Nr. 100. ANUL 11. 18 ' DUMINECA 1 MA1U. A.BOisryvM'FJsr'T’EiL'E IN TOATA H0NAN1A: ff »n . P? 6 luni p* 8 luni Pf u ...........I.. n. 48 :.................. ■ ** .........................I» in strainatatk: yggUfiVNl si hkcmnk- Lmtn dn SO liur» petit, pagina IV. 30 bani Pe pagina UI, 80 bani, pe pagina II 3 lei noi Reclame 3 lei noi linia. TIMPUL V>,K IN TOATK ZlLKLh UE LLUillIi. -A. IST TJ INI CITTRX urioiosc In iU^idaUU; L* D-nn J/aa*cu-•Utn <£ Voyltl iu Virnuu, W10 A. Oppelik »® Vieoii*, 9luhcnhiM>i 2 ; HudviJ Motne ic Vienm , S**ilfraldtLe 2; Vtncem llrdicka -o Vienaa, lcuif*lt# 17 ; I7*i%yp Ltib in Vienni, Eachenbuch^jka.e H , L. luing 4 Ccmp. ia Pefta |i Uavo»-iMffiU-HulUer ă Comp. in Pnric. tfensorl nefrajicatr» ou w* pniucaa. Artiool«lft ««publicata •• vor «rdfl Un numfir In Capitali 10 bani. HIQROUL EF.DACflKl Şl ADMINlSIiUţlKI : PALATUL .DACIA.* Un numtr In Duiriota 15 bani. CARTA STRATEGICA Ai TEATRULUI RESBOIULUI TURCO-RUS 1 CAMENSCAJA tacnroc/ .Mtaf PEREKtiP kjausenburo ANAPA. HEXMANSTAUT S £UHA4ffKm " * CXLKl faiDf r.JjAHUKIO ■LCRAO TIFUS 1%1/CA7'\ ■matur VfArfnA 'kKAUS SOFIA \JRWZUWA „S pRtAHorm «IRZERUH mm cu 'UT/IRI SAL0NH ,RKt/SA ’ angorh > coneMin ;A 1 VAL b KA/SARM» L. TUZLA SMYRNE KOWTfH CHEC! A TAFSUS ALEPPO Pentru că ni Re cere încă în district^ nn nnni&r mare (Un ziarul o,n harta atrateglcâ a res-hoiulnt. suntem siliţi a o reproduce. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat «| .timpului.* IAgenţia Rana). — Serviciul da Simbit* 9 are di«lnea|a. — Landra, 11 Maifl. .Camera Comunelor*. — D. Bourke, suli-se-cretar de *tat la afacerile streine. lire că a auzit rorbindu-se despre intenţiuneo gnremulnl egiptian de a tnrhide trecerea canalnlnl de Suez raselor de rosbel rusesel. da, )eu>u, nu cn-noasce nici un regulament relativ la această ce-stiune. Guvernul vice-re<ţelul nN fo«l Invitat a interzice trecerea prin canal nărilor celor-l’aite naţiuni. Lnodra. 12 Moid. .Camera Comunelor, P- Rourlie zice că guvernul englez doresce a menţine o neutralitate abtolută; dar nor putea asista impasibil atăl 1» 1 dnmembrore a Turciei cât fi la punerea In practică a masurilor coercit.ve pe cari puterile interesate nu Ie ar admite. D- lil&dstone, adaugă oratorul, impulă guvernului că a urmat politica lordululul Canning, care consista lD 0 neutralitate absolută şi s8 margJiea a asigura protecpunea eficace a (®-tereselor englese. Dar astăzi importă intereselor Engli*erel ji înmii civilisate ca ţara să nu adopte resoluţiunl cari i-ar lega minele, atunci mal cu seamă cănd are m ,j niultă trebuinţă de eăt ori când de a păstra c .mplecta libertate a mişcărilor sale. — Serviciul de la A ore eeora- — Lendre, 12 Molii. Camira comunilor.—Pesbaterile asupra propunerilor d-lut r.bdstonc. prelnngindu-se. «’ad amdnat lunea viitoare, cu condiţia d a w tor-raina to ar«a zi. Gliegoe, la Mele Constructorii de vase de comercill din Clyde, aO congediat vro fonoii lucrători. BUCDRESCI ii ^n,F Atragem atenţia cititorilor asupra desbiterif urmară in cele două şedinţe de erl ale Camerei, cu oca-sia interpelării d-lul Stolojanu. O asemenea interpelare a'a anunţat şi in Senat de către I). G. Eăl-coiann. DIN AFARA. Cetim In .lientclie Zeitnng:* Precum ni se comunică, textul decla-raţiunel de neutralitate a Austro-Ungariel va fi identic cu acela, care e’a publicat la anul 1870 pe la începutul resbelulul iscat Intre germani şi francesî. Ca şi atunci, acest document se va mărgini a reaminti supuşilor Austro-UngarI datoriile, ce li se impun prin neutralitatea imperiului. —■ .Pester Lloyd* publică din pana unul corespondent din Viena următoarele : .Din informaţinnile ce primim. resultft, râ guvernul de loc nu e dispus a aştepta faptele Împlinite, din contră mal Înainte de a se împlini faptele şi pe cănd ele se pregătesc, este hotărât a face tot. ce II va părea necesar pentru apărarea intereselor Austro-TJngariel. — 0 depeşă a ziarului .Times* comunică ştirea, că guvernul Au-et.riac a ordonat- a se pune calea militară Rtigusa-Trebinje numai de căt In stnre bună. — „FreniJenhlaU*, In numărul de 0 Maiu, vorbind despre atitudinea Serbiei Inchee cu următoarele cuvinte : .N11 avem nici nn drept să acusăm pe Principele şi pe guvernul Serbiei de intenţiunr rele : dar simţit-omele, care se ivesc iu Serbia, sunt. iiemulţjinitoare ş; ne provoacă la cea mal mare precnuţiuue. Pentru a dona oară nu poate şi nici nu este ertat să 1 fie permis acestei iniei ţări. a turbura siguritatea Europei şi pacea Austro-Ungariel. Dacă Serbia se va lăsa seduce prin elementele el subversive la o politică greşită, un asemenea pas trebueşte să I fie ruina. Apoi Serbii să ştie. că Intr un asemenea cas nu vor găsi pe Rusia dispusă a le veni intr a-jntor : urmările faptei proprii ar fi nimicitoare pentru densa.* — Tot In .Kremdenblatt* de la 9 Mnift cetim : .Principele Ileusz, ambasadorul e-straordinar şi ministrul plenipotenţiar al Germaniei şi Rusiei la Con-stant.inopol a dat AStft-zl visită In ministerial de eHterne şi a conferit mul Îndelung cu şeful de secţiune baronul Orcr\. Principele Keusz va pleca Sămbătă la Triest şi după a-ranginmentele actuale e probabil eă va călători cu acelnşl vapor care va duce şi pe Ambasadorul nostru Comitete Zirliy la Constantiuopol.* — Marele Principe Mihnift a dat cu data Tiflis 12 Aprilie, următorul ordin de zi trupelor de laKaukas: .Trupe ale armatei de Kaukns! Voinţa Maiestăţii Sale Ţarului vă chinină să apăraţi onoarea şi demnitatea ţării cu armele In mănă. In dosul vostru e — gloria de mal 'nainte a trupelor Je la lvaukas; Înaintea voastră — sunt cftrapil şi cetăţile pătate de săngele părinţilor şi fraţilor voştri. — Înainte! Cu Dumnezei-! pentru ţară şi pentru marele stăpăuitor !* — Camera diu Coustautiuopol a votat proectul relativ la punerea mal multor oraşe in starea de asediu. — Se asigură că In eurăud va avea să voteze o lege relativă la moratoriu. — Se depeşează ziarului „N. Kr. l’resse* din Cernăuţi : Neguţătorii de cereale bucovineni ad cumpărat de la Roman 10.000 centpnare de grăCi. Această cuauti-tute va fi esportată In Germania. După ce tuşă comunieaţiunea e luipe-dicată, neguţătorii aO adresat ministerului o petiţiune, cerăud a li se permite să Încarce pe vagoanele liniilor austriaco. — Comunicăm după , A. Allg.Ztng.* următoarele detaiurl relative la armata de operaţiuno a Rusiei : 1) Armata de .sud* sau de la Prut* sub comanda marelui Principe Nicoiae (Eratele Ţarului) cu cuartierul general tnChişănâă aşezată pe ambele maluri ale Nistrului. Intre Nistru şi Prut, adecă la graniţele Romăniel. Şeful statului major ai acestei armate e Geuera-lul Niepoknitskwki. Statul major e estraordiuar de uumăros şi marele Principe are şi o cancelarie pentru organisarea provinciilor, ce va ocupa peste Duuare. lustrurţmul pregătite cu multă lngrigire regulează puterile militare şi politice ale comau-dautului care poate numi gnveruorii provinciilor, poate da Iu armată înaintare pănă la rangul de general. Ordinul de bătae al acestei armate e următorul : Corp VIII. — Lfcot.-geuer. Radrki, şeful statului major, col. Dimitrowski. Din acest corp face parte : 9 divis, de infanterie. 1 brigadă: reg. de iuf. 38 şi 34, 2, Brigadă: reg. de inf. 33 şi 36.—9 brig. de artilerie, — 14 divis, de infanterie,— 1 brigadă: reg. de iufaut. 53 şi 54. 2 brig a de : reg. de iufaut. 55 şi 56. — 1 brigadă de artilerie.— 8 divisiuul de cavalerie. 1 brigadă. 8 regim, de dragoul, 8 leg. de ulaul, 8 reg. de cazaci de la Don. Corpul IX.—Comandant locot.-general Kliderer, şeful statului major gen.-major SuituiKolf.—(Compus tot ca corpul de mal sus.) Corpul XI.—Comandant locot. general ţiahowskvi, şeful statului major colonel Viskupski. Corpul XII. — Comandant locot.-genera) Wamowsky, şeful statului major Dukmassoff. ^ Afară de aceasta s'a mal format o armată -dela t.»vn»..~ • -— t‘*5 fapt«i, cari, ca atari, uu mai pot H oontcstate, nici de Europa, nici de guvern care le-a ţi recuuoscut şi afirmat aici prin organul sîB. 0. niiu. de eaterne, nici de noi ca representaţiuue a ţSrei, cari acim, c& acele fapte nu pot fi tăgăduite, dacii o data Turcia ne-a fScuc aS le simţim, prin înscris, prin jaf, priu foc, prin negaţiuui ii iu cele din urmi prin obnznrt. Moţiunea nu constată decât atitudinea Rouiâ-uil faţă cu atitudinea Porţii. In fine ea dl guvernului deplină latitudine apre a fete ca la pacea viitore K o mânia aă iasă din aceat conflict cu onoare. Nu va contesta nimeni astă-7.1 că prin înţelepciunea sa guvernul a bine-ineritat de la Patrie! D. Preşedinte declară, că moţiunea d-luî Grădişteanu uu s'a retras, fiind însuşită ie alţi domul deputaţi. Nu ae poate retrage aici o propunere asupra curea s'a desbătut. D. V. Maniu pledează in îuvoare unei stricte defensive. România săseapere, când va fi atacată, şi crede că nici guvernul nu va face nimic pentru ţară, fără a o consulta, fără a consulta Adunarea, care, prin această moţiune, crede d-sa, nu este autoriaat a lucra in numele Camerei orice şi fără reeervă. Oratorul eapunând fusele din urmă prin cari a trecut cestinnea Orientului şi atitudinea Turciei In faţa României, arată, ci noi iu caşul cel mal răd nu putem pierde nimic prin aceat res-bel D-sa se declară pentru propunerea din urmi, susţinută de d. P. Grădişteanu. I). P. Ceruătescu şa pronunţă contra acestei moţiuni. D. N. loneacn roagă pe adunare să nn'l intrebe dacă va vorbi peutrn seă contra, şi roagă pe guvern si nn ne împingă a fi pentru acea moţiune. Pe cine voim noi să edificăm despre dorinţele noastre ? Diplomaţia? pe Europa? pe peternicnl aliat? N'avem nevoe de edificat pe nimeni. Aceasta am făcut'o la 1857 şi astav.1 nn putem face alt-cevA, mai ales, când nu mal aveui In ţeară de cat aceat singur colţ, unde mal putem vorbi in libertate. D-l ministru de eaterue a tjis ră tratatul 4* Paris e afiliat, d. prim-ministru s: „Sire, ne-al chiâmat la luptă, şi lusia se bucură; al anunţat o sar-inâ teribilă, şi Rusia e In serbâ-oare : reapari In murii vechiei tale apitale. şi aerul e sguduit de strigătele bine-cuvăntărel. Nicl-o-dată loporul tăâ nu ţl a arătat atâta iu-)ire şi recunoscinţă, căci momentul :9te sacru. La vocea Ţarului, con-iciinţa Rusiei respiră liber, căci ve-lem că sabia Rusiei s’a tras deţine, ■el mal pacific dintre monarhi, nu oentru gloria militară, ci in numele ul Christ, pentru nefericiţii noştriI iraţl; nu pentru a subjuga sad ruina ii trămis bravele noastre regimente ieste Dunăre, ci pentru a semăna ibertatea şi prosperitatea, pentru a la popoarelor d’acelaşl sânge şi re-igie o esistenţă bine organisată. „Nici o dată resboift mal just n'a fost menit de graţia divină pentru i operă atât de frumoasă. Rusia înalţă cerului o singură rugăciune s'o ajute d'a fi demnă până in cele din urmă şi a ajunge la bun capăt cu toate cursele inamicilor şi insinuările reu*ăcioase ale unei înţele-poiunl falşe. Al întârziat lupta de milă pentru victime şi pentru a cruţ sângele rus care ’ţi este atât de scump. In cuvintele tale de iubire, noi afiăm gagiul unul succes apropiat. Sângele ruB nu va curge inutil. Vocea Moscovei este vocea Rusiei. Increde-te, puternice Ţar, In Rusia ta; hucurâ-te de orele lncer-cârel cari aO sunat; curagiul, amo rul şi forţa el pentru adevăr, vor face prodigii.* împăratul a respuns : „Acum şease luni, tot In aceşti muri, tu vechiul nostru Kremlin, vă cific al afacerilor din Orient. Do-riarn cu arddre să cruţ Rusiei preţiosul sânge; dar silinţele mele n’afl isbutit. Dumnezeu a voit ca cestia să 9e resolve altminterea. Manifestul met! din 12 Aprilie a anunţat Rusiei c’a venit momentul ; toată Rusia, cum mă aşteptam, a resunat la chiă-marea mea. Moscova cea d’întăih a dat esemplul. A<}I cu împărăteasa slnt ferice d’a mulţumi din adlncul inimel la t6te clasele Moscovei pentru simţimăntele patriotice ce arătaţi, nu numai prin cuvinte, dar şi prin fapte: pot 4>ce că ele aCt întrecut eşteptarea mea. Dea Dumnezeii să ne împlinim datoria; bine-cuvinteze el armatele ndstre cari se luptă pentru credinţă, Ţar şi patrie !* Strigăte entusiaste all salutat aceste cuvinte. Pentru a doua-iji, Ţarul era aşteptat la St. Petersburg unde, oprin-du-se ’naintea monumentului Ecate-rinel. avea să priimească deputăţiile meseriaşilor. Credem că va face plăcere cititorilor noştril d’a cunoasce opinia Însemnatului istoric engles F. Car-lyle, asupra evenimentelor din Orient. De aceea traducem aci scrisoarea ce el a trămis directorului ziarului din Londra „Times* : „Domnule, „Circulă pretutindenea rumoarea că miraculosul nostru prim-minis-tru, In ciuda proclamârel nautrali-tâţil sale de către regina, are intenţia, sub masca „îngrijirel intereselor britanice,* d’a trâmite flota englesă In Baltica, sad a face o altă ispravă care ar sili pe Rusia să declare răsboiO Engliteril. De curând rumoarea s'a transferat de la Baltica şi a devenit mal sinistră, la coasta orientală a scenei, unde se meditează o ispravă care va sili, nu numai pe Rusia, dar pe toată Europa, d’a ne declara resboiO. Am ajuns 9â cunosc cel din urmă fapt, ca incontestabil, şi care, in starea de azi a afacerilor şi prevederilor noastre, e9te de sigur grav. „Cât pentru „interesele britanice* nu este nici unul visibil saO convenabil pentru mine, afară de stricta surveghiare ce trebue să avem asupra căiel noastre la India prin Suez şi Egipet; cât pentru rest, n’avem de cat a sta la adăpost de orl-ce asoţiare cu Turcul, in ceea ce pri-vesce interesul acesta sad orl-care alt interes britanic. Englitera trebue să resimţă ca o ruşine reală d’a fi legată In ceva cu un guvern ca acela al Turciei. Voifl zice mal mult, dacă am avea tot-d’auna, cum ar trebui toţi să avem dorinţa de a’l scăpa de perdere şi nimicire In această lume. apoi singurul viitor care’l poate fi deschis şi cu puţină speranţă de succes, este că chiar acum să fie Învins de Ruşi, să se Înveţe minte şi să se deprindă treptat a se guverna. Larmele ziarelor contra Rusiei nu’ral paie mal respectatele de cât urletele Bedlamu-lul, 1) căci ele provin din cea mal adâncă ignoranţă, din egoism şi din o meschină gelosie naţională. „Scrib aceste lucruri, nu din auzite, ci din o cunoscinţă esactâ, şi le recomand la toţi amicii patriei d’ale da o imediată atenţie, cât mal este timp, de teamă ca nu In câte-va săptămâni să se comită actul cel maT nebun şi criminal din câte s’ar putea comite d’un guvern britanic, şi ca 'nu toată Europa să fie aruncată in flăcări. T Cirlyle Cbeyn«*-row, Chelwa, 4 Maia. 1) Cui* centrală de nebuni «lin Knglitern. Şedinţa de Vineri, 29 Aprilie. Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. sub preşedinţa d-lul C. A. Liosetti, fiind pre-senţi 83 d.d. deputaţi. Se îudepliuesc formalităţile ordinare. D. iniu. al justiţiei presintă la biuroQ două proecte de legi, nnul pentru înscrierea intre veniturile statului a produsului vânzării mal multor bunuri ale statului, altul pentru legea timbrului amendată de Senat. Neputendu-se des volta interpelarea a-□ uuţată de d. Stolojan, în absenţa d-lul prim ministru, Adunarea ia In desbatere proectul de lege relativ la fixarea cursului monedelor ruse de argint, admist iu ţară, Netiiud insă faţă d. ministru de fiu ance peutru a declara dacă aderă la modificările comisiuueî delegaţilor, se suspendă discuţia pâuă la venirea d-lnl ministru, iar păuă atunci Adunarea votează amendările aduse de Senat legii pentru recensimentul contribuţiilor directe. D. ministru de resboifl citeşte un me-sagiă domnesc pentru deschiderea unul credit de 247.000 lei, suma necesară echipamentului militar. D. An. Stolojan îşi desvoltă interpelarea relativă la situaţiunea creată ţăreiprin nouele evenimente politice. De curînd Turcia a suspendat pe agentul ţăreî. Aceasta ii aminteşte un proverb german, care zice că morţii merg repede. Turcii aă bombardat oraşele noastre deschise ; trec şi jă-fuesc satele şi oraşele noastre. Aceasta e ostare de piraterie. EI ne fac resboiă fără a ’1 fi declarat. Prin aceasta onoarea tutulor Românilor e angajată. Acum nu mal e vorba de cât de patriotism, care se cere de la toţi fără distincţiune. Crede cu toate acestea, că guvernai nu se va avansa mal mult de cât trebue. Cu Poarta avem legăiurî vechi, cari aă fost recunoscute şi prin tratatul de Paris, care regulează raporturile noastre cu acest imperii!. Turcia însă a dat altora două din mărgăritarele României prin co-rupţinne bănească. Aceasta o dovedesc ar-chivele din Viena. Pe la congresele unde era vorba de România şi drepturile el. Poarta era aceea, care în loc să ne apere, ne făcea dificultăţile cele mal mari. Acum Poarta a rupt şi ultima legătură ce ne mal împreuna. Unul din diplomaţii cel mal mari aî timpulnî modern, d. Tayllerand, zicea că, centrul de gravitate ai lumi!, nu e nici la Elba nici la Rinei la gurile Dunării. Dunărea e canalul cel mal puternic spre Indii. Europa când ne-a dat gurele acestui fluvii!, ne-a dat ocasie peutru facerea unui port. Un port la mare, este, precum susţin unii publicişti, o condiţinne de ecsis-tinţă. Vorbind de naţionalităţile de peste Dunăre, despre Bulgari, zice că cu el am format un stat, avem suvenir! peste Dunăre, fiind-că na ue-um bătut nici odată împreună. Pe timpul cruzimilor din Bulgaria, când se ţineai! pentru aceasta mee-tingurî la Londra şi Roma, noi am stat liniştiţi ca să dăm Europei semne de pru-dinţâ. Acum împrejurările politice ai! luat altă faţă, iu urma căreia comerciui României sufere. Cere dar de la guvern, ca să declare, cari ii suut vederile faţă cu noua stare de lucruri. D. ministru de externe M. Cogălniceanu, aminteşte zisele lui Tayllerand, că la gurele Dunării sunt interese mari, interese Europene. împrejurările cer ca entuziasmul să fie îulăturat şi să se judece cu cel uial mare sânge rece lucrurile. Eaţă cu lupta dintre cel doi duşmani seculari : Rusia şi Turcia, toate puterile păstrează reservă aproape cu tăceiea. Ast-felnu d-sa ministrul mic al unul stat mic, poate să rupă tăcerea, Bă facă revelaţiuuî şi decis-raţiuul (aplause.) Suntem un stat constituţional cu libertăţi absolute, un stat ospitalier, în care află primire amicul ca şi duşmanul. E reil dacă duşmanul plăteşte prin ingratitudine acea ospitalitate. Cu toate acestea nu poate spune mal multe, cad şi sşa zisele miniştrilor suut denaturate şi reii tălmăcite in străinătate. Românii aii lucrat, ca întărind statul lor, să întărească şi statul vecin. Din nenorocire în Turcia n’aă fost de cât Aii şi Puad-paşa care aii înţeles aceste bune in-tenţiunl. Aceşti bărbaţi de şi se opuueail la început, in urmă cedai!. EI însă u’aă lăsat moştenitori. Juna Turcie vrea să reia vieze timpii Iul Baiuzet, ceea ce e imposibil. prin civilisaţiune da, dar nn şi prin po-siţiunea noastră geografică. Chiar tratatul de l’aris ne face parte integrantă din imperiul turcesc. Ca ast-fel avem şi noi cu-viutu 1 în împrejurările de faţa. (aplause). Avem iu ţară o mulţime de concetăţeni bulgari cari contribuesc la sarcinile ţăreî; deputaţii Brăileîşi aî Ismailuluî şti® crQ" zituile comise de cerchezi peste Dunăre, aă fost comise în comunităţi locuite de români. Noi cu toate acestea ne-am oprimat sentimentele, am foBt in curs de un an pe timpul mişcărilor din anul trecut, geandarmil Turciei! (aplause). Acele mişcări aă pus în posiţie pe im-peratul cel mal paciuic al Rusielor, ca să scoată spada pentru apărarea creştinătăţii, el care nu dorea su se verse vre-o picătură de sâuge sub domnia sa. Europa ar fi trebuit să ’şî aducă acum aminte de noi, şi fiind-că in urmn diverginţelor n’a voit să facă, noi am încheiat convenţiune cu Rusia. Turcia a zis, că acea couveuţinne euulă, fiind-că nu e făcută de un popor liber. Un bărbat de stat a declarat către un diplomat, cu Turcia a făcut o greşeală când a aprobat unirea, şi că va reveni asupra acestui fapt. Insă poate asigura, că trimişii Porţii în această privinţă, nu vor da de cât de rpinzurătorî pe pieţele Iaşilor şi ale Bucureştilor. De curînd Poarta a oprit co-respondinţa guvernului cu agentul, la biu-roul din Constantinopol. D-sa iu urmă a cerut intervenirea puterilor. Şi e dator aă exprime recunoştinţă tutulor marilor puteri, cari aă declarat la Constantinopol, că acel agent să află sub scutul dreptului ginţilor. Armata română a părăsit Calafatul. Iu urmă turcii aă trecut la uol, voind să aibă pastrama fără bani, aă luat fără distincţiune de pavilion şlepurile şi le-aă jă-fuit. Ast-fel avem cetăţeni englezi, cari reclamă la guvernai român. Olteniţa, Be-chet etc. cari u’aveaă de cât câţî-va soldaţi, aă fost bombardate şi atacate. Comercianţii streini aă început să reclame înaintea comercianţilor români. însăşi agenţia vapoarelor austriace a cerut protecţia guvernului român. In urma acestor fapte ambasadorii turceşti de Ia curţile streine, aă fost întrebaţi de către cabinete de ce această atitudine agresivă a Turciei in privinţa României, şi Alecu paşa, care e proprietar sub numele de Vogoride în Moldova, a cărui proprietate n’a fost atacată, Alecu paşa a declarat ca ambasador al Turciei la Viena, — că Turcia se află in răsboiă cu România in urma conven-ţiunil. Ast-fel dar cu Turcia ue aflăm în stare de divorţ (aplause); ea a cerut divorţul şi noi primim. Avem o armată jună dar plină de foc; ea credem că vaşti să arate că cunoaşte mânuirea armei mat bine in timp de răsboiă de cât in timp de pace, (aplause prelungite şi repeţite). D. Panta/.i Ghica, afirmă, că şi d-sa e român bun. Acum lasă să vorbească alţi oratori in această import iută desbatere, şi d-sa va vorbi la urmă in cestiuue personală cu d. ministru de externe. — D. preşedinte. D. miuistru n’a făcut dp cât a răspuns la împunsăturile d-tale. — D. D. I. Ghica zice, că din răspunsul d-lul ministru de esterne, uu vede de cât o nouă provocare (întreruperi protestări.) Da aă fost provocări, aşa aă fost şi ultimele telegrame ale d-lul ministru. Acum dacă lucrurile aă ajuns la aceasta stare, uu trebue să ne plângem. — D. miuistru de esterne. Nu ne plângem ci dam cu tunul ! (aplause). — D. D. I. Ghica. S’a vorbit şi de divorţ (întreruperi). D. preşedinte. Lăsaţi să vorbească şi cei cari sunt coutru divorţului. __ p. o. I. Ghica presiută o moţiune pentru trecerea la ordiuea zilei. D. Cuudiano Popescu, declară că nu ia cuvântul spre a lumina această cameră, care e destul de luminată în cestiunea de faţă. Turcia a sfâşiat tratatul de Paris in ceea ce ne priveşte. Convenţia ruso-ro-mână, nn e un net de agresiune asupra Turciei. Ea insă ne-a atacat, ast-fel şi noi nu trebue «ă răspundem focului şi ferului, de cât tot prin foc şi fer. D. Nicu Catargi cere a se presintă altă moţiune căci pe a d-lut D. Ghica d-sa declară că nu o va vota. Şediuţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschidere d. ministru de esterne presantă la biuroă uu proect de lege relativ la înfiinţarea nuni secretar pe lângă ministerul de esterue. D. preşedinte citesce trei moţiuni pre-sentate la biuroă de d-nil Dini. Ghica, P. Grădişteanu şi A. Stolojan. rece in asemenea circumstanţe, iar nu a precipita cestiuuea, a uu traBa liuia de conduită a guvernului prin intneiasm numai. Crede că e mai bine a se lăsa la a-preciarea guvernului, care când va crede momentul oportun, va consulta represen-taţiuuea naţiunii, când apoi hotărârea Be va putea lua cu mal mult calm, imperios cerut de asemenea grave împrejurări. Propune a se primi moţiunea, între aî cărei subscriitori a auzit şi numele d-lul P. GrS-dişteauu. D. P. Grădişteanu luând cuvântul, combate moţiunea d-1 qî Stolojan , care cere independinţa şi declararea de resbel Turciei; combate de asemenea idea emisă de d. Când. Popescu, care propune nu numai să ne apărăm, ci că trecem şi Dunărea; arată apoi diferinţa dintre motivele şi con-clusiunile d-lnî ministru de esterne şi între moţiunea d-lul Stolojan şi crede că prudent şi chiar patriotic e»te, ca să nu rupem noi tratatul de Paris, nici să dăm un vot de declararea resbelnluî, vot nepolitic şi neotil astăzi când resbelul l’am primit de fapt şi avem dreptul şi datoria să’l susţinem şi să ne apărăm. Conchizând cere a primi moţiunea d-sale ca Adunarea să treacă la ordiuea zilei, satisfăcută de respuusul d-lul ministru de Esterue. D. Dimancea susţine moţiunea d-lui Stolojan, arătând că legămintele dintre noi şi Turcia «unt sdrobite. Fiind ora inaintată, d. preşedinte consultă Adunarea, dacă consimte a se ţinea şedinţă de seară la 8 şi jumătate ore. Adunarea încuviinţează. Moţiunea d-lnî Stolojan este: Adunarea pe deplin mulţnmită de es-plicaţiunea guvernului. Considerând că Turcia prin declaraţiu-nile şi actele sale de agresiune contra României a rupt singură acele legături ce ne uneai! cn densa şi s'a pus in stare de resbel faţă ca Statal Român. Luând act de declaraţinnea guvernului, că tunul românesc a răspuns deja Ia declararea de resbel ce ne-a făcut Turcia. Adunarea naţională la rândul el, constatând ruperea legămintelor şi primind resbelul declară că România ca Stat da sine stătător are dreptul la o viaţă proprie a seu pune încrederea sa in simţi-meutele de dreptate ale puterilor garante şi are deplina încredere că guvernul va lucra şi de a inaiuta cn patriotismul şi cu bărbăţie pe care Ie reclama situaţiunea. Şedinţa de Vineri seară 23 Aprilie. Şedinţa se deschide la 9 ore sub preşedinţa d-lul C. A. Rosetti. Se citesc moţiunile presentate de d. Dim. Ghica, P. Grădişteanu. Nefiind moţiunea d-luî Stolojan la biuroă, se face mare zgomot priu observa-ţinnile multora, că aceu moţiune este retrasă, ceea ce se contestă de alţii. D. Preşedinte suspendă şedinţa pentrn câte-va miuute. La redeschidere, d. P. Grădişteanu relevă încă odată diferiuţa dintre moţiunea d-sule şi » d-luî Stolojan şi arată că după o înţelegere cu sub-scriitorii moţiunilor, s'aă uuit asupra unei noi redacţinul, pe care d-sa este autorisat a o ceti, comenta şi esplica; al eărel text este ; „Adunarea, pe deplin satisfăcută de es-‘plicările d-lui min. de esterne, „Considerând că Turcia, prin declaraţin-„nile şi actele sale de agresiune în contra „României, a rupt singură vechile legături ce „ne uneai! cu dâusa şi s’a pus în stare de „resbel cu statul român ; „Lnând act de declaraţiunea guvernului, „că tuuul român a respuns deja la declararea de resbe! făcută de Turcia; „Adunarea naţională recnnoascecă starea de resbel est» creată României prin „însuşi guvernul ottouian ; „Aprobă atitudinea guvernului faţă cu „agresiunea .străină; să razimă pe sentimentul de dreptate al marilor puteri garante, cari, de la tractatul din Paris, aă „luat sub scutul lor desvoltarea individualităţii politice a României ; „Având plină încredere in energia şi patriotismul guvernului, îi dă Jautorisarea „ca, cu toate greutăţile, să pună toată stăruinţa şi să ia toate măsurile spre a a-„păra şi asigura esistenţă Statului român, ,ast-fel ca, la viitoarea pace, România »ă cu o posiţiune politică biue definita Naţiunea de sine stătătoare aă poată >impliui misiunea sea istorică.4 D-sa apoi comeutănd punt ca pont pia-puuerea cea nouă, demonstră că în această moţiune uu se face alt-oeva de cât se con- TIMPUL COUKS DE EFECTE PUBLICE SI DE DIVERSE tiucţâTMci, 29 Aprilie 1877. llaal I r» n 70 95 I 081/, 08 62 115 soo 45 VALOAREA C#rnU Oftării • Utili*. Rurale . LCK>/0 18®* » > la sorti luiiir. Opţjenheim 8Q/0 1866 Obng. Domeniale 8&/o 1871 > , eşite la sorţi • Credit fonc Rur. 1% » Credit fonc. Urban luipr. Mun. Cap. 80% 1875 Pensii (300) Job&ndî fr. 10 Ac^ilCftile fer.rom. 5%lb68 , priorităţi 6% 1868 Dacia O** de Aaaig. Act. (fr. 500) 8% 1871 Romani a C'>* de Assig. Act. ţfr. *00) 8% 1

, Olandă de Itnmburg . » ti » 3 50 Batiste englesescî, fin« . . . . • 10 - > 5 50 % engles. ca bord. col. tivite * 1 25 , 2 35 Prostie şi Şervete a ’ , dn/iiit Prosope de aţă carată fr. 8 50 fr. i r»o , , damasc...... 13 ---■ t 7 Şervete de masă....... > 3 --- i 4 25 t , damasc...... > 1 1 25 , 7 50 , , , engles . . . > 17 - » 9 Feţe de mese a 1 bucată Pentru ti persone albă de aţă . fr. ti 50 fr. 3 50 , y , y , damasc » 10 --> 5 50 » 12 , > > > > 20 - 1 10 50 , 12 , , qual. I., > 33 » 18 --- 36 36 45 50 58 60 60 V. 7, PâiKjflrie de coţi Pănjă de casă > > > _ » copil , , Olaadă de nmate , , , , Silesia , , Pâmjă de Olandă . » > , Belgia .... Uumb. Bucată p. 7 cercefurî 3 coţi lat , > > de Rnmb. fr. 38 , 10 , 55 , 60 , 90 , 110 , 170 , 72 , 90 fr. 16 50 22 __ ! 30 — , 33 — , 50 — ,60 — , 90 — . 41 -, 50 — Rufe de Dame Cămnşe de ŞiflVm cu şuur . . . . fr. 5 50 fr. , , , , broderie . . , 6 25 , , , , , Entredeux . , 8 — , 4 50 50 Cămnşe de Olanda cu br. de mână ,13 ______ , , , > Entredeuj , , , de bat. forte fine Camisone cn cercnleţe .... > cu broderie............. , de luxe cu broderie . . Pantaldne cn cercnleţe........... ■ , broderie............. > de Piqnet.............. Fuste de costume................. , > broderie................. » » , şi cn Şlep . . . , Rufe pentru Cav* Cămnşe de Şiffon ..............fr. . > > spălată . . . . , , > Olanda colorată . . . , a a Cretton franţuzesc . , > cu broderie..........., > cu piept şi manşete de olanda , , de Olanda forte fină . . . , Pantalone de Olanda.............. , , Rumbnrg fine . . , Diverse Şorţuri de copii . . . . t. Dn/ină Gulere de Dame 1 . , Bărbaţi . 1 • , Pepturî brodate . , Ciorapi de Dame 1 • > , , bărbaţi I Bucată Flanele.......... 6 , de Barbe p. copii înainte fr. acum 13 --- 7 _ 15 --- * 8 --- 24 --- > 12 --- 4 50 2 50 5 50 > 3 _ 13 --- • 7 --- 5 --- » 2 75 G 25 » 3 50 7 --- > 3 50 3 --- » 4 50 12 --- » 6 50 15 --- > S --- 30 --- > 12 ilerl . 6 P0 fr. 3 50 8 --- ■ 4 05 HOTEL ARCHIDUC CHARLES fc VIENNE Eneonrage par notre lf>ng emploi eotnm* l>ir*ctf&nr* de o»*t hdfeţ du tPmpi de Mr. Antoine Schneider, nou* en sororiip devenun le* neqadrPtir* et, *f>lliciton* la eonfianee de la haute Ari*tccratie et de Messienr* le* vo_yagetir*. confiance qt)»* noui auron* îu«-tifler par des prix MQDtâRtâS. une cuiiine et une cave “xpellenten, conime aui«i par noi soim attentif* pour Mesiieur* le* voja-Kpdri. Proprietairi CHARLES SPANNER ancien directeur de l*h<)tel Imperial k Vienne BERNARD SCIIMID ancien directeur de 1'hOtel Archiduc Charles pendant le temp* de Mr. A. Schneider. De închiriat. meră şi nu grajd, preţul [ie G luai 45 galbeni a se adresa la tipografia Thiel it Weiss, seu Strada Scaunele No. 33. care cuuâice I bineşi a practicat mai mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiuni particulare. A să adresa la rdmenistraţiunea acestui Ziar, Palatul «Dacia*. făcând ţ Studii 11 -8 — 10 — 11 - 19 — G 50 9 25 50 G 10 3 50 - . 5 - fr 2 7 5 15 23 17 4 5 75 fr. 50 , 50 75 50 Calităţile mal bune se găsesc asemenea cn preţurile cele mai convenabile. Din cama semnului înaintat «e rină cu Preţuri şl mal reduse -. Piqnet, Şaluri, flanele, ciorapi de -f"'ele neapSrate pentru pAstrarea uu.tulnl şi ea- litltţel, sunt ăe vdntjare la sub-se,.matul, cu 1 franc pachetul. Pentru co-n.inZI ă.n districte sc pr,uneşte timbre post le, pliu,t prin anticipaţie. JEAN VERMEULIN Grâăinaru ă-lul GeorKe C. Fi!ip*»c„, Strada Rionisie No. (2. '«i riMi . pr FABRICA Sl sub-i(*mnateî de MÂNUŞI MILITARE, GLACE. ŞI DIN SVEDIA precum şi de alte mannfacture din Paris şi Viena BANI) A (4 E, COPERTE DE PIELE DE CERBI asemenea un mare deposit de tot Telnl de PARFUMERII *e află de la Sf. Georcre In rasele Il-nel Klisn Poppnvifz, Vis-â-vis de Biserica SărindarI Strada Meyoşăel No. 22. Tot li menţionata fabrici sl efectuezi prompt şi bine de spilnt şi de curttAt mânuşi de ori ce fel, precum şi dc ori ce alte comisidne priritdre la ramora acestei (abricl. 466-6 JTTX.IE VOQT. MH [paturi de lagar A sistemul cel nmf noa v transformându-se într’un moment i irv If^LUTEUMaL. S* SCAUM ( cu preţurile cele mai moderate, se efectuezâ In timpul cel mai scurt. Asemenea se g.lsescc ţi scaune de lagtir fdrte practice. A se adresa la magnsinnl d-lor Philippe Haas A Fils, Grande Hotel dn lonlevard, seG la subsemnata! _ H. HflNICH ^ Tapiţier şi Decoratear Podu Mogoşâ», 23. ■ r * • - > • - mm } } UE ÎNCHIRIAT cn preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul C’LCl occupă banca de bucuresci PA LATUL 0 „DACIA* Informatiunt la Direcţiunea Societăţii , DACIA' .... NUMAI MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALEOI SERVICIU PROBIPT. în Pulului rI)uciu“ (colţul Motroşirîioi şi Lipscani) sub firma MT Ift A T ■ ■ ■« Al II ESTE IN TOT D’A-IINA BINE ASSORTAT. PBECIDRI MODERATE. Tipografia Thiel tr Weiss, Dalaiul ,Dacia*.