pe covertă, se nita la fortea maşină care da câte nn mare avânt iuţelei; alte ori fumul eşia pe Bupape, şi aceasta provooa fnria demnului băiat. "Nu Bunt bine legate aceste supape! — striga el;— abia ne mişcăm! Aşa snnton-glesiî! Ah! dacă vaporul ar fi nn vas a-mericau, ara sări poate in aer dar tot am merge mai inte!„ (Va urma). nu strein, iar D. Statsscu propune ca guvernul să poată numi in această foncţiune şi pe nn strein, dar fără contract. D. Ministru de esterne arătând necesitatea acelnl post acum mal cn seamă, când ministrul este prea ocupat, declară că va cerca mai întâia să afle nn român pentrn postul de secretar, nnmaî aă scie bine limba franceză; de aceea primesce amendamentn I d-lnl Stătescu. Acest amendament este primit şi de A-dnnare, respingendD-se al d-luî P. Ghica. Proectnl se votează apoi în total, cn G0 bile pentru, !» contra. Se votează fără disenţinne, proectnl de lege pentrn un credit de 1820 lei pe seama comisiunii de dare în judecată a foştilor miniştrii, neflind suficientă suma votată de 5000 lei. Asemenea se votează fără discnţinnecre-ditnl de 1,114,000 lei pentrn ministerul de resbel Bpre acoperirea cheltuelilor de mobilizare, pe luna Maidţ apoî: Proiectul de lege pentrn înscrierea între venitnrile statului şi întrebuinţarea la cheltuelele publice a veniturilor resnltate din vînzările bunurilor statului; apoî: Proiectul de lege pentru un credit de 20,000 lei, pentru a plăti instrumentele de car! s’a servit ministru de resbel la delimitările diu Bassarabia, se retrage de către d. ministru de finance, fiind că Adunarea a adoptat conclusiile raportului, care cerea respingerea acestui credit, ne-fiind presentat în regulă. Se votează apoî un credit de 8050 leî pe seama ministernluî de Interne spre a despăgubi nn grop pierdut de conductorul postai. D. preşedinte citesce o propunere, analogă cu cea făcută în Senat, ca adunarea bu b6 declare în permanenţă şi sesiunea să se suspende penă la trebuinţă. Se trimite de urgenţa la secţiuni. D. Când. Popescn face cunoscut resul-tatul deliberaţiuuilor secţiunilor relativ la înfiinţarea unei decoraţiunl militare, care este, ca guvernul să vină cu nn proect de lege în aceasta cansă. D. P. Ghica propune, ca adunarea din iniţiativa sa să presinte un asemenea proect de lege, ca să se afirme maî mult suveranitatea noastră naţională. Voci: Bra vo ! aşa D. min. de Culte comunică, ca mâne deja se va aduce proectnl de lege, care e gata. D. min. al Comerciulnî presentă uu proect de lege pentru resiliarea concesii Crawley şi antoriaarea gavernuluî de a continna însuşi lucrările linîeî Ploescî-Predeal. Se va tipări şi se va lua mâne în desbatere. Se procede la alegerea nnuî noii vicepreşedinte şi d. Cariagdi are majoritatea voturilor, avend d. N. lonescu t? voturi Camera trece în secţiuni, ridicândn-se şedinţa publică la t ore seara. DIN INTRU Notă adresată de D. M. Kogilnicianu. Ministru Afacerilor Streine, c&tre agenţii Romăniel a-arrc.l iţiţi pe lângă Puterile Garante. Bucureecl, 2 (14) Mal 1877 (Traducţiune) Domnnle agent, Pnblicnţinnea prin „Monitorul oficial* a convenţinnilor încheiate fntre guvernul Imperial al Rnsieî şi Guvernul Princiar şi protestaţia nea adresată de sublima Poartă către represititanţii săi, pe lângă rnterlle străine, In 2 Mal stil noii. Va fi pus în curentul sitnnţiuneî noastre actna.e. Mo-nientnlfl 'mi pare dară oportun pentrn a vă arăta aici căuşele liotărikoare a a-titndineî ce ne este prescrisă de către împrejurările escepţionale in mijlocnl cărora ne aflăm. Cunonsceţî, D-le agent, că de la începutul rescnlănl populnţiunilur în Uerzegovina, in Bosnia şi in Bulgaria şi ft luptei întreprinse de Serbia şi Muute-negrti contra Turciei, guvernul înălţime! Sale Sereuisime, potrivit sfîtnirilor puterilor garante, primi îndatoririle impuse de neutralitatea cea mai absolută. Cn toate acestea, dacă uă ast-fel «le atitudine nu pntea fi primită de cât in detrimentul relaţiunelor noastre morale şi materiale cu popnlaţiunile de pe ţerniul drept, ne era permis de a spera că purtarea noastră ar găsi compensaţinnea sa in regularea definitivă a neutralităţei noastre. De aceea când acum in urmă, rezbelul intre Rusia şi Turcia se înfăţişă ca uă eventualitate ameninţătoare, marele J T I vi p O L puteri ţi Înalta poartS *nri se*i«»te de uoî despre centimei oportunităţi* de u tifle Ternis şi de a r dica I* inhIţi nu'n nnni drept formal îndatoririle decnri»6nd peiurn noi dintr'o neutralitate neoesarâ pentrn toată lumea, şi »1 cJreia eserciţiO ’l primisem fărS nici un avantagiB pentru Konmnia. Cn tonte acestea, Br in deosebi, fie întrunite in conferinţa la Conatantinopote, Mi rele puteri invocând nenjnusnl stipulnţinnelor priv.toure In a-ceastii înalţi cestiune, şi neţinSnd seamii nici de gravitatea situaţiunei nici de jnsta noaatri îngrijire, nn voiri si ne consfinţească na cerere pe care împrejnririle aii îndreplaţit'o in de ajnns mni pe urmi. Din parte'i. înalta Poartă, intrebniu-ţĂud ni sistemă de amânare pe care interesele seale poprii trebui iB a'o îndemne jnci mai de mnlt a o părăsi, se îndărătnici a nn voi să reguleze cestinnile ce de zecimi de ani atafi nehotărâte între Guvernul Imperial şi Guvernul Princiar. V? voii cita ca fapt isbitor a purtării seale către noi, că, acnnia chiar când interesai b?B cerea uâ înţelegere cu ţeam noastră, ea continuă a’î refusa recnnoascerea titlului de România, care, cn toate acestea, primise sancţiunea tutulor Puterilor Garante. Părăsiţi, fără direcţiune ca şi fără sprijin, nu se putea să nu ne găsim in facia demersurilor ce un resbel ameninţător lăsa neapărat si se întrevează, şi pe care trebuia fi reşce să le autorise atitudinea de indiferinţă din partea marilor puteri. Rusia ne propise leal mente de a tracta cu dânsa in privirea trecerei armatelor imperiale pe teritoriul nostru. Limbagiul s?K era acela ni unei puteri care, cunlucrâud la edificarea Statului Român şi luând parte la garantarea «sLtan-ţei seale politice, nn înţelegea aă'şî des-miută opera sa prin violarea drepturilor noastre. Afară de aceasta. Rusia se îufSL cişa înaintea ochilor noştri ca mandatarul moral a Mari'or Puteri intru îndeplinirea unei misiuni care fusese chibzuită şi indicată intr'un mod solemn de însăşi Ku-ropa prin hotărâri publice şi colective. P (teaca, fără a lua iu băgare de seamă sim-ţimântnl nostrn de legitimă conservaţiune şi necunoscend caracterul ina * al propn-narilor care ni se făcea, noi le am fi opns nn refns nesocotit şi Hpsit nlt-fel de ori ce sprijin, România s'ar li găsit espnsă prin ea însăşi unei vîolaţiunî fatale a te-ritorelni s9fl, s drepturilor sale şi n intereselor sale celor mai senraps. Nu m8 voifi întinde mei mnlt, d-lo .agent, asupra im-peri^seelorl consideraţi uni care ne sfStnia să primim* propunerile gnvernnlnî Imperial al Rusiei, şi las convenţinuilor încheiate, la 4 (1G) Aprilie, gr,ja de a demonstra cât de mnlt intenţinnile leale ale ca-binetulni din St. Petersburg, şi dreptele noastre preeunţinnî s’aB găsit de acord spre a asigura ţărei noastre impreuuă cu oele mai scrupuloase îngrijiri a intereselor noastre materiale, garanţia fără reservă a drepturilor noastre ca natnne. Primele stipuliiţiuni ale convenţinnitor încheste conţin dar iu ele inşile inteuţi-nnile lealmante mărtnrisite ale ambilor controctânţî, şi nu dă loc la nici uă îndoială. In sdever, daca înaint a unei si-tnaţiuni neapărat decisivă şi recunoscută dacă nu intr'uu mod oficial cel pnein intr'un mod tacit. România a crezut că trebne să accedese la propnnerile gnver-nnlnî Imperial al Rnsieî: guvernul Princiar are ineredere e* nn numai n cruţat României pericolele nnei ocupaţiun! militare forţată, dară că a asigurat respectul individnalităţeî şi iostiţinnilor sule, în acelaşi timp cb şi garanţia formală a menţinere! limitelor sale teritoriale. Ori cât de modestă ar ti, România avea dreptul a ss ţâeocupa de conservaţinnea sa VMtrr.flHf; *e găsea pnsă, oareşî-cum, in mijlocnl u-ani resbel devenit de aci înainte inevitabile Această ţintă, comandat! de necesităţile asistenţei sale, credem ca am alin-3 O, şi ne place a spera că iliindii nu va voT ft I contenta legitimitatea. încheind con?<îiiţjuajle diu 4 (ld) A* prii ie, credeam «rişî că am înlăturat orice nesiguranţă aanpra atitudine» noastre în conflictul oriental. Caracterul acestor etipulftţinnî şi, îndrăznesc a «Jice, sobrietatea ce le distinge, trebuia să şteargă cea mal mica îndoială, «capra lealităţeî in ten-ţiunilor noafttre În cm» ce pvivesce legăturile ce avem cu Tarei», legături con-sflnţiie prin tratatele europene, carî se R-flă menţionate în con venţiunile tmastre cu Rusia. Relaţinnile noastre cu sublima Poarta n’a-ve.iB trebuinţă, pnre-mi-se, a fi* itanr-ulinaU prin nă înţelegere diplomatică a-ualogă cu sens diu -I (In) Aprilie, şi pe care nniî ar fi voit sil ne vează încheind-o } cn Turcia. Preocupaţu mal ales poate de • ftloarea acestor relaţiunl, inspiratorii linei asemenea politice nu 'şl da neapărat, seama de consecinţele periculoase ce ar fi •rut pentru România. Insă noi îngrijiţi cu drept cuveni, nial mult de securitatea noastră şi de menţinerea acestei neutralităţi, a cărei responsabilitate eschirivn ni se las* noS, nu am fi putut subscrie oă asemenea convenţinne, fara a transporta prin aceasta chiar şi cu scnnţă theutrul resbelulnî in Români». In adevăr, in condiţiunile iu cari am tratit ca Guvernul Imperial al lins ini, ne era cel pnţjn ertat de a speri că România va fi ferită de urmările nenorocite a unnî resbel, la care am fi dorit cu căldură a rPmânca străini. Dara cine nn vede că deschi/end teritoriul nostru armatnlor flSultanuluî, am fi adus fatalmente r&sbo-in la uoî cu toate grozăviile lui? Me ab-ţiO de a aminti aci escesurile cari, înainte chiar de ruperea relftţiunilor intre Knsia şi Turcia şi fără uioî o provocare diu parte-ne, »G fost comise pe teritoriul nostru de nvftng.irdele nedisciplinat*? ale trupelor otomane după litoralnl DnuăreT. Este de ajnns a menţiona asemenea fapte pentrn a arăta pericolele Ia cari România ar fi fost espnsă, dacă r?sboinI ar fi fost adus pe teritoriul eî. Nu s’ar putea dară acusa nici intenţin-uile noastre, nici prudenţa noastră, pen-tro că am Incrat cum ani făcut. Suntem, din contra, convinşi că am contribuit, in ni&snra puterilor noastre, pentrn locali-sarea resbelnlnî şi depărtarea lui dnpa te-ritorul nostru. După cele ce prrced, ini se pare de prisos a releva caracterul puţin chibzuit a nnor propuneri, după cari trupele româoe erau chemate a coopera cu armata otomană contra armatei rosiene. O propunere de această naturi are în sine refataţiunea sn, cu atât mal mnlt că ea nu ni s’a fa-ent de cât iu ajunul întrarei armatelor rnse in România. După ce ara esplicat ast-fel atitudinea noastră, nu hesit a afirma aci, iu numele Guvernului Măriei Sale .Serenisime Prinţului Carol I, că inteuţiunile şi actele noastre hG fost în totul conforme cu d»-toriele nonstre. Daca pe de o parte am voit, prin conveuţiunî, a lua măsuri pentru a ne apăra contra pprîcolelor nneî si-tuaţiuul iucongiurată «le n«pr«»^»l, pe de altă parte nu intra nici cum în vederile noastre de a rupe legaturile cn Imperiul Otonmn, nici a căuta să tragem folos «lin inipr«4ririrît rîle cari n'ar fi pntut presinta în favoarea noastră. Acestea erau principiile liniei noastre de purtirs. Chiar de la înueput luasem ferma hotărî re de a stărui într’ensa, numai dacă România nu va fi provocată de însnşî Turcia. Afară de acest din urmă cas, nu înţelegeam de loc a constitui România parte beligerantă împreună cu Rusia contra Imperiului Otoman. Misiunea armatei române deriva natnralmente din declaraţîunile anterioare ce am făcnt în mat multe rendnri Sublimei Porţi şi ta-tulor cabinetelor străine. Din nenorocire continuarea, in mijlocul popul aţi uni lor noastre inofensive, * iucursiuniior pustiitoare fucnte pe uă scară din ce în ce mai mare; capturarea a mal bine de doua sute corăbii şi a ca» ricululul lor, captnra făcută pene în porturile noastre şi chiar in interironl nurilor noastre, precum Jiul, Ialomiţa şi Oltu: întrebuinţarea petrolenluî pentru a arde şi a distinge corăbiile, carî nu voiaîî .a urma monitoarele turce, şi in fine bombardarea de aceşti din urmaşi de baţi riele ţărmului drept al Dunărei ;* oraşelor şi satelor nuAstre , «ari un erau pregătite nici >pentru apărare* nici »p«n-tru atac*, şi unde nu era nici un soldat rus saG român, ne lăsa pucină speranţă că ar fi posibil a păstra o atitudine de care nu am fi voit cu toate acestea a ne depărta cu nici un preţ. Dou? împrejurări din urmă aQ v«uit să înlăture cu totul această speranţă, şi * nelinişti securitatea noastră politică; m»I jftftfţ insulta ce ui h a făcnt prin suspendare» fnneţiunilor agentului nostru din Ooustantinopole, ca cura agentul diplomatic ftl Homâniel ar fi fost un funcţionar turc nebneurânda-se de imunităţiie acordate de dreptul ginţe-lor represintanţilor străini. Veni apoi depeşa ce K. Sa Savfet-Paşa, a adr.-sRt, 1R * Mal cnreut, represintanţilor Turciei ; lângă puterile garante. D'vapoaiţiuuile ostile pentru uqî mani fpstate sublima I’oartă prin această depeşă, ameninţările ce se găsec intr’ensa pentru ţar» noastră şi pentru institnţi niiîle sale, anieninţărî nrmate de un bom-birdanienl general a întregului nostrn ţărm, nn ne nmî lasă nici ua ludoutalu că suntem iu reabel cu Turcia, şi că a-cebt resbel ni s’u declarat de însăşi Sublima Poarta. In faţa acestei atitudini a gnvernnlnî otoman iu privinţa noastră şi a actelor sale areu de luptă, setea d’a înfrunţi pericdnl. Apoi «cea solidaritate naţională rareface să dispară toate urele, toate interesele, toate osebirile sociale, şi toţi sS ne entopim îtitr’o singură voinţa, într’nn sngnr clor, probează şi mai mult că acest >opur nu numai ca esistă, dar că este niae şi demn d’o soartă mal bună. Iu privinţa soliduritţel, voiG aminti un f »ţ*t de erî. Daci «»sibesce co-vape soldatul nostru, este nepăsarea cu ca re sta iu faţa pericolului. Pe când soldaţii turc şi chiar ul altor naţionalităţi mi renumite pentru brav art , se furişează, ;e ascunde prin şanţuri, românnl sfiileazâmoartea, şi tocmai pentru aceasta oate şi moartea T ocolesce. Un asemenea soldat erî se plimba pe malul Dunărei cu Ueau» in gură. Turcii văzeudu '1, deacămră îndată o ploue le gloauţe. Soldatul f rănit. Acea ta fu de ajnns a îndârji pe »oldaţiî noştri cari păzi a ti malul, pentru» face pe Turci sa regrete scârboasa lorprocedure Puscile începnrs, dar la sigur, ie-care soldat căuta să nu şl pear/ă praful ş gloanţele; de aceea ochia încet, dar bine. Kste nn spectacnl c-re ’ţl face «Khl să lăcrimeze de bucurie \ mândrie, când vedi SRUgelc rece, neţiasara cu care ’şî pune cartuşiul şi ochesce. < urnele chiar mi lipsesc. Aşa pe când u Soldat îşi trântise ebepinl şi ochi», alto cure nn prea se recomanda cu «conona focurilor, ijice : .Nu ca la iepuri, M arine • Altul jrtr Hice» ridând :€ Numai de nu ’I »şî sparge ciubucul ca să ’! găsesc când oi fi trece-a-colo I* Pe la şeuse ore au început şi bateriele române şi turceai!, dar focurile uceiitora nVQ ţinut de cat vr’o oră. Cel alţi soldaţi cari erafi depart»* de luptă, urdeuti d’o impacienţa cojiilăreascu d’a lua şi el parte. Dorobanţii cn osebire strigat! mal ture să meargă şi eî. Dar cam uu li s’a perini* ÎDiplinirea acestei dorinţe, câţî-Vu ivă începui -ă joace «le ciud-a. De şi lupta de erî a ţinut vr’o cinci ore, uicî o jterdere din partea Româuilor pe când din par tei» Turcilor s’a vfdut mulţi c5f.ită *n grab câte-o spună de purcei*. O magHsie din O.teniţa n’a derămat. Turtucaia arde. Bateriele noastre tună njt-reu şi toate obunurile se sparg pe tabliele şi şandramalele turcesc!. Iu acest tuoraent îmi trece o figură prin minte, generalul Floreteu ! Daca adî ioi-tua orî-căruî Român tresare de fericire şi mândrie, uu trebue oare sa ne amiutin» că dacă avem o armată atât de eser-citată şi cu un tnuleriul atîit de bun, lui şi numai Iul dutoriin ace mt;», căci el şi numai el ’şî-a jartfit viaţa întreagă pentru formarea şi înflorirea eî? Toate invectivele şi calomniile inamicilor s?i adî se îneacă în bubnitul tunurilor românesc! cari T cânta meritul şi cari apun României că ea poate să creadă iu viitor, căci are o armata bmvă ş: fii cu prevedere. G. Amăruntele ce mal aflăm despre luptele de la Dunăre sunt următoarele : In bombardarea de erî de la Olteniţa s’a deosebit bateria căpitanului Lnpaşcn, prin ţintirea loviturilor cari aG aprins o parte din tabăra turcească. Uu alt oficer român, ţintind cu carabina p'uu oficer turc, ’l-a culcat la ]>4-ment. Vr’o ciucî-zecl de Tarei aG trecut erî dimineaţa in caice la pichetul No. S numit Morile, aG tras focuri asupra celor opt grăniceri cari s’hG retras; in urmă aG dat foc pichetului, unor clăi de fân şi s’aG retras. «Telegraful» de azi, reproducând telegrama agenţiei ITavas, despre lupta dintre Turci şi Ruşii cari aG trecut Dunăre;» hi PotbaşI, zice ca numele *Potbaşi» nu esistă pe harta Dobrogeî. Se iucealâ d-nu Fundescn, amicul d-luî Slăniceano. Nu numai că satul PotbaşI este în Dobrogia, dar chiar lângă Ghecet. Pregătirile j>entru trecerea Dunărei oe fuc prin mal multe vaduri. Duminecă spre luni mal multe bărci cn Torc! aG iucercat sa se apropie de ţărmul nostrn aproape de Smârda la Ginr-giu. Călăraşii dela postul vecin le-a con-strîns cu focuri să se retragă in graba, adăpostindu-se după ostrov. Mişcarea considerabilă a trapelor ru-sescl de la Brăila in coace pe malol Dunărei, arată scopul d’a ocujm o mare parte din acest mal. Aceasta ingryesco foarte mult pe Turci, cnrî nu pot opune forţe egale Roşilor in toate puntele ocupate de aceştia, şi eă vor 6 siliţi să lase locnrl fără apărare saQ cu o garnisouă neîndestulătoare, şi prin urmare foarte espuse la o concentrare grabnică a Ruşilor pentrn trecerea Dunărei. Mişcarea trapelor turcesc! din Dobrogia arată iutenţia d'a retrage forţele «lin peninsulă către a doua linie «le apărare, lăsând oare-eunt trecerea Dunărei libeiă. La Knscinc consnlnl Kngliterei a noti-fient supuşilor englcsî «liu ncel oraş ca. cnm tnnnrile dopa amândoa malnrile ati început, autorităţile militare din Ruscinc se aşteaptă ca şi bateriile rusesc! de la trinrgin să înceapă focul, care poate să fie îndreptat d’o cam «lata contra găreî «Irn-nmlul de fer. snuiLE ZILEI Din faptele militare «le la Olteniţa, iac» ce mal aflam. I n monitor turcesc, voind să treacă, r’r oprit la vr’o do» chilometri de Olteniţa, intr'un sin al uralului turcesc, adăpostit de ostrovul mare. 1‘entru n’şl deschide calea atât el, cât şi forturile din Tnrtucaia şi infanteria turce«Mcă desfăşurata in tiraliorl pe lângă şanţuri i»0 început focurile contra ţerniulul nostrn. Bateriile şi infanteria noastre desfăşurata iu tiraliorl, după o ruspundere viguroasă care a ţinut aproape o oră, ati făcut pe inamic să se retragă, tunurile lui să t;»că. iar monitorni s» fngă vPtăraut. Trnptde române, sub comanda energică şi inteligenta a generalului Mann, n probat multa bravură şi uu admirabil sânge La Islaz a fost asemenea o vie luptă «Ie tunuri între nn monitor turcesc şi bateria română, care a ţinut vr\» tr»â sferturi de oră. Monitorul isbit «le mul multe obuze, cari tonte nil eclat tt şi T-:iu sfărâmat catargul cel mare, a fugit spre Nicojnili. Focurile turcesc» ii’hG avut alt efect la noi de cât c’hG atins câtn-va magasîî. •Se crede că atacul diu partea acelui monitor a fost pentrn a metingia trecerea unnî alt mare vas turcesc care s’a oprit la o distanţă inaccesibilă bateriilor noastre şi care a dispărut în timpul n op ţei. Citim în foaia ‘Ialomiţa.» In ziua de 27 cnrent 200 soldaţi turci aG trecut frontiera în balta M iHe/.I, acest district, au pus foc la târle şi notreţe, a voit să rădice ioO vite cornute, dar le-a lăsat căci ad strigat retragerea alţi turci din malul Cern oro/, ii. In ziua de 28 in balta Bordaşanî 30 turci aG împuşcat 12 vite cornute ale lui lonn Simedria şi le-a treent Donarea, cu vase luând şi un servitor a! acestain. Ieri, intre orele 10 12 v.im, aG trecut pe strada Vâcărescilor, in direcţiunea Olteniţei, trupe rusesc! <1h toate armele: Cazaci cu lungi snliţl, cerchezi marţiali cn nniformele şi armele lor primitive, artileria grea şi distrnetoare, etc. Marginile st radei, curţile şi casele eraQ înţesate de privitori; bărbaţi, fainei, bătrâni şi copil. Diferite observaţiunl şi esclaniaţianl se a-nzeaG din mulţime: »Se «Inc voinicii tari şi sănătoşi: cine scie, câţi nQ’şt vor mal vedea ţara ! Toţi bărboşi, toţi poate afl nevastă şi copil! Cine scie, dacă se vor mal vedea în lumea aceasta!* Când trupele, iu tăcere adâncă, ajunseră la podul dela apa minerală, de odată şi Rpontaneamente începnră a cânta unnl din acele cântece caucaaiane, în a căror melodie monotonă şi melancolică, vibrează istoria întreagă a nno» popor. Multe naturi mal sentimentale dintre privitori işî ştergeaG lacrimele. La finea oraşului mal avu loc nn ta-blod final, tot atât de caracteristic şi semnificativ. Dupfi ce toţi trecuseră podnl, deodată se zăriră revenind în fnga cailor, doi cerchezi şi intrară iar in oraş pe tinde veniseră. Se părea eu aG perdut «aG uitat ceva. După câte-va minute ae arătară din noG, avend in mijlocul lor, tot călare, pe nn camarad de arme, care, după cnm ae vedea din legănaturile sale în ş»a, cercase a’şî îneca doral de ţară in vinul românesc. Trecând podul insă, voinicul care acum fu biruit d'uu voinic mal mare, de vin, —îşi perdu echilibrul de tot şi căzu sub cal care iudată se opri, ca şi c î-l'alţî. Lumea se grămădea din toate părţile. Dar câta fu groaza, nial cu seamă a femeilor, când v&r.nră pe unnl din escortă ca ’şî trage paloşul şi se răpede la nenorocitei iutins Ia păment. Femeile fugiră prin curţi ţipând. Mulţimea se retrase privind mai de departe, daca va avea loc infcr'adever o e&ecuţiuue atât de răpede. Cel-l’alt cerchez iofă opri pe camaradul sGti de la a-ceA«t;«. înduioşat, se vede, de rugă mintale nefericitului, care ridicase eilnele iu sus, şi după ce ’l-a ridicat iar pe cal, plecară. NOUTĂŢILE ZILEI Ciocnire de trenuri,— Intre 1‘ilesri şi fw-lescî s’;ui ciocnit «lm>ă trennrl. Se vorliesce de câţl-ra morţi şi răniţi. Rn vom întârzia «Ta comunica amărunte. TTITRU TEL MARE SAinbMA la * Xi» 1877 EENANI Dramă lirica în t acte, poesia de F. M. Piave n*iis»ca «le G. Verdi. Preţurile locurilor: Ijoja Rang I şi II, 30 fr—Ring UI, 18 fr — Stall I, 5 fr.J-SUI II, 3 fr. — Stal III, 2 fr. - Galeria 1 franc. _____ THEATRUL DE VARA GRADINA GOICIIAKD COMPANIA 0 KA MATICA Cu Ci>nrur10 LA CARUAŢl Chansoneti executata de d-ra M. Georgescn. N U M A U i T A Chaiisoneta esecutata de d-ra Dedu. VIORICA DURE VALK (’hansun. esecuUita de d-ra M. Georgescn. MIHAI BRAVUL I>iipe rictoria românilor in'contrâ turui lor la' CALUGARENI Tablofi naţional historic în versuri «le «1. Roiintiiitinnu şi M. Pnsoaly, eserutotă «le tontă compania. Preţurile ; Locil I 2 franci, Locul »l II, l fruue. TIMPUL cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul C’LU occupA banca de bucuresci Infortnatiunl la Direcţiunea So.ietăfi. .DACIA CEL MAT IMlA-O-A-SUsT DE INE CONFECŢIONATE si do ARTICOLE DE MODA HA -1*, Colbul ltulevimlulul şi Strilel Mogojoifl, Casele Ureclnu, 20 Invit pe Onor. Tublie sfi, bine-voiescit a visita magasinul mea. unde va g&«i şi anume cum n a REDINGOTS şi JAQUETE CU GILETCELE LOR PARDESlURl IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mat moderne ale sesomilut de faţft, şi croite dupfi jurnalele cele mal none. Preturile sunt espuse in Galantarele Magasiet pe Strada Mogoşdiet şi Bulevardului şi se prtte convinge ort-c.ine cil amremas fidel devisiel acestui magasin: oo]srsTx:ivr mare si prehitri foarte moderate. JOSEF *-■* < V lI Al dtl »A LA 11ELLK JAKDINIKltE*, 20 Coiful Bulevardului şi «trudei Mugoşoiei, Casele Urecenn 20. WALLER& HARTMANN ItPCUKKSOl Ai GALAŢI MARE DEPOSIT »« MMltliVBOUIliE: BAT0A2E 1 IHori de Matinal Pluguri şi alte Maşine Agricole. : % si hiacasiivul : »lh*Vtnftă«! de ; \1 ANlSI MILITARE. GLACE. Şl DIN SVEDIA pretam ţ< Ie tll* ouagrirturi Am P»rii |i Vlraa BAMlAti E. COFE1TF. I> K PIELE ltKCKHItl '•'W i ub mur* d»po«it 4# UA Mii 4# PARKUXKR1I v jîU A* U Sf. GfOUe In rnselr P-Dfl Elita Poppovltz, TIk-A-v|* de lliterlru SArindurl «Ir»'. V»rţ>l Se tl ; : 1 ’ * ‘ ■ • .'* I.• . • • - ,r , u* ®*> *8 r*L |> <• or' c» alte ■ IWr* 1» ramura ar».' f» i 4®6 « JTJLIE voot. . I E- MANSBERGEK i ' ce-Hormcar : • S ? A JUTATl * • i 1 Strala Domnel 1. < Sc recomanda pontrt ori ce reparaţiune în Rfcra • profesiune! sole, cu preciuri forte moderato şi i serviciu garantat. i < i \ i * i. 4 < ■ 3 4 > 0 MORA TRANSPORTABILA £ 4 ' tile, cu locomobilu ş cele-l-alte unelte, buuw 4 - • de aplicat pentru trebuinţele oştiri este 4 gata, şi de venejar* la fabrica < C. SIEBREC1IT < HticnrescI G\lea Moşilor No. 11G. i COUBS DE EFECTE PODUCE SI DE DIVERSE Bucure* rî, 7 Alaiii 1877. VALOAREA 1 c.r.l. j CMT.rtl. **^ Oblig. Rurale . 10% 186* » , Ift sorti Impr. Oppenheim 8% 1866 Oblig. Domeniale 8% 1871 , » eşitelasorţl » Credit fonc Rur. 70/0 » Credit fonc. Urban Impr. Mun. Cap. 80% 1&75 Pensii (3o0) dohlndl fr. 10 AcţilCăile fer.rom. 6% 1868 » priorităţi 6% 1868 Dacia C-'* de Asaig. Act. (fr. 500) 8% l87l România O1» de Aaaig. Act. (fr. -i00| 8% 1S73 Mandate................ Impr. Municipale fr. 10 Act. financiare Romăne 8% Căile ferate Ottomane Act ffr. 400) S% Renta RomlcS........... CUPOANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie > Domeniale espirate , Eon ci are rnrale . , Comunale . . . DEVI8E Paris.................. Mareille ........ Uruci^uen.............. Anve s ................ Elveţia.............. . Londra ......... Londra dornicii........ Amsterdam.............. Viena . . . . • .... Berlin......... Lipsea ................ Kscompt................ Lira Otoman ...... Galben auitr........... Agio c. Argint......... tl KHl'L VIKNKI 10 Maia (M. n.) 1877. Metalic»....................... Naţionale....................... I tteuta iu aur....................— Lose ...................... • 2‘,,, Acţiunile ban cel.................»''U — Creditori........................ London...................... • ; ' Obligaţiuni rurale ungare ... «I y temeşvar.............*i0 '0 , transilvane . . . <>* Argiut iu mărfuri...............-1 1 Ducatul............................ b l»i Napoleonul......................10 ■ Mare 100 ... . . . t> • l" CURSUL t>K HEKLIN ») 15 Maia (st. n.) 1877. Acţiunile cailor ferate române . 17 ' • Obligaţiunile române G °/u ... 12 — Priorităţile cailor fer. rom. 8°/0 . 17 7'» împrumutul Oppenheîm ... < Napoleonul....................IC 27* t *) Un curs mal nou nu ne-a sosit încu. IA*) 2517% ------- ^ r • » —- I M i I * r * I9VVWVWVI fvlff fv»»»» * - T * • • * » . • • ce Ie roate carata ■•jrx i i» i ift ■*'»Ar%Tc:i LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA L 1 N Ci B li 1 A D 1 S T 1 E N A Culpa Jlogoşdiel l’iilais „l)uiTn“ PlNE LA 26 MAIU ST. N. P*Dtr • l’entr. P*iri I'mui Pmu P»ntn PtaAn IVnJti pFJllft 5 frwcl \ I fr-uick , % frauel > fi ** el I S fruO 6 fr4i»<» > S frttfl b 6 ffMtel i » ffM^I * frBiel > 5 ftin«i b U 5 A f «n ■îa J lat l latisU \ MfUt J «Brţwl S H*p*arl 1 nrvU grftRie (in 1'eBtfH IVntr b frtMl i l vim-f. t »"i 6 fr iMl i 1 tn«U 4« .Iun. » ' 1 fu.»* cu.lum. |>l 1 Traa.1: I buatl Tilptn. Îs 1b A.n.l : 1 bue.lft p& 15 58 fr-n 1: 1 buciA pi 15 108 franci: I turna 115-1)0 fenec -Ut. 1)* d • KIBrtl* <: drvt lut fV-uie de Itumburr» lîeigiB ile Cor on» «U S4 lut iet» fiaore PENE LA 25 MAIC sL u. C'itlfa MnişoşMM UuUtul ,|l)^cUu< Vente de maisons de eampagne. Aux environs de Vb-nne, preş «Pune gare de cbemin de fer, îi proximitd du Da ube, îl y a ileuv Tiiniuons de canipacne ;i vendre, elogamment meubWes, solidement installiies ponr des famiIlcH, si tube» an milieu d'im parc charmant. Prix tres avantageux. Sadresser îi Mr. Prandsepb, II arrond., Novn’ugosse No. 8, Vier ne, Autriche. (538) ocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxr* Ş FRA3STZ G-tJISrTîaiEJR 5 O o V1LLE DE BRITXELES w O Podul MogoşiiioT No. I(> vis-A-vis de Consilafnl lîussesc O Recomandă magazinul aeă aaorUU in bit-d’a-una fdrte bine cu ruPăriă de bărba^ şi de #X dame, gulere, manchete, batiste de lino, olanda şi mătuşa, ciorepl pentru bărbaţi şi dame flanele fine (crupe de sunt») camisdnn, groşette, broderie dnntde, cravate de bărbaţi ş - f,.mpl In cele mal noi forme şi culori, umbrele de sdre şi de pbio etc. eto. Atrftgend tot de-o-datâ atenţiunea onor. Clientele ciT din causa ccisel am relns fdrte ruult preţurile. X îxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx V Vs» m X X da €: Aft lt €B H. s r ,LA STEUA ALBĂ* V S IMPORTANT întâiul si ren1 mitul Magaain de k INCHTIAMUTE l'NTUD BABBATI, DAMK SI COPIII sub firma ^ PHILIPP GOLDSTEIN | ,LA STK*- A ALUA* T Strada Carol I No. 5, (Curtea veche) vis-ă-vis de. Sigismund Prager. ^ Sosindu nil de curând din cele mal renumite fabrice eiiatente din str&in&tabf, cu care k stau io reiaţi uni intime do mulţi ani, un ruarC asortiment de diferite mărfi dupe fasdnele ^ cele mai moderne şi lucrate cu cea mal mare soliditate, d. e. pentru Dame: Poloneie cu P nasturi in tdte formele, Sandale, Pantofi, aci.; pentru bărbaţi: Ghete de tucs, Maroquin, k Maroquin salon, Pantofi şi tot ne se atinge de încălţăminte bărbătesc!, asemenea pentru T Copii tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi aliele, vâ rog a ve convinge de adet&r. P Acestă mairasie este una din cele mai vechie din Capitală, cai e şi a oaştiguto reputaţmne h de cele mal frumdse prntn solid iuţea şi eftinătatea mărfurilor, şi ejicr, ci şi in viitor voiu fi F onorat cu Clientela D-vdstră. PHILIP!* GOLDSTEIN, W Strada Caro) I No. 5, (Curtea Veche) vis-i-vis de Sigismund Prager »La Sleua ua albă4^ k SERVICIU PROMPT. T iposrafia Thi«l l Wiss. P»lat,ul .Dacia*. --------- Sălii iută de Uantaloupl «perble cefe nul renumite, #«ile*r . * Ir»* le jKitlm fdUnm r««t«1ul fi M* ru 1 frxar ptăitLI. (Vura co--ft* Im bre lr, plădl un» BBtUi»stte. IUN VERMEULIN QrUkiri d-1ul Georfe C. Fllipeeai, StraAv DtâBiaie X#. 41 mii MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI în Talatul „Dacia* (colţul Mogoşidiel şi Lipseau!) sub firma ic '■' ■ ■ u o c; ii ESTE IN TOT-D’A-INA BINE ASSOBTAT. PMCIOHI MODERATK