Nr. 104. VINERI fi MA1U. AN DL 11. -- 1877 ABONAMENTELE IN TOATA ROMÂNIA î Pfi in.............................L. n. 48 Pe 6 luni ......................... pe 3 luni...............* . . . i » îl IN STRAINATATt: Pe ns ................................ » 60 1NSIRTIUN1 SI HKCUMi: Lini* de 30 litere petit, p.ijimi [V, 30 bani Pe p&tfîe* HI, 80 bani, pe pat^ca 11,3 lei noi Reelwoe 1 lei aol linia. TIMPUL ESK IN TOATE ZILELE OK LUCRU. Un numir In Capital) 10 bani. MOBOtJL KKPACţlM Şl ADiUNIbTRA'fţM : PALATUL ,1U A.« -A.3ST XJISTGlXJ^tl S<- primesc in itrfiinitaU': La D-nil JlanMtn- »t*\n <6 Vogler in Viennit, Walfi«ch^a«se io. A. Opjjdik in Vienoa, Stulienbastei 3 ; XudolJ ftfoise in Vienna , 8«ilcrstAtte 2; Vtnceru Hrdicka n Vierme, TeinfalUtraste 17 ; Philipp IsjO io Vienna, E*ehenbMb(?Mse U ; L. hang dk Cvmp. in Peştii |i Uavaa-IxkffiU-BuUxer â Cump. îr, Pr.ri*. Scrisori nefraBcat* nu se primesc. Articolele aepublicat'1 •# vor arde. Un nunlr In Uislriot* 15 btnl. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul ilcoiebit al .Timpului.* 0lleni|i 1 Maiî. Pe la amenzi iar a început bombardarea ore durei,ii Incit. Iu Olteniţa Va ritâmat o maga-sie. Peste tiunilre s’a aprins o parte a taberei turceşti. Primim din BecSfl nrnmtonrea telegramă pe care o publicăm cu osebită mulţumire sufletească: Inălţimel sale Elisabeta Domna României, Măria Ta ! Mişrate de suferinţele ce ameninţă Ţara noastră, In Împrejurările de faţă. Societatea damelor din Bacăâ aO format un comitet, In scop d’a aduna prin concursul tutulor cetăţenilor din acest judeţ, sume de bani spre a veni în ajutorul răniţilor din armata noastră. Cu profund respect şi mult devotament rugăm pe Măria Ta, să bine- voiască a lua această iniţiativă patriotică sub augustul 8?u patronagiâ, ono-rftnd-o cu primirea presidenţiel. Ale Măriei Tale, prea plecate serve: Znlnin Sturdza, Nnthalia Willuer, Ca-tine» Krrkti, Cleopatr» Stnrdza, Nathalia Dimitriu, Olga Septelici, Hortensia Mor ţnD, Eugenia Sachelarie, Sarnstiţa Rosetti, Rujsnda Sturd/.a, A. Pftlcherie, A. Do-niche, Maria C'heninger, Eleonora Lozinrka, Monahia Eugenia Sion, Ag'ae Exal hu, Ca-terina Teodoro, Măria Dumbrâreanu, A-liua Corivan, Polixenia Spira, Anna Dra-gomirescu, Joeeflua Cernabovtki, Helena Holban, Zoe Tetoiann, Eleonora Rosetti, Eleonora Morţun, Zoe Mortun, Mnria Andrei, Tarsiţa Bene, Savasta Dnmitriu, Pul-cheria Floreeco, Catinca Ronsetti, Marin Istrsttî, Helena Ţintesco, Helena Tnvi-nnrachi. Maria Tataru, S. ltadovicî, Marin Sxavlosk», Catinca Miller, Caterina Vo-roncn, Siţa Vssilin, D. Homocinnu, Mnria Macri. Caterina Pănn, Caterina Kiro, Mnria Pnlţer, Catinca Dragoericî, Aristia S»c»ra, Mnria Ene, Maria Ţilentki, Eleonora Stane, Amalin Klugher, Matildn Se-raslianu, Caterina Ţelenski. Serviciul privat al .TIMPULUI * (Agenţi* Hstsj). — Senrioial 4% J«bI 9 ore dimineaţt- — Piris, 16 Maifl. In urma esplicArilor date in privinţa ipoliti-reî din tntrn, între mareşalul Mac-Mnhon, pr«-sidentul Republice!, şi d. Jules Simon, presi-dentul consiliului de miniştri!, cabinetul întreg ’şl-a dat demisia. In acest moment miniştrii sunt adunaţi pentru a delibera asupra situaţiei Parit, 16 Muiti. Mareşalul Mnc-Mnhon a trllmis azi dimineaţft 0 scrisoare d-lul Jules Simon In care’! zicea ^ «Sunt surprins cft nici d-ta, nici ministrul jus** d. Martei, n'flţl combătut ieri de la tri-bunfc abrogarea legel presei votată In 1875 după propunerea d-lnî Dufaure, şi a a* pl ici re o cereai Inşi-vP, mal de-nnă-zi, înaintea tribunalelor. 4Ne înţelesesem însă în consiliti cn d-ta şi d. Har lei să combateţi propunerea de abroga» rea acestei legi. Deja mfc mirasem că n’aţî combătut tinele disposiţil ale lege! municipale, precum publicitatea consililor municipale, al cărei pericol ’l-aţî recunoscut înşi-vă în consiliul de miniştri. Această atitudine din partea d-tale nasce întrebarea daca aţi conservat asupra Camerei influenţa necesară pentru prevalarea vederilor d-tale. Rsplicnţiile, în această privinţă, sunt neapărate. Dacă nu sunt răspunzător înaintea parlamentului, am Insă înaintea Francieî o răspundere de oare azi mal mult de cât orl-când, trebue ®ă mă preocup.» In urma acestei scrisori, d. J. Simon a pre- sau tat demisia sa Mareşalului care a priimilo. Mareşalul a chiămat în urmă pe ducelo I>‘Au-driffret Pasi|iiier, presidentul Senatului. Paria. 16 Mai»!. Presidentul consiliului, <1. J. Simon, a res-p u iis Mareşalului Mrc-Miilioţi, cu o scrisoare prin care 'şl dă demisia, esplică Conduita sa şi arată dorinţa d’a fi înbeuit cu bărbaţi din partidul republican conservator. Paria, 16 Maiil. Presicientnl repnblicel a rhiîlnut fc d. Pn-fanre care a respnns cil, jentru motiro de sănătate, nu poate prunii misia da compune un minister. Nu credem că noul minister se va constitui pflnă mine. New.York, 16 Maifi. Ajl a plecat esetdra rusă. Escadra rusă din Pacific, ancorală la Sau Francisco, va pleca septămăna viitoare. CoiTeta Yastok o deja In largul mărel. Buda-Pejta, 16 Maiii. hnmera deputaţilor. D. Helfiy a Interpelat pe guvern pentru a sci dacă, tu faţa mal cu seamă a evenimento’or cart se petrec lu Rom,'Inia, a venit timpul ca, In acord cu cele alto puteri, să so ia o atitudine decisivă pentru mănţine-rea tractatului din Paris.— P. Tisza, presidentul consiliului, Şico că In Romănia nu este caşul de agresiune din partea Rnjilor cărl a-ceftia aă intrat In ţeară prin înţelegere cu guvernul român. România, aUniinteroa, n'a fost nici o dată neutralisată, nici prin tractatul din Paris, nici prin alt tractat. Este indoiosdacă neutralitatea el ar fi de dorit chiar pentru Austro-Ungaria. P. Tisza amintesce apoi declaraţiile sale făcute do nnîi-^T 'mintea Camerei: .Nici un guvern,— Şice el —nu ar pntea să priimoasră instrncţil Iii privinţa politicei es-teme. Pară prin votul ce va urma, guvernul va remănea lu minoritate, acela care sc va bucura de Încrederea Camerei, să primească sarcina d’a c,.nipone un noii cabinet*. Camera, cu o msvî majoritate, a luat act de respunsul ministrului, care a fost aclamat la mal multe p.asagiurl. BUCUEESCI ,î MAI ţliarelo cămătarilor, specnlanţilor de bursă şi aventuroşilor întreprinzători din Viena, şi în Împrejurările de faţă Işl revarsă veninul urot lor neputincioase asupra Romăniel. Aceasta nu ne miră. Din chiar lntăiul moment când asemenea ziare austriace şi ungurescl. aQ început să vorbească despre afacerile României, ele s’ati recomandat despreţului nostru prin nedreptatea lor. De aceea şi opinia publică din a-censtă ţară s’a deprins de mult d'a nu pune temeiiâ pe afirmările acestor organe şi d'a nu da cea mal mică atenţie criticei lor, sciind foarte bine că ele nu sunt de cât organele unor interese meschine. Acel cari le inspiră, ar voi să afle In România un câmp deschis pentru cupiditatea lor; — dar cum bunul simţ şi cerbicia Ţeranulul de la Dunăre se revoltă şi respinge asemenea pofte, el se resbunâ, insultândn-ne prin foile lor. In numărul de Mereurl «m reprodus ca probă de orbirea şi nedreptatea acestor ziare, un articol din Fremdenblatt. Din eroare s’a omis d’a se spune că nu’l Împărtăşim. Publicul Insă care cunoaace vederile şi principiile noastre, a sciut foarte bine că el era reprodus numai ca un simplu specimen de gingăşia pentru noi a foilor acelor Ohetn din Viena şi Pesta. Ahminterea n'avem nici o trebuinţă ca ele să recunoască valoarea militară a poporului Român. Acpustâ valoare o constată, nu numai serulif trecuţi, plini de fapte militare, dar şi luptele din secuiul acesta cari s'ail intămplat In v.ilea dintre Carpaţl şi Dunăre. Nu azi pentru intuia oară Românul luptă alăturea cn Rusul contra barbariei musulmane care a răstignit de seuilf în miserie şi asuprire atâtea popoare demne de libertate şi fericire. Azi chiar armata noastră de la malul Dunărei dovedeşte luinel Întregi că «unt calomnioase cuvintele organul» vienrz „ Fremdenblatt,“ cu la strănepoţii legionarilor lui Traiau se găsesce astăzi orl-ce alt, numai „virtus romana* nu. Că avein încă virtus romana, mal amintească’şl cel de la „Fremden-blat* cum scifl să se lupte regimentele române din Austria, ce lauri încunună steagurile lor, de câte ori curagiul şi avântul românului a decis victoria contra celor mal brave armate din lume. Dar dacă amintirăm acestea, este numai pentru că n’am voit să re-tuână fără cuvenita încadrare articolul din „Frendemblat* alunecat in coloanele noastre. DE LA TEATRUL RESHOIULDI Olteniţa, \ Mani. Prin tcHegrftma ce v’aiî] trilmis erî, v’nni aunnţat c'a început iar luptai între Turci şi Roniftui, pe la orele doa dnpK nnienzt. D’fltnncI pana nzî, I Maitt, do8 ore Hnpîî amenzi, putem zice ca aerul din aceaatS parte a Dunărei a foat mere ti înţepat de mtroRui şi fumul prafului de puşcă. Este un aer care ue îmbată. Plăcerea cu care ’1 respirăm, dovedesce ca n’iun perdnt ninîic din vitejia strămoşească ; că daca armele n’nti acaparat, atâta timp în apărarea sântelor liotnre, vina nu este nici a braţelor, nici a snflotelor noastre, ci a împrejurărilor prin cari hdî, trecut şi cari ne-au făcut indiferenţi de gloria militnră, căci nn aveam pentrn ce sa ne luptăm. Azi îusă când avem o ţara de apărat, când mândria naţională ne reafaţă sufle-fletul, în fu ţa focurilor momicnluî, simţim şi noi că suntem o naţie. Aceasta consciinţa patrioticaaate cu atât nîHÎ vie cn cât o vedem iwbucnind nu numai din Riiftetnl eocietăţel culte, dar şi din a) poporalul, ca nil simţimânt natu-ml. Oficerî, soldaţi, orăşeni şi ţeranî, toţi de o potrivă simt ardoarea de luptă, Reţea d'a înfrunta pericolul. Apoi acea solidaritate naţionala care fece să dispară toate orele, toate interesele, toate osebirile sociale, şi toţi sa ne contopim într’o singură voinţă, într’nn singur dor, probează şi mal ninlt ca acest popor nn nunial că esistă, dar că este mare şi demn d’o soarta mal bună. Iu privinţa solidaritîîţel, voiti aminti uu fapt de erî. Dacă osibesce ce-va pe soldatul nostru, este nepăsarea cn cure sta în faţa pericolului. Pe când soldatul turc şi chiar al altor naţionalităţi mal renumite pentru bravura, se furişează, se ascunde prin şanţuri, românal sfidează moartea, — şi tocmai pentru aceasta poate şi moartea ’l ocolesce. Un asemenea soldat erîse plimba pe malul Dnnăreîcu luleaua în gură. Turcii vSzâtidn ’l, descurcară îndată o ploae de gloanţe. Soldatul fu rănit. Aceii-*ta fu de ajuns a ilidărji pe soldaţii noştri cnri păzi a ti malul, pentru a face pv Turci să regrete scărbonsa lor procedare. Pnscile începură, dar la sigur. Eie-care soldat căuta să nu 'şi pear/ăpraful şi gloanţele; de aceea ochiii încet, dar bine. Ehte un spectacol care ’ţî face ochi pu lăcrimeze de bucurie şi mândrie, când veiji sângele rece, nepăsarea cu cnre 'şl pune cartnşiul şi ochesce. (ilumeln chiar nu lipsesc. Aşa pe când un soldat işl trântise chepiul şi ochi», altul care nn prea se re-couiHnda cu ccononiia focurilor, cjice: »Nn cn !a iepnrî, Marine * Altul iar djeea ricjeud :€ Numai de nn ’I aşi sparge ciubucul ca su ’l găsesc când oi ti trece-n-colo î* Pe la şense ore uti început şi bateriele roDîâue şi turcesc!, dar focurile acestora n’ati ţinut de cât vr’o oră. Cel alţi soldaţi cari er;»Q depart* de iuptă, ardeati d’o impacienţă copilărească d'n lua şi eî parte. Dorobanţii cu osebire ştii ga ti mal ture să meargă şi eî. Dar cnni nu li s’a permis împlinirea acestei dorinţe, câţl-va a ti început să joace de ciudă. De şi lupta de erî a ţinut vr'o cinci ore, uicî o perdere din partea Românilor pe când din partea Turcilor s’a vădut mulţi cătţâud, între cari şi un ofteer. A