Nr. 93 Sibiiu, Sâmbătă 13/25 August 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. ⁱ! I '' norrr> >;-’rnio(T Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Slblla pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 er.. 8 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 inni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 9., 6 luni 6 fl., 3 Inni Bfl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlttrațlunea tipografiei arohldleoeaane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele aftnt a se adresa la; Redacțlunea „Telegrafului Român",, strada Măcelarilor Nr. 43, Epistole nefrancate se refusa. — Articulii nepublicați nn se Înapoiază. IN8ERTIUMILX Pentru odatA 7 or., — de două ori 12 or., — de trei or 15 or. răndul on litere țarmond — ți timbru de 30 or. pentra fie-oare publicare. Un echou nou. „Românul" dela 11 August vorbind despre lu- cruri „mici" se tângue de nou asupra sumeției un- guresci. Tânguirea, care este tot odată și o do- jană în favorul naționalităților nemaghiare, poate și o sondă despre posibilitatea sau imposibilitatea unei apropieri între România și Austro-Ungaria, este de cuprinsul următor: — Nu vedem, ne Miceau mai deună-^i, vitejii nostrii vecini Unguri, nu vedem micșorimea noa- stră și mărimea imperiului și regatului Austro-Ungar. Le-am respuns, că cu totul nedreaptă este această acusare. Și nu prin cuvinte numai ci prin amintirea tăturor faptelor le-am dovedit, că se înșeală sau că voesc să se înșale în acusarea ce ne fac. Le-am respuns, că noi fiind un stat numai de cinci milioane, seim bine, că mici suntem în fața unui imperiu, care are peste doue-Zeci de milioanp de supuși, deși de feliurite naționalități. Pentru ca se fim bine înțeleși am adaus: într’o Zb un cetățean român, rădică un păhar în aducerea aminte a vechei epoce alui Ștefan cel mare al Moldovei; și guvernul regatului Ungur, aso- ciat alf imperiului Austriei, asurzește toată Europa prin protestările sale. înțeleptul ^iar frances „le Temps" Zicea Ia 6 August: „Principele Montenegrului, capul unui Stat mi- nuscul, nu poate face un pas, un gest, care se nu fie îndată înregistrat și comentat la Pesta și la Viena. „Se logodesce Caraghiorghevici; se pane în miș- care toată presa cis-și translaitană." Ei bine! pentru ce oare nisce fapte atât de neînsemnate pun în supărare și în mișcare un regat ce spune mereu, că este puternic și care este, și mai puternic prin încorporarea sea cu marele imperiu al Austriei ? Aceasta fiind starea lucrurilor și vorbind astăZi despre lucrurile cele mici ne punem întrebarea: Cum se face că vecinii noștri ungurii — cari ne spun, că ei sunt un regat de 15 milioane, și cari, prin asociațiunea lor cu Austria sunt totdeodată, și un mare imperiu — se supără, ca se nu Zlcem că se speria de cele mai neînsemnate fapte ce sg întâmplă în giurul lor? Spre esemplu. La 1867, la încoronarea Regelui Ungariei, ve- cinii nostrii au pus între drapelurile țărilor, cari aparțin Ungariei, și drapelul României. Guvernul micului stat român n’a scos nici o strigare de mânie sau de spaimă, n’a fâcut nici cea mai mică protestare contra' celor din regatul Sân- tului Ștefan. Statul nostru .este slab, căci numără numai cinci milioane de suflete; dai are și el tăria lui relativă pentru că se compune numai de români. Suntem un Stat mic dar avem o tărie relativă în faptul, că toți vecinii noștri sciu că nu visăm cuceriri și în acela că le-am dovedit tot-d’auna că propășire dorim. Mărginindn-ne în cercul nostru cel mic și ne- âvend alt ideal de cât triumful dreptăței avurăm fericirea de a nu pismui pe nimene, și de a nu ne speria nici o dată de puterea materială, care de se- coli ne-a amenințat, ne-a lovit dar nici o dată nu ne-a putut distruge. Fiind că, după noi, mare reu își fac cei care nu vor se studieze faptele cele mici din cari adese decurg mari lucruri și mari învățăminte. Și fiind că bunii noștri vecini Unguri necurmat sfaturi ne dau, la rîndul nostru, ca semn de recu- noscintă, îi rugăm, se caute ce învățământ decurge din acest fapt cu totul mic în aparență. Micul stat român nu se spâne până a’și perde capul nici de injuriile nici de amenințările bunilor săi vecini; de ce dar puternicul Regat ungur pro- cede în mod contrariu ? Fiind că nu voesce a îndestula micele dar drep- tele cereri ale naționalităților din Regatul Sântului Ștefan. Revista politică. Sibiin, în 10 August. însemnătatea turburărilor din Agram cresce din Zi în ții. Conferențele ministeriale de sub presidiul împăratului și regelui, ținute la Viena dela 21 August n. pănă în 23 August n., ne spun fiarele bine informate din Viena, că n’au fost conferențe comune, privitoare la afaceri, ce au se se discute în delegațiuni ci disensiunea dintr’ânsele s’a învâr- tit pe lângă tumulturile sau escesele din Croația. „N. fr. P.“ susține că conferențele acesteas’au termi- nat. Resultatul conferențelor este necunoscut. Tăcere adâncă se observă în sferele respective. „Agram- mer Ztg.“ dela 22 August n. anunță, că banul con- tele Peiacevici a clarificat pe dl Tisza despre nece- sitatea de a nu mai provoca înteritări noue prin măsuri neprecugetate. în privința însignielor a tran- spirat în public, că s’ar fi hotărît a se susținea status quo ante, pentru a nu lovi în susceptibilitatea croaților. Diferența de păreri între banul Croației și miniștrii unguresci, să Șice că o au complanat imperatul. piarele unguresci încă constată diferența de opiniuni între banul Croației și miniștrii unguresci. pic înse că de complanare încă nu poate fi vorba, fiarele unguresci se poartă cu mare încredere în victoria lor față cu Croații. „P. LI." este de pă- rere, că diferențele ar dispărea, dacă ministerul un- gure⁸c ar căuta și ar face oare-care schimbări în personalul guvernului Croației. „Nemzet" vorbind des- pre paralelismul dintre interesele nemțesci și maghiare, este cu totul în contra amestecului reciproc în afa- cerile interne ale jumetăților monarchiei. Cu alte cuvinte vrea ca se se susțină dualismul intact. Cu ocasiunea aceasta oficiosul maghiar impută presei din Viena și din Praga, picând, că acestea încura- giază escesele croaților. „N. fr. Presse" reflectează la imputările acestea, picând, că se va vedea unde este vina și cine merită imputarea. Una însă este sigur, continuă „N. fr. Presse", că încrederea croa- ților în sine încă a crescut foarte tare și dacă con- flictul cu insigniile se va și complana, cestiunea, care l’a provocat încă este departe de a fi desle- gată. în Ungaria vor avea oamenii încă ocasiune a se convinge despre aceasta. Tot „N. fr. Presse" publică o telegramă, datată din Budapesta în 23 August n. în acea telegramă se țlice, că acolo neliniscea este mare, din causa că nu se scie resultatul desbaterilor asupra cestiunei croate. Din telegrame să vede mai departe, că di- ferența de păreri dintre ministrul Tisza și dintre ministrul croat Bedekovici a căpătat din partea mi- nistrului Tisza espresiune într’un mod foarte brusc, pecând ministrul croat a fost mai reservat. „Pești Naplo" țlice, că insigniile se vor pune la locul lor așa cum au fost. Mai sunt o mulțime de versiuni asupra aface- rei croate. Așa între alte cetim în „Deutsche Ztg“» că cestiunea croată dominează în momentul de față întreaga situațiune internă. în același ^iar aflăm reflesiunea dată din partea oficioaselor pen- tru mulcomirea publicului cu deosebire a publicu- lui maghiar. Erau adecă neliniștite mai multe Ziare, pentru că la desbaterile asupra defirențelor între Croația și Ungaria s’au chiemat și miniștrii comuni ai monarchiei. După sus citatul Ziar turburăriie din Croația au descoperit necesitatea a se concentra în Croația o putere mai mare înarmată. Fiind dar vorba despre miliție, se înțelege de sine, că pre- sența ministrului de resboiu era indispensabilă. 0 dislocațiune mai mare de trupe înse pretinde bani, și așa este de lipsă și resortul ministru- lui de finanțe. In fine grămădirea de puteri mari militare între Drava și Sava ar putea da prilegiu lă FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franfozesce de E. B.) (Urmare). IX. Cristian îl lăsa se se îndrepte cătră Intrarea cea mare a castelului, și căută ușa cea mică, aceea, care în toate castelele domnesci, dă în curte și în locuințele servitorilor. După ce se mascase, el chiemă pe un servitor, care-i ajută, să descarce; apoi se îngrigi de instalarea măgarului, și urcă o scară secretă ce conducea la dl lohan, stolnicul ca- stelului nou. Acesta nu asceptă până ce-’și spuse numele. — A! A! omul cu masca neagră! esclamâ el cu aer părintesc și protector. Dta esci vestitul Cristian Waldo! Vino, vino, îndată te instalez, dragă; îți poți face pregătirile în linisce. Mai ai o oară îna- intea Dtale. Lui Cristian i se ajută a’și duce bagagiul în odaia destinată a-i servi drept foyer și a cărei cheie i se dădu la cererea sa. Acolo el se încuia singur, își depuse masca, pentru a fi mai comod și începu a’și monta teatrul seu, nu fără a’și freca umerii: Dl Stangstadius nu era greu, dar trupul seu deform era așa de ciudat colțuros, încât lui Cristian îi pă- rea, că a dus lemne noduroase. Localul, unde se afla, era un salon mic din care da o ușe într’un coridor, care corespundea cu scara secretă. Ușa cealaltă să deschidea în capetul unei galerii mari și bogate, numită a Vânătoarelor, unde jucase Cristian în sara premergătoare cu Marga- reta . în fața acestei uși trebuia pus teatrul, pentru ca să-l vaZă privitorii, cari aveau locurile lor în galerie. Cristian, după ce mesurase lărgimea ace- stei uși în două canate, veZu, că teatrul, deplin montat are loc într’însa, și că n’are alt ceva de fă- cut decât a-1 pune acolo ca se fie cu totul despăr- țit de public și ca acasă în salonul cel mic. Era o combinație escelentă spre a asigura libertatea mișcărilor sale și incognito dlui Goefle precum și al seu propriu. După numărul fotelelor și al scaunelor, puse în fața teatrului, Cristian socoti, fără a numera, că publicul s’ar compune din vre o sută de doamne, co- mod așeȘate și din vre o sută de cavaleri, mai mult sau mai puțin stând în picioare în dosul acestora. Galeria, adâncă și îndestul de largă, era local mai favorabil decât acele în care jucase Cristian mai înainte. Bolta, zugrăvită al fresco, avea o acustică minunată. Policandrele, deja aprinse, revărsau o lumină viă, încât nu era de lipsă a ilumina culisele teatrului portativ pentru a da diferitelor planuri a micei scene, adâncimea fictivă necesară. Cristian își rândui lucrurile cu mare îngrijire. El iubea micul său teatru ca un artist minuțios și îl stabili în condițiuni ingenioase, cari făceau din- tr’ânsul un teatru serios în miniatură. El ar fi re- ușit în pictura interiorului și a peisagiului, dacă iu- birea sciințelor nu l’ar fi silit a se ocupa de arte numai din pură plăcere: înse, fiind foarte talentat el scia da și lucrărilor sale mărunte, un aspect gra- țios și le înzestra cu propria sa originalitate. Mica sa scenă era dară încântătoare și producea tot de una un efect plăcut ochilor. El punea întrânsa oare care cocheterie, cu deosebi când avea de a face cu un public inteligent și uneori când i se părea că-i tre- bue mult timp pentru lucrări merunte, el se mân- gâia cu amintirea acsiomei de predilecție a lui Go- ffredi : „trebue se faci cât se poate de bine, tot ce întreprinzi, fire-ar și numai, că tai scobitoare de dinți. Cristian era dară adâncit în pregătirile sale. După-ce privise cu precauție galeria deșartă, el așeZă prealabil cadrul seu in ușe, împreună cu decorațiu- nea și cu iluminarea, și transportânduse îu localul. www.digibuc.ro 372 TELEGRAFUL ROMAN. esplicări false în streinătate, deci era de lipsă ca se | fie și minitsrul de esterne de față la conferență. Și streinătatea a început a lua notiță despre cele ce s’au petrecut în Croația; „Național¹¹ din Pa- ris prorocesce, că turburările din Agram sunt nu- mai un preludiu al agitațiunilor serioase ale sudsla- vilor contra dualismului. Mai departe spune foaea francesă, că politica ungurească n’are resultate. „Nordd. Allgem. Ztg." a făcut lumei o su- prindere, publicând, abia 8 file mai târfiu dela de- clararea altui organ al guvernului german („Provin- cial Correspondenz") că pacea va fi durabilă, fiind spriginită de toate puterile — un articol, prin care amenință Franciei cu resboiu. Presa întreagă din Europa se întreabă cu mirare, ce poate fi causă, ca dela Berlin se se emită un astfel de fulger, prin care dintr’o dată și pe neașteptate Francia se fie declarată de conturbătoarea păcii. Unele caută motivul la pa- sul neașteptat în prea multa resfățare a țărilor Alsația și Lotaringia, altele în încercarea Franciei de a eșî din isolarea politică în care se află astăfi. Se înțelege că articolul a făcut sensațiunea cea mai mare în Francia și în special în Paris. Se asigură, că numărul din „N. Allgem. Ztg" cu articolul din cestiune a sosit la Paris mai târziu decum sosesc fiarele de obiceiu și de aceea fiarele franceze au întârziat cu reflectarea lor. Agenția Havas a făcut următoarea glossâ la espectorațiunea (barului cancelariului: „Publicăm articolul, deși nu găsim nici un punct de mânecare pentru învi- nuirile ce se cuprind întrînsul". „La France" opinează, că după ce un timp îndelungat Rusia a fost din partea Berlinului înfățișată ca turburătoare a păcii, acum se obtrude rolul acesta Franciei. Principele Bismarck vrea se făurească o coalițiune contra celor doue popoart independente ale conti- nentului. Nu se cuvine francezilor să respundă la amenințări, care ar putea numai se le răpească liniscea și sângele rece. Cu toate acestea țeara va face bine, dacă va îndatora pe guvern a fl îndoit de precaut în conducerea politicei sale. Dela Petersburg vin sciri despre grăbirea în- armărilor. Scirea cea mai nouă în privința aceasta este de însemnătate. Al doile rend de șini, care era se se așefe pe liniile ferate rusesci despre frun- tariile prusiane, precum și înmulțirea materialului de manipulațiune pe liniile Petersburg-Varșovia, din ordinul ministrului de comunicațiune, au a se pune în lucrare acum îndată. De asemenea cu activitate febrilă se lucră la celelalte linii strategice rusesci și la fortificațiuni în despărțământul Vistulei. Dela Varșovia se scrie, că guvernatorul general Gurko a plecat în săptămâna trecută în călătorie de inspecția ne, în prima linie a tuturor fortărețelor și institutelor militare din Polonia. Ordinațiunea conform cărei funcționarii dela drumurile de fer, cari aparțin altor state, aveau a fi demisionați la începutul anului 1884., se va pune în lucrare cu începutul lui Noembre. Tratatul dunărean, care era să se ratifice Marți, a rămas neratificat de Turcia și de Rusia. Aflând când se va ratifica și de acestea, nu vom întârzia a spune. Regele României avea, după scirile fiare- lor vieneze, se plece astăfi la 8 oare dimineața din Dresda la Viena. După „Prager Tagblatt", regele, în trecerea sa prin Praga, va fi întimpinat la sosire cu toate onorurile militare. Comandantul militar al țării se va afla la gară pentru al saluta. destinat publicului, el se așefă la locul cel mai bun ca se judece efectul perspectivei sale și se confor- meze întrarea și mișcările personagelor sale. Așa se odihni doue sau trei minute, odihnă ca- re-i era altcum de lipsă. Deși dedat la asperitățile tuturor climatelor, el se'ostenea iute lucrând în at- mosfera înădușitoare a odăilor Nordului. în noap- tea trecută abia durmise vr’o câteva oare într’un fotei, și, fi va din emoțiunile zilei, sau din fuga, ce tocmai o făcuse pe ghiață cu un profesor de geo- logie în spate, destul că el fu surprins de una din amețelile acele de somn momentan, cari îți fac se treacă realitatea în vis, fără transiție simțită, lui i se părea, că se aflăîntr’o grădină într’o fi caldă de vară, și că unde scârșnind năsipul sub un picior furtiv, ci- neva se apropia de el cu precauție, și de acest cineva pe care nu-1 vedea avea siguntatea intuitivă că era Margareta. Deșteptându-se în linisce, el simțea ca și când o suflare i-ar atinge pârul: îndată revenit în firi, se sculă repede, se pipăi cu mâna în față și observă că i-a căfut masca jos. Precând se plecă a o ridica fără a se întoarce cătră pesoana care-1 deșteptase el tresări în adevăr, aufind un glas bărbătesc bine cunoscut, ficendu-i: — N’ai la ce-ți ascunde fața, Cristiane Waldo; eu te am recunoscut, tu ești Cristian Gofredi! Cristian, uimit, se întoarse și vefu stând îh pi .cioate în dosul său o persoană bine îmbrăcată, cu- MiL.strul president din Romauia Brătianu, „Nord S. Allgem. Ztg" susține, că ar fi fost cu regele Ca- rol la Potsdam și acolo ar fi luat parte la cina ce a avut loc în cuartirul regelui, la care au paticipat: Imperatul Germaniei, principele de coroană, princi- pele Vflhelm, fratele regelui, principele Friedrich și fiul cel mai mare al principelui ereditar de Ho- henzolen, principele Vilhem, care este second - loco- tenent în I. regiment de gardă, legatul României Liteanu și serviciul de onoare. Care dintre versiuni este cea adevărată se va descoperi mai târfiu. „Papismul“, și starea actuală a bisericei ortodocse în regatul Ro- mâniei. Acesta e titlul unei broșuri ce în aceste file ne-a venit a mână. Ea e scrisă de eruditul condeiu al cunoscutului Episcop din România Melchisedec, carele o a cetit în sensiunea sf. Sinod din acest an. Materialul tractat de autor este cuprins în 109 pa- gine octav mare, și împărțit în doue părți. Partea I. pg. 1—73 cuprinde espunerea istorică a încercă- rilor papismului de ași institui episcopi în România, începând din cele mai vechi timpuri, pănă în filele noastre. în partea a II pg. 73—109: starea actu- ală a bisericei ortodocse din România și pericolul ce o amenință din partea papismului. Nu putem decât se felicităm pe distinsul pre- lat pentru marele servițiu ce’l face bisericei sale prin această scriere. Glasul lui puternic trebue se deștepte din adormire pe fiii adeverați ai României spre a pune stavilă inundărei vrășmașilor. Căci fur- tuna ce se pregătesce a se descărca asupra Ro- mâuiei și pe care P. S. Episcop Melchisedek o descrie cu vii colori, numai poate lăsa în nepăsare pe nici un Român, care iși iubesce neamul seu. De nimic alta nu se tractează decât de perirea si- gură a României.*) Cel ce cunoasce trecutul pa- pismului nu poate sta un moment la îndoială, sciind, că în România în aceste file papismul a ajuns se se pună alăturea cu biserica ortodocsă, ba chiar in- direct să-i denege Îndreptățirea, arogânduși drep- turi pe cari nu le-a avut nici odată. Cel ce înse nu cunoașce tendențele papismului și mai stă la în- doială despre pericolul ce amenință România: ce- tească în Sim. Popescu desvoltarea primatului pa- pal și influența lui asupra creștinătăței", Sibiiu 1883 special pag. 116—147! Cetească și se cutremure. Căci de sigur va afla, că aceea ce amenință acum pe Români a amenințat odinioară pe imperiul gre- cesc, a amenințat pe regatul Poloniei. Impenui grecesc ca și regatul polon n’a avut un Melchisedek, care se deștepte pe fiii sei, se-i facă atenți la primejdia ce i așteaptă, sau și de au avut n’a fost ascultat. Urmarea a fost, că Imperiul gre- cesc a fost subjugat mai întâiu de ostașii mascați ai Papei, apoi în urma intrigilor Papismului de Turci. Polonia are să-și mulțumească perirea sa singur și esclusiv papismului. Aceasta și alte esem- ple ne lămuresce cu groază cartea citată a domnului S. Popescu Junele regat al României nu este așa de puternic cum era odinioară imperiul grecesc și ca regatul polon. Și dacă aceste doue puternice state s’au sters de pe fața pământului prin fatalul *) Ni se pare cam esagerată ponderanța ce se atribue archieppatului lui Paoli și lipsei dn tact a metropolitului ro- mân din Bbcuresci. Red. rată și cu fața tocmai rasă, care nu era altcineva decât Guido Massarelli. — Cum! Dta ești! esclamâ Cristian. Ce faci Dta aici, precând ți-ar fi locul la capătul unei funii în fundul unei păduri? — Eu me țin de casă, respunse Guido cu un surie liniștit și desprețuitor. — Dta te țji de casa baronului? A! da; de asta nu mă mir. . . După ce ai fost lotru și hoț de drumuri, nu ți a rămas altceva, decât a te face lacheu! — Eu nu sunt lacheu, replică Massarelli cu aceași linisce; eu sunt prietin de casă, prietin foarte bun, Cristiane! și tu ai face bine să cauți a fi prie- tin cu mine; aceasta ar fi acum pentru tine ferici- rea cea mai mare. — Jupâne Guido, fise Cristian, luând teatrul său, pentru al replasa în salonul de așteptare, n’avem nevoe a ne esplica aici: dară, fiindcă Dta șefi aici, sunt mulțămit a sci unde te găsesc. — Este aceasta o amenințare, Cristiane? — Ba nu. Este o promisiune. Eu sunt debitorul Dtale, amice Dta o scii, și după-ce voiu fi plătit datoria mea aici, care este a da o representație de marionete într’o oară, am apoi nițică treabă cu dta, adecă ați plăti cu o bătaie bună, precum nu ai că- pătat-o de când ești. (Va urma.) și infernalul amestec al papismului în afacerile lor interne religioase cu cât mai ușor va căde mica România, spre care mulți privesc cu aviditate și așteaptă cu sete pretecste de a se îngera ca ape- rători și protectori ai unei sau altei partide, sau ca sugrumătorii neînțelegerilor și certelor, pe cari tot ei le provoacă prin agenții lor iesuiți. Regretăm, că spațiul nu ne permite se repro- ducem întreagă scrierea P. Episcop Melchisedek. Cuprinfând partea primă a acestei scrieri un intere- sant ciclu de documente, în cari se arată, că pănă în timpul nostru toate încercările de a se sta- bili în România 2 episcopii pentru vr’o 40,000 de papisti au fost respinse cu bărbăție de Domni și adunările obștesci cu m e tr o p o 1 ț i i în frunte, această parte, fiind mai mult material pentru isto- rici, nu o vom reproduce. Pentru cuprinsul său instructiv vom reproduce înse partea a doua a ci- tatei scrieri, parte, care trebue să intereseze de aproape și pe cetitorii noștri. Dar reproducând din scrierea citată, dacă gla- sul nostru n’ar fi așa de slafi am striga fraților de preste munți, ca se ne audă toată suflarea româ- nească: „Cercetați istoria și vedeți, că complimen- tele cele multe, ce au făcut grecii la adresa Papilor, au adus perirea grecilor! Nu tămâiați pe vrășma- șul vostru de moarte! Stați la pândă, căci armatele papiste în reverenfi, s’au în frac, cu chipul blândețe- lor, și al liberalismului modern simt mai pericu- loase pentru voi decât armatele turcilor și tătarilor. Pentru armatele fățișe aveți curcani și roșiori, pen- tru iesuiți n’aveți nimic cu ce se etăți în protivă, dacă le-ați permis odată să vă încalce. Aveți un dușman mai mult decât ține P. Melchisedek. Este Cei mai periculos, căci este și din neamul nostru.... .....................................................urmăriți desvoltarea încurcăturilor în Polonia dela 1440 pănă la împărțirea ei, și veți afla soartea ce ve așteaptă, dacă nu veți întimpina reul după mo- delul părinților și protopărinților voștri. După aceste se revenim la a reproduce din cartea P. S. Melchisedec. P. Melchisedec încheie partea primă cu urmă- toarele : Resultatul oposițiunii Moldovenilor la înființarea episcopatului latinesc a fost, că Papa a părăsit pe un timp ideea de a dobândi episcopate legale, recuno- scute în țeară, și cu titluri din țară ci s’a mărginit a avea, ca și în trecut nu numai episcopi visitat ori, carii în formă se priveau ca trecători, timpurari. Politica de resistență a Moldovenilor la înfiin- țarea episcopului latinesc, a fost aceeași și în țeara suroră; căci și acolo nu s’a permis înființarea de episcopat stabil pentru confesiunea romano-catolică ci numai un episcop visitator, cu titlul de Nico- pole, pe carele la păstrat pănă acum, deși avea locuința sa în Bucuresci. Cu toate acestea Roma a persistat în ținta sa și profitând de nouele idei de toleranță ale Ro- mânilor a continuat a trimite și ținea în România episcopi permanenți în calitate de „vicari aposto- lici". Așa în Iași pela 1840 era vicariu apostolic Antoni de Stefano, carele a scris și publicat româ- nesce un catechis catolic și o carte de predice. în anul 1868 era Vicariu apostolic Anton loseph Pluym în Bucuresci și avea sub administrația sa numai 8 biserici și 4 capele catholice în toată Muntenia. In Iași era losef Sendari episcop de Marcopolia având sub administrația sa 89 de biserici și 12 capele catolice în toată Moldova și 26 de preoți catolici (Alman. cult, pe 1868). Lumea noastră trep- tat s’a deprins cu dânșii, și nime nu le-a mai pus vre-o pedică în esercițiul funcțiunei lor. Și-au făcut locuințe stabile în Bucuresci și în Iași, s’au făcut scoli seminarii, pensionate, nu numai tolerate, ba încă subvenționate de guvernele țerei. Scoalele acestea de băeți și de fete sunt astăfi frecuen- tate nu numai de copii catolicilor ci și de ai Românilor ortodocși, mai ales pensionatele de fete dirigiate de călugărițe catolice, iesuite, trimise în România pentru educație și propagandă catolică. Se întreabă acum ; pentru ce Românii pănă în timpurile noastre n’au suferit a se așefa în țările lor episcopi latini stabili, recunoscuți legalmente, când ei altmintrea au fost destul de toleranți cătră confesiunile creștine și chiar cătră religiunile necreștine, afară de cea mahomedană, carea n’a fost îngăduită a avea în țerile române nici măcar giamii? Causa nu este este alta, decât instinctul și năzuința conservatei lor naționale; căci ei nu puteau înțelege esistența lor națională isolată de religiunea lor, atăca națiunea lor și devenea inimicul lor neîmpăcat. Așa sciind ei că Turcii au credință, că unde este întemeiată credința lor cu hogii și cu giamiele lor, aceea țeară aparține lui Mohamed și Mohamet o a dat Sultanu- lui. De aceea Românii, când au închieiat alianțele lor politice cu sultanii, între alte stipulațiuni pri- vitoare la drepturile lor naționale, au pus și aceea, că în țerile lor să nu se introducă religiunea ma- www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 373 homedană, nici templuri mahomedane se se zidească vre-o-dată. Biserica catolică, cu tendentele ei ab- solutiste și de cucerire a toată lumea, s’a pus în serviciul cuceritorilor politici apuseni: Ungurilor, Polonilor, Austnacnor, cari deapururea au avut ochii lor asupra țerilor noastre și n’au perdut nici o ocasiune spre a se face stăpâni pe ele. Afară de aceasta ei vedeau ce seîntemplă împregiu- rul lor cu popoarele ortodoxe, Români și Slavi, cari trăiau în țerile catolice, Ungaria și Polonia unde episcopii și călugării latinesci au inventat toate cruzimile nedreptățile și asupririle pentru esterminarea lor politică, națională și religioasă. Asupriții aceștia parte emigrau în țerile române, parte cereau ajutonuri politice morale și materiale dela Domnii și Meiropoliții noștri. Toate acestea au făcut pre strămoșii noștri a fi prevăzători și a se feri de curse, pe care străinii sub feliurite pretecste, voiau ale întinde în calea lor politică și națională. Admitend esistență confesiunei latinești în țerile lor, pentruca creștinii de acest rit se poată în libertate a-și eser- cita cultul lor n’au admis nici decum stabilirea de episcopate latine în țerile române; pentrucă epis- copii aceștia nu vin numai din motive religioase, ci aduc cu sine influențe politice periculoase, la în- ceput oculte, apoi, după ce se întăresc — fățișe; propagandă religioasă străină, protecțiuni și ame- stecuri politice streine, care cu timpul perd o țară și pe popor îl dau în sclavia altora. De aceea nu putem se nu admirăm bunul simț și înțelepciunea bătrânilor români, cari prin devotamentul lor reli- gios cătră biserica ortodoxă a țărilor, și prin pu- ternica ei apărare au salvat țara și națiunea pănă în Zilei⁰ noastre. Să ne întrebăm acum: oare în aceasta privință au făcut totul strămoșii noștri, generațiunile române precedente? Oare noi actualii trebue numai se cule- gem roadele ostenelelor lor? Se repaosăm la umbra laurilor plantați de denșii? Nu avem noi oare aceeași dușmani contra cărora au luptat ei? Nu avem noi oare trebuință a continua aceeași politică națională, a susținea aceeași biserică, carea ne a întovărășit atâtea secole și prin o mulțime de pericole ? Nu avem trebuința a fi și de acum înainte națiune or- todoxă, și încă liberă și independentă, precum ne place a ne numi ? Să nu ne amăgim. Avem aceeași dușmani, aceleași pericole pentru esistență noastră ca popor independent, și încă și mai mari și mai mulți decât în trecut: avem și dușmani sociali în- lăuntru, pre cari strămoșii noștri nu iau avut, socia- lismul cu sintonie de nihilism și materialismul — boala secolului al 19 lea. Lupta dar trebue se continue și încă cu mai mare putere, și luptători trăbuesc mulți. Armele noastre de apărare nu pot fi scoase de aiurea, decât din simțul nostru național — ro- mânismul, și din devotamentul nostru religios — biserica ortodoxă română. Amendouă aceste terenuri trebuesc cultivate și săpate cât mai adânc prin o cultură intelectuală sănătoasă și priu o direcțiune morală creștină. Ce s’au făcut la noi în țeară pănă acum în aceste două privinți pentru cultura simțului româ- nesc și a celui religios ? Esperiența ne spune, că nu s’a făcut cât trebue și nu precum trebue. (Va urma.) Varietăți. * (încuviințare.) După o telegramă specială din Cernăuți la „Deutsche Ztg", împăratul a încu- viințat clădirea unei casarme de cavalerie în Zucike cu 400.000 fl. din mijloacele fondului religionariu al greco-ortodocșilor. * (Serbările din Brașov.) Pentru a se ușura cât se poate mai mult participarea Români- lor de aici la adunarea generală a Asociațiunei tran- silvane pentru literatura română și cultura poporului român, ne unim și noi cu rugăciunea ce o adresează confrații dela „F Independance roumaine“ direcției regale a căilor ferate. Pentru această împregiurare am ruga se se facă nu trenuri de plăcere — căci ar fi nefolositor — dar bilete de dus și întors cu preț redus; se se plătească adecă prețul pentru dus și biletul luat să fie valabil și pentru intors. Să nu se libereze bi- lete decât în cele dintâiu trei Z>le» adecă, Dumi- necă, Luni și Marți 14, 15 și 16 August. în- toarcerea se se poată face pănă Dumineca viitoare 21 August. Suntem convinși, că onor, direcție a căilor fe rate nu va refusa cererea noastră, care de sigur va fi a întregei prese. „Națiunea". * (Societatea pentru înființarea unei scoale române de fete în Oradea-mare) va ține adunarea sa generală în anul acesta, con- form conclusului din ultima adunare generală ținută anul trecut în Oradea-mare în opidul Beiușiu la 16 Septemvre st. n. după următoarea programă: 1. Președintele va deschide adunarea generală la oarele 11 înainte de m. 2. Se vor alege doi notari ad hoc. 3. Unul dintre secretarii comitetului va ceti ra- portul acestuia despre activitatea sa dela ultima adunare generală, precum și în general despre pro- gresul Societății făcut dela înființarea sa, și se va lua conclusiune. 4. Casariul Societății va ceti raportul seu des- pre starea fondului. 5. Se va alege o comisiune de trei membri pentru esamenarea raportului casariului. 6. Se va alege o comisiune de 3 membri la care se vor înscrie membrii noi ai Societății și care va încasa tacsele dela membrii vechi și noi. 7. Se vor ține discursuri corespunZetoare sco- pului Societății, și arătate ântâiu comitetului; ear în lipsa acestora adunarea se va suspende pănă când vor lucra comisiunile; terminând acele, adunarea se va redeschide ș 8. Comisiunea pentru înscriere de membri și primire de tacse va raporta despre resultatul mi- siunii sale. 9. Comisiunea aleasă pentru esaminarea rapor- tului casariului va ceti raportul seu. 10. Se va alege comitetul Societății pe urmă- torii trei ani. 11. Se va decide locul și tâmpul adunărei ge- nerali viitore. 12. Se va alege o comisiune de 3 membri pen- tru verificarea procesului verbale. 13. Presidentul va închide adunarea. Din ședința comitetului societății, ținută în Ora- dea-Mare, la 16 August st. n. 1883. Silviu Rezei. Jeroteu Belesiu., secretariu. vice-president. * (F o c.) Dela Rapoltul mare primim sub da- tul de 21 August o încunosciințare, din care estra- gem: în 29 Iulie st. n. a. c. un incendiu înfiora tor prefăcu în cenușe 73 case în comuna Rapol- tul mare, cottul U n iad oarei între cari arse și școala noastră confesională gr. or. și în ea toată averea mea câștigată cu multă sudoare în timp de 35 de ani ca învățătoriu, familia mea abia și-a scă- pat viața. Din avere n’au putut scăpa nimic din calea focului, căci eu în timpul acela nefericit eram în Arad la cursul supletor de limba maghiară. în 1 August primind trista încunosciințare de a casă, cu concediul dela superiorii institutului de limba maghiară din Arad, am întrerupt cursul, și în 3 August eram gata a pleca cătră casă. Mai mult mort decât viu, vream a pleca cătră casă dar n’a- veam bani de drum respective de calea ferată, căci pedestru era prea departe, cale de 4 Z^e ?i om greoiu trecut preste 50 ani. ’Mi dă DZeu în cale pe ângerul său povățuitoriu și me îndreaptă la Ilustritatea Sa prea sânțitul D. loan Mețian Epi- scopul Aradului, unde numai de cât după insinuare, fosei primit și ajutorat cu 5 fl. v. a. Cu acest aju- toriu fui în stare a pleca cătră casă și a ajunge în mijlocul desperatei mele familii. în urma plecărei mele cătră casă, amicul și colega meu D. Nicolau Bârsan spre ajutorul meu și a nefericitei mele familii, au deschis o colectă între învețătorii dela cursul supletoricu pentru limba maghiară, și cu ajutorul Prea o. D. Mihaiu S tur za preot în Sepreuș, ca profesor de limba maghiară la acel curs, dat prin o cuvântare potrivită cătră în- vețători, au resultat un ajutoriu de 17 fl. 70 cr. v. a. Pentru care ajutoriu me simț îndatorat din inimă a mulțămî onor. DD. ajutători. Georgiu Forraș, învețătoriu. * (Foc și ear foc). Dela Mediaș primim sub 23 August următoarele: Alaltăeri cătră 7 oare seara, când ne pregăteam de a merge la teatru, auZim j semnele de alarmă a pompierilor, signalul clopotului și strigătele oamenilor că „arde." Și ar- dea cu vehemență în o stradă de cătră răsărit la un măcelar. Abia putură pompierii localisa focul și ca un nor gigantic se ridică un fum în altă stradă cu totul opusă și se vede un foc în- grozitor de tot: ardea la un măcelar. Aici a fost focul foarte teribil, nu a ars numai vr’o câte-va supraedificate economice, ci chiar din case cele mai de lipsă vest- minte. Cu ajutoriul unor husari și a unui despărțe- ment a pompierilor din comuna vecinată Proștea mare și cu cel a mai multor locuitori din Mediaș — de astă dată și români — a succes pompierilor din Mediaș — căror li se cuvine toată lauda, a localisa și aici focul, lucru obositor însă a fost dela 7¹/, oare seara pănă cel puțin la 3 oare după meȘul nopții. — Se prea înțelege, că partea cea mai mare a locui- torilor orășeni a priveghiat noaptea trecută. Cum s’a putut îutâmpla focul la doi măcelări în două strade opuse și în una și acea oară unul după altul? era întrebarea Zilei de aZi și când se simția oamenii: mai linisciți în câtva, numai eată că arde într’o stradă de cătră apus meaZă-noapte la un măcelar. — Ce poate să fie aceasta? Se întreba unul pre altul și fug pompierii, mai mulți husari și lo- cuitori din Mediaș la locul unde ardea. Și aici numai cu stăruința pompierilor fu localisat focul. — Dar ce se veZi ? — O escortă de husari cu locotenentele în frunte, gendarmi, judelele de instrucțiune, pom- pieri, și apoi sute de oamenii escortează între strigăte pre un individ cunoscut adecă pre Ig- natz Kovats, fost medic de vite al comitatu- lui Ternavii mari. — Se prea înțelege, că mulțimea de oamenii — mai cu samă plebea poporului, — nu s’a mișcat din piață de dinaintea Judecătoriei cerc, mai ales nefiind împrăștiată cu forța din partea cuiva, — ci acolo a asceptat cu nerăbdare a vede pre teciunariul. Vom vede ce va aduce la lumina „Ju- stiția." * (Lucrul dracului.) în castelul contelui Emanuil Andrâsy dela Betler s’a așeZat în săptă- mâna trecută un apărat telefonic, care leagă toate clădirile laterale cu castelul. în Zilele acestea pri- măriul comunei cere înformațiuni dela portar des- pre aflarea contelui. I se spune, că contele sufere de un catar intensiv, dar primăriul poate vorbi cu contele prin aparatul din părete. Primăriul la în- ceput se cam codea și nu vrea se creadă, dar mai târZiu s’a hotărît totuși să cerce și se vorbească prin aparat. Când a auZit respunsul contelui curat și limpede a început a privi prin încăperea unde se afla, căci credea că contele trebue se fie acolo. După ce s’a convins, că contele nu se află nici de- cum în încăperea aceea, a plecat cu lucrul neispră- vit, pentrucă, Zicea eh ca nu vrea se aibă și mai departe a face cu lucrul dracului. * („Din familia regească a României". „Magdeburger Ztg." de altmintrea foaie destul de serioasă a publicat în Zilei® acestea o notiță, în care după ce spune, că regele a venit la Berlin, la bo- tezul fiului al doile al principelui Vilhelm, adauge că regina s’ar fi aflând pe teritoriu german de mai mult timp la rudeniile sale și că nicî n’ar avea de cuget a se mai întoarce în România, cătră care totdeauna a fost străină, ci a rămânea în Ger- mania, unde se va ocupa cu literatura germană. Causa remânerii reginei în Germania ar fi și lipsa de prunci din căsătoriă. Aceasta a trecut dintr’un Ziar înfcr’altul, țâră vre o rofleosiuue, dacă este sau nu adevărată. Din informațiunile ce le avem, seim că regina încă înainte de a pleca regele la Berlin se afla în România și deosebi la Sinaia, unde se află și acum. Cum a venit „Magdeburger Ztg" la notița indicată nu pricepem. * „Binele Public" se ocupă de delimitarea gra- nițelor dintre România și Imperiul Austro-Ungar. Dacă era de datoria unui guvern — Z*ce — ca se provoace o nouă delimitare spre a se con- stata încălcările făcute, cu intențiune sau fără in- tențiune, și a se pune fie-care stat în linia deter- minată prin delimitarea anterioară era în același timp dator a se preocupa de doue lucruri esențiale; 1) A alege momentul când relațiunile dintre România și Austro-Ungaria să nu fie atât de încor- date, pentru a putea ajunge la o dreaptă delimitare; 2) A face studii pregătitoare, cărți și planuri topografice, spre a putea comisarii români să lu- creze în cunoscința de causă și se dovedească ma- tematicesce încălcările. Numai astfel pregătiți și lucrând cu,patriotism, acei ce stau la cârma statului puteau să aibă causa de a revindeca adevăratele fruntarii, dacă nu cele vechi, cel puțin acele statornice la 1792. Guvernul dlui Brătianu însă, n’a avut în ve- dere nimic din toate acestea și resultatul prin ur- mar^ va fi, că delegații noștri nu vor pută face o lucrare serioasă. „Binele public" mai observă că, comisiunea compusă din delegații români și austriaci, nu are însărcinarea de a constata întreaga linie de fron- tarii dintre România și Austo-Ungaria, ci numai cât ține Transilvania, adecă dela Petrile Roșii, — triples confinium — dela punctele unde se unesc fruntariele Moldovei, Transilvaniei și Bucovinei pănă la Scărișoara din munții Gorjului, escludân- du-se din cercetare toată granița din spre Buco- vina și aceea dela Scărișoara pănă la Vârciorova unde se învecinesce cu Banatul. Și tocmai în ace- ste părți încălcările sunt mai mari, cum este cu Mehadia, unde granița românească se întindea pănă în Cerna. „Din Ziua când comisiunea a întrat în lucrare, — Zice mai departe numitul Ziar, — s’a găsit în fața unei dificultăți care nu se putea înlătura numai cu vorbe: lipsa de charte și planuri topografice pen- tru a dovedi încălcările; pe când membrii din co- misiunea austriacă se serveau de chartă ridicată de. www.digibuc.ro 374 statul major austriac la 1856, care ne greșit încă | de pe atunci era făcută în propriul interes al Au- striei, precum și de o altă chartă militară cu totul nouă și necunoscută nici de comisiune, nici de gu- vernul român și pe care nu voia comisiunea au- striacă ca se o pună în vederea comisiunei noastre. Numai după ce comisiunea română a declarat că, în necunoscință de causă, sunt siliți sau a aduce un inginer, care se constate punctele, sau să înceteze lucrarea, atunci comisiunea austriacă a comunicat o fâșie de chartă nouă militară pe o lățime de trei kilometri. „Aceste piese străine au servit de basă la de- limitare." Pe toată linia pe unde a mers comisiuuea, chiar unde incălcarea a fost evidentă și pentru membrii austriaci, nu s’a așezat nici o peatră de des- părțire. Conclusia ce trage „B. P.“ de aici e că acea- stă lucrare a comisiunei este mai mult platonică, căci nu va avea nici un folos dacă nu va fi urmată TELEGRAFUL ROMAN. de o convențiune pentru rectificare de fruntarii, basată cel puțin, pe delimitarea din 1792, care s’a făcut între Turcia și Austria. Mai nou. Lui „P LI." i se raportează dela Viena: Maj. Sa după disposițiunile din urmă, remâne mâne (Vi- neri) toată (liua în castelul curții, la 5 oare după amea^i prânzesc© și la 7 oare se duce la gara dru- mului de fer al statului, ca se întâmpine pe Carol, regele României. O telegramă de eri anunță sosirea și că împăratul a salutat foarte cordial p© regele. „Românul" adauge la telegrama Agenției Havas, în care se spune când va sosi regele Carol la Viena, nota următoare: este positiv că Majestatea Sa fiind Vineri seara la V i e n a se va afla Luni seara la Sinaia. Bursa de Viena și Pesta. Din 23 August n. 1883, Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/₀..................* . . . U9.85 119 80 Renta de aur ung. de 4°/o.......................... 88.20 88 35 Renta ung. de hârtie................................... 86.80 86.95 mprnmutul drumurilor de fer ung................... 139.— 188.75 emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung. ... . . 91.80 91.75 II emisiune de obligațiuni de stat dela drumul de fer orient ung......................................., 114.25 114.— Acțiuni de bancă austro-ung . . ............. 837.— 837.— Acțiuni de bancă de credit ung...................... 293.50 297.75 Acțiuni de credit anstr............................. 293.30 299.60 Obligațiuni urbariale transilvane..................... 98.50 97.75 Obligațiun urbariale croato-alavonice................. 99.— 98.— Obligațiuni urb. temeț. cuasulă sorțire................ 97.75 97.50 Obligațiuni ung. de rescumpărarea Șecimei devin. .----------- 97.50 Obligațiuni ung. de rescumpSrarea pământului , . . 99.50 99.50 Obligațiuni nng. cu clausulă de sorțire............... 98.60, 98.50 Obligațiuni urbariale temeț iane de ...... 99.25 99.25 Sorți de regularea Tisei . . ..................110.40 110.30 Datorie de stat autristriacă în hârtie ... . . 78.60 78.70 Datorie de stat ausacă în argint. 79 30 79.60 Galbin . . 5.65 6.6c Napoleon................................................ 9.50 9.49 100 maree nemțesci. . . . .......................... 58.40 58.40 London (pe polița de trei luni)....................... 119 80 119 90 Nr. 221 [483] 1—3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei va- cante de clasa III Nadasdia, protopres- biteratul Geoagiului II se escrie con- curs pe basa ordinațiunei Prea'vene- rabilului Consistoriu archidiecesan ddto 13 luliu a. c. 1883 Nr. 2547. Emolumentele sânt: 1. folosirea cimiteriului, care după foaia catestrală are una estensiune de 1 juger 500°Q cu un venit anual de 20 fl. 2. Venitele stolari preste tot com- putate aduc un venit anual de 100 fl. 3. Dela 68 de familii câte una ții de lucru amesurat stărei parochieni- lor, cu carul, cu plugul sau cu palma, cari dau un venit anual in suma de 54 fl. 4. Dela 68 familii câte doue me- suri mari cucuruz nesfârmat, cari dau un venit anual în suma de 60 fl. v. a. — suma totală de 234 fl. Doritorii de a ocupa aceasta pa- rochie au de ași așterne petițiunile in- struite conform disposițiunilor statu- lui organic și a regulamentului con- gresual la subscrisul oficiu protopres- biteral pănă la finea lunei lui Au- gust 1883. Oficiul protopresbiteral al Geoa- giului II. în Secărâmb la 4 August 1883. în conțelegere cu comitetul parochial din Nadasdia. Sabin Piso m. p., protopresbiter. Nr 240 [485] 1—3 CONCURS. Pentru ocuparea posturilor înve- țătoresci din comunele mai jos enu- merate din protopresbiteratul Abru- dului se escrie concurs pănă la 10 Septemvre a. c. 1. Valea Dosului cu salariu anul de 200 fl. cuartir și lemne. 2. Trâmpoele cu salariu anual de 200 fl. cuartir și lemne. 3. Gal a țiu, cu salariu anual de 200 fl. cuartir și lemne. 4. Feneșiu, cu salariu anual de 240 fl. cuartir și lemne. 5, P r e s a c a, cu salariu anual de 150 fl cuartir și lemne. 6. Ponor el cu salariu anual 200 fl. cuartir și lemnele necesari și 7. Lăzesci cu salariu anual de 100 fl. cuartir și lemnele necesari. Doritorii de a ocupa aceste po- sturi au de a-și substerne petițiunile instruite conform legilor din vigoare, la subscrisul, pănă la terminul mai sus indicat. Abrud în 4 August 1883. Comitetele parochiale concernente în conțelegere cu loan Gali m. p., protopresbiter. Nr. 70. [484] 1-3 CONCURS. Pentru ocuparea, următoarelor posturi învețătoresci la școala popu- lară elementară gr. or. din Sighi- șoara se escrie concurs cu terminul pănă la 30 August a. c. st. v. în clasa I. cu salariu de 300 fl v. a. cuartir și lemne pentru persoana învățătoriului. în clasa II. cu salariu anual de 300 fl. și trei stângeni de lemne, cari salarii se solvesc în rate lunare de- curși ve. învățătorii sunt obligați a prelege in școala de toate filele, și în școala de repetițiune oarele prescrise de „Normativul"^ a ținea strană în toate duminecile și serbătorile de preste an și a conduce cântările liturgice cu ti- nerimea școlară. Concurenții au se’și aștearnă pe- tițiunile, dimpreună cu documentele de cualificațiune prescrise de legile în vigoare, pănă la terminul indicat, ofi- ciului protopresbiteral subscris. Oficiul protopresbiteral gr. or. al tractului Sighișoara. în conțelegere cu comitetul parochial- concernent. Sighișoara, 20 Iulie 1883. Demetriu Moldovan m. p., adst ppr.resbt. Rr. 231 [480] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea postului învă- țătoresc la școala confesională gr. or. din Ozun, protopresbiteratul al II. al Brașovului se escrie concurs pănă la 10 Septembr a. c. st. v. Emolumentele sunt: a) 18 H litre secară și cucuruz computate în 90 fl. &) relutul de lemne 8 fi. c) venitul grădinei dela școala veche 1 fl. d) venitul stolar ca cantor 10 fl. e) venitul dela sărăciume — păl- mași 10 fl. f) venitul didactrului dela 20—30 elevi câte 40 cr. 8 fl. 14 cr. g) prospecte de a eși dinarunc, sau subvențiune 23 fl. suma 150 fl. v. a. Doritorii la acest post au a’și adresa suplicile lor înzestrate conform legilor în vigoare cu documentele re- cerute oficiului protopresbiteral sub- semnat. Brașov în 3 August 1883 Oficiul protopresbiteral gr. or. în conțelegere cu comitelui parochial loan Petrie, m. p., protopresbiter. Nr. 279. [482] 2—3 CONCURS. Pentru ocuparea postului de în- vățătoriu devenit vacant la clasa I a scoalei elementare gr. or. române, constătoare din doue clase, din co- muna Turcheșiu protopresbiteratul I al Brașovului, se escrie concurs cu termin pănă la 31 August a. c. st. v. Emolumentele împreunate cu acest post sunt: Salar anual de 250 fl. v. a. sol- vind în patru rate anticipative, cn prospect de a se mări la 300 fl. v. a. cuartir liber în edificiul scoalei și trei stângini lemne de foc. Dela concurenți se cere a’și in- strui petițiunile lor conform legilor din vigoare, documentând și aceea, că sciu bine cântările bisericesci, fiindcă învețătoriul care se va alege va fi dator nu numai a ține scoală de re- petițiune cu un despărțement al tine- rimei școlare ci și a propune cântă- rile bisericesci la toți elevii din am- bele clase ale scoalei, numai pe lungă salariul de mai sus, fără altă remu- nerațiune. Concursele se se aștearnă la sub- scrisul oficiu protopresbiteral pănă la terminul de mai sus. Brașov, 5 August 1883. In conțelegere cu comitetul parochial respectiv. Oficiul protopresbiteral gr. or. al trac- tului Brașovului I. losif Barac m. p., protopresbiter. Nr. 284 [481] 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunilor înve- țătoresci dela scoalele confesionale gr. or. din comunele mai jos însemnate, aparțiitoare protopresbiteratului Mer- curei se escrie concurs cu termi- nul 30 August a. c. st. v. 1. Mercurea cu salariu anual de 200 fl. 4° metr, lemne de foc, din cari e a se încălzi și școala. 2. Broșceni cu salariu anual de 150 fl. Concurenții au a’și așterne cererile concursuali instruite conform legilor în vigoare, oficiului ppresbite- ral al tractului Mercurii în Mercurea pănă la terminul indicat, însemnând numele comunei unde le este ubicați- unea și posta ultimă. Dela oficiul ppresbiteral al trac- tului. Mercurea la 4 Augnst 1883. loan Droc m. p., admstr. ppresbit. Nr. 98. [476] 3—3 Prelungire de concurs. Terminul pentru ocuparea paro- chiei de cl. III - a G. C r i s t u r se pre- lungesc© pănă la 29 August a. c. Emolumentele sunt tot cele pu- blicate în „Telegraful Roman" Nrii 55. 56 și 57. Agârbiciu, 4 August, 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Simeon P. Moldovan m. p. protopresbiter. Nr. 182 [477] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei de clasa a IILa V eneția-superioară în protopresbiteratul Făgărașului, de- venită vacantă prin repausarea paro- chului lacob Moga, se dechide con- curs cu termin de 30 de ^il e dela prima publicare în „Telegraful Român." Emolumentele împreunate cu acest post sunt venitele stolari dela 82 fa- milii computate după calculul de mij- loc a celor 5 ani din urmă, folosirea cimiteriului, cum și câte una ferdelă de bucate dela toată gazda, care toate computate la olaltă în bani, dau suma de 400 fl. v. a. Doritorii de a ocnpa postul ace- acesta, vor avea a’și așterne petițiunile lor sub semnatului oficiu protopresbi- teral, instruite cu documentele pres- crise de statutul organic și regula- mentul congresual pentru parochii; pănă la terminul sus aretat. Făgăraș 1 August 1883 în conțelegere cu comitetul parochial Petru Popeseu m. p., protopresbiter Nr. 44 [475] 3-3 CONCURS. La școala capitală gr. or. din Săliște sunt doue posturi de înve- țătoriu vacante împreunate fie care cu câte un salar anual de 350 fl. v. a. și cu dreptul de quinquendlii de câte 50 fl. v. a. cari bani se plătesc anti- cipative din fondul scoalei. Pentru ocuparea amenduror ace- stor posturi se escrie concurs cu ter- minul preclusiv pănă la 15/3 Septem- bre 1883. Cei țe doresc a ocupa aceste po- sturi, își vor îndrepta petițiunile in- struite conform statutului organic și disposițiilor sinodali relative la scoa- lele capitale, cătră prea onor, oficiu protopresbiteral al tractului Săliște. Săliște 7/19 August 1883. Comitetul parochial gr. or. din Săliște. în conțelegere cu oficiul protopres- biteral. loan Maxim m. p., președ. comit. Anunciu. Se primesc frecuentanți de scoale în cuartir și cost cu spălat cu tot, pe lângă condițiuni echitabile. înformațiuni dă redacțiunea acestei foi. [479] 3-3 Institut agronomic săsesc din Transilvania (școala de agronomii, pomărit și vierit) în Mediaș. Anul nou scolariu se începe cu 1 Septemvre 1SS3. Durarea învețămăntului 3 ani. Limba instrucțiune! cea germană. Condițiunile acceptărei. Absolut de școala poporală și etate de 15 ani, Insinuări și acceptări sânt a se așterne pănă în 1 Septemvre a. c. la Direcțiune. Cu începerea anului scolariu se dau 4 știpendii dela Universitate â 120 fl. pe an. [478] 3-3 Direcțiunea. Redactor corSspun^stor Nicolau Cristea Editura și tipariul tipografiei archidiecesane, www.digibuc.ro