ANUL II. 1877 Nr. 108. JOI MA1U. abom a K^vrrET»>; IN TOATA UO.MANIA 1 P* an...................... P« 8 Ioni ... . ■ y«* S Inol ............... • IN stiuinatati: pr tu . 4* M It Ho INSEKT1UNI 31 KICI.AMK: l.im. ,1» S0 Iilor» piuit, p»rin» IV. 3U Uimi P« patfiaa III. «»»»*». P P»?*» ‘*,1 **' tivctiml 1 I»' n*l '!»*• TIMPUL ESK IN TOATE ZILELE DE LUCIU!. A'MTTJNTC'ITJTR.I ' nrhnonj in ■tr&ţnAtsit'v î,j\ D-nil Haatrn-A Vogitr In Vl^rma, 10. A- OppeHk io Vi misa, 8tubvnhiMt*i 3 ; ftmdolj Mq*m in Vi^nu» , iJeilfv*Utt* %■, Vinceni llrdicka n ViennA, IV iuLtlUtriM? 17; rhiiipy Jxjb în Vienn.i, F.iehHntiikchs'iuiii* 11; Lang nl da Marţi 9 ore «eara- — Constantinopel 15 Halfi. 0 lupii s's început Iii Dobrogea Intre trupele otomane ;i un corp de armată rusă, cum-pus de caralerie, infanle.'ie şi artilerie, care ar fi trecut Dunărea pe la Potbnşl, mi sat lingi titaecet. (Aici, n’areu aici o confirmare despre această soire) BDCQBISC1HAI O imperioasă datorie He patriotism ne îndeamnă să facem următoarele observaţii. Precum am declarat \n mal multe rlndurl, ne vom aoţme de la orl-ce critică safl simplă enunciare a mişcărilor trupelor noastre. Dar totuşi ne Jvom Împlini datoria da semnala neajunsurile regretabile, precum şi da arăta mijloacele ce le-am crede ma> nemerite pentru Împlinirea acelor neajunsuri, pănă mal este Încă vreme. Libere fie-care a ne da saă nu atenţiunea ce ar merita observările noastre; dar In tot caşul, să ne temem de cuvântul prea târziii, care a devenit fatal mal ou seamă In cele militare. Este recunoscut de toţi, că prin crenţtunea a opt regimente de dorobanţi şi doă de artilerie, pe9te alte stătea ce esistaa Încă de la anul 1872, n’aă .slăbit toate In eadrele lor. Ast-fel, se văd astăzi plutoaneie de dorobanţi şi secţiunile de artilerie mergând fără oficerl, şi s’aO redus la jumfetate numărul necesariO de sergenţi. Noi credem că ar fi o crimă de a băga In foc trupele noastre, In a- iwm mmm OCOLUL PATENTULUI In BO IDE ZILE XVT. (urmare.) nnnl din vasele Companiei peninsulare şi orientala, întrebuinţat în aervieinl mărilor Chinei şi Japoniei, era un vapor de fer, coprwzâud o mie şapte sute şease-r.ecl to„ şi 0 noming|j de pa- tru snte cal. Se potrivea cu Mongolia la inţwlă, nn insă şi 1» confort [)e aeeea şi mtetre* Audă nn fn aşa de bine aşezată cnm ef fi dorit d. Fileaa Fogg. In* orl-ce ca*, nn avea ai ţiaS a«t-fel da cât vr’o nnspre-zece safl dofispr-zece zile şi tânăra femee na era nemulţumita. In primate zile ale aeeetel călătorii pe •pi. Mi strei Anda fSen p o,»! bine cn-noacioţă cu Fileaa Fogg, In orl-ce ocaate ii arăta cm mal vie recunoştinţă. f,eg. matecnl gentleman o asculta, In aparenţă cel puţin, eooeemal irere răceală,fără ea o intonaţie, nn gest măcar să fi trădat In-tş'iuanl oen mal mină emoţie. Ingrţjeaca semene» condiţiunl. ilntorite incapacităţii U-lut Slâniceami. Dar ce este de făcut t Trebue, fără a se perde un singur minut, să se adune din toată ţara, sergenţii reserviştl al armatei permanente. Copurile să le dea o instrucţiune practică, mal cu seamă ttcea a conducere! grupelor de tira-liorl. Să se Întrunească pe divizii eomisiunl de esatninare a segenţilor. spre a se complecta eăt mal In grab nuinârul sublocotenenţilor. Acele co misiuni nn ar avea a esamina pe sergenţi asupra materiilor prescrise de reglementele !n vigoare, ci a constata numai cnnoscinţele ce posedă fie care sergent, precum şi conduita şi serviciile sdle. Va fi lesne, dnpâ restabilirea pâcel, a’I aduce spre a li sâ complecta instrucţiunea. Un ce care ne temem că să ne-gligează la noi. este deprinderea la foc a cailor de requisiţie. Lucrul este Insă fdrte serios; s’aă vâijut, ln campania Şerbilor, asemenea cal fugind cu tunurile ln toate părţile, pe câmpul de bătae, fără să fie nimeni ln stare a T mal putea opri. Ce să mal (jirem despre dreptatea ee urmează a fi observată tntr’o armată In ajun d'a Intra ln campanie ) înaintările snnt un mare stimulent. dar cari s6 pot schimba şi Intr o profundă descuragiare când să fac In modul.In cari s'afl făcut cele din urmă! Chestiunea d-lnl maior Pilat nu e nici ea menită a cimenta disciplina m armată, şi dacă s’a găsit d-nul Epnreann. care să propue ln Senat sftlşierea sentinţelor militare, precum şi a înaltei Curţi de Casa-ţiune; dacă s'nfl găsit adunări capabile d’a Vuta o lege specială In favoarea maiorului Pilat, şi un guvern In stare d'a o promnlga, d-nul Pilat Însuşi, fti patriotismul sfifi, nu trebuia să consimţâ la una ca aceasta, mal cu seamă că d-sa nu Înceta d’a fi oficer miliţian, şi ast-fel putea găsi un câmp destul de Întins activităţii sale. O altă chestiune de cea maf mare Însemnătate, este cea privitoare la nimic si un lip Muscă tinerel femei. Le ore regalate venea pnntualmente, daci nn să vorbească, cel puţin s’o asculte. Împlinea faţă ca ea datoriile politeţiei celei mai stricte, insă cn graţia şi prevederea nnut automat ale cărui mişcări ar fi fost combinate pentru această trebuinţă. Mistres Audă uu prea sein ca să crea/.ă, insă Văntură-Lume îî cam explicase puţin eacentrica personalitate a stăpânului seă. n spusese ce prinsoare tărn pe stăpânul săfl Împrejurul pămlntnlut. Mistres Audă sn-nseee, apoi « îj datora viaţa, şi liberatorul el nu perdan nimic, v&z.ut prin recu-nosciuţa el. Mistres Anda încredinţă cele spuse de călăus despre ea. Era, In adevăr, din o rasă care este elita acelor rase indigene. Mal mulţi comercianţi Parsiî făcuse averi cn negoţul bembacnlul. Unnl dintre el, tir James Jejeeb'noy, fusese inobilat de guvernul engles, şi Mistres Anda era ruda acelui insemnst personagiu care loeuia in Bombai. La llong-.Koug, nude avea nn văr, găsi-va ea refugib şi ajutor? Sigură nu era. Lt, acestea d. Fogg ii respandea să u'aibă grilă, căci toate se vor amngia matematic ! Băniră fsiuee înţelegea ca oare acest neplăcut adverb? Nn se scie. Totuşi, ochii HKOAOŢIEI Şl ADMINIBTKA'ţlKI : PAI.A l'UI. , gnrdn. orăşenească. Un deputat cere a se abroga legea de la 1872. şi a se restabili legea de mat ’nainte, lege după care gradele oficerescl se dau prin votul guardiştilor; ast-fel, un cetăţean oare-eare, de multe ori, oameni fără câpStăiă şi fără cea mai mică cunoscinţâ militară, se impro-visează căpitani, maiori, colonel! şi chiar generali. O asemenea instituţie a esistat ln Krancin, şi a fost causn multor nenorociri, pentru care sa şi desfiinţat astăzi sub republică. După legea de la 1872. garda orăşenească devenise un adevărat şi serios element al forţei noastre armate. Oficeril eraţi luaţi din cel ce dobândise grade In armată. Guvernnl Brătianu s’a grăbit a presinta un proect de lege pentru a schimba o stare de lucruri care oferea garanţii serioase oraşelor noastre, şi a o Înlocui ou acea stare de lucruri care era o ameninţare perpetuă de anarhie şi desordinâ socială. Eligibilitatea gradelor oficerescl pe lângă inconvenientele ce oferă, şi din cari, cele mal lesne de apreciat pentru orl-cine, este acela al lovire! ce se dă principiului ierarhie ln armată, şi acela că un om fără eft-pătâifl şi ignorant In cele militare se pune de odată In capul unităţilor ce nu scie să le conducă; — dar mal are şi inconvenientul acela, că un tăn&r, care după vârsta sa ar a-parţiue unul element activ nuiliLir, precum al reserver sad a) miliţiilor, ar putea să'şl ascundă slăbiciunea sa sub un grad improvisat In guarda orăşenească. Tentru a Învedera şi mal bine a cest inconvenient, n'aveiu de cât a aminti articolil din legea modificatoare a legel din 1868 pentru or-ganisarea armatei, articol! cari specifică. după vârstă, clasa la care aparţine orl-ce eetăţian şi de la care, precum se scie, nn se pntea sustrage nimeni sub cuvântul c’a obţinut un grad oficeresc in guarda o-răşeneascâ. Să nn ni se respundă că acum A.« sunt fapte Împlinite. Este Încă timpul pentru a evita un pericol. Gândeuscâ-se bine acei, cari ah a/.l ln mână cârma ţârei. c& dacă acest popor se arată nepăsător, cănd ««te In joc averea şi onoat ea lui, nu va fi tot aşa când va vedea că incapacitatea şi reutatea ’l-aâ făcut să pearză lndeşe.rt sângele şi viaţa fiilor sâl. El. nepăsătorul de azi, va deveni atunci cel mal drept şi neînduplecat judecător ! COHESl’ONDENŢA I’ARTlCULAIlA a TITVEFTJI-iTTI Ploe$tî, 2 Mai ii. Azi dimineaţă maTele duce Nico-lae, Împreună cu fiul sâfl, a sosit ln Ploesel. Un public numeros se Îndesa la gară şi pe stradele, prin care avea să treacă cortegiul ilustrului oaspe. La descinderea din vagon I. 8. imperială a fost lntlmpinat de d. Cogâlniceanu, ministrul de Esterne, venit Înadins din BucurescI, de clerul oraşului cu S-ta Cruce, de prefectul Prahovei şi primarul Ploie-scilor cu pâne şi sare. D. Cogălniceanu T-a presentat deputăţia bulgară din oraşul nostru, care a isbucnit intr'un strigăt: Dumnezeii Bă'ţl ajute a libera biata Bulgarie ! Strigăt la care marele duce a respun.s; Dom! nostru se va împlini. Strigări entusiaste ’J-au salutat ln trecerea sa. De la gară 1. S. I. suindu-se In trăsură, însoţit de statul săă major şi patru sotnil de cerohpsl, sa dus la cuartirul sSQ In casele d-lui Ma-covel. Azi pe la orele doă după arniazl a venit şi M. Sn Domnitorul pentru a'l visita. Mâne va inspecta corpul de voluntari bulgari din lagărul de la Be-reasca de lângă Teleajân. Apoi va pleca cu fiul sfiă la BucurescI pentru a visita pe M. M. L. L. Domnitorul şi Doamna. Un nu*6r la Oittrisle 15 bani. Cu această ocasie v6 trimit şi ordinul de zi al Marelui Duce MiUail către armata de la Oaucas, care este In termenii următori : .Trupe ale armatei caucaze! Voinţa Împărătească a Vajestăţi! Sale Ţarului vă chiamă acuma pentru apărarea cu arme a onoare! şi demni-tăţel Patriei voastre. .In urma voastră — gloria din trecut a trupelor cancaze; Înaintea voastră— fortăreţele şi câmpiile pătate cu sângele părinţilor şi fraţilor voştri! .înainte,—cu D-zefi pentru Patrie şi marele Stăpânitor!- ‘Tiflia 12 April». . SCRISOARE ADRESATA TIMPULUI TVcneifi 4 April 1877 Când m'jm decis sX divulg in acest ziar, riaipa ce se face în jndeţiul nostru banilor publici, prin aerisirea ce aţi publicat la 8 Martifi, principala mea preo-cupaţinne a fost s? nn esagerez nimica, ba din contra, cnm ijice poporul în momente de galantnmie; >sS trec multe cn vederea.* M? mXjţnlăm a crede, că văijân-dn’şi păcatele puse în faţă, se vor coreţe, căci a le combate nn pnteafi, fKnd patente. Ce se întâmplă Insă? Doi din cel cn musca pe căciulă, inchipninda’jrf, cine ştie pe cine de antor al arficolblnl, ae revoltă p&nX Ir esce?s turbare» lor cantt prin e§-pre*inmle cete mal necnrnnci6se » nega total, nnnl prin şî altnl prin Rrformciy care dnpe ce maî fcntAiQîmî fac impatnil grave ca, no am eob-scrig arti* colnl meii, uita şi’pî pnn cr snb-semnă-tnrfi iniţialele Ch. G. MW! înainte de a spâne cine snnt a-ce$tî domni, revin asupra articolului din Ttmfuly pă v5d on ce am greşit eîi, de s’afl sburiit atfit de grav. Rată ce v£d efi am <^is : I. Că membri comitetului permanent, lăsând casele D-nel Elena P.itos, ce era3 luate pentrn arest cn 110 galbeni pe an, şi îuchiriind pe ale D-neî Arghira Poliza, ii costă annl I. 13^0 galbeni şi cn t6te acestea nn afl uă casă care si satislacă cerinţele unui local de arest. II. Că d. prefect a avut multă îngrijire, să vfire între membrii consiliului jn-deţian, pe d. Coetache Raoovitze, acel care perdnse qnalitatea de roman, pe d. Dimitrie Popii Gfidele şi ooal din inventatorii tortnrelor de la MărăşeştI, asemi- eî cel mari se ţintiafl pe al gentlemannlnî, ochii eî cel >limpezi ca lacul sânt din Himalaia!, Dar nepStmnzatornl Fogg părea indiferent, şi pnţin dispns a se arunca în acel lac. Cea d’ănteifl parte a călătoriei ,R»n-gaooooînl» fu fără nici o întfimplare. Timpul em bun. Toată partea imensul ni golf, pe care marinarii îl nn mese ,Baia Bengalului,, fu favorabilă mersnlnî vapornlnţ ,Hangaoonn, zări marele-Andamant pito-rescnl mnnte Sadlo-Peak, înalt de don? mii patra sate picioare, pe care navigatorii îl zăresc din depărtare. Coasta lnî înaintează foarte molt în mare. Selbaticiî Papnal din acea insulă nn se arătară. Sunt fiinţe din cel maî de jos grad al seăreî umane, Insă fără drept consideraţi de antropofagi. Desvoltarea panoramică a acestei insnle e de toată frumuseţea. întinse păduri dela-tanT, a reci, bambnsierî, nueşori, gigantice miniOHse şi tofişnrl înflorite, acoperia partea locnlnî de jos; mal in fund despica nznrnl eleganta siluetă a munţilor, Pe coastă fulgurail mii de precioaae salan-gaue (rândunicî de mare), ale căror cai-bnrl coniestibile sânt o mRnenre foarte căn-tată in China. Dar toată această panoramă variată,care să desfSşnra 'nnintea călătorilor, trecu iute, iar ,Rangaoonn, îna- inta răpede spre strâmtoarea Malacca care dă în mările Chinei. Ce facea in timpnl acestei călătorii a-gental Fix, t6rât fără voie in jurul pă-mfintoloî? La plecarea sa din Călcată lăsase instrncţiî ca mandatul, dacă în fine ar veni, să i se espedieze în Hong-Kong şi ast-fel pntn să se urce şi el pe vaporul «Rangaoonnloî, fără să fie v?zut de Y6n toră-Lnme, şi spera să se ascunză până la sosirea vapornlnl. In adevîr, ’î ar fi fost greii să esplice presenţa sa pe bord, fără să deştepte bănoiala lui Ventură-Lume, care îl credea la Bombai. Fu insă sforţat să înoade iarăşi cunoştinţa cu onestul băiat prin chiar logica întâmplărilor. Şi iaca cum: Toate speranţele, toate dorinţele agentului poliţienesc se concentrai! acum io-tr’nn singnr punt al lomeî, Hong-Kong, cacî vaporul se opria prea puţin in Sin-gapur ca să poată opera ceva in acel omş. La Hong-Kong trebuia să se facă arestarea fnrnluî: dacă şi acolo furnl îl scăpa din mânu, nu mal avea altă speranţă să’l prin/.ă. In adev?r Hong-Kong e un pământ engles, dar cel din urmi in acea direcţie. Dincolo de China, Japonia şi America o-fereati o linişte asigurată d-luî Fogg. Dacă | la Hong-Kong afla mandatul de arestare, care de sigur venea după el, Fix prindea pe d. Fogg şi îl da iu mâuele poliţiei locale. Nici o dificultate. Insă după Hong-Kong, un simplu mandat de arestare nu era destul; ’i-ar fi trebnit nn act de extrădare. De aci, intArz.iere şi obstacole de tot felul, de care fnrul va profita de sigur ca să scape. •Aşa dar,-- îşi zicea Fix în lungile ore ce le trecea într’o cabină,— aşa dar, sail mandatul va fi la Hong-Kong gi pun mâna pe omul mefl, saîi nn va fi, şi atunci trebue cu orl-ce preţ să’î întârziez plecarea. Am perdut la Bombai, la Calcutta ! Dacă voi perde şi la Hon-Koug, mi se duce reputaţia ! Trebue să isbutesc. Ce mijloc voi întrebuiuţa la necesitate, pentru a împedica plecarea blăstematulul de Fogg?, Io cele din urmă, Fii se decisese să descopere tot lui Veutură-Lume, şi săT arate cine este stăpânul ce servea. Vâutură-Lu-me, lămurit intr’această afacere, trebuia să se teamă de compromitere şi se va uni de signr cu Fii. Poate însă că modal era cam periculos. Un singur cuvânt al lui Veutnră-Lume către stăpânul sSîS, ar fitde ajuns să strioe tot planul. Agentul poliţienesc era foarte nehotărit, când presenţa frumoasei Audă pe bordul TIMPUL n8B ţi pe d. colonel Gallitz isgonit din | mând sentinţa No. 70, nceln-ji an, » armatiS nu pentrn m-scai-va fapte de Inudiî. | consiliului de reshel din 1-en divicjione IU. OS intre alte cestiunl, pentru care Teritorialii, prin care este condamnat con- este convocat consiliul jndeţian, e pnsă I form art. 113 din cod. penal ostăşes-?] aicgerea unul membru în comitetul combinat cu art. 13 din codul penal co-permanent, şi credem ca sorta va cădea mun, pentru crima de ,falş în scripte pe d. Gh. NecaluG, ca recompensă, peu- publice*; caută ^Monitorul oastel* pe 1875 tru faimâsa operaţiune cu casele D-nei ş’apoî rogu-te pe d-ta, respunde cine este Poliza. lepădătura societăţii ?— acel ce’ţî imagine^1 IV. Ca primarele comunei a cumpărat că a scris în ,Timpul, or mutăluţă care casele d-luî Cotin Plitos, în scop mal pentru o mică simbrie 'ţi-aî pus peana mult d’a se putea despăgubi de banii ce în sevicifl! avea să ia d. Necnlai Motăş, un cSma tar fără esemplu, cumnat cn primarele, şi d. Gh. NeculaG, membra atunci în comitetul permanent. Dicî că a fost urnită contra d-luî Gallitz o persecuţiune politică. Ruşine, dom-i-| mile; nn ve^î că apărându’l, îl defainu Dacă admitem că ministerul de atunci* silinrî, nu aii putut să ’1 apere, şi daca | a fost isgonit ca nevrednic, sa mul- V. Că tot primarele a luat cu chirie I nn'l privia bine: nu veRuugaoon!« (Va urma). duce, născut la 10 Aprilie 1847, Însurat la 27 August 1874 cu Maria Paulovna, mare ducesă, născută la 14 Maifl 1854, fică a marelui duce de Meclemburg. Fiul lor : Alexandru Vladimirovicl, mare duce, născut la 19 August 1875 III. Alexie Alxandrorvicl, mare duce născut la 2 Ianuarie 1850. IV. Maria A’eaxandrovna, mare ducesă, născută la 5 Octomvrie 1853. măritată la 11 Ianuarie 1874 cu Alfred, principele Marel BritauiI ş> Irlandei, născut la 6 August 1844. V. Sergie Ale :androvicl. mare duce. născut la 29 Aprilie 1857. VI. Paul Alesandrovic1, mage duce. născut la 21 Septemvrie 1860. Fraţii şi surorile Imperalulul. I. Maria Nicolaievua, mare ducesă, născută la 6 August 1819, măritată la 2 Iulie 1839 cu ducele de Leuch-tenberg, văduvă la 20 Octomvrie 1852, remâriratâ la 4 Neemvrie 1856 cu corniţele Grigorie Stroganov. II Olgo Nicolaevaa. mare ducesă, născută la 30 August 1822, măritată la 1 Iulie 1846, cu principele regal, acum Carol I regele Vurtem-bergulul. III Constantin Nicolaievicl, mare duce, născut la 9 Septembrie 1827, însurat la 30 August 1848 cu: Marea Ducesă Alexandra Josefovna, născută la 26 Iunie 1830 fiica re-pausatului Iosef, duce de Saxe-Al-temburg. Fii lor: a) Nicolae Constantinovicl mare duce, născut, la 2 Fevruarie 1850. b) Olga Constautinovna, mare ducesă, născută la 22 August 1857. măritată la 15 Octomvrie 1867 cu George I, Regele Greciei. t) Wjera Constantinovna. mare ducesă, născută la 4 Eevruarie 1854, măritată la 8 Mal 1874 cu Eugenie, cele de Vurtemberg. d) Constatin Constantinovicl, mare duce, născut la 10 August 1858. e) Dimitrie Qonslantinovicl, mare duce, născut la 1 Iunie 1860. f) Viaceslav Gonstantinovici mare duce, născut la 1 Iulie 1862. IV. Nicolae Nicolaevid 1) mare duce, născut la 27 Iulie 1831, însurat la 35 Ianuarie 1856 cu Marea Ducesă Alexandra Petrovna. născută la 21 Mal 1838, fiica lai Petre, principele de Oldemburg. Fii lor: a) Nicolae Nicolaevici, 2 mare duce, născut la 6 Noemvrie 18*6. b) Petre Nicolaevici, mare duce născut la 10 Ianuarie 1864. V. Mihail Nicolaevid, mare duce născut la 13 Octombrie 1832, însurat la 16 August 1857 cu Marea Ducesă Olga Feodorovna. născută In 8 Septemvrie 1839, fiica lui Leopold, marele duce de Baden. Fii lor: n) Nicolae MUtaiiovid, mare duce, născut la 14 Aprilie 1859. b)Anastasia Alihalovna, mare ducesă, înăscută la 16 Iulie 1860. c) Mihail MhaUovid, mare duce, născut la 4 Octombre 1861. d) George Mihailovicl, mare duce, născut la 1 1 August 1863. e) Al&vandru Mihailovid mare duce născut 1 Aprilie 1866. Sergie Mihailvoid mare duce. născut la 25 Septembrie 1869. «IN AFARA. Ziarul „Italia* anunţA cil corniţele Corti, ambasadorul Italiei pe lftngfi, Doartft, a plecat Ia Constan-tinopol spre a-şl relua funcţiunile. 1) Comunii an ti ii suprem fcl armatul Ho- rtre. 2) Care p* tatăl in reuhoiul ii*]* Dunăre. — Din Londra se anunţă, că Corniţele Şuvaloff, ambasadorul Rusiei, a plecat In concediu. O depeşă sosită dela Berlin anunţă că el avea să sosească la 12 Mal In acest oraş. Unele dintre ziarele întru cât-va tur-cofile susţin ca concediul Comitelui Şuvaloff ar fi un fel de prevestire sinistră. Relaţiunile Intre Rusia şi Englitera nu par Insă atăt de încordate, Incăt să pontă motiva oa-seraenea presupunere. Ştirile sosite din Serbia urmează a se contrazice. După unele raporturi guvernul Serbiei şi cu deosebire Principele Milan ar fi hot&răt a păstra cea mal strictă neutralitate şi declaraţiunile, pe care le-au făcut agenţii Serbiei atăt la Viena, căt şi la Constantinopol, sunt sincere şi leale. După alte raporturi, agitaţiunea este in Serbia atăt de mare încât e peste putinţă a mai gândi că ţara se va putea menţinea in nedumiririle inacţiunel. Ameninţările Austriei necum să domolească spiritele, cu atăt mal mult le agită şi Serbii sunt dispuşi a intra In luptă chiar pentru-câ Austria 11 ameninţă cu ocupaţiunea. In tot caşul posiţiunea Serbiei care atăt de mult a suferit In resbelul din anul trecut, astâ-zl când oştirile puternicei Rusii se apropiă de graniţele el, este pe cât se poate de grea şi ar fi un adevărat eroism de a se obţinea acum de 1» luptă. Ştirea, că principele Milan ar fi hotărăt a pleca la St. Petersburg se menţine. In Austria s’a publicat proclama-ţiunea de neutralitate. înţelesul a-cestel proclamaţiunl este acela-şl pe care trebuia să-l dăm proclarnaţin-nel Engleseştl: ea nu eselude acţiunea Austro-UngBriel pentrn tot-dea-una. Despre aceasta ne Incredin-ează „Fremdemblatt* Intr'un articol dela 12 Mal arAtăndu-ne tot odată şi eventualităţile, la care Au-stro-Ungaria ar fi silită a eşi din reservă. .îngrijirile Austro-Ungariel,—v.ice .Fremdenblatt”, — sunt deosebite de acelea ale Mare! Britanii. Ele sunt atât de Învederate şi apasă asupra noastră cu atât* greutate, Incăt abia ar fi oportun a părăsi tocmai acum discreţiunea, cu care am tratat pănă acum anumite cestiunl parte interne, parte externe. S’afl relevat In mal multe răndurl anumite eventualităţi care, dacă s’ar ivi In Sfirbia, ar produce la noi o reaeţiune care ar trebui să se resitnţă şi In afară. Chiar mal mult trebueşte apoi să simţim, decăt este oportun a exprima prin cuvinte, că c^ea, ce se petrece ta România, este pentru noi mal puţin indiferent decăt pentru restul Europei. De altmintrelea şi la alte locuri oamenii vor înţelege lngrigirile noastre şi vor ţinea seamă de pos'" ţia noastră şi uu ne vor sili a 'ua nişte hotărlrl, care ar complica cu atăt mar mult cestiunea orientală dată acum In soarta armelor, şi ar da naştere unor greutăţi incalculabile, din care nimeni nu ar căştig# şi toţi Perdc- Insă-şt Roranâia. care numai decât eri şl-a dat silinţa de a-şl asigura existenţa pin ■ > moţiune, anevoe va spori greutăţile noastre pin propride-i fapte. Apelăm la hunul simţ şi la patriotismul cameri-lor rom&ne, ca ele, deşi numit! după Încheierea păcii sâ-şl împlinească misiunea istorică, considerând toţi factonl învecinaţi şi nicl-odatâ sd nn uite. că ve calea, care va avea să le ducă la împlinirea acestei mi.» ml istorice, numai cu o marş-rută europeană vor putea să înainteze.* I— Dupe oămpul de resbel nu snnl decât puţine ştiri. Turcii aă hotărlt FAMILIA M S. INSERATULUI RUSIEI T 1 M P U L u retrage din Dobrogia nopulnţiunen. a arde satele şi a lftsa In calpa lîn-j. şilor o Beac& pustie. Din Chiusten-jf gie plinii In Cernovoda chinr de pe acum se fac pregAtirl pentru nimicnici rea a-tot. ce poate da hranft ori adftpoat. Consulii cfttor-va puterr afi ficut obiecţiunl. dar aceasta nu a putut sil Impedece pe turci de a'şi realisa planul. Despre urmftrile canonadei dela 1 1 Mul asupra Vidinului se comunica următoarele : In citadela Widi-nulul s'afl surpat douC case. earft In oraş una; doi niiamf, trei femei şi trei copil şui fost răniţi.—Ne pare Insă că acest tablob este Intru câi-va moderat, de oare-ce Intre şapte răniţi, cel puţin unul credem, că va fi mal mult de căt rănit. Obusurile nu sunt gogoşi. — Din Asia toate ştirile sosesc oareşf cum schiop&tAnd. Unele sosesc prea din vreme, altele prea tftrziO. earftşl altele nu zio nimic şi cele multe se deszic prin altele. Din toate pare a resulta, că armata rusească Înaintează. Se anunţa din Tiflis, că trupele ruseşti afi ocupat oraşul Diadin fArâ vărsare de stinge şi că primire* din partea locuitorilor a fost simpatică. Eară din Constantinopol vine ştire, că ruşii se retrag din u-uele posiţiunl. Despre Întâmplările de la Kars până acum nici o ştire. — Cetim In „Ls Nord;* Emisarii turceştr cares’afi răspândit in mare număr pin provinciile ruseşti locuite de musulmani, nu afi reuşit de cât Intr’un singur district al provinciei Terek In apropiarea rnârif Caspice, unde autoritâţile publice afi fost silite a suprima cu puterea o Încercare de rescoalâ. care de alt min-fcrelea nu s'a răspftndit de loc. Din nenorocire afi căzut victime atât din partea trupelor, cât şi din partea indigenilor fanatisaţf de către emisarii Porţii. — Monitoarele turceşti urmează a se crucişa la malurile tnâril negre ; din timp In timp ele bombardează litoralul. — Trupele ruseşti afi ocupat oraşul Kagjzmau fără vărsare de sânge, şi afi organisat In acest ,oraşI ad ministraţiunea pentru Întregul SanJ-j*k. Locuitorii ad declarat, câ se supun. La 8 M*iO, generalul Şereme-fcief cu un regiment de dragonl şi trei batalioane de cazaci a făcut recunoaşteri pe la Kars. Tntorcăn-Ju-se a avut loc o violentă ciocnire cti cavnleria turcească, care dimpreună cu patru batalioane, u făcut o manevră din Kars. Uu escadron de dragonl şi două companir de caza'! an respins pe cavalerii inamică in dosul munţilor de la Be-•fictşai. Bateriile turceşti sprijinite îţ j*ne i lmpedecat tfiipele ruse de a Înainta. Ruşii avut 2 ofiţeri şi opt oameni râ uiţi, 2 cal morţi şi unul rănit, l'er-derile inamicului păr foarte însemnat». D. M. Costache. ’MI pare oii această pro punere este in contrn constituţinnel. Voci. Să se trimită la oecţiani. D. Or&Rcn: Eti cred că este mal bine să andini den că gnvernnl uderă la această propunere. D. Ministru de justiţie: Guvernul est surprins (le propuuerea ce ni se presintă Efl nn pot să mă pronunţ, cestinnen fiin destul de importante, vă rog să ne daţi timp până mâne ca să avisăm cn colegi mei. D. M. Costacbe: Am fost chemaţi astă (jî pentru a ni se face comunicări din partea guvernului şi nn văd nici o co-monicaie, vă rog fă suspendaţi şedinţa până va veni d. ministru preşedinte. Şedinţa este suspendată pentru ne ore. La redeschidere d. minislrn justiţiei de pune projectul de lege pentru posiţin oficierilor, şi projectul pentru ţinerea con cursurilor la catedrele vecante de profesori Şedinţa este ridicate la 4 ore p. m. CAMERA Şedinţa de Marţi 3 Mei. SE3STA.TT1TI-I ^•dinţa de Marţi, 2 Maiif. Preşedinţa d-lnJD Brătiann, După propunerea sumarului, «e de citire nrmatoa-rel propuneri: >Co*iderând că in inprejnrările estraur-,dinar* iu care ne găsim aslă-ţli, misiunea Senatulni este de a da guvernului ,in orî-ce ocasmne, concnrsnl săfl, propunem » se declar* Senatnl i„ permanenţe. .Considerând in aceiaşi timp, că legile .cele mai urgent" snnt deja votate şi că .interesele agricole reclamă p.. lnaI m 01 ţţ .din d-nj Sadaton 1* judeţele lor res- •pectire, propunem » "e snspenda şedin-iţele Senatulni, până la chemarea ce se >va face la trebuinţă d-lor Senatori de litre biorofi,. (Semnaţi) N. Uibeecu, Severin, Gale», Deieann. Al. Orăscu, Voino». Şedinţa se deschide la orele 1 şi jtim p ni. sub preşedinţii d-lni Stolojnuu, fiind preş iuţi 82 d. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. Apoi se votează amendamentele introduse de senat la legea timbrului. Se continuă desbaterea asupra proectn-lul de lege relativ la fixarea cursului monedei rusesc! de argint admisă in ţeară. D. v. Preşedinte face cnnoscnt, că guvernul a aderat la modificările introduse de comitetul delegaţilor la proentul de lege pentru fixarea cursului monedei rnsescl de argint. D. ministru snsţine că s’a fixat prea mnlt rnbla la 4 Iei şi propune a i se fixa valoarea de 3 lei 80 bani. D. Frunză raportorul, vorbesce pentrn proectul guvernului, care fixează rubla Ia 4 lei. D. Bagdat reamintesce propunerea «a de mai ’nainte, ca să se inchee o convenţie cn Rusia, ca pentru moneda rnsă dela noi sa primim dela tesaurăria imperială monedă de anr. D. P. Gbica se pronunţă pentru propunerea d-lni Mântu. D. Ministrn al Cultelor arată, că pe toate pieţele rnbla se primeece cn 4 iei Daca nn primim acest curs, vom fi siliţi a primi hărtia mon-dă. D. A. Holban cjice, că reputaţi unea monedei decide valoarea monedei, iar nn legea. Deci trebne să observăm norma stabilită de comerţ, care nn primesce rubla cu preţul ei fiduciar de 4 î"1.. Alt-fel facem nn curs forţat sa3 tot anrnl va dispărea din ţară. Cere de la guvern să nu persiste in acest curs, care e ca şi forţat D. tuia. cultelor replicând, zice, că aci nn e vorba de cnrs forţat, căci casieria primesc* rnbla cn preţul de 4 leî, şi apoi nimeni nn e silit să primească tocmai ru ble Ia vânzarea grânelor. D. Pana Buescu susţine proectul guvernului. D. min. cultelor presintă la binrofl pro-ectnl de lege relativ la împrumutul de 42 milioane leî pentru calea ferată Ploeaci Predeal şi Aifjud-Ocna şi din care guverna) este autorisat a întrebuinţa 10 milioane pentrn intreţinerea armatei. D. raportor Stătescu citesce raportnl comitetului delegaţilor asupra propnnereî d-lol Costinescn, ca Adunarea »l'şl **-prime recunoştinţa, in numele ţârei, defunctului Jnles Michelet care a făcnt mnlt bine României prin scrierile sale, şi să se voteze suma de .5000 lei pentrn monumentul ce afi hotărit să ’i ridice Franţa şi Italia. D-sa propune în sensnl acesta o moţiune, pe care Adunarea o adoptă în unanimitate. Şedinţa se snspendă şi Camera trece in secţiuni pentru a lua in cercetare proectul de «ge relativ la imprnmntnl de 42 milioane M pentrn căile ferate Craivlev. L* redeschidere se ii in desbatere pro-ectnl de lege relativ le imprnmntnl de 12 milioane lei pentru calea ferată Grawley din care sumă Insă să se intrebninţeze 10 milioane pentrn întreţinerea armatei. D. Stătesen face o propunere, ca să se separe aceste don? cestiunî, făcândn-se un împrumut dfrlebit de 10 milioane pentru armată. ţine dobftmjl, şi apoi Crnwley nici intr'un cas nu ne ponte face proces, când noi cheltuim scale 10 milionne spre a apăra şi calea ferată pe care o lucrează d-sa. D. Cuntili susţine de asemenea proectui gnrernnlnl şi, ca legist, arată că L'rawley nu poate cere desdannare delii guvern, ue-tiilld această condiţie in coutrnct. D. Holban propune a se redacta ari. ast-fel, ca să so lase li» facultatea guver-nnlnî a face nn imprninnt separat de 10 milioane, iar nn u se cnofunda două cestiunî, cari nn stufl in nici o corelaţiuue nna cn alta. D. ministru al Căitelor ijice, că este o mare diferinţă Intre imprnmntnl Crawlev şi între ceutiunea Crawleî, pe cari tocmai d. Holban le confundă. Aci este vorba numai de împrumutul Crawlev. Cât despre sumă, apoi să imprnmntăm cât mai piţin. Inchizândn-se disenţiunea, proectul se votează pe nrticole fără nici o discnţinne alta. SCIRI OFICIALE D-nil N. Rosetti-Bălăuescu, lost ministrn, Gr. Arghiropoln, fost ministrn, George Mârzescu, fost ministrn, şi Constantin Cor-nescu, fost membra de curte, snnt nnmiţi comisari români pe lângă corpurile de armată Rosiană. D. George M. Gbica, fost ministrn, este nnmit director al cancelariei comisarului general român, pe lângă comandantul-cap al trapelor rose. D. loan Mâr/.a, prefect aljudeţnlnî Fu!-cin, in locnl d-lni V. Holban, transferat. D. V. Holbau, actualul prefect de a judeţul Fălcifl, iu asemenea cnlitate la judeţul Vaslifl, in local d-lni colonel Dimi- I comunale locale, s'a întors In capitală in a respectn bandiera englesă, care fălfăia pe catartu şlepului in tot timpul bum-bardărei şi incendiului, şi pe care şlep 1'afl dus până iu gura Jiului de unde venind iu vapor de resbel turcesc, l'a tras până la Rnhova. Acest fapt fiind ilegal din partea autorităţilor otomane cari aii violat dreptul internaţional fără a respecta neutralitatea Ţârei, nici teritoriul unde de necesitate staţiona şlepnl, nici măcar bandiera neutră care acoperea atât vasal cât şi caicul dintr’ânsul; am onoarea vi face cnnoscnt acestea, rngândn-vi, D-le Căpitan, să binevoiţi a atesta adevărul faptului, dândumi-se o copie legalisută după aceasta, cu care să mi pot servi la locurile competinte.* Pentru Petru Rodocanachi, O,lista Va-sakf>oltt. (Comunicat.) M 8. Domnitorul, însocit de şeful sta-tului-uiajor geuerul, a pornit Sâmbătă, 30 Aprilie, la orele 7 de dimineaţă din Bucurase!, spre a merge la Olteniţa, şi ajnn-gend acolo la orele 11 şi jumătate, a inspectat trapele din dirisinnea a |-a, corpul al Il-lea de armată, staţionată aci şi comandată de D. general de brigadă G. Mânu. Înălţimea Sa a vizitat bateria care in zioa de 28 a răspuns cn atâta sneces focurilor din Turtncaia şi a esaminut cn de-amănnntnl posiţinnile ocupate de armata noastră în facia forturilor otomane. Măria Sa, remănând pe deplin satisfăcut de spiritul voios şi otărât ee animă trapele, şi dnpă ce a primit respectuoasele omagii ale autorităţilor administrative şi trie Miclescu, dimisionat. D. Dimitrie Caravasile, sub-prefect la plasa Constangalia, din jndeţul Cahnl, in locul d-luî Lenţii, demisionat. D. Iancu G. Motaş, actualmente adjntor la sub-prefectura plăşeî Fundurile, din jn deţnl Vasluni, snb-prefect al acelei plăşî. in locnl d-lnî Dimitrie Manariu. acea zi, la orele 8 seara. SOIRILE ZILEI Citim in MonJor: M. S. Domnitorul, însoţit de d-nn general comandant al corpului al 2-lea de armată şi de şeful statului major general, a mere Joi, 28 curent, spre a inspecta trupele din divisinnea 3-a care staţionează î Giurgiu şi împrejnr. La întoarcere, Măria Sa s'a oprit la Vidra, unde a visitat lagărul rnsesc şi *'» prenmblat printr'eusul, însoţit de d-uiî generali comandanţi al trupelor Imperiale. Citim in >Cnriernl de Iaşi., Ambasadele turcesc! diu străinătate afl primit notificarea, că Snltannl a iscălit o Irade, ,prin care principele vasal din România se detronează., Cn această ocazie ne-am adns aminte de istoria, scrisă de nn pater din societatea lesniţilor, in care impăratnl Napo eoon 1 era numit Uona-parte, general armiilor M. Sale Ludovic al XVIII, care pentru gloria acestei Maiestăţi şi in nomele ei, avuse multe resboae in Europa. In acelaş sens impăratnl Germaniei Dn este astăzi de cât guvernatul M- Sale regelui Hano- reî, care poate fi revocat ori când printr’nn decret, datat din — Hietzing. mahalaua Vieneî. Pentru ca să cunoască lumea care este purtarea Turciei faţă cn noi in impreju rărite actuale, iată reprodneţiunea textuală a protestaţinnel ce marea casă de corner ciB Rodocanachi a adresat căpitanului de port de la Bechet : D.*Qr8Telegrafnl< de aRomăniI vechi* nn scifi nimic din cele ce se petrec la >Românii adevăraţi*. Ce dureros! — dacă şi in aceste împrejurări foile radicale nu îneacă interesul de tarabă. DEPES1 TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPULUI «Agenpa Havas) — Serviciul de le ameii — Paris, 16 Maia. După o telegramă din Constantinopol de la 15 MaiA, escadra turcească ar li bombardat portul rnsesc Sucum-Caleh (provincia Caucasulnf). TABLOUL MILITAR Kepresintând armata Română cn M. L. Domnitorul şi diferiţi şeff de corpuri, lucrat de d. Satmari in colaboreţinne cn d. căpitan Gberghe, a Bosit Cromolithografiat din stăinătate. D-ni abonaţi Ia acest tablofl snnt rugaţi a trântite, pentrn a'şi lua numărul de esemplare de la d. căpitan Gberghe Strada Dionisie No. 63 in tâte filele de la 5- 7 ore dnpă amiaiji, presintând şi chitanţa ce afl, plătind şi restul pînă Ia snma de | j franci, costul fi-cărni esem-plar. 9e face cunoscut că s'afl depus asemeni tablouri pe la principalii librari din capitală co preţnl de 40 francf esemplarnl. D-nil din districte vor adresa cererile lor de-a-dreptol căpitanului Gherghe. BUCURESCI şi IASSI P6ne in dina de 4 Maio st. n. termenul fixat de Art. 59 din statute pentru depunerea acţiunilor, ao fost depuse numai 3414 ACŢIUNI- Acest uuindr fiind insuficient conform art. 1)0 pentru ca adunarea generala sft poata lua ven-o de-cisiune valabila, consiliul d'admi-nistraţiune an amilnat întrunirea adunarel generale pentru ziua de 22 Mal (3 Iunie) ora 3 p- ni- Ordinea zilei a desbaterilor A-dunarei generale remane acea deja publicata. D-nil acţionari sunt rugaţi a depune acţiunile d-lor la casa so-cietaţei Anina in ziuă de 14«« Maid 1877 ora 4 p tn. Consiliul d administraţie. „umanitatea” SOCIETATE! MUTUALA E BINE FACERE BUBURE3CI Snnt invitaţi cn insistenţă, toţi d-niî membrii ai Societăţii de a se Întruni in şedinţă estnordinară. Marţi la Vi» Mai, 1877 la 8 orc seara, in localul provisorifl, Hotel de Fmnce, la ordinea zilei fiind : Alegerea biroului definitiv; declararea constituire! Societăţii, conform art. 6 din Statute; şi alte comunicări safl propuneri şi relative la evenimentele actnale. Preşedinte Paul N. Ar,iritam. Secretar C. Priit. TIMrUL COURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DI7FHSE Hucurttfi, 3 J/uiu 1877. V A 1. O A R E A Carul. Ofr.rii. Praci* f&aat Oblig. Rurale . io» Credit fonc Rur. 7°/o 69 683', » Credit fonc. Urban Impr. Mun. Gap. SO'-Vo 1^75 02 P-tisil (3o0) dobândă fr. l0 110 Apţii Căita fer. rom. 5% 106^ - » priorităţi 1868 ()ueia C '• de Assitf. _ Act. (fr. 500) 8% IBM Romani. C■,• ile Assig. - Act. (fr. 200) 8% 1873 Mandate........ Illl Iiupr. Municipale fr. ‘JO Act. 6n inciiire Romănc 8% - - Căile ferate Ottomane Act (fr. 400) Renta Rt'inănl ...... OUI'OANE Oblig. Rurale p. 23 Aprilie on/i --- , Domeniale espirata --- --- --- , Fondare rurale . . --- -* , Comunale .... --- --- --- DE VISE Pai ........... --- --- --- Mareille........ --- --- --- Bruca "‘ies........ --- --- --- K*m.......... --- --- --- Elveţia ...... • --- --- --- --- 2515 2517i/j AmsUrJaa....... --- - --- V.etjă --- --- Bel*......... --- | Ir* V**......... --- --- • i ript........ --- --- Lira Otoman...... --- --- j --- Galben austr. ...... --- --- --- Agio o. Argint...... --- DE V£Nt(>A!ÎE O proprietate magnifică boier<:«rit cu castel şi vederea escelenti! spre Alţii, situata pe malul lacului > Olauilă de Ramburg . , 6 — Batiste euglosesuî, fine .... , lu — , engies. ou bord. col. tivite , t 25 acum fr. 1 - , 3 50 Prosdpe şi Nervete a */. duzină Prosâpe de aţă curată > . damasc . . . Şervete de masă . . . . » , damasc . . . . > > eugles fr. 8 50 fr. 13 -8 — U 25 17 - Feţe de mese a 1 bucată Pentru C persone albă de aţă . fr. 6 50 fr. » » , , , damnsc » 10 » 12 > > > » > 20 » 12 , , qual. 1. > y 33 Pâii()ăi’le 36 de eoţî Pâuijâ de casă fr. 38 36 . » , , copil > 40 45 , » Olanda de munte > 55 50 , > , , Silesia > 60 53 , > Pâmjă de Olandă > 90 60 , » , , Belgia * MO 60 , > » , Rumb. > 170 1 ţ Bucata p. 7 cercefnrî 3 coţi lat > 72 i » > de Rumb. > 90 * » Rufe de Daine Camaşe de Şiffon cu şuur .... » s » » broderie . . > 6 » 1 » > Entredeux . > 8 50 25 50 25 50 10 50 18 - — fr. 16 50 22 __ 30 — 33 — 50 — 60 — 90 — 41 — 50 — 3 — 3 50 4 50 , Entrodem de bat. f6rte fin© > cu broderie . . . . • de luxe cu broderie Pautaldue cu cerculeţe . . . . > broderie . . . > de Piqnet . . . . > > , şi cu Şlep . . . Rufe pentru Cai Căinaşe de Şiffon ........1 • > > spălata .... . , Olanda colorată . . . > , Cretton franţuzesc . , cu broderie............... » cu piept şi manşete de olanda > de Olanda forte fină . . . Pantalone de Olanda............ , , Rumbnrg fine . . Diverse Şjfţurî de copil........1 s Duzină Gulere de Dame . V, , , Bărbaţi . . 1 • , Pepturi brodate . '/* > Ciorapi de Dame . 1 > , , , bărbaţi . 1 Bucată Flanele............ 6 , de Barbe p. copii . înainte fr. acum 13 --- , 7 _ 15 --- . 8 _ 24 --- , 12 --- 4 50 , 2 50 5 50 , 3 _ 13 - , 7 --- 5 --- . 2 75 6 25 , 3 50 7 --- , 3 50 8 --- , 4 50 12 - , 6 50 15 --- , 8 --- 30 --- , 12 ilerl 6 50 fr. 3 50 8 --- . 4 05 11 --- . 6 --- 8 --- , 4 25 10 - , 5 50 11 --- . fi --- 19 --- , 10 --- 6 50 , 3 50 9 --- . 5 --- 2 75 fr. 1 50 7 50 , 4 --- 5 75 . 3 --- 15 - , 8 --- 28 --- . 15 --- 17 - , 9 --- 4 50 , 2 --- 5 75 ki _* ralităfllc mal bune se găsesc asemenea cu preţurile cele maî convenabile. Din cauaa neionalu! îTiaintat ae vînd cu Preţurî şi mal reduse: Piquet, Şalurit flanele, ciorapi de aţă, plapăme, Albituri pentru dame de piqxU, şi mal aJes de remarcat Batiste fine eu broderii, Qarmtmri pentru dame, Gravate pentru cavaleri fi dame, Batiste-Clairt ft batiste cu dantele, şi în fine c&te-vt sute cupon* din remAşiţele de Oiandâ ca 50 o/o rabat. Rafturile tdte uneltelf* aflltfire acoma în ma^asie, sunt eftin de v^ndare. Magnainul se aflâ Calea MogişOÎ No. 20, vis-i-vis de Grand Hdtel du Boulevnrd, casa Qrec^ana. 0 MORA TRANSPORTABILA r ti le, Cu locomobilă Şl ce)e-l-nlte unelte, bună de Bplicat pentru trebuinţele oştiri este gatn, şi de veuijnre la fabrioa C. S1EBREGHT Bucurescî C»lea Moşilor No. 11C. LAUSANNE (HIJ188E) Pension d’Etrangers ĂI. CheraIIier. Beau Si oltr Maison dc l-ier Ordre, Vue sur Ie lac et le« nion-tagnes. Grand jardin 1VK trâs modâres WALLER a HARTMANN BUCIIRESCI A GALAŢI MAKE DEPOSIT OE locomobiiie: BAT0AZE Hori de Dlacinat Pluguri şi alte Maşine Agricole. A EŞIT DE SUB TIPAR 31 se afli de v^mjare LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA A ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMÎTRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n âAAdiâAâââââftâftIâiMiâld Săminţă de Cantaloupi De cea mal bunS. calitate, din speciile cele mal renumite, culese cu îngrijire şi tratate după rejrulele neapărate pentru păstrarea gustului şi ea-lităţel, sunt e vonijare la sub-semnatul, ca 1 franc pachetul. Pentra on-mintjl din districte se priimeşte timbre post le, plătit prin anticipaţie. JEftN VERMEULIN. Grădinaru d-lul George C. Filipesou, Strada Dionisia Ne. 42. •• • 11 u vvwm'iiu .■? La Exposiţia din Philadelphia 1876 s'a premiat cu Medalia şi Diploma de ondre (cea mai mare disfincjiuno) IELA.TT IDE COLOQTTE DE & K % W V3 A Bi flf IC f AKI A Place Juliers No. 4 COLOGIWK’I, A mal fost prpmint pentru suppriorilatea el la urmAtâr.le Exposiţil: Londra 1 Sfi 1. New-A'ork 1863, Londra 1862, Oporto 1865, Cordnba (Hepub. Ai to-nt.) 1871, Viena 1878 ji Sânt .1 ago (Chili) 1876. — Dopo.it pentru .SnŞare cu ridicata la D-nil : APPEL cte G-ni<‘- Uucuro.cl, Sirnda Covaci No. 1. De vun.Jare in detail la toţi Parr.imeri şi Droaişti buni. 508-12. in slnU ie Wtale, cafo ciiqAmmi ţ bineşi n |tiic- ticat mul ninlţî uni studiele programului liceal, doresce a preda lecţinnî particulare. A sîî adresa la admonistraţiunea acestui (Jiar, Palatul ,Dacia«. ii roman. făcând Stndil practice iii termen de 20 anii iu agricultorii, doresce a se angaja ca administrator la verî-un proprietar de moşit Doritori! să bine-voinseă a se adresa la Tipografia Thiel & Weiss. LECŢIUNI PARTICULA UE do ISTE A T E ISTt A T I C X C. Brailoiu, fiul 47 Strada Scaunele 47. V* ( < < < ( ( ( < ( < < < * “S7 Intiiul f ron-mitul Magasin de ^ IMCALTIAMIKTK PNTRD BARBATI, DAME SI COPIII sub firma m S TT R A. D A. CABOL S rAJ° ,LA STEPA ALB« ~\r j S IMPORTANT EKIEIEE GOLDSTEIN ,LA STRLJa ALBA* Strada Carol I No. 6, (Curtea veche) vis-ă-vis do Sigismund Prager. Sosinilu m! de curdnd din cele maî renumite fabrice existente din străinăU^. /u r start in reiaţiunî intime de mulţî ani, un mare asortiment de diferite mirfl ° cele mal moderne şi Intrat* cu cea maî mare soliditate, d. e. pentru Dame . roionese cu nasturi in tdte formele, Sandale, Pantofi, sol.; pentru Bărbaţi: Ghete de f*<*' aroqum, Maroquin salon, Pantofi şi tot ce se atinge de încălţăminte bărbătetcl, pentru Copil tdte felurile de ghete cu nasturi, elastic şi altele. rog * v* c^nT\ Şp ~T®r* Acestă magasie este una din cele mal vechie din Capitală, care fl » câştigat O reputaţmne de cele mal frumrtse pentn soliditatea şi eftinătatea mărfurilor, şi «per, că şi in viitor voio fi onorat cu Clientela D-v6«tră. PHIL1PP ««LMTIÎW. Straxla Carol I No. 5, (Curtea Veche) vis-â-risde 8igi"®und Prager *La Sl6ua alb*,. t DOCTORUL 1. FELIX s’a mutat IN STRADA CAL0NFIRESCU No. le spatele Hotelului de Londra. De închiriat, “.IrrS I de sus, casaSteritdi, intrarea Rosetti, lîn,-Cismefţiu. Doritorii să se adresare la eoâ proprietarul C. Capelleanu, Reffia tuturu-I ilor. NUMAI MARELE MAGASIN DE EAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI SERV1CÎD PROMPT. în Palatul „Dacia* (colţul Mogoşidiel şi Lipscani) sub firma <% rWT ft M H O C ESTE IN TOT-D’A-IJNA BINE ASSOItTAT. ■ ■ PRKCIGRI MODERAŢI. Tipografia Thiel A Weiss, Palatul .Dacia*.