Nr. 104.
VINERI fi MA1U.
AN DL 11. -- 1877
ABONAMENTELE
                                                    IN TOATA ROMÂNIA î
Pfi in.............................L. n. 48
Pe 6 luni .........................
pe 3 luni...............* . . . i » îl
                                                                                                                                          IN STRAINATATt:
Pe ns ................................ » 60
                                                                                                                                     1NSIRTIUN1 SI HKCUMi:
Lini* de 30 litere petit, p.ijimi [V, 30 bani Pe p&tfîe* HI, 80 bani, pe pat^ca 11,3 lei noi
                                                                                                                                      Reelwoe 1 lei aol linia.
TIMPUL
         ESK IN TOATE ZILELE OK LUCRU.
Un numir In Capital) 10 bani.
MOBOtJL KKPACţlM Şl ADiUNIbTRA'fţM : PALATUL ,1U A.«
                                                                                                                     -A.3ST XJISTGlXJ^tl
S<- primesc in itrfiinitaU': La D-nil JlanMtn-
»t*\n <6 Vogler in Viennit, Walfi«ch^a«se io. A. Opjjdik in Vienoa, Stulienbastei 3 ; XudolJ ftfoise in Vienna , 8«ilcrstAtte 2; Vtnceru Hrdicka n Vierme, TeinfalUtraste 17 ; Philipp IsjO io Vienna, E*ehenbMb(?Mse U ; L. hang dk Cvmp. in Peştii |i Uavaa-IxkffiU-BuUxer â Cump. îr, Pr.ri*.
     Scrisori nefraBcat* nu se primesc. Articolele aepublicat'1 •# vor arde.
   Un nunlr In Uislriot* 15 btnl.
  BULETIN TELEGRAFIC
     Serviciul ilcoiebit al .Timpului.*
                  0lleni|i 1 Maiî.
  Pe la amenzi iar a început bombardarea ore durei,ii Incit. Iu Olteniţa Va ritâmat o maga-sie. Peste tiunilre s’a aprins o parte a taberei turceşti.
    Primim din BecSfl nrnmtonrea telegramă pe care o publicăm cu osebită mulţumire sufletească:
    Inălţimel sale Elisabeta Domna României,
       Măria Ta !
    Mişrate de suferinţele ce ameninţă Ţara noastră, In Împrejurările de faţă. Societatea damelor din Bacăâ aO format un comitet, In scop d’a aduna prin concursul tutulor cetăţenilor din acest judeţ, sume de bani spre a veni în ajutorul răniţilor din armata noastră. Cu profund respect şi mult devotament rugăm pe Măria Ta, să bine- voiască a lua această iniţiativă patriotică sub augustul 8?u patronagiâ, ono-rftnd-o cu primirea presidenţiel.
       Ale Măriei Tale, prea plecate serve:
    Znlnin Sturdza, Nnthalia Willuer, Ca-tine» Krrkti, Cleopatr» Stnrdza, Nathalia Dimitriu, Olga Septelici, Hortensia Mor ţnD, Eugenia Sachelarie, Sarnstiţa Rosetti, Rujsnda Sturd/.a, A. Pftlcherie, A. Do-niche, Maria C'heninger, Eleonora Lozinrka, Monahia Eugenia Sion, Ag'ae Exal hu, Ca-terina Teodoro, Măria Dumbrâreanu, A-liua Corivan, Polixenia Spira, Anna Dra-gomirescu, Joeeflua Cernabovtki, Helena Holban, Zoe Tetoiann, Eleonora Rosetti, Eleonora Morţun, Zoe Mortun, Mnria Andrei, Tarsiţa Bene, Savasta Dnmitriu, Pul-cheria Floreeco, Catinca Ronsetti, Marin Istrsttî, Helena Ţintesco, Helena Tnvi-nnrachi. Maria Tataru, S. ltadovicî, Marin Sxavlosk», Catinca Miller, Caterina Vo-roncn, Siţa Vssilin, D. Homocinnu, Mnria Macri. Caterina Pănn, Caterina Kiro, Mnria Pnlţer, Catinca Dragoericî, Aristia S»c»ra, Mnria Ene, Maria Ţilentki, Eleonora Stane, Amalin Klugher, Matildn Se-raslianu, Caterina Ţelenski.
        Serviciul privat al .TIMPULUI *
                                                                                                                                                     (Agenţi* Hstsj).
        — Senrioial 4% J«bI 9 ore dimineaţt- — Piris, 16 Maifl.
       In urma esplicArilor date in privinţa ipoliti-reî din tntrn, între mareşalul Mac-Mnhon, pr«-sidentul Republice!, şi d. Jules Simon, presi-dentul consiliului de miniştri!, cabinetul întreg ’şl-a dat demisia. In acest moment miniştrii sunt adunaţi pentru a delibera asupra situaţiei
                                 Parit, 16 Muiti.
    Mareşalul Mnc-Mnhon a trllmis azi dimineaţft 0 scrisoare d-lul Jules Simon In care’! zicea ^ «Sunt surprins cft nici d-ta, nici ministrul jus** d. Martei, n'flţl combătut ieri de la tri-bunfc abrogarea legel presei votată In 1875 după propunerea d-lnî Dufaure, şi a a* pl ici re o cereai Inşi-vP, mal de-nnă-zi, înaintea tribunalelor.
    4Ne înţelesesem însă în consiliti cn d-ta şi d. Har lei să combateţi propunerea de abroga» rea acestei legi. Deja mfc mirasem că n’aţî combătut tinele disposiţil ale lege! municipale, precum publicitatea consililor municipale, al cărei pericol ’l-aţî recunoscut înşi-vă în consiliul de miniştri. Această atitudine din partea d-tale nasce întrebarea daca aţi conservat asupra Camerei influenţa necesară pentru prevalarea vederilor d-tale. Rsplicnţiile, în această privinţă, sunt neapărate. Dacă nu sunt răspunzător înaintea parlamentului, am Insă înaintea Francieî o răspundere de oare azi mal mult de cât orl-când, trebue ®ă mă preocup.»
    In urma acestei scrisori, d. J. Simon a pre-
sau tat demisia sa Mareşalului care a priimilo. Mareşalul a chiămat în urmă pe ducelo I>‘Au-driffret Pasi|iiier, presidentul Senatului.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Paria. 16 Mai»!.
    Presidentul consiliului, <1. J. Simon, a res-p u iis Mareşalului Mrc-Miilioţi, cu o scrisoare prin care 'şl dă demisia, esplică Conduita sa şi arată dorinţa d’a fi înbeuit cu bărbaţi din partidul republican conservator.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          Paria, 16 Maiil.
    Presicientnl repnblicel a rhiîlnut fc d. Pn-fanre care a respnns cil, jentru motiro de sănătate, nu poate prunii misia da compune un minister. Nu credem că noul minister se va constitui pflnă mine.
                                                                                                                                                                                                                                                                           New.York, 16 Maifi.
    Ajl a plecat esetdra rusă. Escadra rusă din Pacific, ancorală la Sau Francisco, va pleca septămăna viitoare. CoiTeta Yastok o deja In largul mărel.
                         Buda-Pejta, 16 Maiii.
    hnmera deputaţilor. D. Helfiy a Interpelat pe guvern pentru a sci dacă, tu faţa mal cu seamă a evenimento’or cart se petrec lu Rom,'Inia, a venit timpul ca, In acord cu cele alto puteri, să so ia o atitudine decisivă pentru mănţine-rea tractatului din Paris.— P. Tisza, presidentul consiliului, Şico că In Romănia nu este caşul de agresiune din partea Rnjilor cărl a-ceftia aă intrat In ţeară prin înţelegere cu guvernul român. România, aUniinteroa, n'a fost nici o dată neutralisată, nici prin tractatul din Paris, nici prin alt tractat. Este indoiosdacă neutralitatea el ar fi de dorit chiar pentru Austro-Ungaria. P. Tisza amintesce apoi declaraţiile sale făcute do nnîi-^T 'mintea Camerei: .Nici un guvern,— Şice el —nu ar pntea să priimoasră instrncţil Iii privinţa politicei es-teme. Pară prin votul ce va urma, guvernul va remănea lu minoritate, acela care sc va bucura de Încrederea Camerei, să primească sarcina d’a c,.nipone un noii cabinet*.
    Camera, cu o msvî majoritate, a luat act de respunsul ministrului, care a fost aclamat la mal multe p.asagiurl.
                                                                                                 BUCUEESCI ,î MAI
   ţliarelo cămătarilor, specnlanţilor de bursă şi aventuroşilor întreprinzători din Viena, şi în Împrejurările de faţă Işl revarsă veninul urot lor neputincioase asupra Romăniel.
   Aceasta nu ne miră. Din chiar lntăiul moment când asemenea ziare austriace şi ungurescl. aQ început să vorbească despre afacerile României, ele s’ati recomandat despreţului nostru prin nedreptatea lor. De aceea şi opinia publică din a-censtă ţară s’a deprins de mult d'a nu pune temeiiâ pe afirmările acestor organe şi d'a nu da cea mal mică atenţie criticei lor, sciind foarte bine că ele nu sunt de cât organele unor interese meschine.
   Acel cari le inspiră, ar voi să afle In România un câmp deschis pentru cupiditatea lor; — dar cum bunul simţ şi cerbicia Ţeranulul de la Dunăre se revoltă şi respinge asemenea pofte, el se resbunâ, insultândn-ne prin foile lor.
   In numărul de Mereurl «m reprodus ca probă de orbirea şi nedreptatea acestor ziare, un articol din Fremdenblatt. Din eroare s’a omis d’a se spune că nu’l Împărtăşim. Publicul Insă care cunoaace vederile şi principiile noastre, a sciut foarte bine că el era reprodus numai ca un simplu specimen de gingăşia pentru noi a foilor acelor Ohetn din Viena şi Pesta.
   Ahminterea n'avem nici o trebuinţă ca ele să recunoască valoarea militară a poporului Român. Acpustâ valoare o constată, nu numai serulif trecuţi, plini de fapte militare, dar şi luptele din secuiul acesta cari s'ail intămplat In v.ilea dintre Carpaţl şi Dunăre. Nu azi pentru intuia oară Românul luptă alăturea cn Rusul contra barbariei musulmane care a răstignit de seuilf în miserie şi asuprire atâtea popoare demne de libertate şi fericire. Azi chiar armata noastră de la malul Dunărei dovedeşte luinel Întregi că «unt calomnioase cuvintele organul» vienrz „ Fremdenblatt,“ cu la strănepoţii legionarilor lui Traiau se găsesce astăzi orl-ce alt, numai „virtus romana* nu.
   Că avein încă virtus romana, mal amintească’şl cel de la „Fremden-blat* cum scifl să se lupte regimentele române din Austria, ce lauri încunună steagurile lor, de câte ori curagiul şi avântul românului a decis victoria contra celor mal brave armate din lume.
   Dar dacă amintirăm acestea, este numai pentru că n’am voit să re-tuână fără cuvenita încadrare articolul din „Frendemblat* alunecat in coloanele noastre.
  DE LA TEATRUL RESHOIULDI
                         Olteniţa, \ Mani.
   Prin tcHegrftma ce v’aiî] trilmis erî, v’nni aunnţat c'a început iar luptai între Turci şi Roniftui, pe la orele doa dnpK nnienzt.
   D’fltnncI pana nzî, I Maitt, do8 ore Hnpîî amenzi, putem zice ca aerul din aceaatS parte a Dunărei a foat mere ti înţepat de mtroRui şi fumul prafului de puşcă. Este un aer care ue îmbată. Plăcerea cu care ’1 respirăm, dovedesce ca n’iun perdnt ninîic din vitejia strămoşească ; că daca armele n’nti acaparat, atâta timp în apărarea sântelor liotnre, vina nu este nici a braţelor, nici a snflotelor noastre, ci a împrejurărilor prin cari hdî, trecut şi cari ne-au făcut indiferenţi de gloria militnră, căci nn aveam pentrn ce sa ne luptăm.
   Azi îusă când avem o ţara de apărat, când mândria naţională ne reafaţă sufle-fletul, în fu ţa focurilor momicnluî, simţim şi noi că suntem o naţie.
   Aceasta consciinţa patrioticaaate cu atât nîHÎ vie cn cât o vedem iwbucnind nu numai din Riiftetnl eocietăţel culte, dar şi din a) poporalul, ca nil simţimânt natu-ml. Oficerî, soldaţi, orăşeni şi ţeranî, toţi de o potrivă simt ardoarea de luptă, Reţea d'a înfrunta pericolul. Apoi acea solidaritate naţionala care fece să dispară toate orele, toate interesele, toate osebirile sociale, şi toţi sa ne contopim într’o singură voinţă, într’nn singur dor, probează şi mal ninlt ca acest popor nn nunial că esistă, dar că este mare şi demn d’o soarta mal bună.
   Iu privinţa solidaritîîţel, voiti aminti uu fapt de erî.
   Dacă osibesce ce-va pe soldatul nostru, este nepăsarea cn cure sta în faţa pericolului. Pe când soldatul turc şi chiar al altor naţionalităţi mal renumite pentru bravura, se furişează, se ascunde prin şanţuri, românal sfidează moartea, — şi tocmai pentru aceasta poate şi moartea ’l ocolesce. Un asemenea soldat erîse plimba pe malul Dnnăreîcu luleaua în gură. Turcii vSzâtidn ’l, descurcară îndată o ploae de gloanţe. Soldatul fu rănit. Aceii-*ta fu de ajuns a ilidărji pe soldaţii noştri cnri păzi a ti malul, pentru a face pv Turci să regrete scărbonsa lor procedare. Pnscile începură, dar la sigur. Eie-care soldat căuta
să nu 'şi pear/ăpraful şi gloanţele; de aceea ochiii încet, dar bine.
   Ehte un spectacol care ’ţî face ochi pu lăcrimeze de bucurie şi mândrie, când veiji sângele rece, nepăsarea cu cnre 'şl pune cartnşiul şi ochesce. (ilumeln chiar nu lipsesc. Aşa pe când un soldat işl trântise chepiul şi ochi», altul care nn prea se re-couiHnda cu ccononiia focurilor, cjice: »Nn cn !a iepnrî, Marine * Altul iar djeea ricjeud :€ Numai de nn ’I aşi sparge ciubucul ca su ’l găsesc când oi ti trece-n-colo î*
   Pe la şense ore uti început şi bateriele roDîâue şi turcesc!, dar focurile acestora n’ati ţinut de cât vr’o oră.
   Cel alţi soldaţi cari er;»Q depart* de iuptă, ardeati d’o impacienţă copilărească d'n lua şi eî parte. Dorobanţii cu osebire ştii ga ti mal ture să meargă şi eî. Dar cnni nu li s’a permis împlinirea acestei dorinţe, câţl-va a ti început să joace de ciudă.
   De şi lupta de erî a ţinut vr'o cinci ore, uicî o perdere din partea Românilor pe când din partea Turcilor s’a vădut mulţi cătţâud, între cari şi un ofteer.
   A<jî la 12 ore a început iar focurile între bateriele noastre şi cele de dincolo. »Purcek*lo Turcilor* — cacî aşa câinesc soldaţii noştri ghiulelele, cad foarte răii, pe când a le noastre cnm cad, »f:tta ’u grab câte-o spusa de purcel*.
   O magasie din Olteniţa s’a deranjat. Tnrtucainnrde. Bateriele noastre tnnumered şi toate obnsnrile se sparg pe tabliele şi şandramalele tnrcescî.
   In acest moment îmi trece o figură prin minte, generalul Florescu ! Daca a<JÎ inima orî-caruî Român tresare de fericire şi mândrie, nn trebue oare să ne am iuţim că dacă avem o armată atât de exercitată şi cn un material atât de bun, îuî şi numai luî datorita nceistn, căci el şi nnmal el ’şî-a jărtflt viaţa întreagă pentru formarea şi înflorirea eî? Toate invectivele şi calomniile inamicilor s£I 8<Jî se îneacă înj bnbnitul tunurilor românesc! cari ’i cânta meritul şi cari spun României că ea poate să creadă în viitor, căci are o armată bravă ş; fii cn prevedere. G.
   Amăruntele ce mnî aflăm despre luptele de la Dnnăre sunt urm aton rele :
   In bombardarea de erî de la Olteniţa s’a deosebit bateria căpitanului Impaşcn, prin ţintirea loviturilor cnri ati aprins o parte din tabăra turcească.
   Un alt oficer român, ţintind cn carabina p’r.u oficer turc, ’l-a culcat la pă-ment.
   Vr’o cincl-7.eci de Tnrcî ati trecut erî dimineaţă iu caice la pichetul No. 8 numit Morile, ati tras focuri asupra celor opt grăuicerî cnri sui ti retras: in urmă ati dat foc pichetului, nnor clăi de fân şi s’ati retras.
   «Telegraful, de azi, reproducând telegrama agenţiei Ha ras, despre Inpta dintre Turci şi Ruşii cari ati trecut Dunărea la PotbnşI, —zice că numele «PotbaşT, nu esistă pe hnrta DobrogeL Se incealu d-nn Fundescu, amicul d-luî Slăniceaun. Nu numai ca satul Potbaşî este in Dobrogia, dar chiar lângă Ghecet.
   Pregătirile pentru trecerea Dunărei se fac prin mal multe vaduri.
   Dumineca spre luni mal multe bărci cu Turci ati încercat să se apropie de ţărmul nostru aproape de Smârda la Giurgiu. Călăraşii dela postul vecin le-a con-strins cn focuri să se retragă în grabă, ndăpostindu-se după ostrov.
   Mişcarea considerabilă a trupelor ru-sescî de la Brăila in coace pe malul Dunărei, arată scopul d’a ocupa o mare parte din acest mal. Aceasta ingrijcsce foarte mult pe Turci, cari nn pot opune forţe egale Ruşilor în toate puntele ocupate de aceştia, şi că vor fi siliţi să Ihîw locuri fără apărare snti cn o garnisonS neîndestulătoare, şi prin urmare fonrte espuse la
o  concentrare grabnică a Ruşilor pentru trecerea Dunăr«I.
    Mişcarea trupelor turcesc! din Dobrogia arata intenţia d’a retrage forţele din peninsulă către a doua linie de apărare, lăsând oare-cum trecerea Dunărei libuiă.
    La Rnscinc consolai Engliterel a notificat supuşilor englesî diu acel oraş că. cnm tunurile dnpa amândoă malurile ati început, atitoritaţ.ile militare din Rusciuc ae aşteaptă ca şi bateriile rusesc! de la Giurgiu să înceapă focul, care poate să fie îndreptat d’o cam dată contra găreî drumului de fdr.
                                                                                             DIN AFARA.
   România şi ziarele nemţeşti. — De
ctttă-va vreme, şi anume de cîlnd Principele Retisz a plecat la Con-stantinopol, ziarele oficioase din Oer-mania care mal nainte erall cu totul reservate, încep a se pronunţa In cestiunea orientală. Am comunicat o parte dintr’un articol al ziarului .Post* In care i se fac Austro-Un-gariel mustrări pentru eă nn voeşte a anexa Bosnia, Herzegovina, Serbia şi Bulgaria până In Balcani (?!) Ziarele germane şi maghiare fitră deosebire do partid aâ respins această .binevoitoare* propunere pentru motiv că Austria are destul slavi şi trehuieşte să se ferească de a-I mal spori prin alţii.
   Aşa râspund cel din Pesta şi din Viena In vreme ce alţii, din Praga şi Zngrabia. sunt de o părere cu totul opusă. — Oficioasele din flerma-mia nu se retrag Insă: acum ele propun Austriei să primească protectoratul asupra României (?!) Relativ la această propunere cetim In .Deutsche Zeitung* următoarele:
   .Oficioasele din noâ ne Incredin-.ţează. că resbplul va rămânea lo-.calisnt şi anume cu atât zel, încât .suntem încercaţi de a bănui, că is-.bucnirea eonflagraţiunel europene ,nu mal e depărtată. .Caşului de .independenţă* cu România nu-I dnQ .domnii de la deosebitele biurourl ,de presă vre-o deosebită importanţă. Proclamaţiunea de independenţă nu sa făcut încă, şi chiar .daca va urma. prin această in-.dependenţa a României nu este .Încă recunoscută. — In privinţa a-.ceasta de asempnen ni se face din .Berlin nn prea liberal ofert. Dacă .refusăm odată provinciile turceşti .din Balcani până In Dunăre, să .primim protectoratul asupra Ro-.mâniei. Oficiosul Rerlines zice : .Chiar şi In caşul, când resultatele .resbelulul ar fi In favorul Turcilor, .din mal multe puncte de vedere, ,ar fi de dorit, ca România să nu .mal remftie In relaţiur.I de vasa-.litate către Turcia; dar viitoarea .poziţie a acestei ţâri nu va fi de, finiţiv regulată decât cn ocaziunea .Inclieiâiil păcii — .ca un mal mic .stat de la Dunăre In strlnsă legă-.tură cu interesele marelui stat de la Dunăre.*
   .Deutche Zeitung* nu se pronunţă asupra acestei idei. Se mărgineşte numai a comunica ştirea că toate organele oficioase constată, că armatele ruseşti nu vor trece Oltul decât ponte spre n ocupa Calafatul.
                                                                                       TI M P O L
   Serbia. — Din Serbia se scrie următoarele: ,Mobilizarea armatei se efectuează încet. Jar necurmat; pentru magaziile Je resbel se etmipAvA mereu victuale şi proviant ; râinA-şiţele Je fiii na şi giAiî nu mal se Jistribuesc intre suferitorii Je la districtele mărginaşe, ca mal nainte, ci se păstrează .pentru toate eventualităţile1 în magazii. Toate puştile miliţienilor activi aft fost reparate şi distribuite în curs Je douâ zile.* Fabrica Jin lvragnjevatz pre-Juce necurmat granate şi obuzurt. De asemenea s a dat ordin ca miliţienii sâ fie gata «le plecare.1
   Munlenegrul. — Suleiraan Paşa nici pana acum nu a isbntit sa nprovi-enteze for tare ţa Nirsict. El dispune spre acest scop Je 20 batalioane Infanterie, 1 baterie de munte, 1 baterie Je câmp. 4,000 iregularh Patru sute Je cal sunt încărcaţi cu 500 centenare Je proviant destinate pentru Nicsicl.
   Din lîaguza soseşce ştirea, ca Principele Nitbita a fost rănit într'o mica lupta, ce a avut loc cu turcii. Credem Insa, ca aceasta ştire e scornită.
   Dunărea.—Comunicam ordinul marelui Vizir către serJar-Ekrem relativ la navigaţiunea pe Dunăre, care sub cuvânt de necesităţi militare, recomandă jaful şi devastarea pe malul romanesc. Iaca acel ordin: „După ce Dunărea este o linie Je apărare, nu pot fi aplicate pentru acest rlu, regulele relative la co merciul neutralilor pe mare. Prin urinare, comandantul trupelor este în drept a lua toate măsurile, pe care le crede in interesul operaţiunilor militare. El are dreptul Je a interz’ce navigaţiunea, Je a opri şi a rechisa vasele, se Înţelege in caşul din urmă numai pentru o anumita despăgubire; el are dreptul de a sili vasele să iasă dintr’un a-nurnit port şi să caute adăpost In altul; o Împotrivire va trebui să aibă ca urmare cea mal aspră pedeapsă, între altele, se< festrarea vasului cu toate cele ce se află pe dânsul; la caşuri date se pot aplica şi regulele privitoare la spionagiO. Cu lin cuvânt Comandantul are dreptul a proclama ort-ce măsuri, numai dacă ele vor fi motivate prin adevăratele necesităţi ale operaţiunilor militare. Cu orasiunea setfes-trărilor tasul va fi supus unul anume bnnal constituit de mal nainte, care va judeca in cel mal scurt timp şi după toate regulele prucedurel.
     Vasele, care vor fi fost capturate mal nainte de publicarea acestor (1Î3-posiţiunl şi prin urmare nu pot fi învinovăţite de nesupunere, mi pot fi secfestrate, de oare-ce proprietarii, fie el otomani ori supnşl al statelor neutrale, nu merită pedeapsă. După ce guvernul nu a luat Încă liotărîrea de a confisca averile de pe mare ale supuşilor Ruşi. confiscarea nici pe Dunăre nu va putea să aibă loc.
     fiuvermil nici lntrun cas nu res-punde pentru paguba care va urma pentru proprietari! vaselor, din faptul. că vasele afl fost oprite In cursul lor: această întlrziere este condiţionată şi justificată prin resbel şi prin pericolile la care s’ar expune vasul.
     Ort-ee contra bandă de resbel are ca urmare confiscarea vasului. Tribunalul numit anume spre acest scop va hotărî, dacă vasul Intradevăr Conţinea contrabandă. Itecursul contra acestor «entenţe se fac» direct, la Curtea de C.isnţiime din Constanţi nopol.*
     __ Asia Mică Se crede că Poarta
   va Iun. lui Muhtar paşa comanda su-
premă a armatei din Asia şi va nunii in locul lui pe Dervişî-Paşa.
   — De pe cilnipul de resbel din Asia. no sosesc ştiri in tot caşul interesante şi importante, dar atăt de neprecise şi de opuse. In căt e greu a ne forma o idee clară despre cele ce s’au petrecut. l)e-o-cani dată este bine să primim aceste ştiri cu cuvenită reservă şi să aşteptăm raporturi mal rsacte. Fără induo-ială armata ruscscă are să Intim-pine asprimi In calea el, mal mult Insă prin greutăţile de aprovisiona-inent de căt prin resistenţa turcilor.
                                                                                                       SENATUL
   Şedinţa de la I Mnifl s'a deschis la a ore şi juni. p. ni. sub preşedinţn d-lui D. Brătianu.
   După îndeplinirea formalităţilor obicinuite D. ministru Prrşedinte a depns următoarele trei projecte de legi.
   1)  Pentru realisarea împrumutului de 42 milioane şi jnm. în sume mal mici, dintre cari 10 milioane să se întrebuinţeze pentrn armată.
   2)   Pentrn punerea în circnlare, în ţară, a monedei rnse, şi
   3)  Pentrn reprimirea Maiornlui Pilatîn armată.
   S’a snspendat şedinţa pentru a se stn-dia aceste projecte de legi, şi la redeschidere, s’a votat fără nici o disenţiune pro-jectele pentrn circnlarea monedei rnse şi pentrn reprimirea Maiorului Pilot în armată.
   Şedinţa s’a ridicat la 5 ore anunciân-dn-se cea viitoare pentrn a dona zi, 5 MaiH curent.
CAMERA
                                                                                                                        Şedinţa de Mercur! 4 Mal.
   Şedinţa se deschide la orele 1 şi jnm. p. m. sub preşedinţa d-luî A. Stolojan, fiind presinţî 77 d. deputaţi.
                                                                                                                   Se îndeplinesc formalităţile ordinare.
   D. ministru de resbel prespntă la biu-roB trei proiecte de legi: unnl pentrn primirea iu armată a tuturor oficerilor care a sevit în armate streine, cn gradul ce 1’aB avnt nco'.o; altul, pentru un credit de 20,100 lei şi al treilea, pentrn nn credit de 1,100,000 lei spre acoperirea chieltuielilor ce se vor face cu mobilisa-rea armatei în luna lui Mat.
   D. Fcrcnlescn amintesce că a văijnt în Monitor numirea d-lnî Mărzescn de comisar pe lângă armata rnsească, cn salar de 1500 lei pe lună; cere prin urmare, ca in virtutea constitnţîT. să se declare vacant colegial d-lnî Mârzescu, o cere aceasta, de şi constituţia noastră e şchioapă!
    D. v. preşedinte cjice, că mal ânteiS trebuie să ne facă cunoscut gnvernnl a-ceastaşi apoi deputatul respectiv să comunice că primesce sarcina, şi atunci numai binronl poate procede la îndeplinirea formalităţii cerntă de d. Furculescu.
    D. min. al Justiţii recnnoasce, că cons-tituţiunen este clară şi positivă în această privinţă , protestă in contra cuvintelor calificative ale d-luî Fnrculescn, care nu-mesce constitnţia de „şchioapă. Cât despre numirea d-lnî Mărzescn, apoi aceasta se face în aceste împrejurări escepţionale şi în mod timpurarifi. Aşa s’a făcut cn mat mnlle nnmirt in timpurile din nrmă, aşi; dd. Roseti, Gbica, D. Brătinnu aii fost însărcinaţi cn misinnî extraordinare. . .
    Voci: dar ernB misinnî neplătite, onorifice (mare confusinne).
    D. min. Cultelor Bnsţine, că guvernul n'a investit pe d. Mărzescn cu această misinne ca pe nn funcţionar al statului şi prinnrmare nu i se poate retrage mandatul de deputat; pe lângă acestea retribuţia ce primesce este o simplă diurnă.
    D. Mărzescn demară că primesce însărcinarea ce’i oferă ’ guvernul. Kste însă o cestiune de principii!. Şi d-sea a fost şi este de ideia, ca un funcţionar al statului să nu poată fi şi deputat. Aici este inse o misinne specială ca a d-lnî I. Uhicn şi alţii.
     D. P. Gbica: D. .1. Gbica a renunţat la acea indemnitate !
    C.    Mărzescn doresce, ca să se limpezească această cestiune de principii! in privinţa independenţei mandatarilor naţiunii.
     D.  Vulturesc!» cere a ae respecta cons-
tituţia şi a se declara vacant colegiul respectiv.
   D. v. preşodintu: discuţia fiind închisă trecem la ordinea . 1 i 11-1 !
   O voce: Am o moţiune!
   D. v. preşedinte: nn mal are loc!
   Se produce prin acensta nn sgomot asurzitor, şi protestări furtunoase de mal multe minute, îndreptate in contra bin-ronlnî. Din scomot se nud unele voci: Aţi început tnrcesce! Cameră o aceasta? Unde suntem aici?! Cnm s'a închis dis-cnţiunea ? Tnrcesce ? ele. ni«I toată Camera părăsesce sala şedinţelor.
   După 10 minute revenind domnii deputaţi în ndnnare, d. A. Stolojan depnne la binroD demisiunea d-sale din postul de vice-preşedinte, după care se retrage de la biuroit.
   Ne fiind faţă nici d. preşedinte, nici alt d. vice preşedinte, adunarea stă ca la 15 minute in aşteptare, câd sosind d. preşedinte C. A. ftoseti, şedinţa se redeschide.
   D. Ferechide propune a se respinge di-misiunea d-luî Stolojan şi a se invita ca să’şî reocupe locnl in Adnnare.
   D. preşedinte pune la vot diuiisiunea d-luî Stolojan, şi văzând că s’a ridicat o mână, ploclamă, că adunarea a respins în unanimitate dir isia, afară de unnl.
   Voci : a fost din greşială ridicată mâna! D. preşedinte: Să nu o pat şi eB ca d. Stolojan, şi atonei nu sciS cine va presida ! (ilaritate).
   D. preşedinte cetesce apoi dimisiunea d-lnî Mărzescn ca deputat.
   D. Statescu propune a se lna act de aceasta şi a se trece la ordinea ^ileî.
   D. Cantili cere a se resolve mul âuteiB moţiunea de ordine de cji care e la biuroB.
   D. preşedinte pune la vot moţiunea, care adoptândn-se, se declară vacant colegiul al IlI-a de laşi.
   Se mai urmează âncă oare care discu-ţiune asupra numirii de comisari pentru rechisiţinnî ctc. in timpul resbeluluî, şi mai mu'te voci cer, ca să se dea aceste misiuni altor persoane, iar nn deputaţilor şi senatorilor.
   Incidentul şi discnţiunra Ee închid.
   Se votează apoi în total proiectul de lege relativ la cnrsnl monedei rnsecî admisă în ţeară. Cursul rnbleî se fixează la 4 lei; jumătate rnblă—2 lei; nn sfert de rublă — 1 leii; 20 capecî—10 bani; 15 capecl—30 bani; 10 capecî— 20 bani.
   Se ia în desbatere proiectnl de lege relativ la înfiinţarea unul post de secretar pe lângă ministru de esterne pentrn limba francesă.
   D. P. Gbica nu înţelege înfiinţarea a-ceslnî post pentrn limba frnncesă nstătjî când s’ar fi aşteptat mal curând să se ceară pentrn limba rusă, şi apoi nici nu e necesară această funcţiune, ci o carată risipă.
   D. N. tonesen recnnoasce necesitatea acestei fnncţimiî, dar nu poate primi ca să se angajeze iar nn steein prin contract.
   D. P. Grădişteann respinge idea d-lnî P. Ghica ca nedemnă şi combate temerile d-lnî N. lonescn, arătând că gnvernnl nu va angaja absolut pe nn strein, ci numai în cas de a nn găsi nici nn Român.
   Dnpă oarecare esplicărî din partea d-luî ministrn de justiţie şi a d. Slâtescn, discuţia se inchide şi pnnendose la vot luarea în considerare se constată că adunarea nn mal este în nnmăr.
   Şedinţa este ridicată la orele I şi jnm. seara.
                                                                                          SCT1ULE ZILEI
  ln ziun de 4 Mat la Brftila 2 ore p. m. o micii parte de cetAţent ntt avnt ocasiunea sft fie martori la probele fiente de ciltre artileria Rusii, tnnurilor Kiupp, montate pe malul Vadului Budur.
  încercarea s’a filcut numai Ia douA din ele.
  Forţa acestoi tunuri promite ai curanţA în apArarea DunArel de sus contra inamicului.
  Mat mult de cAt opt obuze s’nfl aruncat de încercare.
  Explosiunea obuselor, lasA a se dovedi o forţA eniinentA. S'a observat cA probele s au fAcut la un teren apropiat. de nude apoi obuzele intrnfl In npA. şi de aci fAceuft explosie, i-vindvi-se la o (lista nţA foarte Je-pArtatA.
   IncercArI la distanţii nu s'a fAcut pAnA ln uiomeutul in caro se.rim.
   Orele 3l|a un moniter turc, vâzând la Gheet cAte-va vapoare micr ru-sesc.I, arunc cu bombe. Monitorul este staţionat mat 'nainte de Fili-poifl. Ruşii n’nA dat nici un foc. Bombele turceşti ajung pilnA la (ihecet.
   NumArul bombelor pilnA acum sunt 12, fArâ nici un efect.
   Triest.— Corniţele 7.1chi şi principele Reuss nu plecat astAzldiu portul Triest spre Constnntinopolr.
na fost bătnţî lângă Uatnm, Jadăogând că ei sB perdot tot-o-dată mnî multe tnnnrî.
                                                                                                                                                                                                                                                                         Merlln, 13 MaX
   Corniţele ŞuvalofF a sosit astă seară la opt ceasuri aici.
                                                                                                                                                                                                                                                                          Parii, 14 MalB.
   „Temps* desniinte ştirea zinrnlnî „Memorial Diplomati(|ne,* c# Englitera şi Austria ar fi convenit a protesta contra proclamaţiuneî de independenţă a României. Cabinetele sunt de comun a«ord de a aştepta deocamdată recoltatele evenimentelor.
                                                                                                                                                                                                                                                                       Cracovia, 14 Maia.
   Din Polonia Rnsească eară-şî a plecat in Asia nu noB transport de reserviştî. De asemenea zi pe zi se transportă din Polonia proviant în Asia.
   SA fim drepţi!
   Multe tAnguirt am auzit nducân-du-se cu deosebite prilegiurt, atAt ln Camera. cAt, şi prin ziare, în contra administrării cAilor ferate Ro-man-Virciorova.
   SA t recunoascem insA acum yi un merit foarte mare ce 'l-a nrâtnt in grelele Împrejurări de astăzi.
   Pentru transportul trupelor şi al materialului de resbo), adaos l.a serviciul obicinuit de mal 'nainte, căile ferate romAne de la Roman la Bucureşti pun ln circulaţie duoâ-zecl-şi-douâ de trenuri pe fie-care zi. Şi cu toate acestea, nici nn accident, nici o întrerupere aproape, nici o întlrziere; atAt trenul accelerat, cAt şi trenul de persoane. cAt şi cel de mărfuri pornesc regulat pe fie-care zi ca mal 'nainte. Net primim regulat scrisorile şi ziarele noastre din străinătate şi putem circula cu drumul de fer ca in vreme de pace.
   Aceasta dovedeşte starea mulţumitoare a materialului şi mat Întâia de toate o administraţie energică şi prevâzetoare.
SC1RI SOSITE CU POSTA DIN URMA
                                                                                                                                                                                                                                                       Berlin, l3 MM.
   Corniţele Şuv&loff, înainte Je a fi venit la Berlin, precum ni ee anunţă Jin Colonia a dat Principelui Bismarck o vi-sită în Friedrichsruh. Mane va sosi aici.
                                                                                                                                                                                                                                                        Roma, 13 Mal.
   In o conferinţă a oposiţiuneî, care a avut loc astă-zî, Sella a fost recunoscut de şefa] oposiţiuneî.
                                                                                                                                                                                                                                                   INtcrsbnrg, 12 Mal.
   Erî două avangarde a divisinnel Ok-lobschia a făcut nn atac contra înălţimilor fortificate de la Kaţnbanî (lângă Ba-tnm). Toate trapele e’afl luptat cn bravară şi artileria a contribuit mnlt la succes. Turcii aii avut nituri perderî. Din partea Ruşilor sunt 12 niurţT, 100 răniţi, intre care noae o fi ceri.
                                                                                                                                                                                                                                                     Eriernin, 10 Mal.
   Comandantul diu Kars comunică ştirea că o brigadă rusească înaintează spre Kagisnian.
                                                                                                                                                                                                                                                       Londra. 12 Mal.
   *Of. Renter* comunică de la Erze-rnro: La G Mnî seara Rnşiî s’nii aşezat în lagăr la Lombaton şi Zangliilar cale de cincî ore de la Kars. Trupele rusesc! ufl a se lupta cu greutăţi de sprovîsio-nsment.
                                                                                                                                                                                                                                                      Itcrllu, 14 Maifl.
   Numai de cât după sosirea sa Corniţele Şnmloflf a conferit cu ambasadorul Rusesc Oubril, In nrmă va fi primit in Audienţă de către împăratul. Mâne va pleca ]a St. Petersburg.
                                                                                                                                                                                                                                                       Roma. 14 Mai ii.
    TABLOUL MILITAR
   Represintând armata Română cu M. L. Domnitorul şi diferiţi şefi de corpuri, lucrat de d. Sat mari în colnboraţioue cn d. căpitan Gherghe, a sosit Cromolithografiat din stăinătate.
   D-ni abonaţi la acest tablofi snnt rugaţi » trămite. pentru a’şî lua numărul de esenplare de la d. căpitan Gherghe Strada Dionisie No. G8 îli tote filele de la 5— 7 ore după amiafjî, presintând şi chitanţa ce afl, plătind şi restul pînă la suma de 85 franci, costul fi-căruî esem-plar.
   Se face cunoscut că s’afl depus anemona tablouri pe la principalii librari din capitală cu preţul de 10 franci esemplarul.
   D-niî din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptul căpitanului Gherghe.
  Societatea Geaarala io ist™
       jiuxir
    BUCUUESCI şi IASSI
    Pene în ţliua de 4 Maia st. n. termenul fixat de Art. 59 din statute pentru depunerea acţiunilor, an fost depuse numai
                                                                                          3414 ACŢIUNI
   Acest numer fiind insuficient conform art. 60 pentru ca adunarea generata sa poata lua veri-o de-cisiune valabila, consiliul d’admi-nistraţiune ati amfinat întrunirea adunarct generale pentru ziua de
22 Mal (3 Iunie) ora 3 p. m-
   Ordinea zilei a desbaterilor A-dunfirel generale romAne acea deja publicata.
   D-nii acţionari sunt rugaţi a depune acţiunile d-lor la casa 0o-cietaţei pana in
  ziua de 14/*8 Maţii 1877 ora 4 p. ♦«.
    Consiliul dadiniiustraţie.
“TiBTRD OK DOIMII OFicnr
   Am avut ocasi» de a vedea în magasia d-lor Pb. Haas & fiî mobila cea noii construită care serveşte atât ea pat, cât ţi ca fotoliu îi scaun, şi nu putem decât a-o recomanda caîndeplinindu-şi cn totul scopul şefi.
   Prin manipulaţin cea maî simplă Re pot construi mobilele maî sus enumerate, şi fiecare serveşce întocmai scopului ce are de împlinit.
   Mobila cea nouă este uşoară, elegantă, eftiua şi foarte practică, nn coprinde mult Ioc şi se poate foarte bine întrebuinţa ca pat, pentru voiagiu, pentru salon şi grădină şi maî cu seamă în Jag^r-
   Maî observam, că această mobila este construcţia decoratorului Honich*, şi că se vinde numai în magasia d-Jor Ph. Haas şi fiî, Calea Mogoşoaî, Grand Hotel du Boulevurd.    ____________
                                                                                        TKATBU CEL MARE
                                                                                          gAmbAtă la 7 M&lii 1H77
    Corniţele Corti s’a imbn’rcnt la Brindisi spre a pleca la Constantinopo],
                                                                                                                                                                                                                                                   Londra, 14 Maia.
    «Ofic. UenterB anunţă din Erzernm de la 12 Maifl : Cazacii afl înaintat până 1» Bnpkei, afl fost însă în urmă siliţi a se retrage la Kagirman. Ruşii aii înaintat 1» Loghali spre a face recunoascerî spre a ataca din flauc lagărul de ^ nr" diz. Zăpada mare a curmat înaintarea lor. Merefl sosesc tionl trnpe. Iu Alexandropol şi Kriwnn e mare lip*â dfl prov'BI1^* raunicaţia telegrafică cu Karsul e între-
ruptă.
                          Londra. 14 Maiil
                                                                                                                                                                                                                        Corespondenta! ziarnlnî «Daily Telegraf* mar tur ocular, adevereşte (?) ştirea că Ruşii
 EENANI
                                                               Drftinâ lirica in 1 acte, pocsia de F. M. l’iave ninsics de G. Verdi.
  Preţurile locurilor: Lojn Rang 1 şi II. 30 fr.— Rnng 111, 18 fr. —Stall 1, 5 fr.— Stal II, 3 fr. — Stal III, o fr. -- Galeria I franc.
  ONORAU. PUBLIC. Societatea Artia-ticS de Opera Italiană, înenrngeată de snccesnl obţinnt in Thentrnl Circ şi tot odată, voind a ndern la dorinţa de o mare parte a amatorilor Operei, n’a decis de a da câte-va representaţium ln acest Thea-trn Naţional, convins de a se vodeo onorat de un numeros concnrs.
  Cn toată stimn: Pentrn societaten
  Directore artistic: B- FRANOHETTI