f vrnrcm 14 IANUARIE. No. 10 '---------V --- ------ ---- --s--—--------------- abonamentele ■■ Imgm — «mm TIMPUL ""Ii ^IAR POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR. R^olamt » lei noul lini». ESSE IN TOATE DILELE DE LUCRU U i num§r In Capitali 10 bani. biuboul redacţiei si AJDJvrinsriSTR-A-XiEi: palatul „daoia“ ______________AXUL II. — 1877. -A NUNOIURI Sl‘ priimou in itruinAt c : I, f>.„u •tein 11 Vogler in Vimn: , iV.IC |0 A. Opjxlik in Viernia, 8lul«-nl. uit, : 2 ; ifom in Vienna, 8?ilcmiitt' 2; Vincrn; llrdicka in Vienna, Teinfaltilr». 17 ; l'hilipp Lâb in Vienna, F.nchenhach^.i ie 11 ; ]^,t,g A Comp. in Pejta J) Uaiat-J.nffHe-IhiMer A Comp. iti l'siria. Scrtaorl Defraocate nu ne priiniosc. Articolele nepublicate nu ae Tor înapoia. Un număr In Districte 15 bani. LISTELE ELECTORALE Legea electorala hotârasce cft, de la 1 — 15 Ianuarie in fie-care an, Consiliul Comunal al oraşului de residenţă, In înţelegere cu cele alte consiliurl. revisniesce listele electorale şi le public* negreşit In cea d’Anteiu dumineca care urmează după 15 Ianuarie, adică, anul acesta, duminecă 16 Ianuarie. De la data aceea curge termenul do trei septamânl pentru reclamai» la acest consiliu, termen care se sferşesce anul acesta, duminecii 6 Fevruarie saa cel mult 7 Fevruarie. Trei (Jile după aedsta. adica Joi 10 FeYruarie, consiliul comunal trebue sa publice listele difinitive cari se pot ataca ’naintea tribunalului tn alt termen al celor trei septamânl ur-mâture, adioft până Joi 3 Martie satl dupft interpretaţia cea mal favorabila Tineri 4 Martie. Punem aceste termene in vederea Htulor membrilor partidului conser-., mal cu semft de prin districte, ii rugam sa faca la timpa-tftt naintea consiliilor comunale cât şi naintea tribunalelor tdte contestaţiile necesare şi, mal cu semâ, să ne deuuncie pe tute acele consiliurl comunale cari nu vor îndeplini obligaţiile legel, publicând la timp atât lista provisorie cât şi cea definitivă. Sa nu uite că falsificarea listelor este una din temeliele guvernului d-nulul Bratianu şi câ în 1868 acest guvern a comis cele mal flagrante ilegalităţi în alcătuirea acestor liste. Tot de o data prevestim că un grup de advocaţi şi jurisconsulţi eminenţi, se ţine la disposiţia tu-tulor reclamanţilor spre a sprijini, f&ra nici o remunerare, drepturile lor la Curtea de Casaţie. Toţi d-nil reclamanţi sunt rugaţi a se adresa pentru aedsta la hiu-roul de redacţie al Timpului. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privai al .TIMPULUI.* Conslantinopol, 2\ Ianuarie. (ifeneiMliil L'inlicfT v.\ pier.» mjn(1 Pcj ^ ambasadori tor p ora vineri. Se asiei rA că IVirti ar ave i intenţia d'a cere Irancje) oficerl instructori pentru gendartn&ric I1 A’a Taec apel rt liiminele mal multor financiari englerf. BDCURESCI, 13 IANUARIE. D;' *°pe8cu. prafeatul de la Râmnicul .’ârat, ţn judecaţa cu atkpa larmă de cât,re partidn radicaia din Senat, condusă de d.nir c Grftdi tdnu şi I. Ghica, a fn«» • a x. x- „ 081 aquitat eri de către juriul din Buzeu. ce nu s’a făcut In contra acestui nenorocit! Străgftnit de none luni pe urumurl ameninţat de arestare, mutat panâ acum la trer Curţi cu Juraţi, amft-nat d atătea ori, aprOpe să remăe fără advocat, ddeâ n’ar fi fost bunăvoinţă a d-lul Maiorescu, căci d. Gr. l’ăuceseu a fost silit de alto afaceri să părăsdscă pricina, tocmai din ca-usa acestor amănărl; e] a văcjut terminate eri aceste peregrinaţiunl juridice printr un verdict de aquitare, In zadar d-nil 1. Ghica şi C. Gră-diştdnu ab conferat In mal multe rânduri, cu procurorii, cu judecătorii, cu persdnele influente, cari putdb să Inrlurdscă asupra juriului ; In zad patriotul peltic Remus sdb Romulus, ca procuror general, a mers In pnrsdnă să dirigeze desbaterile; In zadar acest demn magistrat al demagogiei a adus şi In acostă pricină curatele şi le galele procedări demne de frumosul sâb caracter, cu caro ne a obicinuit In atâtea rânduri, — ceea ce domnia lor numesc cu enfasâ justiţia poporului ’l-a osândii, T-a Inferat şi de astă-dată cum II va infera orl-care justiţie regulată la caro vor cuteza să se adreseze. Ast fel la l’itescl, in cuibul demagogiei, nenorocitul prefect lacovache, a fost aquitat după o sumă de persecuţiilor. D. Nicolaide, d. lacovache de la BuzSfi aşteptă a-sevuenea cu nerăbdare momentul de a proclama inocenţa lor şi neruşinarea persecutorilor lor, precum şi uricidsile manopere «ale unor pretinşi magistraţi, fdrte rnrrdin norocire, cari se fac instrumentele degradate ale unul asemenea sistem. Justiţia poporului a trebuinţat d. Crawley spre a dobândi concesiunea sea. Aceste insinunţiunl, făcute de organul Prcşedintelnl Camerei, simt cu atât mal mişelescl cu cât d. Rosetti scie f6rte bine câ apărătorul tutu-lor proceselor Godillot In contra Statului şi comunei, era, Înainte de intrarea sa In minister, d. Vernescu, şi câ acum avocatul a Însărcinat un delegat al săă. Întrebăm pe cinstita f6ie oficidsă a ministerului, dacă procesele d-lul Godillot sunt atât. de infame şi nedrepte, lucru asupra căruia nu putem să ne pronunţăm, ce opinlune are avocatul care a fost sprijinitorul lor permanent şi Înfocat ? Aât pentru atacul ce Indrăs-nesce a face organul ministerial, celei mal înalte instanţe judecătoresci din România, nu merită de cât despreţul. Insă ce vor ^ice străinii când vor vedea cum se trateză la noi cele mal Înalte autoruăţl şi acâsta chiar de către f6ia cea mal nutorisată d'a vorbi In numele guvernului ? Cele ce se petrec In Orient, prin consecinţele lor, fiind de natură a ne interesa In acelaşi grad ca şi cele ce se petrec In Intrul ţârei, credem nemerit a reproduce din ijiarul oficios Fremdenblatt, din Viena, urmâ-tdrele apreţuirr In urma lncetărel conferinţelor după malul Bosforului. Tot de o dată observăm câ Frem-denblatt, afară de caracterul seă oficios, este şi unul din fiarele cele mal bine informate şi mal moderate ale Austro-Ungariel. Iată ce ^ice In revista sa de la 20 ale curentei: .Politicii junei turce, cari conduc acuma afacerile In Constanti-nopol, şi gentelmenil creştini din Phanar, cari s'afl unit cu dânşi, aâ InvOţllt Io rl OB 888 un lucru de la naţiunile civilizate d A In. vest. .Valdrea pompdsel puneri In scenă.* Spectacolul aranjat de Midhat Paşa la marele consiliu,* face mare o-ndre talentului de regie al acestui om de Stat, comparsole sâle cu creş-t nil In cap s'aâ ţinut escelent, şi afi jucat minunat rolurile lor. Ac6sta trebue sâ'l recundscă orr cine. . Am avut In tot d’auna o opini-une înaltă de talentul omului de Stat, de energia şi de puterea spirituală a lui Midhat Paşa. Modul, lncare el a administrat odată vilaietnl Dunărei, unde şi astăzi călătorul lntălneşte la fie care pas urmele ncţiunel s^le, — ll califica do unul din capii cel mal Însemnaţi al imperiului Ottomnu Cea ce Insă ne insuflă mal cu osebire consideraţiunl deosebite pentru marele Vizir^ este francheţii, cu care descrie starea derâpânată a Turciei, a unul imperiu fără industria, fără bani, fără credit şi fără nici un singur aliat. A descrie situaţiunea după acestea, este un semn de da-rulO sănătos alb judecăţii. Turcia este astăzi cn desevârşire isolată; când duminecă vapdrele vor fi pornite cu delegaţii şi ambasadorii din oraşul Sultanilor, atunci Turcia se va vedea singură In faţa Europei creştine, ale cărei pretenţiunl unanime şi drepte In favdrea supuşilor creştini, ea le-a respins mal lntll referându-se la legea el religidsă. şi In urmă la fantasiile ce aduc aminte constiluţiunea. unul Ieremias Bentham. ,1’bte, că vor ecsista 6menl, cari vor privi cele Întâmplate In Cons-tantinopole, ca o pierdere pentru di plomaţia rusă, imputând prin urmare politicei rusesc!, idea unei procedări indipendente. Noi nu ne putem Insoţi acestei părere. Nu Rusia ci Europa este angajată. Nu era Rusia, care a făcut să se lntrunâscă conferinţa, acestâ faşă diplomatică a fost pusă la cale de către cabinetul de la St. James. Nu propunerile rusescl, ci propunerile englese ah fost discutate la conferinţă şi respinse de către P6rtă. Eşecul, — dacă p6te fi vorba de un eşec, până când nu este Încheiat protocolul, nu privesce prin urmare nici de cum numai pe Rusia, ci pe Intrâga Europă, care se simte astâ-ijl solidari-cesce unită. Mal mult de cât atâta. Politica Rusiei serbâ^â astă-^f un triumf, care nu este de despreţuit, de 6re-ce ea a reuşit, ca Intrâ-ga Europă se recundscâ dreptatea unor pretenţiunl, ce mal nainte nu erab susţinute, de cât numai din partea Rusiei. .Henri d Ideville* po-vestesce In broşura sa „Mâmoires .d un diplomate*, câ contele Cavo-ur, cu ocasiunea semnftrel tratatului prin care se cedase Franciel Nizza şi Savoya. a (ji* frecftndu-şl mâl-nele, către Împuternicitul Franţei: „A present vous âtes notre complice I* (Acum sunteţi complicele nostru). »Politica rusă a isbutit a face o lovitură, care sâmănă fdrte mult, eu cea de sus : ea a făcut pe Europa complicea el, Intro afacere, care corespunde dreptăţii şi umanităţii. .Cu t<$te acestea, noi nu ne aflăm Încă la fiuîtul tragediei sâb comediei orientale; s’a ivit numai un intermezzo. Cine-va sar amăgi fdrte mult, dacă ar presupun» câ cu re-fusul turcesc s'a dobândit alt ceva. «le cât o amânare esteridrâ a scenei. Este probabil, că P6rta va încerca a lăsa să se urmele alte de-monstraţiunl spectacolului do efect al marelui consilib, ea va face tot posibilul spre a putea a luna cât mal în grabă un parlament .pentru care va găsi material escelent in Fanar.* .Noul parlament turcesc, in care vor fi trimişi prin comandă şi câţiva creştini şi ebrel. va hotărî pro-babilatente un şir de resoluţimil In fa vâr ea unităţii Imperiale, decretând şi ceva reforme. Europa ln*A nu pot o lua nici o notiţă de aceste procedări interidre, precum nu pdte vedea Intr'ânsele basa vre unei acţiuni politice. .Datoria Europei diplomatice este actualminte d'a pune la cale Înţelegerea necesară, şi d a lua posiţi- une In faţa I’orţellntr'un mod clar. .Imensa valdre ce pune cabinetul de la St. Petersburg pe Înţelegerea Intre marile puteri. — şi importanţa ce dă relaţiunilor sale cu Anglia, devenite aşa de intime, ne oferă garanţia, că Rusia nu va turbura acuma pacea. Cunoscuta iubire de pace a I rupe ra torn lui Alecsandru cum şi declaraţiunile leale ale Principelui GoreiacotT, nu pot de cât se Intărescâ acdstâ idee; Rusia va încerca da lucra Însăşi şi Împreună cu Europa, spre a ajunge la ţinta sa In mijlocul concertului european, âr nici de cum alăturea cu dânsul. Este de sperat, că Rusia va renunţa pentru moment, d a eşi din şirul eu-ropân, şi d'a purta crucea peste Dunăre şi peste Balcani ca un soldat al lui Dumnezeu. .Dar cu tdtâ acâstâ inodemţiune a politicei ruse, situaţiunea are ceva ameninţător. Acolo, unde Serbia şi Muntenegru atinge pe Turcia, sunt nisce puncte periculdse de aprindere. Se pdte. ca. după espi area armistiţiului, Turcia să încerce o invasiune în Serbia, —este posibil, ra ea să aibă intenţiunea d'a recâştiga partea teritoriului luat de către Muntenegreni;—în asemene cas, resbelul Ruso-turc ar fi inevitabil. In asemenea cas ar trebui, ra Europa să se lase pe Rusia pentru a lua măsurile, re le va găsi de cuviinţă. Consecinţele necesare ale unul asemene eveniment, nil trebue din norocire ca să le discutăm astăzi; de ele se preocupă deja cabinetele. Pentru disru-ţiunl Ziaristice aceste evenimente nu sunt Încă mahn e. .Greutatea situaţiunel incumbă Europei unite care, ca instanţă supe-ridră, este un fel de compliment al alianţei celor trei Împăraţi. Acestâ unire are să fie probată acuma!!* DIN AFARA. Le Nord de la 19 ale curentei conţine urmâtdrele: Nu ne-am înşelat câtu-şi de puţin in prevederile ndstre asupra re-sultatuluf deliberaţiunilor marelui consilib turc care s'a Întrunit eri la Constantinopol. El a re- m* In unanimitate propunerile puterilor, pe care nici nu le-a crezut demne de a fi discutate. Cât despre valdrea morală a acestei hotărâri. Le A/oni-teur tmiversel, o apreciaZă In tocmai ca şi noi. . Vaşteptâm. Zice organul ministerului de esterue. al Franciel. de la arest consilib resoluţiunl destul de conchiZâtdre; căci face parte dacă nu ne Înşelăm, dintru sutime pusă in scenă politică şi calculată mal mult pentru a isbi ochii ce) *r i ii Constantinopol ăciuitere. Sultanul. O depişă a .Agenţiei telegrafice ruse* confirmă tn acestâ privinţă, infonuaţiunil* corespundea-tulul Ziarului Daily Teleqraph. Dar Ab-dul-Mamid a cedat până acum instanţelor miniştrilor sâl, cari toţi cer respingerea propunerilorb Europei. Sultanul va reuşi In fine să prevaleze politica saî Nu ne este permis a spera, afară numai dacă puterile nu vor găsi aZl-mâine un mijloc de a TIMPUL convinge pe PArtA, cil nu resistenţa sa IneApAţAnatA la voinţa Europei are sA pue eapât cestiunil. In privinţa acesta, domnesc lncil In organele cari apArA casa Turciei ilusiunl cari nu sunt negreşit de cAt ecoul acelora pe cari le nutresc miniştrii Turciei şi cari trebuesc risipite. Ast-fel de esemplu, Journal des Dtbats treime sil nu cunAscA ln-tr’un mod singular, gravitatea si-tuaţiunil şi ultimele consecinţe ale unei neprimirl a guvernului otoman, pentru ca sil concepA speranţa, ce o aratA astA^I, cA In sfArşit puterile vor putea sA se mulţumclscA luAnd numai act de minunata ConstituţiA a lui Midhat-Paşa; dupA ^iarul des Dtba's, atunci acesta ar fi conclusi-une.a cea mal raţionalA a lucrArilor Conferinţei. Noâ ne vine greii cu tAte acestea a crede cA confratele nostru vorbesce serios: Europa nu pAte sA dea o desminţire atAt de categoricii silinţelor sAle dintr un an Întreg; ea nu p6te sA şl compromitA demnitatea pAnA In punctul de a reîncepe trista esperienţA, fAcutA cu hati-humaiumul din 185G, despre care aluat tot ast-fel de act In tractatul de la Paris şi sA scie ce resultat a avut. DacA guvernul turc crede In a-devâr In posibilitate.a unei resolu-ţiunl ca aceea pe care o indicA fAia parisianA, acesta ar proba cA este mal orbit de cAt credem şi cA este peste putinţA al face sA re vin A la sentimentul realitîlţilor situaţiunil. Şi cu t6te acestea, dacA esistA In a-c£stA orA decisivA un mijloc de a preveni noul complicaţiunl, acesta ar fi negreşit, de a nu lAsa Porţii nici o IndoialA despre pericolele la care ar espune-o respingerea definitivA a condiţiunilor Europei. Şi seva putea 6re a'I deschide ochiT mal na-inte de a fi prea t Arşi A ? Citim într’o corespondenţA din Rusciuc: Guvernatorul general, Rifant-Paşa şi dă raniţă osteneli pentru adrese de mulţumire. Personal, n’nre cel maî mic entnsiasm pentru opera constituţională a marelui Vizir; ba este forte departe a crede că Constituţia este scândura de scăpare care va mântui Imperiul şi cu totă acâstă convicţiune, nu încete(jă de a îndemna popnlaţiunea a iscăli adrese de mulţnmirî. Pentru căpe-tarea unor asemenea adrese se procedă in-tr’un mod forte simplu. In conaknl valiuluî (prefectură) să află adrese făcute. Zaptielele invită pe creştini şi mahomedani a să duce la guvernatorul general care poftesce fără multă ceremonia pe visitatorl a-şl pune iscăliturele pe o foie ce le o presentă. Pre puţini Bulgari aii avut cnraginl a se opnne pe când musulmanii nu sunt de loc pătrunşi de opera lui Midhat-Paşa. Un incident ce s’a petrecut în vechia capitală a Bulgariei este o probă despre ace,,ta. La promulgarea Constituţiei, când la Târnova, Turcii supnnenfi pe creştini la cele mal mari maltratări pentru argumente >sni gineris* ca nn le recunosc egalitatea consacrată prin legea fondamentală, nnme-Tose plângeri Rente din Târnova nici n’afi fost luate în consideraţiune. DupA aceea corespondentul arAtA mal multe fapte de natura celor de sus şi terrainA ast-fel : Guvernatorul general a trimes un înalt funcţionar la Bucnresci. Se crede că acesta are o misiune pentru guvernul român. După o altă versiune scopul misiunii ar fi de a cumpăra grâne din România. Cu tote că esportarea grâului din Bulgaria este interzisă, nu este de creijut că se va putea ajunge în acăstă provincia, la aprovi-sionarea armatei pentru o durată de maî multe luni. Thiers despre cestiunea Orientală DupA o corespondenţA din Paris a Ziarului „Times,“ d. Thiers pronuu-ţAndu-se despre crisa actunlA din 0-rient, a e cari are să-I trimeţA ora-şulil Constantinopole în Camera, ce se va deschide la 1 Martie a. c. — Acestă lege conţine 21 articole pe cari le reproducem aci în csenţ:alul lor : 1. Oraşul Constantinopole şi co- prinsul lui, se Împarte în 20 de a-rondismente elective. Districtele de la Ismit şi Caza-Arba sunt şi ele c.oprinse; voi fi însă supuse unei legi electorale separată. 2. Pentru cele 18 arondismente din Constantinopole vor servi dis-posiţiunile urmAtAre: IncepAnd de la -I Ianuarie. Imamelele. şi Muctarelele fie-cArui arondisment, vor compune In interval de DI (Jile. douâ liste, cari vor coprinde numărul cnrtie-relorft şi locuitorilorft cari suntiî trecuţi peste vârsta de 25 ani şi posedă o proprietate imobilă. DupA acesta, listele vor fi esaminate de cAte un notabil pentru fie-care cartier şi lu urmă subsemnate şi sigilate. 3. Provincia1 iî numai atunci pot fi înscrişi în aceste liste. cAnd vor fi avut domiciliul cel puţin un an in Constantinopole. Militarii şi gen-darmil trebue se fie proprietari de imobile, şi trebue se aibă cel puţin gradul de muliazim. (Locotenent). ■I. Prefectul trimite în fie-care a-rondisment pe cAte nn supraveghetor cu un numâr necesar de scriitori, spre a veghi a alegerile. Ima-melele şi Muctarelele le vor preda listele deja compuse. 5. Pe lAngă supraveghiător, va fi ataşat şi un comitet de notabili şi funcţionari, cari trebue se fie Amenl de Încredere. 0. TAte cartierele (mahalalele) cari vor numera mal puţin de 50 case, se vor adăoga la cartierele vecine. 7. Listele vor fi afişate pe biserici, moschee şl alte asemenea locuri şi vor fi date în primirea şi paza gendarmeriel şi caraulelor de ndpte (Becdji). 8. — 9. Prevâd numai formalităţile. 10. Intr’o $i hotărîtă se vor aduna locuitorii cartierelor în sala de alegere. Acolo va fi aşezată o urnă de lemn cu două diferite închinători şi o deschizătură pentru depunerea voturilor. Imamelele şi Muctarelele verifică mal Întâii! pe alegători cu numele trecute prin liste, operaţiune după care alegătorii aruncă în urnA un bilet scrisa cu numele a doul candidaţi. Din aceşti candidaţi trebue să fie unul creştin, şi cel-l-alt musulman, aparţinând oraşului Con-stantinopol stih coprinsulul lui. Aruncarea biletelor trebue făcută astfel, în cAt să nu se potA citi co-prinsul lor. Trimiterea biletului de votare este admisă. TerminAndu-se predarea biletelor se vor proclama ca delegaţi al a-rondismentulul, acel doul candidaţi cari vor fi întrunit mal multe voturi. 13. Alegerile trebue să fie terminate la 17 Ianuarie. In acea (Ji se vor întruni delegaţii arondismentelor spre a alege pe acel (jece deputaţi pentru capitală. După ce aceştia îşi vor pune nn preşedinte prin tragerea la sorţ. li se va comunica conform art. 20, o listă de candidaţi, cari seil în persAnA. ori prin mijlocirea unei alte persAne „ah manifestat dorinţa d’a fi aleşi deputaţi." Aceşti candidaţi trebue: a) a se bucura de încrederea publică, şi să fie omeni oneşti. t>) Să nu fie mal tineri de cAt 25 ani. c) Să nu fi fost nici o dată pedepsiţi pentru vre o crimă şi d) să posede^) o avere imobilă Are care. Funcţionarii în nas de alegere , trebue să se retragă de la postul lor. Deputaţii nu trebue să se considere de mandatari al provinciei în care atl fost aleşi, nici al vre unei clase, ci sunt represintanţi al întregului Imperiu. 17. Fie care delegat alege din listă soft din district, (Jeee persAne, cari întrunesc oondiţiumle cerute, adică cinci creştini şi cinci musulmani ale căror nume le scrie pe un bilet, ţie care ’1 aruncă In urnă. Majoritatea voturilor (cel puţin peste' 20) decide. In cas de paritate se trage la sorţ. 19. Ori cine voesce să fie înscris în listele candidaţilor, trebue cu o Zi mal nainte se facă e derhira-ţiune oficială prefectului oraşului. Dâră acestă declaraţiune se face din partea altor persAne, atunci trebue să fie subsemnată cel puţin de 300 locuitori din Constantinopole, cari aft dreptul de alegători. Candidaţii asemenea pot să se ser-vescă de presă pentru scopuri de alegeri. Prefectul oraşului este dator a publica în tAte limbele, numele tu-tulor candidaţilor precum şi motivele invocate în favArea lor. DAcă la o sâptAmAnA în urtna publicărel nu se va ivi nici o con-testaţiă, atunci candidatura va fi valabilă. 'TAte contestaţiunele scrise se vor publica «asemenea prin ^iare. CRONICA Softalele Unguresci, după cât aflăm, n'afi treent încă. Dar ceea ce este mai de ne creijnt, după cât ni s’a afirmat astuijî, este că ele voiesc a petrece o pentru motivele arătate în raport Era întristător d’a vedea la tribuna Camerei Leginitore nsemenea spectacol. Când nmendiitoril cercă să esplice raportorul cestinuen, era mut şi trecea ră-pede la nn alt. articol. Era un adevărat îcandal de a vedea la tribună o personă care nu ştia nicî să citescă un raport imprimat. Ecă celebrităţile radicalilor, ecă omul care ’şl ’l-a ales demagogia pentru a re-presinta unul din cele mai frumâse districte nle României, ecă omul care, de câte ori vine d. Rosetti-Brătiann la gu vern, are putere discreţională în Prahova, taie şi spânzură după voia sa. Nu putem face nicî o imputare alegătorilor din Pra ho va, căci seim fdrte bine că d. Grigorescu nn este expresiunea alegătorilor ci a teroreî administraţinneî şi comitetelor revoluţionare. Totă onorea acestui ilustru adunat se resfrenge asupra patronilor lui d-nu Rosetti-Brătiann. * * * Alegerile Comunale din laşi. Demagogia frneţionistă din Moldova s'a spăîmfintat de efectul ce a făcnt căderea lor în ultimele alegeri comunale şi în unul din nn-merile trecute nle Românului caută a în cela opininnen publică, Z'oSn<1 ^em^‘ gogii aă fost învingători. EI ştifi^ că in Moldova alegaţiuuile lor nn întâmpină nicî nn creZământ, pentru că de şi Moldova întreg» a fost dată în prada regimului odios al d-lnî Ionescu-Snciu, totuşi atât în alegerile de senntorî cât şi de deputaţi din vara treentă, a dovedit deja condamnarea sistemului nefast şi urgisit. De aceea se încercă dincoce de Milcov a surprinde opininnen publică. Dar nn avem de cât a cita sdrobitârm majoritate dată de colegiul avut şi inteliginte din l"?> în persona fostului primar Ganea, Ş> tu lui prefect Cerkez şi a altora, î* vedi că cu t6te că poliţia şi B0rS J*'' brigadă nă fost ordonaţi"'0* ^ ea, cu tote că administraţi*.j» 'ţ,n' T curoriî şi t6te autorităţile erat! .a plecta ei discreţinne, n’a putu* is n colegiul al 3-lea, do cât cu 3 fi asuri n peste 900 alegători. Dec* fracţiunea demagogică din Mol-oova, numesce acesta plângem. «victorie*, apoi o Curtea de Casaţie şi Demagogia. Cn cât ’ ‘meninţatorl se grămădesc p* canul radicalilor, cu ntât ei aS recurs la n8r. c-metn-icarea . ---- por- sconturile şi ln resbunările cele mai odi-«sse ş. nn maî cruţă nimic. Indignarea generala ce aB causat primele lor atentate contra înaltei Curţi de Casaţie i-a silit a lăsa in adormire acele uneltiri criminale c,*nţra acelui înalt corp. AstăZî însă pa-ro*'«miiI şi desperarea iarăşi îi înpinge I» consuinare(l crimei lor; d. preşedinte al n- < nn.iţii^^ CRre nn pe„trn moment • e i "»« însuşi înainte, a ordonat unei coi iţe oficiue a gnvernn]uţ demagogiei a reîncepe din no(j |ncryir;|e contra Curţii < e I asaţiune. nnmărnl de marţi vedem pe acel Z'ar ofic'm8 cerând ,îndată confei „ţionarea unei leg\pentrn reducerea . «bnlor Curţii de Cs8aţinne« şi apli_________ ei chiar nainte (!) de judecata miniştrilor puşi de demagogie sub acusaţiune! Nu ne-am aşteptat nici o dat» i[n pftrte[l nnor asemenea 6menî la cea maî mică scântee de onoro seB pudâre; aceste cnalităţî nn sunt nicî în tradiţiunile nicî in edncaţiunea lor. Dar cred ei ore că chiar ministernl lor va cnteZ* ,contra voinţei ţârei întregi* să darîme cel maî înalt corp, garantat prin constitnţinnea ţârei, că Senatul va vota o asemenea lege, şi ca Domnitornl care este păzitorul constituţiuneî, va iscăli „de->creţul de promulgare a nneî legi care »va fi uciderea ultimei garanţii a averel «şi onâreî ce a mai rămas unui om onest, »neatinsă încă de mânele vâstre sacrilege?* Noi nn o credem; am ţinut însă a preveni iarăşi pe naţiune de turbarea vostră şi de scopurile criminale ce urmăriţi continuu * * * Abus la vama Giurgiu, constatat de pro-OUror şi prefect. După denunţarea făcută, de un agent dela gara căel fernte din Giurgiu, — Miercuri şefi Joi nopten, procurorul împreună cn prefectul, călcând vama din Giurgin şi cercetând condicile acelei vămi all dovedit un abuz cu nisce unt al co-mersantuluî Marketi, în unire cu trei din fnncţionajîî superiori «T acel vămi, găsin-duse o declaraţie snb-scrisă de comersnn-tul Marketi, ce conţinea 9000 oca unt în 30 bnrduşe, oeea ce în Tealitate şi în urmă după îndeplinirea tuturor formalităţilor vamale s’-afi dovedit că acele 30 bnrdnşl conţinea 16,000 oca, iar nu 9000, căci se scie maî de toţi că un burduf nu pdte conţine maî puţin de 5000 oca minimum, acesta se probeZ» şi din ştersătura din condica a-snehe unde afl voitfi să în-drepteZe cifra, ast-fel der, că urma să se confisce restul de 7000 oca unt, însă după tote aceste constatări, vădend prefectul că acel comersant este nn bun amic al sâfi, s'afi răsgftudit şi aB început a alerga în Bucnresci prin tote locurile, împreună cn comersnntnl a le face muşama, maî cu gemă cn şeful vămii este o rubedenie a d-]nî Vernescu ministru, şi preţuitorul, frate cn d-nn Slănicenu ministru de Resbel; iar pe revisornl acelei vămi, dnpă o depeşe a prefectului care apucase s’o dea l’au şi suspendat din funcţiune. Să se întrebe der, ministru de Finance; are cnnosciinţă de tfite acestea, şi ce demarşe a luat cu asemenea funcţionari ? * * * Din afe lalomiţei. Intr'o corespondinţa ce am priimit din Ialomiţa, se tjicea că între aceia cari se ocupă cu politica militantă, cu propagandele prin sate, este f nn 0 ' cer de marină, maiorul Dimi*'"e8CU Maica.. Acestă insinuare fiind mal cn sămă că numitul maior locu.esce in Bu-cnresci, ne grăbim a rectifica- ACTE AUTENTICE comn-otcl in CONTRA. M S- DOMNITORULUI, i gămislit de demagogie. in filele 24 fi 25 Oct ambre 187 S. ursii f* ORDONANŢA Uo. 61/m- Noi I6n Z. Creţenn, jude instructore pe lângă tribunalul Ilfov ; Având în vedere actele de procedură penale, instruite contra Ini Matei Smedânu, Constantini Borşan, lucrător de arte, î- hail Glodeann tipograf, Petrache 1 'T1?0 resen, Dnmitru Popescn ?i Alexe . pânu, toţi majori, î) , , .. Considerând că din arăturile Ini Alexe TAmpesnn, aflate atât în procesele verbale dresate de d. prim-procuror, cât şi din interogatoriile *410, ae Constată că înainte 4 gaii 5 săptămâni de a se pnuuin e-secnţiune faptnl de nmî ana, prevenita1 M. Smedeann a’a dna ncasă In Al. Tam-peann, de nnde a trimes nn băiat ca să cheme pe Costnche I. Borşan de la imprimeria StatnlnT; — că îndată ce a sosit ncest din nrmă, — dnpă o convorbire de eâte-va momente, prevenitul Smedenn s in-cepnt să le spne că «starea lucrurilor de «nfl nn mnî eate de suferit, — ră dânsul «este decis s-î pune cnpăt, — fiir1'"'! pe «Domnitor să abdice etc;cemndn-le tot de odată pentru ncest sfârşit şi concursul lor,— indicându-le modul cum pot sa , fie utili;- că după mal multe Întâlniri ce aii avut între el, relatir tot Ia acest fapt, în sera de 24 Octombre 1873, pe când preveniţii Tâm^»'"1 ?' Bor?i,n se aHaiil“ cofetăria din P»«"fPa a lut Tonm Anto-nin, a veuit lângă el fostul scriitor al mal mării, prevenitul Petrache Grigorescu, care făiendu-le semn să’l urmeze,— aceştia s'nG luat după cl, — şi la Rara Pasagiului ad întâlnit pe prevenitul Smedennu şi Dumitru Popescn;— acolo Smedeann în presenţa tntnlor le-a spus că ,în acen seră nn a putut «reuşi să pue în executare planul «săd, adică ae sforţer0 pe Domnitor să ab-‘dice,— din cauaă că, crezând că Domni-«tornl se înldroe de la tabără pe la Fila-«ret, — el l’a păfit şi pândit la Rară, — «pe când In realitate s’a întors pe strada «Căliţi,— şi că pâuă să’î iasă înainte şi «să’l ajnnRă,— a rămas numai densul cu «duol complici ai săi, — şi ast-fel un a «mai avut curngid;, Considerând că denunţările de mnî sns ale lui Tâmpenu se corobora întocmai cu mărturisirile făcute de perveuitul C. I. Bor-şau, atât înaintea d-luî prim-procuror, cât şi la interoRatoriele r>le, — mal adăoRând acest din urmă, că în fiun de 22 Octombrie 1873 pe Ia 8 ore dimineţn, întelnin-dil-se cu M. Smedeann la cofetăria din Pasagiu,— acesta l’a încredinţat că iu fiua de 24 Octomvrie, cu ocasia Intorcereî Domnitorului de la tabără, — el îl va eşi înainte cn câţl-va omeni şi îl va sili să iscă-lescă abdicarea facândn-1 tot de odată ne-vefut; — iuvitândn-1 ca conform înţeleReril ce ad avut in casa lnî Tâmpeanu, să pre-g&tescă pentru acest scop pe lucrătorii tipografei, care să fie gata a eşi pe strade şi a da alarma de ,abdicare*, — amparân-du-ae imediat şi la moment de biuroul telegrafic, spre a nu se transmite nicăerî nici o nuvela, până ce nn se va instala >nonl gnvern ;« — Că îu urma acestor convorbiri. — prevenitul Borşan le-a comunicat la rândul sed şefului de atelier M. Glodeann, miercuri 24 Octomvrie pe la Orele 5; — Acesta l'a întrebat dacă este positiv, — şi după nsigurările date, a aderat imediat la săvârşirea faptului, apoţ s a fi înţeles amândoi ca sa nu lase pe lucrătorii tipografi să plece la ora legală,— în urma cărora, iad adunat într'un local »1 Imprimeriei, şi iafi invitat a da la ora cnvenită ,alarma de abdicare,* şi a seam-para de biuroul telegrafic anunţându-lecă abdicare» Domnitorului, ,e»te hotărâtă;* Considerând că din deposiţiunile martorilor, Hădnleecu 16n, — Grigorie Cesar,— Al. Angelin, Tănase Bacin şi altora,— e'-vl tipografi, - se constată până la e ridenţă conduita ţinnt» de perveniţiî lor şefi, C. I. Borşan şi M. (iiod(şnn in ^ra de 24 Oetomvrie 1373, ^ wr0 eonda. ită a foet ast-fel dnpă cum se descrie mai sug. Considerând că din deposiţianea ajtor doi martori, Ionescn Ştefan şi RSducann Nicolae, resultă într'nn mod nelSgSduit participarea prevenitului M. Glodeann la faptul ce era să se săvârşescâ de către M. Smedeann şi complicii seî în sera de 2» Octomvrie. In ceea ce privesre pe Petrache Grigo-'**'« ţi Dumitru Popeecn : n«iderând că prevenitul Smedeann a ceeara^ -ni Tâmpeanu şi C. Borşan. in când a eşit înaintea Domnito-rnl". a foet urmat nnmaI de „ do, indivizi, celor-l alţţ complici MI agi lipsind u-le curag.nl, -di» care can„s inf£ naiul lor pro.ect sa avortat; (vefl mSrtn. nmele lui Borşan şi Tâmp,ann ,n M cnrsnl instracţiunel). Considerând el tot din arătările eua-nn-miţilor se mai constată, că in săra de 25 Octomvre, pe la orele 7—8, prevenitul P*. trache Urigorescn ’l-a chemat de la ca fe- lul despre tunel, unde afi şi întâlnit pe Smedeann şi pe Dumitru Popescn. Considerând că ast-fel fiind, din tute aceste fapte descrise mal sus, precum şi din mulţimea do nete ale Instrucţiunii, resultă până la evidenţă că indivifiî Matei Smedenn, I. C. Borşan, M. Glodenu, Pe-tracho GriRorescu şi Dumitru Popescn împreună cu alţi Necunoscuţi, luaseră hotărî-rea şi puseseră la calo ca să atentele Îs per-soiia Domnitorului spre a’l forţa ca să abdice, că ast-fel fiind, faptul imputat lor cade în precisiunele nrt. 70 şi 70 c. pen. Pentru aceste motive: In unire cu ro- chisitoriul d-lui prim-procuror , 1. Ciuli ea ; Declarăm că în contra lor esistă eas de urmărire, şi in virtutea art. 135 C. pr. penale, ordonăm ca tore actele de instrucţiune să fie inaiiitito d-Inî procuror general al Curţii de Apel, spro a pro-ce.le conform legei. In ceea ce privesce pe Al. Tâmpeanu ; Considerând că densnl a dat t6te lămuririle necesare pentru descoperirea culpabililor, îndată ce s’a început instrucţiunea acestui proces. Iu vederea ultimelor dis-posiţiuni alo art. 92 c. pen. Declarăm că contra sa nn esistă cas de urmărire. Dată la cabinetul nostru, —• astă-.Ji 2 Martie 1874 în Bncurescî. Jude instructor, /. Z. Crtţinu. Grefier, M. Ţino. (Estras din dosarul cu No. 1GG din 73 al judelui instructor Trib. Ilfov, intitulat : Maiel Smedenu,— M. Glodenu şi alţii, preveniţi pentru complot în contra M. S. Domnitorului). VARIETATE Mijlocul de a economisi cel puţin 190000 lei noi In budgetul pe 1877. P1OC0CÎ. Domnule Redactor, Se cautA prin tot locul mijl6cele de economii de onor. „diurnaşl al Naţiune!,* domnii adunaţi de la mitropolie. Cred oft este just şi echitabil ca economia sA se facă In ramurile cele mal puţin necesare ŢSril şi mal cu semit la funcţiunile acele ce produc mal puţin ŢSril. Nu este just n se schimonisi justiţia sub pretext de economii, după cum voesce să. facă onor. cnmisiune budgetarA: nu este asemenea ertat a se desorganisa scdlele şi nu este nici politic, nici raţional, a face economii acum cu armata. Mi-a venit o idee de economii şi, pentru ca sA o recomand domnilor de la putere, me adresez la stimabilul D-v. ijiar, fiind sigur cA, tn frA-mântarea In care sA gAsesce actualmente ministerul, mal de grabA va adopta consiliile organelor cari represintA o oposiţie leale, de cAt sfaturile criarde ale foilor şi foiţelor demagogice, dupAcare luAndu-se deja, de cAnd sunt la putere, a greşit-o necontenit, aşa cA aii dus ţara de mal. Este aşa numita camerA naţionalA s(5a mal corect ,adunaţii nAciunali.* Cu aceştia cheltuesce ţ“ra 400 — 500 galbeni şi mai mult „pe fie care (Ji“ şi nft observat şi vacanţele sub pretext de gra vitate de chestiuni, pe eiind in realitate „diurna, punga. plapAma* este totul. Aceştia. afarA de puţine onorabile escep-ţiuni. pentru cari ne mirAm ce mal şed acolo, nu produc nimic ţării, de cAt enorma cheltuălA, nrAtatA: „cel puţin 500 galb. po fio care Hagiescu s’ar fi mărginit cu atacuri personale, cu calificări de curelar şi tabac neamţ, GmeDi sermanl, nu ue am fi dat osteneli a respuude, căci nu p6te fi de interes public a se ocupa cu personalităţi. Când însă ncestd domn, după ce aruncă asemene epitete asupra •lucrătorilor sărmani* şi atinge persone cu • posiţinue biue cunoscută in lumea comercială, procedesa, sub Bcutul pseudonimului, a induce opiniuuea publică in erore, prin patente neadevăruri, am simţit de datoria nrtstră, a lamina pe cetitorii D-v6s-tra, rugandu-ve iu iuteresnl adevărului, D-le Redactor, a da ospitalitate in , uude vor vedea peste uua sută lucrători lucrând .lupe osteraa cea mai raţională pe care am introdus’o, şi căreia da-torim confecţionarea de harnaşament iu ţeră, care pote susţiue concurenţa cu ori ce fabricant strein, chiar cu cel mult admirat nemţesc. Ne pare reă că nu putem coutn şi pa visita D-luI Hagiescu, pe care înaltele sâle principii de economie politică il fac a se ingro/.i de nonlQ sistem al încnragiărei iu.lustriei naţionale. Priiiniţî, Domnule Redactore, încredinţarea ossebitei nostru stime şi consideraţiunî. Antreprenorii hnruaşamentului. C. Fialla, Carol Bayer. ULTIME SCIRI Pari.*?, 21 r.imiaric. J't O/batSy constntă, că lucrările conferinţei nu eraiS în zadar, de Grece ad provocat o ndev?rată revolnţinne în institnţiiinile turcesc! şi ad impedicat res- belul, > nre a fost iminente. Acâst-ă foiâ in-I • vită po Tnrcia, d’a realisa reformele cu se-j rioHitnte şi hotărire, şi speră că resbelul va fi evitat. Şi U Alonit'ur speră, că refusul Porţii cu t6te că era forte turburător, nu va causa incuroăturî. Conxtantlnopole, 19 Ianuarie. Aslă(jl înainte deamia^I, ad Roşit in palatul «Galata-S'rai* (locuinţa studenţilor nngiirî) deputaţiunile de softale, nlenmle, dervişi şi o deputnţiune a academiei pentru educaţiunea funcţionarilor. După o a-clamaţinne frenetică a ungnrilor, oratorul softalelor n predat o adresă scrisă cn litere de aur. Sava-Pnsn a făcut pe interpretul tălmăcind răspunsul lnî Svrics, conducătorul deputnţiune!. Dnpă acesta, de-pntaţiunca a plecat la academia militară, unde a fost primită de elevi, nşe.jaţî îu şiruri şi in mare ţinută. Said Paşa directoral academiei a salutat pe GspeţI şi le-a presintat trei Prinţi Imperiali, elev: ir, aceet iiixiiini. După ce a-i visitnt f5t« încăperile, li s’a vervit acolo dejunul. .sera se va da un dined şi un mare bal. aranjate de municipalitate in oudrea studenţilor. Londra, 22 Ianuarie, Mâine se va ţine nn consilid de cabinet. Ambasnda chinesă a sosit aci. Pctersbnrp. 22 Ianuarie. O telegramă din Chişenăd a .Annncia-torulul gnvernnlnl, de la 9/«i ale curentei anunţă nrmătorele: «Astădl s’ad presintat în cartierul general, împuternicitul cruce! roşie, Abasa şi ajutorul lnî, Principele Volkonsky, spre a lua instrucţiuni, la care punctări anume va fi mai necesar ajutorul sanitar în cas de resbel. Starea sanitară a armatei este satisfăcă-t<5re. Abasa şi Volconsky ad visitat spitalele. Paris, 22 Ianuarie. ţliarele spun, că cu tote atacurile fiarelor berlinefe, relaţiuuile îutre Francia şi Germania sunt bune. î.emberir 21 Ianuarie. Dm Petersbnrg se anunţă fiarelor po-louese, că şeful poliţiei Macoff este însărcinat ue guvernul rusesc, a esamina dis-posiţiunea spiritelor popnlaţinnei polonese din "olonia congresă, pentru care scop va pleca la Varşovia. Afară de ente-va concesiuni, ce guver-nnl rna are intenţinnea d'ale fice Polone-sîlor, se fice, că va acorda şi graţiaraa acelor insurginţi. cari ad fost depărtaţi în urma ultimei re* « polonese. Marele dnce Nicolne se află mai bine. Constantlnopole, 22 Ianuarie. Ambasadorii Germaniei, Angliei şi a! Francieî s’ad dus la Marele Vizir şi ’l-ad presintat pe locoţiitoril lor. Prafn, 22 Ianuarie. ţ)iarelor ,Narodni Listy* •Politic şi Bron-sek* le-a fost interfisă de către guvernator, vâufarea cu esemplarnl. (FrnmGsă libertate de presă!) Ticna, 22 Ianuarie, piarnl oficios •Politis'ht Cor'spocdenf, din Viena primesce nrmătGrea scire din Petersbnrg: Aci nuia - i t naţ î a ne politică este caracte-risată yrin ordinul confidenţial, trimis erî direcţiunilor celor 54 căi ferate, învitândn-le a-şî face t<5te pregătirile că la cas de necesitate, de la 15 Ianuarie să p6tâ suspenda comnnicaţiunea trenurilor de mărfuri, de ore ce să crede că trtte căile ferate ar putea fi întrebuinţate pentru transporturi militare. După o altă scire, ministrul de finanţa e hotărât a fnce nil nod împrumut naţional de 200 miliâne ruble ^’ Atragem atenţiunea cetitorilor noştri asupra anunciulul de pe pagina IV a renumitului magasin de haine confecţionate j; de articuie de modă Alb. & Jos. Griinba tm, In colţul Bulevardului, casele Grecianu. D. THEODOR PANGAL ft'SSS fucultvtea din Paris, şi fost magistrat Ia rib. Ilfov, are onâre a anunţa că a luat trofesinnea de advocat. Orele sele de con-pnltaţiune sunt: diminâţa de la 8—10 şi sera de la 4—G, la domiciliul săd No. 84 strada Popa-Tatu. 5—1 D-r M AWER, (Kngles) s'a mutat tn strada Colţeî No. G0 peste drum de strada VjjneJ TIMPUL CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE Ilurureeri, 12 Ianuarie 1877. VALOAREA ObliRural* . U)°0 1864 > » tşite In sorţi Impr. Oppcnhcira 8°01S66 Oblijţ. Doinemalf H°0 1871 * , fşiteiasarţl » Credit fonc Hur. 7®0 » Credit fonc. (Jrban Impr. Mun. Cap. 80°o 1875 Pensii (300) dobândit fr. 10 AtţiiCăile fer.rom. 5°0 1868 > priori Uiţi 6°0 1868 Dacia C ‘« de Assiî*. Act. (fr. 500) S°0 187i România C'^ -le Amu?. Act. (fr. 200) SQJo 1873 Mandate................. Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române S°0 Căile ferate Ottomane Act (fr. 400) 3°0 Renta Români............ CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb o. e. > Domeniale . . . > Fonciare rurale . > Comunale . . . OroU Offcrit* 80 Troeifl fio o* 79 74 * A I ,'l 98 71 68 70 120 280 60 DKVJSE Purta . . Maraeille Iii- I • r 1 meu Hamburg . . . Amsterdam . . Viena . . . • Berlin .... Lipsea .... Ksoonipt . . . Lira Ottomani. Oalbenu austr. Agia c. Argint. 12 98 93 99.35 99.25 25.10 122* 122»/*] -15 | ÎS li.R8CL YIENE1 Yicna, 21 Ianuarie (st. n.) 1877. Metalice.................. (31 25 Naţionale....................67 50 Renta în anr . .......... 74 5) Lose.......................11 t 25 Acţiunile bânăel............820 Creditori..................1 12 40 London.................... 124 80 Obligaţiuni rurale ungare . . 73 50 > teraoşvnr........71 50 , transilvane .... 71 25 Argint in mărfuri............116 00 Ducatul..................... 5 93 Napoleonul.................. 9 95 Marc 100....................61 30 SALLE DE L'ATHENEE Dpnanche Ie 4 (23) Fnrier 1877 CONCERT donnu par M-elle MĂRIE ASSAN ivee le concours de Mrs L. YViest, Lnbicz et Dimitresco P I! O G R A M M E: I. PARTIF. 1. Trio (1-er pârtie)'Mrs Lnbicz, Wiestet Dimitresco Jadassohu 2. Rarbier (Cavatina), chante par M-elle Mărie Assan Rossini 3. Solo pour violoncello, exec. par Mr Di-mitresco (Fa Fauvette, chantes par Ed. Weber 1. (Doi oebi. M-eflŢe Ass an Ventura IF P IRTIE 5. Trio, 2-me, 3-me et 4-me pârtie) Mrs Lnbicz, Wiest, et Dimitresco Jadassohu ( Wiegenlied , (. Brahma 0-( Variations Hamdel ( die LTigelnli ' 0 Asslul Schnbert 7. Solo par le Yiolon exec. par Mr L. Wiest. 8. Vals.», caute par M-elle Assan Venzano P’-iz des places Premiero place 10 francs - Demibmc place 5 fr. __________On commencora a 8 hrures. On peut so procuror des hillets au Macasin .le Musique de Mr. (jehauer , Podu-Mogochoie et le jour du Conceit â la Caisse. Nonl şi cel mal mare mngnsin de în «ălţnminte pentru bărbaţi, dame şi «opil sub firma: SAL. WEISERMAN la Eu/hir, tirada Carol /. No. 6. Sub-semnntnl am onore a aduce In cu-noscinţa onor. P. T. Public, că am aranjat in sus-ijisnl magazin nn bogat asortiment de tot felul de încălţăminte / n {rot şi l-tt ditai/, atât în ceea ce privesce gheţărie, cismărie ile lues şi de tor felul, cât şi şoşoni şi galoşi fraucose şi germane, din fabrictU celf mai renumite in Europa. Preţurile mal eftine de cât ori unde. —■ Fac plecata mea invitnţiune tntnlor d-lor cumpărători şi rog a mS onora cu visitele d-lor >pre a se informa atât nen la 14 Ianuarie 1877, U 8 ore sera IN BENEFICIU D-LUI W. CHARLES cânt&roţff francea. Pentru Vrima âră va cinta ,n ,imha , ^ ^ Studenţii Români Şi tuaK^e cântec Naţional de d-nu Pantui Qhika - din Cur ' Beneflcien(jp urapierl Re«choffeu. de operete V F a,VPk ttracioeul ooncor» al trupei Redou & 11’ j,1 D;r(lor Fanellj, Rosina J Cj d-lor 8t. Juhan şi Moceanu. nMrtmiTi.r. , - —,------ _. • » vt so va vedea in afişl. li IIGOIjlifj MINISTKRIEL Preţul | Franc. se găsesce de xfndare la Tipografia Thlel & Yiets. VSndetorii prnmesce rabatul obicinuit,. * EBITROI’IA SEMtNăRULCI NIF0N MITROPOLITUL -A-3SrXTlsr OXTT Se publică spre cnuoscinţa tutelor acelor persone care până acnra se bucuraO de adjutore viagere şi burse pentrn inve-ţăment că de la 1-iO ale curentei, s’a suprimat din budget Asemenea cheltueli din causa neputinţei încasării veniturilor fondului Laicu şi acte de bine-facerT. 377. 3 — 1 PE PIAŢA CONSTATIN VODĂ Esecuţiunea prin spâmjurilttfrc a lui FRANCESC0NI ŞI VEDEREA ORAŞULUI VIENA Francoacom, un nobil italian fură avere, şi neavând cu ce tr4i, ii venise ideea de a ae imbogâţ-i jirintr un omor şi, luând o locuinţă in Viena, îşitram'ae singur din diferite oraşe apropiate nisce cropurl fără valore, în cât aă păseneft ocasie de a putea omorî pe unul din impărţitoril poştali, cari, in Viena aduc ainguil propurile la locuinţ 4 deatinatorilor. Acest plan 1 a şi efectuat, omorând in <]iua de 18 Oct-'tmbre trecut in locuinţa sa pe împărţi torul Guga intrun mol cel mal inprozitor, şi furând 1 <5 to gropurile ce avea acesta la densul in val6re de peste 13,000 fiorini. După acesta pleca îndată din Viena, închinând cadavrul in odaia lui. Insă a doua-itro-pieî, pentrn arendarea moşiilor Kixjna din judeţul Ilfov şi Băţcoveni din jud. Viaşca, pe termen de cinci nnî, dupe coudiţinnile elaborate de Epitropiă, care se pot vedea în ori ’e di de lucra în cancelaria. Asemenea se arendeză pe termen de trei ani livedea şi grădina nnmită Gramont. Tot in acea .ji se va ţine licitaţia şi pentţ vânzarea productelor aflate la njoşin Kiajna din recolta annlui treent şi anume: 79 kile Grâu; 140 kile Porumb; 4 clăi fân , din cari donS mari şi 2 mici ; 2 clăi pae de ovăz şi 7 vedre rachiu tescovină. Amatorii se vor presanta în citata .ji însoţiţi de garanţii in regnlă pentrn «-rendarea moşiilor şi grădina Gramont, spre a concura la licitaţiă. Licitaţia se va ţine in cancelaria Epi-tropiei, localul Seminarului Nifon, ealea Filaretulnî No. 2 de la orele 12—4 p. m. No. 3. La 20 Iannnrie curent, se va ţine licitaţiă pentru darea prin antreprisi a aprovisionărei Seminarului cu carne şi pâine, pe termen de un an, pentrn nutrimentul elevilor şi personalului de ser-vicib. Amatorii se vor presenta în arătata «» !«• ™ "''Vrfinile, n.-»m .lecij » le vinde c„ l.rcfrl Inel ,i «<««. preenu, .« P—' gt ‘rag^F^ră" • Voi. -\^ij — Tipografia Thiel Si Weiss Fivlatul ,Dacia*