> iTI 1 nu»' - ' i 48 , SM . U toat» tn «o INSKKTIl'M SI KF.CI.AMK: „ . .1* Sfl liter* '«■(:(, rei"" IV' *'1 hl'n1-pagina 111, 80 hani, p>’ • ' li.»'*' n0*' Reclame î W nou» lin'"- TlMJrU Li •” !’■ « "■ '■ : M Item it Vnnlrr in Vii-niu. ; ■ ]<,; A. Op/Ithk IU V;onn-i, 8 ubenl . i a; Kwlnl Mome iri Vii-nna , 8-''««r 2; Vincene Uniickn n Vii-mi .Teinfiltairaieie 17 ; I'hiiipu JJ)I> in Vionn-i, Kschcnhaehv'unic 11 ; mia In Finance! Alun*rea guvernului bunului plac, al imoralităţel. al injustiţiei şi al răsiţel. Impl uitu-s’a măcar una din a-ceate figăduinţe 1 Amară derldere ! Ele paie ca* fost făcute numai pentru a ie. feri d a nu înclina nici cu un pts pe alunecnşul lor. Deîa cele d’tntOi* păsuri, dema- FOITIA J1MPULUP BELL A ISTORIA CIB0A31ANX Bis LFRMF.NTOV garanţiile cetăţcnulul. pentru a persecuta tot ce nu fă^en parte din-tr'i'nsa. Libertatea alegerilor deveni o ironie In măna el. Ameninţări, f'lşi-ficărl favoruri, linguşiri, violinţe, nimic n a cruţat, pentru a Înăbuşi adevărata voce a ţOret. Inteligenţa, avuţia şi prestigiul Romănief reraase nereţiresentat In parlamentul el, căci nu putem numi representanţiă o minoritate neînsemnată a cărei voce se IntV'ă de urletele unul majorităţi anarhice, corupte şi ignorante. Verificarea titlurilor din Senat a fost de ajuns pentru a convinge chiar pe c.el mal simpli de ceea ce va fi legalitatea In măna roşiilor. Masca cAdu de la Interni pas şi ţera văşn cu fior faţa Inddsâ a demagogiei. Acel cari striga* contra arbitrarului. imorali lăţit şi injustiţiei, Împănară administraţie-, magistratură şi mal tdte cele-alte servicii pnblice 'i creaturele lor, fără să so preocupe de capacitatea şi moralitatea ace9tofu. Ast-fel văzurăm şi ved<*m puşcăriail, faliţi , indivizi fără cea mal mică sciinţă de carte, pe scaune de magistraţi, In sarcini administrative importante. Lucrările puWrce fură abandonate cu totul. Şoselei*, podurile cav! afi costat pe ţ6râ milidne. după un timp atăt de scurt, rw^a sunt ruinate. In armată se introduse elementele cele mal perterse, disciplina Începu să slăb<$8că. naful şi favoritis mul să se lntindăi chiar dela capul el. In scole se intfcmă ignoranţa şi incorapetinţa cea mal vădita. Nici un scop naţional şi necesar in direcţia învăţământului pTimar. secundar şi superior, — nici o Încercare pentru a combate viciul care băn-tue generaţiile ndstre născânde. In relaţiile ţărel cu străinătatea, demagogia se arată şi nml incapabilă. Incapacitatea el ne atrase cele nul mar! umilinţe, neîncrederea şi despreţul tutulor puterilor. In finin^o.... tn finance. e9te destul a spune că In capul lor s’a pus individualitatea cea mut lngămfată si inal inoompetinte In acăstă materie, d. I. C. Britianu. AdăogaţI a-pol că s’a Înconjurat numai de rude şi este lesne de Înţeles pentru ce finanoele ndstre s’a* ruinat cu desăvârşire, pentru ce creditul public şi privat a Înţărcat, pentru ce crisa pecuniară băntuesce tdte clasele, pentru ce falimentul bate la uşa ministerului de finance ca şi la uşa comerciantului romăn. Şi apoi, pentru a’şl asigura o durată lungă la putere, a*^căutat să facă imposibili atăţf bărbaţi distinşi al ţâtal, lăsând să plntăscă aşupra lor o acusaţie infamă şi monstruosă. Dar vădirea ineapacitâţel şi imorali-tăţel demagogiei este atăt de mare, prăpastia către care Împinge ţdra este atăt de cunoscută. In căt tot sufletul onest, tot spiritul luminat, care din 09cbir,e motive se aliase cu dănsa, a$t s a depărtat cu gr6ză. R»presentantul Mare! Britanii, vorbind Ţarului, ne ameninţa cu sdrta Uoloniel. D. Cogălnicănu, Intr'o şedinţă secretă a Senatului, a strigat d-lul Brătianu Intr’un acce3 de durere patriotică: ,0 ţeră nu se perde numai prin trădarea guvernelor el. dar şi prin incapacitatea lor.* Paharul umilinţelor 11 băusem pănă la fnnd. Speram Că vom fi ectitiţ d'a bea şi drojdiile. Ne umilise ca binetele civilisate. nu credeam Insă • ă vom fi insultaţi şi de gărbova Turcie. Midhat-paşia trată Romănia de paşiallc turcesc. lică ce moştenire lasă In istorie anul 1876! Iăcă cununa cu care gu vernul actual se v? înfăţişa lnain ten postentâţel! Timpul In scurta lui esistenţă a combătut răul din tote puterile, a rătănd tot de o dată şi mijldcele pentru n scăpa şi vindeca urmele lui. Am făcut tot ce am putut. Ne-am împlinit datoria cu consciinţă. Şi numai zelului, ce am desvoltat In Împlinirea acestei sarcini atăt de mari, atribuim calda Îmbrăţişare ce am întâmpinat din partea opinie! publice. Dea Dumnezeu ca la finele anu-lul ce începe să nu avem a înregistra fapte ca cele din trecut! Fie ca pliurile anului 1877 să anunţe Homă-niel, Imperiul mteralită’ţel şi legnli-tăţei, revenirea siguranţei şi credi- A se vedea Ultime soiri In pagina III. SDDSTEIA ZAHAEINA IN R0MAN1A Publicăm cu cea mal vie bucurie următdrea scriedre ce citim In Mo nitorul oficial din 29 Decemvrie : .Societatea pentru fabricarea He zahilr de la Sudcut oferind pren inSIţatulnt nostru Domn primul zahăr brut obţinut in acăată fabrică, d. mareşal al Cnrţil, din înalt ordin, a adresat nrmătdrea scri*6re adminictratorelnl delegat al acelei eocietăţî: Domnul meii. ,M. S. Domnitornl a primit oranginl r« i-atl făcut de primai zahăr romăn eşit din fabrica naţională de la Săscnt, cn cel mai plăcut şi via interes. .Prea înălţatul nostru Domn m’a însărcinat a vă arăta ale săle înalte mulţumiri pentru Batisfacţiunea ce i-aţî adus oferin-dn ’î cel d’ftntăiil product al unei ramnre de industrie aşa de importantă, creată a-cnm în ţ£ra nosră, şi a vă transmite tot-de-odată eupresiunea urărilor ce face pentrn ca succesul cel mal deplin să incnnnne silinţele primei Bocietăţi pentrn fabricare de zahăr i n România. .îndeplinind acest înalt ordin, profit de ocasiune Bpre a vă asienra, domnul mefl, de eea mal distingă n mea conaideraţinns. .Mareşalul cnrţil domnesc?, Th. C. Vâeârtfru. Bncurescî, 18 Decembre, 1876. _r Eram cu compauin în forv») Terec. Ia-tr'o iji de t6mnă, eu un consta ()e mândrei, veni şi nn june onţ« c,ire mj se presintă şi ’rnî spuse că ar# f«iin stea cu mine în fort. Dupe pelea lui VUl, aerul delicat şi uniforma strălncindă ţe’.seeia că nn era de mult in Caucas Esel p6te trămis aci ca in <*sil ? I am Întrebat, TVmal, domnule căpitan. - SudI încântat că le văd ! _ ^iseiS intin^ândn l mâne. - Ţi se Tn nri Mi. Sper insă ea. In «« ce ne privesce, vom II buni amici, şi pentrn a începe, te rog să mă nnmescl siripîn Mas,im Ma.rimi.fi. Nn te mal sugruma cn nc#e nniformă şi vino la mine comod T s'n indicat o locuinţă in fort ; %1(l instalat. se numi# Gri^ore Ale«andro»i ciorin. Era nn jnn* f6rte ciudat. De esein-plu, in timpul ploios satt rece, petrecea Şile întTogi la vănătore. OrI-care altul s’ar fi întors pătrnns de frig saă ostenit, — e1 iui» nici-cnm. Îndată ce sta insă eate-Vf ijile în casă, cel mal mic vănt il făcea s' se ternă de răcclă şi, la mişcarea unei pei-dela, tremura şi îngălbenea. ’Ti-am vădit însă atacând singur nn mistreţ. Une-oî sta seri întregi ca mine fără se scdţâ vre m curtat. Apoi de odată începea să narce lucruri cari ne facătl să pufnim de ris. A.m vieţuit imprennă nn an. Nn'l viQ uita nici odată. -Câte griji ’nil-a canat: Mint unii 6menî cari, de la nascerea or, rnnt destinaţi pentrn întâmplări estror-dinare. 8ă vă spun una. La şâse verste de frtnl nostru locuia nn principe cancasian.'iiat cn guvermu rus. Fiul lui, de vr'o cincl-pre- .... TIMPUL r facă a îndura prin Constituţia sa, I Budgetului ministerului de Resbel pe na arătat înalta şi necalculabila cu- eserciţiul anului 1877, ast-fel pre oerire ce am făcut pe târemul po- Cl,m a ^ din n^nel° lilC0me ale ,, , colonelului Slânicenu, precum şi din litie, dor adl. gratie Conventielor . . „ . . * n , ; , . « oi * I acelea ale Oomismnel Budgetelor; comerciale făcute de conservatori. I aiu ^jg m^neie lacome ale colonelu-sorisdrea de mal sus dovedesce şi I lui Slânicenu, pentru că domnia sa bunele r6de ce a început să dea şi a şciut să desorganiseze administra-pe târâmul economic. ţiunea Resbelulul cu călcarea legii Bine-voiască organele demagogiei I orffa,n*ce ?' a celor speciale, dar a a spune ddcă sar fi putut stabili în România fabrici de zahăr înaintea acelor convenţii! CăţI proprietari a- şciut tot lntr'o vreme a’şl menagia un grad de general şi o diurnă de 1000 lei pe lună, fără de a’l fi cel puţin ruşine de camarazii sâl, cărora vuţl şi prevăzători, nu încercaseră le alocăzâ la şcdla superidră de Res-înainte a găsi asociaţi în Francia. I bel abia căte 200 lei pentru cursuri Belgia. Germania şi Austria ? El însă I nl’1^ maI grea de făcut precum: for- _ e , ,, tificaţia. artileria şi cursurile supe- aa fost primiţi cu răcelă şi din tote , * 1 * * riOre de matematică, pe cftnd d-lul ţiunl se pdte mal bine înţelege prin tr o singură comparaţiune. Ce ar Zice cine-va de s’ar suprima şcdlele pri mare săa liceele pentru a se crea noi facultăţi? 5. S’a desfiinţat compania de ad ministraţie, acel element indispen săbii al mngasiel centrale a arma tei Prin uvrierii de administraţie ce fă ceatt tot felul de reparaţii, se tran sformaa efecte de îmbrăcăminte şi de echipament, din care unele eraa afară din servicia şi se asigura ln-brâcamintea corpurilor de trupă, care nu avăa companii afară din rlndurl Oare ministrul de resbel Înţelege a se vinde efectele afară din serviciâ precum s’a urmat după 1866 sea precum 'şl propunea de a face cu câ-ciulele pentru a căror înstrăinarea cerut chiar un vot al Camerei, dăr cari abia ah ajuns îndată ce eve nementele att cerut chemarea sub arme? 6. S'a suprimat un locot.-colonel, adjutant Domnesc; acăsta constitue cel puţin o lipsă de delicateţă; căci numărul adiotanţilor DomnescI erea i destul de restrîns în raport cu ne- părţile li s'a răspuns că. pănă nu ş-a reServat negreşit’pe acela de geo-va fi un tractat cu condiţiunl pro- grafie pe care ’l va face după opera tectdre. industria zaharinâ nu se va sa pentru care a luat medalia de ,bene putea stabili în Romănia. Şi numai I nerenti;* apoi noi vedem c’ar fi mal după ce prin prevederea conserva - M°^os’toi şcdlel superidre 1000 lei pe torilor s'aa încheiat acele tractate lun& *?\ru a ™ face, QjCl U“ . x , curs, căci ar fi trist când dmenil ş. saa făcut de d-nu Mavroghem competenţi ar visita şc6U n6gtră, su. tarifele vamali. învingănd atât in- peridră de Resbel şi ar vedea cur-trigele demagogilor din lăuntru cât sul de tactică şi strategie încredin- şi uneltirile din afară, cu tdtă crisa Uat unei atât de vădită incapacitate. I cesitâţile serviciului şi cu prestigiul ce bântue Europa, s'afi stabilit deja Să esaminăm acum Budgetul în cordnel, care se vede că preocupă două fabrici de zahăr, cari promit tr,,l9uriIe luI cele raal! Principale: fdrte puţin pe draenil Zilei, a da României cele mal mari foldse 1 Contra legii soldelor se suprimă S’a suprimat câte un cal de la nu numai pentru avântul industriei «eccsoTiilc de soldă hi toţi oficeril şi toţi oficeril superiori. ceea ceecon- , . . ,, . asimilaţii fără trupă. Printr acesta trar>d legii cadrelor .. î.irine, r şi pentiu alte desvol- dispare unificarea soldelor ce se con- S’a redus câte 6 lei pe lună de tău agricole şi a o mulţime de in- sacrase prin legea soldelor. Dar ce la copiştii de clasa I, ceea ce pdte dustril cari sunt consecinţele aces- devine chiar motivul ce se Invocă fi simţitor pentru dmenl a cărora tein. pentru o măsură atât de nedrâptă? soldă erea abia de 115 lei pe lună; Mulţumim lui Dumne^ea că am Se ^ice ca oficerir fâră trupă n’aâ pentru Stat însă acâsta este atât de fost aşa de fericiţi ca să vedem Pevoile celor-l-alţl. Dar contabilii re- nedrept cât şi ridicol. f- ___... , , , gimentelor sunt el 6re toţi oflcerf 8. S a suprimat compania de dis- 1 ' ' 6 SCUrt' real‘sate de administraţie? Şi cum s’ar putea I ciplinâ; dâr ce mijloc de îndreptare ( orinţe e nostre cele mal scumpe. sili oficeril d’a mal priimi aceste func- meditâză d. ministru pentru cel cu Două fabrici cu capitaluri puter- ţiunl? Cine are a mal răspunde la purtări rele? Nici nu înţelegem o nice funcţionâză deja şi le urâm cel aPehil ce li-s’ar face d’a se presenta asemenea măsură afară numai dâcâ mal mare succes. Succesul lor este esam«nele cerute pentru a trece se crede că se pdte restabili bâtaea, nu numai al acelor cari afi întreprins Iln Intendenţă? Consecinţele unei mă- ceea ce nefiind probabil, suprimarea lucrarea d<5r „ surr atat de arbitrare vor fi o lovi-1 acestil companii va contribui mult m ’ . . re^ * lU'I tură, de mdrte pentru instrucţiunea Ma slăbirea disciplinei prin corpuri, g m. conjuram pe toţi consumatorii I Intendenţii, acel control perpetuă ce 9* In schimbul atâtor suprimări Şl comercianţii români a nu între- ministerul trebue să pdtă esercita Ş> schimbări nechibsuite ce se pune buinţa de cât zahărul fabricat ln asupra diferitelor servicii militare. In loc ? ţeră. Nu numai că vor avea un za- 2 Regea ndstrâ organică a asimi- Noi nu g^-sim alt in budgetul pro hăr bun, dâr vor contribui şi el la |lat 8radele medicilor, farmaciştilor | ectat pdn^u am,î 1877, de nu ere- mii ‘ t0ler' * lnrănarcliiii, I i vechi. *’ ^rnnI|nnea ?1 comPlecta umilire şi degr ţerei. rin scrisorile neaoşi şi ror*i Demagogii, sucursalei de aQ dat năvnl peri golicinn €a^I trebuia vatorli1 adică puntole de ved rea f'nrnroq . ,, dar plin de ndgr ce in rinul, sucursai d0 serioşi şi In cutiuţă d lor adrnenţe i, ’jl ble-tomi c hoI in «are a pntere, şi spre aşi aco-şi deşărtăcinnea lor. (Jic : ne la cârma ţării conser-imprejnrărî grele din t6te ■, iar uu atunci când mierla U.'ipuMsnl spontavea, se deto în plin cade către omenii serioşi şi in cutiuţă de causă, fu d’nu mare adevăr; eî ,eră : ]Vra ştie că demagogia de la no onţine ca element tot ce este incapabil, 10rant, stupid şi fără me-r'ţ*‘ra ştie ciiiici o dată demagogia nu n venit la put< de cât prin sprijinul şi concursul onor rbaţî de valăre, ale căror vederi şi pripii afi fost, sunt şi vor fi cu totul opue de ale eî, îu fine, ţera ştie că demagog a năvălit la pntere in nrma unei conliţ nî mal mult de cât mon-strnose, şi că înită ce coaliţinnea a încetat, adică îndai ce acel bărbaţi de merit aii intrat în levărata lor matcă, *de-magogia a rămaşii starea eî normală de incapacitate, iuepB şi complectă nulitate;, — storia e faţă, Jr faptele destul de recente ! Noi vom mul aioga : voit’a demagogia să parvie la puter prin tot felul de escrocherii? Atunci a opie-şî urechia la şiop-tele poporului nmăît cn fel defel de pro-misinnl absurde, patru uşurarea sarcinilor, impositelor, desinţarea monopolului, şi a licenţelor şi seva convinge ce o aş-ptă ! Ca Români, ne îngrijim fdrte mnlt cân vedem pe â. ,Ion Brăti«tin,‘ călcând pragul palntu.'nl, pe care, după cum ştiţi, nu l a călcat de cât la filele mari, la sărbă- "n!; demagogie! - adecă .după revoln-ţiunî şi detronări.* Ţara, cu drept cuvânt este uimită de •Uroa lucrurilor de a<}î, pe cât timp scie c“ 16n Brătianu, actualul prim-ministru M Sele Domnitorului, este botezat de intimi săi adecă de .asasini politici,* cu ntuuele de .Unsul Ini Dumneţjed,— de acel intimi cari la 186!) Iunie II, ad tentat să asaeiueije pe d. Cogălnicănn, ministru de Interne, — şj carî In ]873 Octombrie 24, ad avut sfătnirî, ad luat hotărârea şi ad pus la o»l0 intre eî ca să atentele la persona Domtitoruluî. eşindu'I înainte pe când se întorce» de la tabăra Sabarulnî, spre a 1 sforţa să iscălescă abdicarea sa!_ Şi, ca să vă convingeţi că Românii, din orî-ce unghid al ţărg, se înspăimântă de lucrurile ce se petrec de la nn timp in-coce, — vă trămit spre publicare câte-va din .actele autentice, relativ» ]a complotul .din 1873 Octombre 24, — nr«}it şi zămislit de demagogie, în contra M. S. Domnitorului. Un consilier jndeţen din Dâmboviţa. DIN AFARA. Fără cuvânt mal multe Ziare asigura câ ln caşul când Turcia ar respinge definitiv programul Europei, ,r ... , . | lu părţile lui esenţiale, numai de- Voita demagogia S se sue pe *sp,na- ]egaţir specia]r VQr pârăsj Constan_ desvoltarea industriei naţionale fără 1 9* P® aCele ale vetei'inaril°r d‘feri- I area- a 8 Sfcat*ma’ore de regimente do caro telor grade militare. Cu o trăsură în dorobanţi şi cxre se mărginesc şi suntem morţi. de condeiâ se desfiinţâzâ acâstă e- acestea ln vr’o câţi-va coloneii, căci Cât pentru demagogie, ea s’a a- rarhie şi se înlocueşte prin 3 clase nu se vede să 83 fi complectat ca-râtat şi ln acâstâ mare chestiune de medici din care una de 180 lei drele ast-fel in :ât adaosul de 8 re-politicâ şi iconomică, aceea ce a fost pe lună" cea de a dua de 300 şi cea g'mente să fie o realitate. In ade-tot-d’auna: mică de suflet şi slabă de a treia de 50°- A?a dar corpul v6r vom avea Pe hartie 16 regimente, de minte pănă la trădare Cât nen medical care în wte armatele se la cea d’ftntMa concentrare nuse tru fii el le pute d ! Ibucură de cea mal mare considera- vor Putea complecta de cât 8 re- p t | ’ “ ?1Ce: ţiune pentru ştiinţa şi sacrificiiele ce i | g'raente, căci în lipsa de cadre, credo i ama vostril nu este Romă- să cer, graţie guvernului de aZi şi ln d-nul ministru câ cel 8 şefi de reni», ci Messlcnl; dueeţi-v6 acolo, Parte unul tânăr oficer ca d. Slăni- g|mente din noâ creaţi, se vor pu-eâcl numai acolo veţi gftsi se- c^nu> se va înlocui printr’un corp de tea presenta numai cu soldaţi fără meni. | mercenari fără altă erarhie ln ar- oficeril şi sergenţii trebuincioşl? mată, de cât aceea a osebirii ce e- Nu maf vedem alte lnbunâtăţirl I sistâ între 140, 300 şi 500 lei. Etâ de câ,t precum am mal Zis diurna rea, d-luî Ion Gbica cnnoscutnl *tnrco-fil şi intim al tutulo paşalelor şi başi-bn-zncilor inamici neinjlcaţî aî ţării?, şi uitata demngogia r'< sunarea d-lul Ghica este nn deposit de Ichid ca acela ce conţine gingiele vipeiţhr şi că ori cine a-tii-Ke spinarea sa, ţaţeşte întocmai ca a-cp!a care 1 atinge tis ţii înveninaţi aî nă-părceD Atonei, vedişj consecinţele, ob-serve-şl incapacitatealrrnorenţa, sterilitatea, goliciunea 'şi delrtăciunea, şi spue franc, dacă împreană p ţâra întregă nn se îngrozeşte şi nn se ispnimântă de urâciunea eî? Iată cea ceiQ voit demagogii din BucnrescI să spue«ucnrsalel lor din Tergovişte, şi le-a fost ruşine, a ocolito; dar în faţa realităţii şik adevărului pipăit, nn se mal p6te asende nimica ! şi în adevăr,—veniţi la putere pin frandă Şi surprindere,— dnpă ca aii iniltat tronul şi l'afl ameninţat cn revolnţiuri* ce <}'c0afi ca este aprope să isbncnescă,V- aceşti porve-niţl, care de la 1848, dataiviriî lor in ţe^ ra Românescă, şi până aZijna s'aă dis- Suntem nantr» „..„«mii i- simţiminte nobile şi menite a ridica de J °°0 lei pe lună ce-şl menajMă . ! _ ? ’ '® Cerem I prestigiul armatei ndstre ! | colonelul Slănicânu la şcdla de Res ln tote ramurile maohinel ouvernamen- o , ,. , , ’ tal» ^ «“«"ruamen 3. Corpul medical odată lovit cu I nj. ni ■ , I U1 Luruiud e. Chiar generalul Florescu luase atâta nepăsare sâtt mar bine neruşi-însărcinarea ln faţa crisel şi situaţiei nare şi cU călcarea chiar a legel or- bel şi râua denumire ce s’a dat Stat-Majorulul de artilerie, aceea adecă de Comitet de artilerie. tesaurulul, a face economii de peste Uanice> urma ca o consecinţă natu-patru milidne franci în budgetul mi- rală. Pentru dmenil care nu respectă nisteriilul de Resbel, fără să desor- n?m^c’ a 36 ^ovi Ş> 1° serviciul di-ganiseze însă armata V'D’ ace^ serv^c*a care precum am Je5pre d- ^ pr^co^i'1 cănu câ focul de economii l-a fost lor de trupă pe care actualul CORESPONDENŢA PARTICOLARA â TIMPULUI mi- Târgovişbe, 1876. Prefectura continuă a fi tot văduvă;- pe inimă, când 11 vedem pe d’o parte nisfcru de resbel i-a mal desfiinţat o-desorganisând servicii fdrte impor- datâ resţabiUndu’I mal tîrZia într’un . tante , iar pe d’altâ parte făcând f®r.130.ri^ 3uat înfiQe suprimaţi I ştirile ce se prim.se de la demagogii di creaţiunl nouă şi inutile, aruncând ln | . ţ, uI BucnrescI în privinţa personeî cu care va Şcbla de Cavalerie, care erea hărăzit judeţul, de anul nofl,şi care şti drepta şi In stănga diurnele, pregâ- tind gradurl pentru ministru şi fa-1 s^ructfune n°9tr,1 ° ln'I Re citesc în «aTa mare ,a cazinnl 9 | strucţiune speculă a armei lor, mal|«i» Tarabă,, sunt nrmătdrele: i numi tins de cât prin conspiraţ tutnlor Domnitorilor, şi pr taturî la viaţa bărbaţilor de pigmei politici al căror Cr« restnrna şi turbura ordinea bublică. neud în pericol chiar esistenţlRomânieî, era natural să fie huiduiţi înrantru, d ini în contra infame aten-itat. — Acer o constă tinopolul. Fiind-că numai trei puteri ad trimis delegaţi speciali, sancţiunea diplomatică, redusă laacdstă pro-porţiune, n’ar avea caracterul unanimităţii, care singur ar putea asigura eficacitatea acestei sancţiuni. Rechiămarea ambasadorilor ar fi indispensabilă pentru a produce efectul dorit şi să pare că tocmai aedstă idee este kotărîtă. Tot sperăm lasă că Pcîrta va avea des tulii înţelepciune pentru a dispensa pe Europa să recurgă la acostă măsură. Corespondenţele din Constantino-pol semnaleZâ un sgomot, cum câ iurcia ar avea de gând să lnchee o înţelegere cu Rusia. Tot de una acelaşi sistem: încercarea de a rupe acordul Europil; nereuşind a isola puterile occidentali de Rusia, Turcia ar dori să ajungă la acelaşi scop pe alte căi. Menţinerea acordului rămâne cuvântul de ordine al tutulor puterilor şi acesta e cea mal bună garanţia pentru conservarea păcii. m-a nt -A’ preţuiţi în afară,—şi trataţi după just i | , .iilfcrjutA, dl part lor val6re, ca esaltaţl şi cn. râsvrătitow de meserie! Părăsiţi de orî-ce suflare caţtbilă şi o-uestă din astă ţeră, — ’şî vădtiă rostogo lirea cu ochii, — şi în turbarea lor, înce- nspira pe laiul şi a n funda pura vechia lor meserie de a c faţa şi fără genă în contra tra dinastii — sfâşiiud pactul nost menta], — pângărind justiţia, nnctnarnl sciinţeî şi al moralităţeî, nesocotind tote legile esistente, năpnstindn-se ampra societăţii întregi, — şi în cele de »e urmă, umilind chiar ţern înaintea Turcilor! Hei bine, în faţa unor fapte peeâtpo-sitive pe atât de criminale, — caulatedin şciinţâ şeii din ignoranţă, — fapte «ari pe-ricliteijă şi ameninţă esistenţa României, voriţl, negreşit pentru a se conforma, I avea şi pe aceea.de a asigura oâlă I Vpmes ’ •alU .uraiHtorele ■ bărbnţî eminenţi şi prin oscelenţă jiatrioţî, «echer gicrttorr: „ la „ r»5il„r brigadirr ,i .ergenţE^re . P“T , *1 "f " - cu gveateto I» |«i IdcA cflte-va obeervaţil juste ,i element J “ *** ............ ....... ar- ture asupra economii omaniel^^ d-lul matf.’ nu va Putea ayea niciodată Blănicânu : I sobditatea dorită; acâstă şcdlâ, pre- vfiZută de legea organieft de la 1872 BUDG. M1HISTEBDUJ1 DE RESBEL PE ANUL 1877 £ ‘îSt cadrelor de dorobanţi, şi nu s’a mal ‘°r d°Cil8 dH;fV0 «■»»«'l-entra Vi 2o'K Budgetele care, din nef«ripir» i., J!’1'1 îtlCă mi,lt timP 3e noi, nu trec şi prin^nn^nrecn1'11 putea<1 *riralte- precum se urma de urnieză în Francia care ,m 8uvernul trecut, prin academiile cele . HA It0 Tr® "U t6te maI renumite din străinătate- dâr Republică, Bud- trebuia '................ nu ni- . | '■ ”””1 ** nicr O (Iiitâ> sâ SG (iGsfiintp^o -■ â 1^1/,te""1 per" ®c6,ele pentru cadrele de cergLţi k i p,ibli«“ ci »» eoldati, ...P-vire Vrp^lCîtir1* ,Winăt"te' MO“- sergenţi unei asemenea disposi- pftrte Ion Ghicn, interesat forte de jndeţnlnî de când cn cotropirea secnlareî pădnrî Mavrodin, stărne cn pieptul ca in- ţi şi îuteligenţl, — cu greutate în ţeră şi în streinătate, acel oarî în nenumărate rânduri aii adus servicii reale ţăreî, — ade-, X!< n T . „ _ . 1 vgraţiî consilieri aî M. S. Domnitorului,— b.tnl săQ Coman Ispravn.cn sa fie înlocuit Ibărbaţî de care „bundă marele partid Jibe- cu nna din cele două libere şi imacnlate softale ale colegiului al II şi al III, Dimi-trie I. Ghica şi C. Fusea; iar pe de alta, N«e Manolescn, Tache Giani şi restnl comitetului de Salut public, impun nenoroci-tnlnî Vernescn numirea deputatului «Ră-descu,, cunoscut la noi sub dennmiren de *espresiunea adevăratei minciuni a opin-carilor!, Cnm va eşi bietul VerneBcn din acesta încnrcătnră nn seim; adevărul e, că ori care din ăşti trei *p6endo-mandatari, va veni isprnvnic, pnteţî fi signrî, că «jafurile, hoţiele şi fără de legile, vor fi la culme 1 Noi am adăoga la ăst buchet şi pe «faimosul Fundescu., ca să fie un adevărat buchet, ca cel puţin d. Vernescu ral-conservator, — sunt datori să rupî tă terea, şi să arate adevărata prăpăstii în |are s’n nruncat ţâra de câtre eschrociî şi easiniî meserie!— EI sunt dntorî, sub rdepsă de gravă răspundere, să arate fJ* viranului nostru adevărul în totă gol*51'0" n»v lui; -- să’I spue că guvernul d• nkvend nici un sprijin moral, < 0ste espr0-siuiea a câtor-va conspiratori şi esaltaţl, cari. conspiră pe faţă şi la lumina (jileî în conra tronului şi t*reî; că, a tolera UP-asemenea guvern la pntere, • y î • - **’• ul- Z'io o x .u ir L vliniscirI Ir t6tă Euiopa p.'n titudi-• r«?s’:stenţâ i«r 'pecial la soluţiunea dificultăţilor orientali. O depeşe a corespondentviul Z'aru-lul Daily-Neivs. cu data de mercurl, face şi ea menţiune de aceste bâ-nuell; noi credem usâ câ acest Z'ar spune un adevâ* ma^ mare, cănd Zice. ln articol^ consacrat acestui subiect, câ este trebuinţft a căuta mal departe şi mal profund de cât acâsta, pentru a găsi esplicarea reală a resistenţil Porţii. .Guvernul turc, dice ei. n’are tocmai mare greşâlâ când declară că trebue să iea în eoprideraţiune temperamentul popo-rjul sâa, temperamentul acelor Otomani, cari sunt ln realitate Otomani, iar nu ln sensul ce acest cuvânt are In Constituţiiinea Iul Midhat-P«şa. .Lupta ce guvernul susţine nu este pentru apârarea independinţil Imperiului turc, dâr pentru continuarea ascendenţii unei caste dominante asupra majorităţii populaţiunel europene , ascendenţă pe care noua Constituţmne este destinată a o confirma. Acesta a fost tot-d’a-una dificultatea pe care 6menil de Stat &( JEuropel au lntâmpinat’o ln tractâ-riţe lor cu Turcia. Guvernanţii luând \ TIMPUL dominnţhmea mahomedanilor ca al lor principia suprem n afl fost accesibili, la consideniţinnile cari infl,‘en' ţfofr de ordinar pe dmenil de Stat al Europe1-* 'li»*’*. bnsăndu-se pe scirea ce 1-0 transmite corespondentul 9ăa din Viena, cum că P6rta ar fi anunciat guvernului austriac, eă ea nu p6te accepta condiţiunile conferinţei <}ice ca recundsce ca viitorul este posomorit .dar, adaoga. după cum spune corespondentul săâ, ca resoluţium nu mal puţin decisive s'aă schimbat pe neaşteptate la Constantino-pole. Şi. chiar d6eâ conferinţa sar separa astâ-'?or unora din condi- ţiunl o foriu* ,uult raat Put,n desa' greabila Turciei, d6ea acesta le acceptă io principia. numal şi representanţil puterilor vor putea atunci esamina „ri-ce contra-propunere n’ar fi cu totul compabatibila cu opiniunile conferinţei. Se vorbesce ca generalul Ignatieff ar fi ijis ca el avea ca instrucţiune, de a nu lua parte la nici o discuţia asupra contra-propune-rilor; der trebue sa presupunem ca a făcut alusiune la cele din urma oferiri ale Porţii şi ca d6că acesta din urma ar arata semne de supunere, el ar cerca de buna voe a cruţa susceptibilităţile săle. Decâ plenipotenţiarii puterilor ar găsi Încă de cuviinţă a ceda asupra unor ces-tiunl de formă, decâ nu de substanţă, se aşteptă ca representantul rus sâ urmele esemplul lor; şi In adevăr, ar putea sâ o faca pentru binele ţării săle nu mai puţin pentru al Europei. Dăt posibilitatea unei con-cilinţiunl depinde de Turcia lnsâ-şt şi In puţine ore putem afla dăcâ mal reraâne loc pentru conferinţa.* Noi credem cu Times câ puterile vor f,ice t6te concesiunole posibile asupra formei, numai ca fondul sâ fie păstrat. In livresonul din Ianunria al Revistei de deux Mondes, d. Paul Leroy-Beaulieu, director al farului l'Eeb nomiste franţais şi redactor al jurnalului des Btbats studiată situaţin-nea financelor ruso cu competenţa şi luciditatea sea obicinuită. Semnalăm In acăstâ operă următorul pasagiu in care autorul trage din căr te-va măsuri financiare ale guvernului rus inducţiunl In favdrea 16-iotăţil acestui guvern In c.‘sa actuală. .Acte de felul acesta, ^ice, ilustrul Învăţat, arătă f6rte mândru buna credinţă a guvernului din Sant-Petersburg In negociaţiunile orientali. Acăsta nu p6te de loc fi conduita unul guvern care nutresce In secret planuri belic6.se.* proporţiunile şi relaţiunile teritorielor lor, sunt regulate şi asigurate prin tratatele europene, sancţionate cu solemnitate. >Legătura, care mal lâgă astă-ijl pe principele României cu seraiul Sultanului din Constantinopole, este aşa de destrămată şi lăbărţată, In cât tocmai in cercurile twre*! PŞÎU* la sorti --- _ » CrfSlit fonc Rur. '.^e --- 08 05*. * Credit fonc. Urban _ 63 itnpr. Mun. Cap. 8flO„ 1875 --- 02’fl P**n*it (3oO) dobftndA fr. 10 _ 108 AcţilCftile fer. rom. 5°0l86S --- _ , priorităp G°„ 1868 _ __ Dacia C-I* de Aasia. _ _ Act. (fr. 500) 1871 _ 300 Rximama C-a de Assig. _ _ AcL (fr. 200) 8®,, 1878 _ 70 Mandate........ _ Irapr. Municipale fr. 20 --- 20 Act. 6mvnciare RomAne8°0 _ Cftile ferate Ottomane _ _ Act (fr. 400) 9®„ _ --- __ Renta Română, ...... --- 42 - CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c. _ «7 » Doraeniale .... --- 97 _ > Fonciare rurale . . _ _ » Comunale .... --- --- --- DEVI8E Piri........... 9940 M*r«ellle........ --- --- Hrtiiillra........ --- --- --- Anfri......... --- _ _ Londra ......... _ _ Londra dornicii..... _ 2510 258*/. Uaui burg........ --- _ AmaUrdara....... _ __ _ Virna......... _ _ Berlin....... _ 122,/. Ll .;......... 122 121> K*o»mpt........ --- _ Lira lUtomanâ...... --- mm _ Gallienu auntr. . . . ♦ ■ _ _ * • Arg’iit....... --- --- AdrlanopoII, 8 Ianuarie. Până ncnmn opt «jile t6te trupele ce aQ venit din Serbia şi din Niş treceaQ la Constantinopole; acum încep trupele a veni de la Constantinopole, la Adrianopoli, Sofia şi Şnmla. Autorităţile desvoltă totă activitatea pentru formarea miliţiei naţionale. Numele de miliţiă naţională insă nu este de cât o parodie căci în trei companii ce s’aQ format până ncumn nu sunt de cât 5 greci, bnlgarl şi 1 evreQ. Itestul suut uumul Muhamednnu SALA ATHENECLUI CONCERT DAT DE D-ra MARIA ASSAN Plasa I, 10 1. n. — Plasa II, 5 I. n. Plasa III, 2 1. n. — Elitră 1 1. n. 8e clintii o guvernantă de copii, ce-va mălin vârstă, «are să scie limba franceaă cea germană şi piano sad cel puţin limba germană şi piano. A se adresa la biuroul Timpului. TIMPUL SOCIETATEA ARCHITECTI SI 1NGINER\ Bucuresci. IO Jintiu 1S7<>- Domnilor. In unim oorecel D-v6sFrădin delegaţumc (lin putn *•*•* |»«*n1' fabrica WEJ-iTHEIM 1=31 la ,2/24 Maiâ a. c. se csprima Mani a. din Bucure te n numit o nou« constnucţiune In intrebuin- c Societatea de ArckiUcp fi /uipuei „ina castele ,1,> fer. confecţionate dupA 33VT-P Raportul aceleideleg'afinul coprius in proeesul-verbal dieant * .,««/ fd,;MU* probat resullatele dobândite. - A mat. i .1.1 edii o resistenţă mult mal forte . ,, ~*ZZ£LX # ;**■*«.......- Mwtwi. Primiţi d-lor. etc. etc. etc „n,;„ ***** erm 41. t™'*'- «*-/»«* « tnt actualmente poseda o rftsistenţfc mult mai ş - , . . • / ij* *0 Strada CAROL I. GO în oasele nuoi n le D-luî I0AN PASCU Cn acestS ocasie împlinesc o dutoriă de n mnlţnmi numerfisei clientelei mele pentrn binevoitfirea încredere cn care m’n onorat in enrsu! de 26 nnl şi rog pentrn continuarea acestui înerderel şi pentru viitor, asigurând, că voiţi reennosce şi mulţumi in tot-d’a-nna j>rin eervicinl bun şi solid, preenm şi preţurile cât se p6te moderate. Bucuresci, 25 Noembriu 1876. GUSTAV RIETZ. 337. 10— 10 ___________ .Ut.« .. L fl[\• ii hV \ ,0- •SW Becomar.: uc h ' ţi ui r. .ropef. sunt re-( i l i tiradele dune un sistem englez ast-f-d numite „Water Closette.2 Dupe nenumărate inrereărl destul de dificile, am reuşita arangia asemenea retirade cu re-servoire «le ană. încheiate hermetic. pen-irl-cărul miros desagrea-îfecţiona cu tutui gata pen-ist-fel ca fie-cine să le pdfeă aşeda: mal ales celoi din proviuoiei li-se oferă prin sistemul meu un uiijloc j forte uşor de a şi-le procura unde vor voi. J Breţurile se arată Înoată dupe trătavea măsurel. quali^ăţel lemnului şi mărimel maşinel. In comun preţurile sunt de la Franci 120 pftnă •'* 300. MA3CUS LITTM2N. Fabrici d' M-nÂrr-Clcuetie hermetice 1. 3 «j. -24 10 Bucuresci, calea MnceşOel Ş7e. 28. C «sa ST:ee LabeTsrr - 'rvoire «le apă. inc " jvjO tru oprirea orl-că fj j J bil. şiale contecţioi ! .41 J tru orI-i;e loc, ast MAG ASIN DE HAINE GATA Colţul Bulevardului etiNsa (irecianu. ore in t«tA Kurop:, niftrfurile ah f6rte ţnri fOrte reduse. Rugăm d6r& pe onorabilii ni v» p6te găsi hainele cele mal modeme şi m In magasinul mstrn a mai , « Comandele din provincie ae efect,n^ză 1. , • «le Modă bărbAtcsoV pribnefle lnaj>ol. 1 C*lţul 8ul«virdulu