Nr. 101. makţi 3 MA.ru ANUL II. 1877 A BONA MEJSLTELB ÎN TOATA HO^ANIA : Pf »n . |V Pricina d'intâifi* reiau atancl jodele Obudiah. — Filens Eogg ! — strigă grafi»*™! Oyeterpnf. — inc«-m£, — rPspnnse d. Fogg. — Vântarn Lnnie! — Presinte! rSsptinse ncenstn. — Biue! — zisele jndele Obadiah. Sunt donS z.ile, ncnsatnle, de când te tot pândim la toate trenurile de la Bombai. — De ce ne acasă? strigă Vântură Lume, nerăbdător. — O aă aflaţi, — răspunse jndele. — Domnule,— zise atunci <1. Fogg,— *nnt cetăţean engles, şi ani dreptul.., Nu ţi ft’a pnrtat respectul cuvenit? întrebă d. Obadiah. In nici nn mod. Bine! Să intre acuaatoriî.■ La ordinile judelui, o uşă se deschise, şi trei preoţi indiunl fură introduşi de nn uşier. enutl in^âna Vântură Lame, hoţii aceia cari voiaQ & ards pe donranft noastră I* Preoţii stătură iu picioare înaintea judelui, şi grafierul citi cu voce tare plângerea de sacrilegiu, formulata în contra d-luî Fileas Fogg şi servitorului mPQ, ft. casaţi uă aă violat un loc consacrat religiei bramice. *Aţî auzit? — întreabă judele pe Filens Fogg. — Da, — domnule,— răspunse d. Fogg, observându'şl orologiul, — şi mărturisesc. — A ! mărtnriseşcl ?... — Mărturisesc, şi aştept ca şi aceşti trei preoţi să mărturisească ce voiaQ să facă la pagoda de la Pillagi.* Preoţii se uitară unii la alţii şi păreai} că nu înţeleg vorbele acusatulul. ,Fără iudoială! — strigă neastâmpărat Vântură Lume, — la pagoda de la Pillagi înaintea căreia era să ’şî arză victima!* Preoţii îmărmnrira, iar judele Obadiah se mira. ,De care victimă vorbeşti? — intrebă el. — Pe cine să arză? Ce! chiar iu mţj-locnl oraşului Bombai? — Bombai? — Btrigă Vâutură Lume. — Fură iudoială. Nu e vorba de pagoda d la Pillagi, ci de pagoda Malebnr-1 Iii!, de la Bombai. — Şi ca corp a) delictului, iacă pantofii profanatorului, — adăogi grafierul, pnnfiud pe biuroQ o pă-reche de mcălţâţânii□ te. Pantofii mei! — striga Vântură Lame, care, surprins, nu putu rh'bi înece această esclamare. Se înţelegi confosia produsă in spiri- tnl stapânalul şi servitorului. Acel incident de la pagoda din Bombat, el îl uitaseră de tot, şi tocmai acel incident, ÎI aducea înaintea jndelnl de la Calc ut ta. In adevăr, agentul Fix pricepuse tot a-vantagiul ce putea trage din acea întâmplare. Iutnrziându’şî plecarea cu vr’o donă-spre-zece ore, se făcuse consiliarul preoţilor de la Malebar — llill, promiţendn-le mari desdannărl, căci scia foarte bine că guvernul engles era foarte aspru pentru asemenea greşeli; apoi cu trenul următor iî asmuţise pe urmele călcătorilor de legi. Din cansa însă a intârzierel peutru scăparea tinerel văduve, Fix şi Indianil ajunseseră în Ca Ic o tU iuaintea Iul Fileas Fogg, pe care magistraţii, anunţaţi c’o telegrama, trebuia să ’1 aresteze la eşirea din tren. Ce amăgire cumplită indnră Fix, când află că Fileas Fogg nu sosise încă in capitala Indiei. Începu să crează că fu-rnl, oprindu-se la vr’-o staţie a peninsularului railvvay, se ascunsese în vr’o provincie septentrională. In curs de donă-zecl şi patru de ore, in prada unor griji cumplite, Fix II pândi la gară. Ce mare ÎI fu bucuria când, chiar in acea dimineaţă, il vezu eşind din vagon, însoţit d’o tânără femee, de a cărei preseoţă nu putea să’şl | dea seamă. îndată ’şî trămise nn agent poliţienesc, — fi iacă cum d. Fogg, Vântură Lume şi văduva mjahnlnî din Buu-delkund, fură aduşi inaintea judelui Oba-diah. Şi deacă Ventură-Lume ar fi fost mai puţin preocupat de afacerea sa, ar fi zărit într’un colţ al pretoriului, pe agentul care urmăria desbaterea cu nn interes lesne de înţeles,—căci la Calcutta ca şi la Bombai, ca şi Ia Snez, mandatai de arestare nn’I venise încă! Cu toate acestea judele Obadiah Ihaw act de mărturisirea scăpată Iul Ventură-Lume, care acum ar fi dat ce avea ca să ‘şî retragă vorbele scăpate. •Faptele sunt mărturisite?—zise judele. — Da,—respunse cu răceală d. Fogg. — Având in vedere, — nrmă judele, a-vend iu vedere legea englesă care protege de o potrivă şi cu asprime toate religiile popoarelor din India, faptnl fiind mărturisit de d, Ventură-Lume, convins că a violat ca piciorul profan, marmora din pagoda Ma-lebar-HilI de la Bombai, în zina de 20 Octombre, se condamnă zisul Vâotară* Lume Ia cinci-spre-zece zile închisoare şi la o amendă de treî-sute livre, (7,500 fr.) — Trel-sute livre?— strigă Vântură- TIMPUL stantinopol, de loc nu are să insem-neze, că aceste puteri sunt de comun acord şi cu atăt mai puţin că ele ar fi hotărlte a sprigim pe turci el ne încredinţează inse, că direct ori indirect aceste trei puteri au in Orient mal multe interese decăt Italia ori cu deosebire Franţa, pentru care cestiuuea orientală tot-de-una a fost aproape un mijloc spre a supăra pe inimicii el apuseni, care an interese positive in Orient. In tot caşul astăzi bunele relaţ.unt pe care Germania le întreţine cu Rusia, nu sunt decât o presiune esercitată asupra Franţei. Câtă vreme Germania va urma a Întreţinea bunele relaţiunl cu Rusia, resbelul va putea să rămâe localisat de oare-ce Austro-Ungaria. orl-cât de dispuse ar fi unele dintre popoarele ei la luptă, nu va putea să intre frăţiş în acţiune, ci va trebui să se mărginească a ocupa în cas de necesitate provinciile mărginaşe, dându-şl aerul de a coopera cu Rusia. Atât organele oficidse, cât şi călătoria Archiducelul Albrecht pin ţările locuite de slavi, ne duc la această conclusiune. Pe când Archi-ducele Albrecht trece in grabă pin Pesta, în Agram, el este primit cu entusiasm şi musica ’l cântă hirnnul naţional austriac, apoi bimnul naţional rusesc. —Ast-fel Austro-Unga-ria, cea mal imediat interesată putere, va trebui să se chibzuiaseă bine, înainte de a se pronunţa pentru vre una dintre puterile beligerante. Şi 'nainte de a se pronunţa Austro-Ungaria, anevoiă se va mal pronunţa vre una dintre puteri, afară de Englitera. — „Răpublique Francaise* publică următoarele ştiri din Constantinopol : „Hobart Paşa rămâne definitiv în serviciul Porţii. — Noutăţile din Englitera fac pe turci a fi mal încrezuţi. El simt că nu sunt părăsiţi. Se asigură că Austria ar fi hotărâtă a se opune la intrarea ruşilor în Serbia." — .NeueFreie Presse" comunică ştirea, că generalul Fadejeff a primit o comandă în armata rusească. Până acum acest general era pus în disponibilitate, precum se crede, din consideraţiune pentru Austro-Ungaria, al cărei inimic pronunţat este. — Eată ce zice ziarul berlines ,Die Post,* cu ocasiunea plecării principelui Reusz la Constantinopol, despre posiţiunea Austro-Ungariel în orient: ,OrI cât de silă ne-ar fi, a o spune, dar toată lumea ştie : că greutatea principală Intru resolvarea ces-tiunel orientale, nu este nici dorul de cucerire al Rusiei, nici imposibi- Lnrae, a căra! simţibilitate se înfiora nu-mal de amendă. — Tăcere! — entru disearfi. D. vice-preşcdinte ridică şedinţa la 5 ore anunţând conţinuaren pentru 8 şi jumătate ore soarea. Şedinţa de seară s’a deschis Ia l) ore. 1 riucipele Dimitrie G-hica u propus următoarea moţiune : Senatul pe deplin satisfăcut de esplica-ţiile d-lnl ministru de aşterne; .Considerând că Tnrcin, prin declara-ţinnile şi actele sale de agresiune in contra României, a rupt vechele legături ce ue unea8 cu dânsa, şi ast-fel s’a pus in stare de resbel cn Btatul român; ,Loând act de decluraţiunea guvernului că tunul român a fost neroit să răspundă la agresiunile Turciei; .Senatul recunoaşte că starea de resbel este creată României numai prin guvernul otoman. (Aprobă atitudinea guverunlnî faciă cu prorocarea Turciei şi coutinnâudă a se basa pe sprijinul pnterilor garante cari prin tratatul de Paris aQ luat supt scntul lor individnalitatea politică a României; are sicnranţă că guvernai va pune toată stăruinţa şi va lua mesurele necesare spre a apăra teritoriul nostru şi u asicura e-sistiuţa statului român, ast-fel că la viitoarea pace, România să iasă cu o posi-ţiune politică bine definită şi de sine stătătoare. Această moţiune a fost combătută de d. Voinov şi snsţinntă de d-niî V, Boe-rescu şi Al. Orăsco, — Dintre miniştrii aii luat parte la discnţinue d-niî Cogăl-niceann şi Câmpineanu. Moţiunea a fost adoptată cu 3(i voturi, contra 7 şi o abţinere. — Resnnuitul şe-’l vom publica in nnmăru) de mâne. DJN 1NTBU L E (! E Art. I. Guvernul este autorizat a hotărft numărul, onorariile, diurnele şi alte chel-tuell cerute de înfiinţarea şi funcţionarea comisarilor şi alţi agenţi administratori, cari ar meu/fi a se râudui, în couforniitate cu convenţiunile încheiate cu guvernul imperial al Rusiei, îu I Aprilie auul 1877. Art. II. Această-şî împuternicire se dă guvernului spre a infiiuţa trei comisiaul, compusă din cinci membri tie-cnre corni -siune şi cu menire de a snpra-veghiu aplicarea lege! rechisiţiunilor peutru trebuinţele armatei Române. Guvernul, după necesităţile ce ho vor ivi , va determina reşedinţa acestor eonii si uni. Art. III. Pentru acoperirea cheltuelilor cerute de îtifii n ţa rea atât a comisarilor pe lungă oştirile Rosiune cât şi a comisiuui-lor de supra-veghere a rechisiţiunilor, nu mal puţin şi a altor cheltueli neprevăzute şi ocasionate prin faptul trecere! prin România a armatelor Rosiane, guvernul este autorisat a emite bonuri de tesuur j)ână la suma de 500,000 lei, conform lege! diu 2 Maifi 1870. Art. IV. La cea ântâiil sesiuue, guvernul va justifica înaintea Corpurilor Legiuitoare întreb u iu ţa rea sumelor cheltuite iu puterea acestei legi. SCI IU OFICIALE Sunt înălţaţi la gradul de locotenent în arma artileriei: (Continuarea seriei I din i nai ui decret cu No. 2,381, de ia 31 Deeemvre 1870). Al doilea rând la alegere: VaBile Petre, sub-lecotenent de la 187{, Iulie 3, din regimentul 2 artilerie, la vacanţa ce este in acel regiment, prin înaintarea locoteueutuluî (Julenderu. Al treilea rând la vechime: 1 riboiauu Mihailţ sub-locotenent de ta 1H71, Maifl 21, Jiu regimentul 1 artilerie ]rt vacanţa ce este la acel regiment, prin mutarea locotenentului CrSiniceanu Cbri- gtache. Seria /, An Uliul rând la vechime: liniai 1 Petre, sub-locotenent |H ltf?;}, August 1, din regimentul 3 artilerie, vacanţa ce este fu acel regiment, funcţiune creată din noii prin budgetul amilul 1877. Al doilea rând la alegere : Stroiescu Mihail, sub-locotenent de la 1874, Iulie 3, din etatul-major de artilerie, direcţia pulberăriei, funcţiune ce o cupa proviaoriu în această direcţiune. Al treilea râud la vechime: Urlăţeanu Alexandru, snb-locoteneut de 1h 1873, Aognst 1, dia regimeutal 3 ar tilerie, la vacanţa ce este in acel regi meut, funcţiune din nod creată, prin bud getul annlnî 1877. Seria //. Autâiul rând la vechime: Negel George, sub-locoteuent de la 1873, August I, din reginienţn] 2 artilerie, la vacanţa ce este in acel regiment, prin mutarea locoteueutuluî Bereşt anu loan. Al doilea râud la alegere: PopovicI Nicolue, sub-locotenent de la 1874, Iulie 3, din regimentul 4 artilerie, la vacanţa ce este la acel regiment, prin înaintarea locotenentului Crăiniceauu Hri-stuche. Al treilea rând la vechime : Baldovin loan, snb-locoteneut de la 1873, August 1, din regimentul 1 artilerie, la vacanţa ce este in acel regiment prin mutarea locoteuentulul PetrovicI Coustautin. Seria III. Antâiul rând la vechime: Constantin loan, sub locotenent de la 1873. Octonivre 16, din divisionul de pom pieri Bncureşcl, la vacanţa ce este în regimentul 2 artilerie priu înaintarea loco teuentuluî Mavrocordat Nicolae. “Al doilea rând la alegere: Popescn Dimitrie, snb-locotenent de la 1874, Iulie 3, din regimentul 3 artilerie. Iu vacanţa ce este îu acel regiment, funcţiune diu nod creată prin budgetul pe a- nnl 1877. Al treilea rând la vechime: Sterie Georgie, sub locoteueut de Iu 1874, Aprilie 16, de la secţia de pompier» Botoşani, la vacanţa ce este iu acea secţie funcţiunea ce ocnpfi provisorifi. Sena IV. Antâiul rând la vechime : Zahareauu Alexandru, sub-locotenent de la 1874, Iulie 3, de la regimeutul 4 artilerie, la vacanţa ce este îu acel regiment, funcţiune din nod creată prin budgetul a-nulul 1877. Antâiul rând la alegere : iSavopolu George, sub-loconent 4 de artilerie, la vacauţa ce aste în regimentul 2 de artilerie, prin mutarea locoteueutuluî Dănescu Elefterie. SOIRILE ZILEI Sftmbâtă pe Itt «pusul aurelul, tunurile din Turtui'uiu afl Început sA arunce oliusurl asupra unor trupe romă-uescl, tăbărâte lângă Olteniţa. Bateriile noastre reapuntjtind, tunurile turcescl aâ tăcut. i â vasul turcesc a trebuit ca să se retragă, — vătămat de artileria noastră. Pierderile, de şi regretabile, nu jignesc Insa forţa noastră militară. — Locuitorii din .Severin au cerut guvernului a trămite trupe acolo, pentru a protege localitatea de năvălirea turcilor. Societatea de navigare dunăreană îşi transportă cu grabă materialul. Guvernul a ordonat trămiterea arestanţilor Intr'un district de munte. Brăila, 30 Aprilie. Măreţul act, sevârşit de armata Russâ erl la 29, este un act pe c-ăt de memorabil, pe atăt şi victorios. După uă bombardare de 29 bombe din partea Huşilor, două bombe, aruncate cu multă uşurinţă de sunet, făcu ca una din ele să pătrunză chiar In depositul de erbărie a celui mal uriaş vas de resbel turcesc. Explosia s'a efectuat prin sbulbe-rarea In aer a 185 oameni şi 5 tunuri. Amănuntele In această privinţă sunt varii. După spusele unul otoman ce s’a găsit mal mult ameţit Intre sălcii, se crede, că monitorul turc era tocmai In ajunul d’a’şl începe cursul bombardării Brăilei, cănd de o dată se pomenesc cu uă bombă, care, făcând explosie pătrunde In magazia de erbărie, ast-fel că monitorul a fost nimicnicit. Spectacolul spâimântâtor ce unii din Brăilenl au putut să vadă erl a 29, Intre orele 3 — 4, a fost de natură escepţionariâ. In urma esplosiel, a cătat să se vaijă un fum In formă de nuorb mal mult de căt 2 ore. Cel presinţl din cetăţeni, la acest măreţu act, a ti salutată această ishăndă prin aclamărl entusiaste mal mult de uă oră. în urma explosiel, trei vapoare rusesc! mici, în formă de bărci, aă trecut la Ghecet şi de acolo, la locul unde s’a eftectuată explosiunea, luând pavilionul monitorului turcesc. S'a adus tot atunci de către Huşi şi sus menţionatul turc. Entusiasmul Brăilenilor este foarte mare, armata rusă In mare veselie. Se atestă cu mare precisiune, că uriRşul Monitor ar fi costat pe Tun ia 4,000,000 franci. Brăila 1 oră p. ni. Duofi bombe s'uă aruncat de la via Pehlivan, cari aă ajuns aproape de monitorul turc, mai 'naiute de satul Filipoiu. Oraşul In mare linisce. (Vest.) — Vasul care a fost vătămat la Calafat de tunurile noastre, aflăm că fost tras la mal de soldaţii romani. El conţinea material de res- boiă. — Steagul alb caro s'a rădicat în Turtueaia In cea 1-altâ luptă, de şi n’a fost pentru a cere încetarea focurilor noastrei — precum sus-;ine Românul. — Li torU _ ’1,1 pr. Oppunhpiiti ^Vo 18o6 < ‘bîi^. OoiuuniulA 80'0 lb7l 71 > » cşUola:»-'*rţl --- > Crttilit fonc Kur. 7o/o --- 69 » Credit fonc. Urban --- 551/, Iiujir. Mun. C^p. SO’/o l^7^* _ (80O) deb.lBda fr. 10 _ AfţiVCăil* fer, row. 6% lb6E ___ • priorilăţl 4 18(^8 --- f'.icia (J-1* îe A»diţf. _ Act. (fr. SOO) 80^ }87i _ Eoiuani* C-i* >\e Asri?. Act. (fr. loo) • 1873 40 ....... --- liri|*r. Municipali h. iO _ Aci. finaTiPinre Rom An* 8^/0 Căile ferate OUoxnane Act (fr. 400) 3% Kenla Roruftoi...... CUTOANE Obliu. Rurale p. 23 Aprilie » Dotnerlale espirăto • Koociure rurale . . --- --- , Comunale . . . DKVT9F Puii.......... _ 1 ortLl*........ --- --- Anve ......... . --- --- UrU(4 . • - ...... , --- --- --- Londra dornic i..... --- --- Auiaterdaui....... --- --- --- B*'rlin . ...... --- Lipsea ......... --- ........ --- --- Lin Otorimn..... --- --- Galben atMir...... --- 4r4 «. Anrifti. ..... - --- PrO.'ifc fteol ll’KSl’L VIEPiKI 12 Muia (st. u.) 1877. V-Mic* ............... - 58 or, V j • nv*»Ia . . . . . * • • • ti 8 8 o lieutu in aur ..... 70 10 ............................75 Acţiunile bîincel ..... Croituri.......................131 >0 Loadon................... . 129 40 Obligaţiuni rurale nngare ... 71 75 , teraaş?»r ..... ''75 , transilvane . 63 50 Aigiot in mărfuri.............113 30 Dur.tt ni ....... 61} Napoleonul.................... 1^1 d5 Marc 100 . . . 03 00 CVRSrii DE BERLIN 12 Maia (st. n.) 1877. Acţiunile cailor ferate române . 12 75 Obligaţiunile române 6 0 0 . . . 47 25 Priorităţile cailor fer. rom, 8° 0 . 17 25 împrumutul Oppenbeim ... 72 50 Napoleonul..................... 16 25'/? Viena, termen scurt . . . > , lung . CE SE POATE CA 1’A TA ri^riiv? :> m'■ <,%7* •: ■ ii LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA L 1 X Ci B 1( I A 1» IN V I K X A Calea Mogojjoiel l’alais „Dacia'1 PENE LA 25 MAI U ST. N. Prulf'i Pentru Pertrn Pr«tfo P**Uu l'rncru 1'lRtN Piatra pentru f'enlru fVntru P»#n * P«itr> P«atru Ptfntri ţVniru Ptatru Pefttru Pentru Pentru [Vr.tiu Pentru l'rptr w Pentru luntri b Vrtftcl 6 friar*. A frtltfl 5 fnrol A plrrthl t»"« 1 ÎS 110 ft'»*!: 1 tarat* T*il ll-c.r. 0 rr.ete M * t*k lt »ltw A# t 1 rAfoaţA tncJrrn^ 3 ^a Bi 'if'W l UuuU fr mc#«i tn | oorat de 'ItNii .1 forţaţi eolt.r%4«* fcntin .1 3 ymţttifl lin brohita f*-«xr 3 garnitura Ine | I csmitM X f*(4 l« 1 r4n.«|l iup'1 «IA ,mc Lin broAite» iXfttb ea lUmrli ii .l# ■ nt«A c4 i r 1 »A|1 »• u.ifinc pcra ru ilitnif) i «t. 14 eu C*fcC'itl| pentru < e .|r uatrrr da ilarnă, ' f «rUll. gulerul |> afe. bo«»t tu ir*ru-|. I I- Hun , OurouA ÎUlUt* da 46-1 -H) K.ţr. r"l*> "V- PfiNfi EA 25 MAlC st. n. Calea Mocoşniel Uniatul „Dacia*4. f SOCIETATEA DE ASSIOURA^IE FONDATA TIST .A.IN'TJXj 18SS. Aducem la cunoscinţa onor. public, cil societatea RssUgnr^zft contra daunelor provenite de incendib la clAdirl şi obiecte miseft-6tre ; contra daunelor ‘Vausate prin grindinii, şi contra danuelor causate mărfurilor transportate)pe ap;t. Asemena assignrdtjâ destre pentru copil în t6te combinaţinnile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. Informaţiunile se dft la sub-scrisa agenţia generala şi la agenţiile el de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBERG Colţul stradeî şi cnrtea vechie (hanii roşiS). rmiWM» . i i~rrr" -ns= »*»»< WALLER R HARTMANN BUCURESCI & GALAŢI RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI l’ENTRL' SESOXUL VIITOR CU PRECIURI SCApi’TE Batoade de Porumb TRANSPORTABILE de cea mat perfectă, şi solidă construcţie din falnica Dior CLâîTON k SHDTTLEWOETH PRECUM Şl PLUGURI^ DUPĂ RENUMITUL SISTEM FTOFTEdNTFTEITvT DE LAGAR sistemul cel mai imn transformându-se într’un moment MI^Î FAUTEUIL SM cu preţurile cele mai moderate, se efectueză tn timpul cel mal scurt. Asemenea se gtoesce ţi scaune de lagUr fârte practice. A 90 nrfresa la magasinul d-lor Pbilippe Hnas & Fils, Grnnde Hotel du H. HONICH Tapiţier şi Decorateur Podu Mogoşoe, 23. Bouievurd, seil I» subsemnatul Săminţă (le CantaloupI De cea mal bură calitate, din speciile cele mal renumite, culese cu in-grijire şi tratate după reptilele neapărate pentru păstrarea gustului şi ca-liLaţpT, sunt de vUnJare bi 8ub-semn.itui, cu 1 franc pachetul. Pentru co-niunjl dîn districte «e priiineşte timbre post le, plătit prin anticipaţie. JEAN VERMEULIN. Grădinara d-lut George C. Filipeset», Strada Dionisie No. 42. wpm PVVVVV V9 Vf I Jf'P'.H ptrm'fl GEL "TVT.A MAGASIN ARTICOLE I) 11A M ODA !'*, Colţul BnloviirilnlnT şl StriuloT MogoşolPl. Ca.sfilo UreclSiiu, -<» Invit pe Uuor. Public sil bine-voieseft a visita magasinul imiî unde va gilsi o Esposiţiune de haine confecţionate rum n'a fost incit In Rucnresci, şi anume COSTUME COMPLECTE REblNGOTS şi JAQUETE OU GILET0ELE LOR PARDESIURI IN DIVERSE FASOANE din stofele cele mal moderne ale şoşonului de faţa. şi croite dupft Jurnalele cele mai none. Preturile sunt espuse In Galantarele Magasiet pe Strada Mogoşdiel şi llulevardulur şi se plite convinge orl-cine cil am remus fidel devisiet acestui magasin: COlSTSXJdvr MARE SI PRETIURI FOARTE MODERATE. JOSKF chCjivbaijiii .A LA IÎKLLH IARD1N1ERE4, 20 Colţul linlevnrdulul şi Striulei Mogoşoiei, Casele tireceiin 20. NUMAI MIRELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI în Palatul „l)a*da“ (colţul Mogoşioiot şi Lipscani) sub firma SERVICIU PROMPT. _ _ r : i ESTE IN TOT-D’A-FNA BINE ASSOltTAT. PREC10RI MODERATE. ■ .iHltlCl ÎSil de ;! M A NT ŞI MILITARE. GEACE, şl DIN SYEDIA i| |.r*ri»in | 8* »lt# n..n.ifvtur« 'Un Pari. |* Viran BANDAUK, COPERTE UE PIELE OK CERIU •*«■<»*« U» mu. acia [nfnrmntinW la Direcţiunea Sodeli/il .DACIA' Tipografia Thiel £ Weiss, Ualatul .Dacia*.