ibiiu, Marți 9/21 August 1883. Anul XXXI Nr. 91 TELEGRAFUL ROMAN Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Slblll pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 or. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru strilnitate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3fl- Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei arohldleoesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redaoțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43, Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se Înapoiază, INSERȚIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 cr„ — de trei or 15 or. rondul ou litere garmond — ți timbru de 30 cr. pentru âe-care publicare. pilele asociațiunei. Preste opt <^ile și la Brașov se vor întruni membrii asociațiunei tranne pentru literatura și cultura poporului român. Eată și o oasă în sterilitatea deșertului poli- tic, o oasă binefăcătoare, care, cel puțin, ne arată un teren fecund, prin urmare promițător de roduri salutare și pentru naționalitatea noastră. Este adevărat, că fecunditatea rodurilor este foarte atârnătoare de iubirea noastră de activitate. Seim cu deosebire doue momente din viața asocia- ținnei, care merită se le avem totdeauna dinaintea ochilor. Este momentul adunărei asociațiunei în- tr’unite în 1862 la Brașov pentru prima oară și la Sibiiu în 1881 pentru a treia oară. Aceste două momente au arătat că: d a că va c i n e v a, poate. Au fost doue improvisațiuni de esposiții despre ceea ce poate și scie poporul român; dar amân- două au dovedit, că este fond, și bun fond de ac- tivitate în poporul român și că fondul acesta tre- bue numai desvoltat și cultivat și monarchia noa- stră, ba și apusul european are se câștige în Europa resăriteană un factor nou pentru progresele culturei. Dacă stăm și medităm serios asupra lucrului, vom afla, că de amândoue-orile poporul român a dove- dit, că este mai productiv în ceea ce privesce in- dustria sa; ceealaltă parte mai superioară a popo- rațiunei române, care prin asociațiune a luat sar- cina conducere!, din contră, a dovedit, — ca se delăturăm și aparența asprimei, — inferioritate. Au trecut douetjeci și unul de ani de când Brașovul a primit asociațiunea în sinul seu. Bra- șovul primind acum a doua oară asociațiunea în sinul său, va avea ocasiune se vadă disproporțiunea între anii și crescerea celei dintâiu. Dar se Șicem, că asociațiunea a crescut. Ea are un fond frumușel, are în Sibiiu o realitate. A creat afară de fondul ei și unul pentru un institut a cărui realisare este și grea și totodată și neprac- tică, înțelegem fondul academiei de drepturi. Ea a împărțit și diverse ajutoare și susține o foae, care reproduce articoli din foi diverse. Inse dacă judecăm lucrul mai serios, vom afla, că este încă departe de a fi corespuns misiunei ce a luat asu- prăși. Asupra literaturei române asociațiunea noa- stră n’a avut încă nici o Influență, afară doar, că se îngrădesce și se apără, ca se nu fie nici cu puți- nul ce produce în legătură cu ceealaltă literatură ro- mânească. Era de mult vorba de înființarea unor secțiuni scientifice, care se lucre pe terenuri diverse. Din organul asociațiunei înse până acum n’am pu- tut vedea ce s’a făcut în privința secțiunilor. Noi așa credem, că dacă acele s’ar fi înființat și dacă înființânduse ar fi și lucrat ceva, lucrările s’ar fi pu- blicat. Istoria noastră națională așteaptă cu nerebdare să fie scrisă și să se facă cunoscută și poporului ro- mân. Pănă acum înse nu sunt nici elementele toate desgropate, care au se compună istoria noastră națională. De aceea și încât ni s’ar părea, că am avea unele compendii de istorie, acele sunt nisce compilațiuni după autori străini, în cari se pofto- resc nisce teorii îndreptate în contra vieții noastre naționale politice, pe când noi am ave lipsă de adevărul istoric, cu care să combatem acele teorii scâlciate. Străinii cu suflet, dar tot străini, au în- ceput, în timpul mai nou, a ne desgropa și adevă- rurile istorice. Pe cărarea bătută de aceștia ar trebui se completăm ceea ce mai lipsesce. Noi însă vedem, că nu se face în privința aceasta nimic. Privaților s’au particularilor poate că nu le dă mâna; asociațiunea, a cărei misiune este promovarea literaturei române în înțeles larg, n’avem semne să fi făcut ceva în privința aceasta. Dinaintea nasului nostru se desgroapă reli- quiile străbunilor noștri, ,cu cari ne fălim la toate ocasiunile, și se duc în musee străine. Ruinele Ulpiei Traiane, numeroasele fragmente de drumurile lui Traian, prafurile lui Traian, urmele romane dela A1 b u r n u etc. sunt pentru poporul român sau o carte închisă și sigilată cu șepte sigile, sau un vie clar-obscur, pecând toate acestea și altele încă, care nu le putem înșira aici, ar trebui să fie în memoria poporului așa de positive, precum este „Tatăl nostru". Generațiunea mai dincoaci n’are de unde se pună mâna pe vre o scriere, care să o inițieze în istoria proprie națională și să-i dea firmitatea caracterului național pentru toate eventualitățile. Poporul nostruțîn cea mai mare parte este popor agricol. Vicisitudinile prin care a trebuit se treacă și de cari nu este de tot scutit nici astăzi, au fă- cut ca și acest ram să i fie poporului cât se poate de amărît. Mai demult asupririle feudale, acum sarcinile disproporționate, căror este supus agricul- torul, numerul cel mare și nemilostiv al ușurărilor și în fine comasările, adeseori defavorabile, au con- tribuit și contribue, ca soartea poporului numai fa- vorabilă să nu fie. Agricultorul nostru numai ca prin minune se mai poate susținea de pe o Și pe alta. Pentru că în mijlocul consecențelor din trecut și a mulțimei de greutăți din present, poporul este, așa picând, lăsat în mâna sorții. Nimenea nu ’și aduce | aminte de el, decât când are să contribue. Nu se vede de nici o parte vre o iniciativă serioasă, prin care să i vină cineva poporului într’ajutoriu cu mijloace eficace, din care, se’și amelioreze modul lucrării sale, pentru ca să aibă mai mult sporiu și să întimpine mai cu ușurință greutățile cu care are să se lupte. Abia de un timp foarte scurt, din iniciativă privată s’a ajutat poporului agricol în câtva prin îndreptarea unei părți dintr’însul la meserii. Aju- torul acesta însă este indirect. El contribue numai la rămânerea proprietăților mai puțin împărțite și dărăburite ca pănă aci. Cât n’ar fi așa dar de făcut și pentru cultura poporului român în ceea [ce pe popor îl privesce atât de aproape și este pentru români Gestiune atât de arzătoare. Câte încă s’ar mai pute Șice că sunt a se face și pentru literatura și pentru cultura popo- rului român. Asociațiunea într’unită în adunare generală în anul al 21 în Brașov să nu treacă peste misiunea ei cu ușu- rătatea, cu care în mare parte a trecut pănă acum. Avem puteri destule pentru ca să se poată face ceva. Sunt cu sutele bărbații, cari cu sudoarea po- porului și au câștigat cunoscințele după care tră- iesc. Conducătorii Asociațiunei apeleze la toți ace- știa^ ca un procent, mai puțin, o jumetate de pro- cent de munca dintr’un an pentru oficiul sau pen- tru câștigarea hranei sale se o jertfească poporului, din care face parte și le-a ajutat să fie aceea ce sunt și numai decât nu vom mai ave priveliscsa unei pu- stietăți aproape sterpe dinaintea noastră. Dar și în interesul special al asociațiunei noa- stre ar fi când am vede, că activitatea ei trece pre- ste marginile unei activități birocratice. Interesul ar fi mai viu, membri mai numeroși și contribuenți mai mulți și mai gata la contribuire, — prin urmare și fondul s’ar spori mai în grabă. Poate că nu vor plăcea multora reflecsiunile aceste cam neplăcute. însă am dori ca se ne trezim mai curând, se fim mai sprinteni și se ajungem la țintă înainte de ce va fi prea târziu. Pentru astfel de pornire, cum am încercat a schița în șirurile aceste; dar nu pentru laude reci- proce și fără de nici un folos, am dori se fim cât mai numeroși la adunarea generală din Brașov. Dacă acolo s’a făcut începutul, arătând ce poate poporul ca atare, se se facă odată și începutul, ară- tând ce poate lamura poporului, care cu mândrie se numesce inteligența lui. FOIȚA. Cristian Waldo sau CAILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus din franjozesce do E. B.) (Urmare). — Așteaptă nițel, Cristiane. De ce nu s’a co- borît copilul simplu pe scară? — Da, în adevăr, cu atâta mai mult, că Stoll- borgul are o scară ascunsă; dară ea este păzită de sbiri. — Incoruptibili? — Nu, dară ducesa n’are bani și trădătorul are punga plină. „Scena a doua: don Sacho, un- chiul sălbatec vine spre a priveghia crima." — Pentru ce nu merge el însuși în pavilion, unde este victima sa prinsă, și pentru ce nu aruncă el copilul pe fereastă fără atâtea ceremonii ? — Ei! sciu eu ? Se Șicem, că copilul nu este încă născut și că se așteaptă momentul fatal! — Prea bine. Așa dar copilul are să se na- scă și pănă ce don Sancho întră în pavilion și urcă scara, Paquita, cameriera lasă copilul în jos, care tocmai s’a născut! Dară vede se copilul? — De bună seamă! O să-l zugrăvesc în lea- găn. 0 ață va representa funia. Toate acestea vor fi tăiate în hârtie și văzute din îndepărtare. — Apoi trădătorul este foarte supărat, găsind cuibul gol ? Ce va face ? Dacă l’am face se cadă pe fereastă și să-și sdrobească capul de stânci? — Ba nu! Să ne păstrăm aceasta pentru des- nodământul piesei, așa va fi sfârșitul minunat. — Ei bine, în furia sa, el omoară pe nefericita sa nepoată. Se aude un țipet și ucigașul apare pi- când: „Onoarea mea este resbunată." — Onoarea sa!.,. Eu mai bucuros ași voi se Șică: „Fericirea mea este completă". — Pentru ce? — Pentru că el moștenesce dela ducesă: se nu-1 facem scelerat pe jumetate, pentrucă suntem hotărîți a-i sparge capul la desnodământ! — De sigur așa este logic; dară... — Dară ce? — 0! dar recădem cu totul în istoria baronu- lui Olaus, așa cum o spun vrășmașii sei, o rudenie prinsă dispărută... — Nu face nimic, de oare-ce dta esci sigur, că istoria aceasta nu este adevărată! — Eu sunt cât se poate de sigur, și totuși... VeȘi, dta m’ai făcut vieionar deplin cu glasul dtale www.digibuc.ro misterios, cu ideea dtale de o femee prinsă în piv niță, cu espljcația dtale a propriei mele vedenii de ații noapte și cu cuvintele dtale din Biblie! De oare-ce toate aceste nu sunt altceva decât desfătări a imaginațiunei noastre, no> nu riscăm a vătăma pe niminea, și, altcum, domnule Goefle, dacă ași redescepta sub mască și pseudonimului Cristian Waldo, vre-o amintire tristă în spiritul dlui baron, ce-mi pasa, te întreb. Și de dta, nu scie niminea că ești lângă mine... — De cumva m’ar denuncia cineva baronului el este în stare a porunci lacheilor sei miserabili... — Dacă îți poate aduce aceasta vreun pericol nici se nu mai vorbim, ci se căutăm alt obiect d comedie. Dl Goefle remase pe gânduri vre o câteva mo- mente spre marea nerăbdare a lui Cristian, caro pri- vea cu neastâmper la brâncele orologiului ce înainta. In sfârșit advocatul se sculă cu o vivacitate ner- voasă și esclamă premblânduse prin odae — Ei bine, cine scie dacă nu înseamnă aceasta a se retrage dela cercetarea adevărului? 0 să fiu eu un curtizan poltron a acestei persoane pro- blematice? Nu voiu câștiga odată chiaritate în cestiunea aceasta? Se se Șică că, un aventu- rier, adecă un băiat frumos și bun al întâm plărei, de bună samă vrednic de o soarte mai bună, va gă-i în naivitatea S ', curag’ul de a se im- 364 TELEGRAFUL ROMAN. Revista politică. Sibiin, în 8 August. Evenimentele din Agram au provocat articoli foarte vehemenți în pressa ungurească. „Nemzet" organ oficios al guvernului din Budapesta dela care ar aștepta omul se fie cât de moderat, Zice că toate câte s’au făcut pentru Croația dela 1868 încoace, n’au contribuit la alt ceva decât la o agitațiune sistematică în contra Ungariei. Luarea firmelor nu este numai un atront față cu insigniile Ungariei, ci totdeodată și față cu insigniile Croației trase prin tină. Vulgul sau plebea din Agram a comis călcarea unei legi, care nu este permis a remânea nepedepsită. Nu cerem s a ti sfac ți u n e, cum am cere dacăpopu- lațiunea unui stat strein ar insulta insigniile noastre ci cerem, ca vătămarea legei care s’a comis, îndreptân- du-se asupra caracterului statului nostru, să fie pe- depsită, să se pedepsască adevărații făptuitori precum și autorii morali. Dacă oficiosul vorbesce o astfel de limbă, nu e mirare când „Pești Naplo" țiice, că le- gile escepțiunale numai atunci se se delăture, când banul va sta bun, că nu se va mai vătăma respec- tul datorit statului unguresc. AșeZânduse apoi pul- berea rescolită din stradă, însigniile Ungariei vor străluci mai tare și inscripțiunea ungurească, pe care croații astăzi nu vor se o sufere, va mai avea pe- lângă cuvintele de astăZi și cuvintele: „Nu te atinge de Ungaria.⁰ Este interesant că tocmai stânga es- tremă se arată mai moderată. Așa „Egyertertes" scrie, că pentru vătămarea ce s’a făcut se poate afla satisfacțiune corespunzătoare, dacă opiniunea popu- lațiunei se va schimba cu totul, dacă ura cea culti- vată artificială se va preface în amiciție sinceră. în 17 August n. și-a avut și Praga, capitala din Boemia escesele sale. „N. fr. Presse" Zice ironic, că de bună samă ca să nu sufere „egala îndreptățire", Praga de aur nu putea se remână înapoia Pestei și Vienei. Prin ce se distinge Praga este, că jși-a ales o seară, cum este preseara aniversării nascerei îm- părutului. Escesele după scirile mai noue se vede că se sporesc. Din Triest ne aduce telegraful scirea de esplosiunea unei petarde în preseara aniversărei dela Ziua nascerii împăratului. De asemenea vin și din unele localități din Ungaria superioară. Escesele însă nu sunt de aceeași natură. Cu toate acestea neli- niștesc și slăbesc totdeodată moralitatea politică a poporațiunei. Vre-o câți-va fruntași din partida națională a croaților s’au întrunit în 17 Aug. n. și au dat o declara - țiune, prin care recearcă pe banul Croației, ca din posi- țiunea sa înaltă, cu toate mijloacele ce’i stau la disposiți- une, să lucre ca legea de împăcare (între Croația și Ungaria) să fie respectată, și așa se se evite în vii- toriu vătămarea legei. Declarațiunea aceasta și un articol din „Agramer Zeitung" a provocat sus- ceptibilități noue în Budapesta. Nu mai puțin de- cât foaea oficială „Budapesti Kozlony" ca răspuns la declarațiune dă comunicatul următoriu: „Insigniele de stat cu inscripțiune maghiaro-croată, care cu ocasiunea turburărilor din urmă din cetatea Agram se depărtară, în Z’le cele mai de aproape se vor pune earăși la locul lor." Locțiitoriul Ga li ți ei Alfred Potocki a pără- sit postul seu, făcând loc lui Philipp de Zaleski, persana grata a elementului polon. Polonii își aduc foarte bine aminte când el ca vice-pre- ședinte în locotiință a dat ajutoriu la alegeri potrivi unui inimic puternic, precând eu, apărăto- rul legitim a dreptății oamenesci și dumneZeesci, eu să amorțesc într’o lenevie egoistă ce se apropie de lașitate?... Cristiane! adause dl Goefle, așeZându-se dară tot încă foarte esaltat, se pășim la actul al doilea și se facem o piesă teribilă. Marionetele dtale să se facă vestite astăZi! se devină personage seri- oase, imagini viețuitoare, instrumente a destinului! actorii aceștia se represinte, ca în tragedia lui Ham- let a dramă, care face să tremure și se pălească crima triumfătoare, în sfârșit demascată! Aid, Cri- stiane la lucru! Să presupunem. . . tot ce se presu- pune în țeara aceasta pe socoteala baronului, că a otrăvit pe tatăl seu, că a ucis pe frate-seu, că a lăsat pe cumnată sa se moară de foame. . . O! tocmai în odaia aceasta!. . . Z^e Cristian, care făcea în gândul său o decorațiune pentru ac- tul al treile. . . VeZi, ce scenă frumoasă putem face! Eu presupun, că un copil. . . de oarece presu- punem, că fiul ducesei vine după două Ze°i ȘÎ cinci de ani se recerce adevărul și să pedepsească crima. VeZi, cum sparg marionetele noastre zidul misterios și găsesc acolo. . . în dosul acestor cărămi’Zi. • • Trebue se facem iute o decorațiune ad hoc, ași mai avea timp. . . — Ce găsesc? Z’⁸e dl Goefle. — Nu sciu, Z’⁸⁰ Cristian devenit de odată cu- getător și trist. Idei așa negre îmi umblă prin cap în contra rutenilor. Schimbarea cea după gustul | polonilor în locțiință și apropiata deschidere a dietei galițiane au stârnit în poloni apetit nou pentru înde- stularea altor postulate. între alte polonii ar dori transformarea Austriei într’o federațiune de națio- nalități slavice cu caracter espres catolic; ar mai dori să poată esercita putere espansivă în afară; în fine ar dori și anecsarea Bucovinei și a unei părți din Silesia la regatul Galiției. Causa că conferența din Londra s’a amânat pe Marți se scriea, că ar fi lipsa de instrucțiuni su- ficiente pentru representanții Austriei și Ger- maniei. Mai în urmă vine altă scire, conform că rei representantul Turciei n’ar avea instrucțiuni suficiente. „N. fr. Presse" aduce scirea, că înalta poartă nu poate ratifica actul internațional, dacă nu se admit reservele ei în privința Bulgariei. Precum se vede ratificarea tratatului din Londra dă preste multe dificultăți Unele Ziare aduc în combinațiune cu amânarea ratificațiunei călătoria regelui Carol la Berlin. Interesantă este împregiurarea, că „Allgemeine Ztg." acum a aflat cu cale se publice un tratat istoric și internațional de dr. Felix Dahn profesor ordinariu de dreptul public la universitatea din Ko nigsberg. Tratatul are drept scop a dovedi cu istoria în mână, că pretensiunile Austro-Ungariei la Dunăre nu sunt întemeiate pe dreptul internațional. Aștep- tăm sfârșitul publicațiunei, pe care „N. fr. Presse" îl signalisează, Zicând că și românii merg prea de- parte cu atitudinea lor. Regele Carol s’a bucurat atât la Breslau cât și la Postdam de o privire distinctivă. Afară de acea- sta pressa de frunte germană au luat notițe în ar- ticoli foarte câlduroși .de căletoria regelui Carol în Germania. Dela Paris raportează Ziar⁰le că în 15 August n. bonapartiștii n’au făcut mare sensațiune prin în- trunirea în biserica St. Augustin, ci mai mult prin un banchet dat în Saint-Mande. Banchetul, la care s’a vorbit despre mântuirea de idolii republicani, s’a terminat cu esclamațiuni: Se trăiască imperiul! se trăiască principele Victor! jos cu republica! jos cu Ferry! Manifestările croate. Se scrie din Viena Zarului „le Nord" (tradu- cerea „Românului") cu data de 6 August: Pe când în Boemia se face o apropiere neaștep- tată (!!!Red. „T. R“) între cehi și germani, slavii din Ungaria devin pentru cabinetul din Pesta un subject de neliniece. Spectrul „Marei Croații" turbură somnul maghiarilor, cu toată încrederea superbă cu care partisanii dlui Tisza repetă, că în regatul Stului Ștefan slavismul nu este decât o desemnare etnografică fără cea mai mică semnificare politică. Este, în ade- văr, de necontestat, că slovacii nu aduc guvernului prea mari încurcături și că serbii din Banat nu ma- nifestează veleități insurecționale. în Croația si- tuațiunea este mai puțin satisfăcătoare. Această țeară se bucură deja de o autonomie locală, care opresce pe maghiari de a strivi îndată grupurile bă- nuite de tendențe separatistice. Aci se află simburele unei organisări naționale în giurul căreia se pot cristalisa elementele ostile preponderanței maghiare, în privința demonstrațiunilor croate din Dalmația, „Gazetta d’ Agram" dechiară, că „Marea Croație" este idealul națiunei croate și că unirea Croației, | Dalmației, Bosniei și a câtorva alte țări slave nu încât renunț la scena aceasta. Ea mi-ar lua toată voia, și în loc de a continua piesa, ași începe a dă- râma zidul acesta, înfuriat de curiositate. . . — VeZi, se nu înebunesci, amice Cristiane! De- stul că am înnebunit eu; căci toate aceste sunt un vis și consciința mea mă opresce altcum a me ocupa de bănueli, ce sunt resultatul unui stomach obosit s’au a creerilor bolnavi de neactivitate. Isprăvesce piesa și făo nevătemătoare, dacă vrei se fie amu- santă; eu voiesc ori și cum să lucrez ceva, căci am aici a esamina un carton, ce tocmai mi la dat Stenson, și am se-mi fac o opiniune definitivă asu- pra conținutului seu, căci dintr’un moment la altul, baronul poate trimite dnpă lămuririle ce i le am promis aZi-dimineață. Cristian începu a scrie piesa sa teatrală și dl Goefle a ceti piesele sale de proces, tot insul la un capăt a mesei cei mari, cătră mijlocul căreia ei aduna- seră bucatele dejunului. Ulfilas tocmai aducea alte mâncări. El era ca de obiceiu, pe jumătate beat, și avu cu dl Goefle o disertațiune cam lungă, ce Cristian nu o ascultă și nici nu o auZi; era vorba de o supă gătită cu lapte, cu bere și cu sirup, o mâncare na- țională, ce dl Goefle voia se o aibă de cină și Ul- filas se lăuda a o găti ca niminea în Svedia. El alină cu promisiunea aceasta, mănia advocatului, care îi împuta ai fi îmbătat pe micul său lacheu, o imputare de careUlfilas jura că nu-1 cunoasce și | este în realitate decât o cesțiune de timp. “Gazetta" crede, că la realisarea acestui ideal ar fi folositor Austriei și Ungariei cât și națiunei croate. Ungurii sunt de părere cu totul opusă, căci pare că arti- colul din „Gazetta d’ Agram" a pus în mișcare lu- mea guvernamentală din Pesta, care vede în aceasta manifestarea, o urmare a politicei slavofile a comi- telui Taaffe. Natural, că liberalii cislaitani n’au lăsat să scape ocasiunea pentru a insinua, că politica ministrului Taaffe trebue într’un mod fatal se ajungă la desmembrarea monarchiei. Ungurii se află aZi amenințați dc slavism nici mai mult nici mai puțin decât germanii. Din fericire panica ungurilor n’a ținut mult. Ei au înțeles îndată absurditatea pre- supunerilor, tinZend a stabili o conecsitate oare-care între manifestarea Zarului croat și ceea ce liberalii numesc federalismul cislaitan. De altă parte, gu- vernul croat s’a grăbit să desaprobeze articolul din „Gezetta d’Agram," și „Abendpost" din Viena, foae semi-oficială, voesce se liniscească iritația Z'arulu> „P. LI." dechiarând, că nici odată relațiunile dintre cabinetele din Viena și Pesta n’a fost mai cordiale. Totul merge prin urmare cum nu se poate mai bine în regatul St. Ștefan, care de sigur n’are să se teamă de nimic în ceea ce privesce revindecările slavismului cislaitan. Articolul din „Gazetta d’ Agram" este, pentru a Zice astfel, un incidente personal în feliul 'aceluia, care s’a întîmplat acum în urmă la Posey. Dar este lămurit, că apeste incidente pot se se înmulțească, și maghiarii ar dovedi de înțelepciune, acordând celor- lalți libertatea cuvântului de care ei usează înt’run mod atât de larg. La urma urmelor „Marea Croație" este un ideal tot atât de legitim ca și acela al fundatorilor dualismului. Sunt acum câțiva ani, cea mai mică alusie la individualitatea istorică a rega- tului St. Wenceslav era în ochii germanilor o crimă neertată; astăZi încep a se fatniliarisa cu ideea unei Boemii semi independente. Pentru ce Croații n’ar ajunge cu pace și legalitate la același resultatat ca și cehii? Pretinsa separație a croaților nu este de o altă natură decât aceea a cehilor; ei nu se gân- desc câtuși de puțin a rupe legătura dinastică, care manține unitatea imperiului. Din contră, ar voi să adaugă la imperiul Habsburgilor un nou regat. Nu din punctul de vedere internațional aspirațiile croate ar pute să fie considerate ca un peri- cul, „Marea Croație" fiind destinată evident a ingloda pe mica Serbie. Se' poate crede, că cea mai mare parte a sârbilor are se protesteze tot atât de energic ca și maghiarii în contra unor asemeni ten- dențe. Antagonismul politic și religios, cave se află între sârbi și croați, ar trebui se fie pentru ma- ghiari o garanție îndestulătoare de siguranță Austro-Ungaria și naționalitățile balcanice. Sub acest titlu, Z’ce „Românul", „Le Nord" publică următoarea corespondență ce i se trimite din Viena cu data de 7 August: Puțin lucru trebue pentru a reînvia temerile pe cari le inspiră politicianilor austro-ungari situațiunea peninsulei Balcanilor. Ori în ce parte își întorc privirile, nu gă- sesc decât subiecte de nelinisce. Incidentele Grădișteanu a dat alarma; cu toată declararea cabinetelor din Viena și Bucuresci, că relațiunile între cele doue țeri sânt satisfăcă- toare, fiarele române și ungare continuă o polemică a că- rei însemnătate imediată deși n’ar trebui fără îndoială se fie esagerată, totuși nu demonstră mai puțin că ireden- dentismul român este în stare se adaugă un nou ele- să poate că jura drept, fiind-că el suferea beuturile alcoholice cu atâta aplomb și dibăcie. La oarele șese, Cristian insprăvise și dl Goefle nu lucrase mai nimic, fiind neliniștit, agitat; și Cristian, îndreptându-și din întâmplare ochii spre el, îi găsi privirea ficsă și preocupată. Cugetând că așa-i era maniera de a lucra, el nu voia se-l conturbe prin vre-o reflecsiune, pănă la momentul când îl întreba cu puțină nelinisce, dacă i ar plăcea se cetească schița piesei. — Da, de bună samă, Z’⁸⁶ dl Goefle, dară pen- tru ce nu mi-o cetești dta? — Nu-mi este cu putință, domnule Goefle. Trebue se-mi aleg personagele, se le îmbrac, se-mi adun piesele de decorațiune, se încarc toate aceste pe măgar, și să merg în grabă la castelul nou, ca se-mi cuprind locuî destinat, se stabilesc teatrul, se așeZ luminările etc. Numai am o minută a pierde. Trebue se începem la opt oare. — La opt oare! Drace! o oară uricioasă. în castel nu se va servi cina decât la Zece oare? Și când se cinăm noi ? — A! da! a cincea oară astăZi! esclamâ Cri- stian cu desperare, făcânduși pregătirile sale cu grabă: în numele domnului cinează îndată, dom- nule Goefle, și se fi gata într’o oară. Vei ceti pi- esa mâncând. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 365 ment de confusie la cele, cari se află deja în regiunea Da- nubiului. Ceea ce este adeverat, este, că sentimentul anti- austriac sn manifestă în România cu o energie neașteptată și că această crescere a urei trebue să fie atribuită modu- lui cum organele austro-ungare afirmă misiunea civilisătoare a monaicniei Habsburgilor in Unent. Aceasta este o agi- tațiune preventivă pentru a evita se nu cadă la nivelul Ser- biei. Comentările presei vienese în privința afacerei Bri a'mont au produs în România un efect dintre cele mai su- părătoare. Conclusia pe care o trag Românii este aceasta: oamenii de stat austriaci voiesc, că România se renunțe a se protege singură; garanția de siguritate ce ne oferă nu este alt ceva decât un protectorat. în fond este mai mult o neînțelegere decât o causă de antagonism permanente. Ca- binetul din Viena este prea înțelept pentru a se gândi se impună Românilor o vasalitate analogă cu aceea, care apasă asupra Șerbilor dela venirea la putere a miniateriului Pirot- chanaz, și campania iredentistă din România nu este decât o vagă eventualitate, care nu se va realisa nici odată, dacă Ungurii încetează de a mai considera pe Români ca o rasă inferioară și ai trata astfel. în Serbia, simptoamele sânt mai amenințătoare. Poli- tica Inaugurată de ministerul Pirotchanaz este de sigur prea anti națională pentru a fi ertat se se creadă în dăinuirea sistemei actuale. Că Austro-Ungaria caută se cucerească o posiție preponderintă la Belgrad, aceasta este tot ce poate fi mai natural, avend în vedere calea pe care a întrăt cabi- netul diu Viena prin anecsarea Bosniei. Ar fi trebuit nu- mai se proceadă cu mai multă circumspecție și se mena- geze susceptibilitățile naționale ale Sârbilor, în loc de ai face se simță în fie care moment că, în raporturile ei cu Serbia Austria nu consultă de cât propriele sale interese politice, economice și comerciale. Poporul șerb a veZut cu indig- nare, că regele Milan era tromba împăratului Francisc losif și d. Pirotchanatz esecutorul unei programe elaborată în streinătate și ostilă aspirațiunilor naționalităților balcanice, în aceste condițiuni, este ușor de a înțelege, că chiar presa vienesă se nu aibă o mare încredere în dinastia Obrenovi- cilor. Convingerea intimă, că preponderința austriacă la Bel- grad a creat în Serbia o situațiune care nu se poate pre- lungi nedefinit, esplică presupunerile și speculațiunile de tot felul ale fiarelor austriaco în privința căsătoriei principesei Zorka a Muntenegrului cu principele Petru Carageorgevici. Aceste neliniști persistente nu sânt de cât mărturisirea fără voe a conscienței politicienilor cari au împins pe Austria se mineze edificiul Congresului din Berlin. Când se samână întregi trebue a se aștepta a recolta complicări. Nu se poate tăgădui esistința unei adânci nemulțămiri în peninsula Bal- canilor, dar ar fi ridicul de a căuta causa aiurea decât în projectele fantastice ale doctrinarilor egemoniei austriace. Varietăți. * (Sciti personale.) Carol Regele Româ- niei a plecat Joi însoțit de Fălcoianu, adjutant general, de col. Candianu-Popescu, adjutant și demajorul Negel, oficier de ordonanță, de d. Li- te anu, legatul României în Berlin, d. Carp le- gatul României la Viena. Regele s’a întâlnit la Breslau cu ministrul president Brătianu, cu care împreună s’a dus la Potsdam. Eri va fi plecat re- gele și ministrul cătră Viena unde vor petrece vre-o câte-va ^ile. Regele va face cu ocasiunea aceasta visită împăratului și regelui Francisc losif. Dela Viena regele și ministrul se vor duce prin Budapesta a casă. Ministrul preș. Tisza încă se află în Viena în timpul când regele Carol și ministrul - presid. Brătianu vor fi acolo. — în Brașov regele a pri- mit în vagonul seu salon de curte, în care călătoresce pănă la Berlin, pe dd. vice-cornițele Roii, pe pri- măriul Breunerberg și pe Gott. Și suita re- gelui călătoresce într’un vagon românesc. * (Nașii fiului principelui Wilhelm de Prusia) vor fit Carol regele României, prin- — Ei da' frumos regim îmi recomânZi! se mă- nânc fără apetit și se cetesc mâncând ca se nu pot mistui! — Dar așa lasăte. Voiu cerca se joc singur. O se fac cum potj Ei! vr’un geniu bun îmi va veni într’ajutor 1 — Ba nu, nu! esclama dl Goefle acest geniu bun vreau să fiiu eu, eu ți-am promis și me țin de vorbă. — Nu, domnule Goefle îți mulțămesc; dta nu ești dedat la astfel de lucruri. Dta ești bărbat în- țelept și nu te ai putea elibera de ocupațiunile dtale serioase, ca se-țipui în cap, căciula cea cu clopoțelele nebuniei! Eu am fost foarte indiscret ați accepta pro- misiunea. — Ața! esclamă dl. Goefle, drept cine mă eai ? Drept fanfaron, care promite ceva, ce scie că nu o poate ținea, sau doară drept pedant bătrân inca- pabil a da mâna la o glumă plăcută? (Va urma.) cipele și princesa de Svedia, ducele și ducesa de Edinburg, principele și princesa de Schleswig-Hol- stein, Carol principele de Hohenzollern și ducesa Adel- heid de Schleswig-Holstein. * (Convocare.) Domnii membrii ai comitetu- lui Reuniunei învățătorilor dela scoalele g r e c o - o r i en t a 1 e române din districtul S. Sebeș, precum și presidenții despărțemintelor trac- tuali sunt prin aceasta rugați a se înfățișa pe Sâm bătă în 13/25 August a. c. la 11 oare a. m. la șe- dință ordinară, în edificiul scoalei greco-orientale, române din centrul districtului din Sas-Sebeș. Sibiiu, în 8/20 August 1883. Dr. loan Crișian preș, reuniunei. * (Necrolog.) Primim următorul anunț fu- nebru : Ilie Stănilă, medicinist în Viena, ca frate în nu- mele său, al frate seu Constantin și a rudenielor sale, cu inimă plină de durere anunță prin aceasta tu- turor cunoscuților, încetarea din viață a fratelui Toma Stănilă, născut in Săcădate, com. Sibiiu, în timpul din urmă ascultător la academia r. de drept în Sibiiu, care au repausat, în urma unei întâmplări nenoro- cite, în 6/18 August a. c. la oarele 7 seara în etate de 21 ani. înmormântarea rămășițelor pămentesci va avea loc în 8/20 August a. c. la oarele d. p. din spitalul civil, la cinterimul gr. or. din suburbiul losefin. Sibiiu în 8/20 August 1883. Fiei țerîna ușoară! * (Prima jertfă a procesului Tisza-JEszlâr) a căZut scriitorul dela tribunalul din Nyiregy-hâza, Peczely, care în urma unui ordin al ministrului de justiție fu lipsit din post. * (Extr a Hungariamestvita) „M. P.“ din Viena spune că de vre-o câteva septămâni încoace se sporesce oumerul acelor cetățeni unguresci, cari cer a se face cetățeni austriaci. * („F igaro“), foaie umoristică din Viena se adre- sează cătră domnul Kâlnoky ministrul de esterne cu rugarea următoare: „Nu cumva ai ave bunătate — dacă tocmai ai ave timp — se alungi sau se îm- prăscii și „scrupulii" noștri, cari s’au stârnit și în noi față cu desvoltarea raporturilor austriace și față cu reacțiunea lor asupra alianței austro-germane, de oare ce aceasta pentru noi ar fi cu mult mai de lipsă decât pentru împăratul Germaniei. Popoarele Austriei nu mai puțin îngrijate de soartea lor.“ în alt număr avea o ilustrațiune, în care un turc, arătând cu degetul spre o corabie aninată pe un vârf de munte, asigura din toate puterile, că e corabia cea veritabilă a lui Noe, căci e „pech*)“ înlăuntru și „pech" în afară. Străinul, care asculta cele ce i spunea turcul reflectează cestui diu urmă: „Ce’mi vorbesci! Nu o cunosc eu? E corabia de stat austriacă. * (Vaporul T e o d ore scu). „L’Intransigeant" scrie: „Să construesce în acest moment în artelie- rele domnilor Escher, Wys și Comp., pe rîul Lim- met, un vapor torpil de un gen cu totul nou. Vaporul e construit în întregul seu din fer și va pute manevra sub apă la ori ce adâncime. De el va fi ali- pit un reservator de aer îndestulitoriu pentru a per- mite ecuipagiului se stea scufundat în apă douăspre- zece oare și va fi luminat cu electricitate. înventatoriul e un inginer român, d. Traian Teodorescu din Galați; fondurile necesare pentru construcțiune iau fost vo- tate de Camerele române. Vaporul când va fi is- prăvit, va fi supus unei serii de esperiență pe lacul Ziirich. * (Dare de seamă și muțămită publică). Ni se scrie din Tilișca în 12 August 1883 urmă, toarele: Junimea română studioasă din jurul Să- liștei a arangiat în 5 August st. n. a. c. în Tilișca în „Codrul verde" (Berc) o petrecere de vară, a cărei venit curat a fost destinat jumătate fondului reuniunei pompierilor din Săliște, ear jumătate în favorul reuniunei, ce are a se înființa, a pompierilor din Tilișca. Ca venite preste tot a intrat cu ocasiunea acestei petreceri 81 fl. 60 cr. v. a., ear ca spese avute cu arangiarea petrecerei a eșit 62 fl. 84 cr. v. a. și așa subtrăgându-se spesele resultă un venit curat preste tot de 18 fl. 76 cr. v. a. (Cam puțin pentru fonduri și cam prea mult pentru spese. Red.) din care sumuliță jumătate cu 9 fl. 38 cr, v. a. s’a espedat resp. inmanuat organului administrativ al reuniunei pompierilor voluntari din Săliște. ear su- mulița restantă cu 9 fl. 38 cr. v. a. s’a încredințat de ocamdată cassărului comunei politice Tilișca. *) Reșină. Nici cu ocasiunea aceasta nu a întârziat mai mai multe prea stimate doamne și prea onorați domni — căror li se aduce în specie o sinceră mulțămită — a da o espresiune a marinimosității Dior prin suprasolviri preste prețurile de intrare după cum urmează: Din Săliște: DD. Ilarion Muciu, pretor cer- cual 4 fl., Dumitru Roman, comerciant, 4 fl., Bucur Comșa, primariu 2 fl. D na Iustina Oprea Bârză 1 fl. Nicolau Brendușu, comerciant, 1 fl. Dr. Nicolau Ca- îefariu, medic cercual 1 fl., Nicolau Ivan, diacon și învățătoriu 50 cr. Mai mulți p. t. membri (cam 20) a-i reuniunei pompierilor voluntari din Săliște a sol- vit laolaltă — sub titula de „Din partea Corpora- țiunei pompierilor voluntari din Săliște" —(ca tacsă de intrare suma de 4 fl. Din Tilișca: DD. Ștefan Miilea, notariu 1 fl., Petru luga, paroch gr. or. 1 fl. George Bratu, pri- mariu 50 cr. Din G a 1 e ș i u: Dl. Avram Acilenescu, notariu 1 florin. Din Or lat: Dl Ludovic Pesamosca, primar, 4 fl., 50 cr. Din Gura-riului: DD. loan Rebega, proprie- tar 1 fl., loachim Muntean, paroch gr. or. 1 fl., Din Mercurea: DD. Dr. Goloman Albu advo- cat 1 fl., Basiliu Greavu, sub-jude regesc 50 cr. Petru Cosciug, Cancelist 50 cr., Din Conți a: Dl. loan Oprean, paroch greco- oriental 1 fl., Din Apoi dul-in feri or: Dl loan Oreștian, primariu 1 fl., Din Poiana: Dl Alecsandru Toma, comerciant 50 cr. Din Alămor: Dl Alămorean, paroch greco- oriental 1 fl. Din Ocna: loan Henteș, ascultătoriu de {drep- turi 50 cr. Comitetul arangiator vine ași esprima publice cea mai profundă stimă, ce-o păstreaZă, precum și cea mai cordială mulțămire tuturor doamnelor și domnilor contribuenți și participanți, cari nau cru- țat nimic spre a spriginî prima încercare a junimei întreprinZetoare cu tot, ce le a fost posibil. în numele comitetului arangiator: Președintele: Casariul: Aureliu Miilea Demetriu Lăpedat ascultătoriu de drepturi. ascultători de pedagogie. * (Manevrele române de toamnă.) „L Independance roumaine" publică următoarele în nu- mărul său de aZi: „Am spus în Z’l®!® aceastea, că otărîrile luate în privința manevrelor au fost schimbate. „Eacă ce aflăm în aceasta privință: „Trupele nu vor fi concentrate de cât într’o singură serie, ear nu în două cum se otărîse la în- ceput și pe timp de 60 Zile, dela 20 August pănă la 18 Octomvre. „Manevrele, au mai bine esercițiile militare se vor face în tot acest timp la statul-maior al fie cărui regiment. în cele din urmă două-spre-Zece Z'l⁰, trupele vor porni spre statul-maior al fie cărei divisiuni din care fac parte, și în decursul acestor 12 Z^⁰ se vor face inspecțiunile generale, pentru formarea tablourilor de înaintare. „Numai al 2-lea corp de armată, al cărui stat major se află în Bucuresci, face escepțiune. „Pe timpul acestor din urmă 12 Zii⁰» divisiu- nile: a 2 a și a 3-a, care compun acest corp, vor manevra una contra celeilalte. „Fie-care batalion al armatei va concentra pen- tru aceste manevre 200 oameni și fie-care regiment 350 oameni. „Acestea sunt cele din urmă disposițiuni luate de la ministerul de resboiu în privința manevrelor din anul acesta." * (Contra turbărei. „Rom." ne spune că Ziarul „Desbats" dela 9 August publică: Mijloacele practice nu trebuiesc respinse a pri- ori. S’a vorbit adese de acțiunea usturoiului asu- pra turburării. D-rul Dias, din Porto, a conchis de curend din esperiințele sale, că indiviZi tratați cu usturoi n’au presentat nici un simptom rabic, pe când alții, cari n’au fost tratați astfel, au murit. Poate că usturoiul conține un principiu eficace. Dr. Dias recomândă de a spăla mușcătura cu apă, de a o freca cu usturoiu pisat și a-i aplica apoi un ban- dagiu tot cu usturoiu; timp de opt ZH⁰» ra’ nitul trebue se mănânce în fie-care dimineață 2 căpățini de usturoiu și se bea o decocțiune de ustu- roiu (o căpățină la 700 grame de apă, reduse de 500 gr.) Acest remediu nu e nou; toți Arabii îl cunosc. Mahomed Zic⁰a: „Pus Pe mușcătură de viperă sau pe înțepătura de scorpip, el dă resultate minunate" Sofian el Andalurry e mai lămurit; „Luat ca hrană el e foarte folositor în contra înțepăturilor de scor- www.digibuc.ro 3GG TELEGRAFUL ROMAN. pie și a mușcăturei de câni turbați." Kabilii și Ara- bii urmează din punt în punt aceasta practică. * (T r a n s f e r a r e.) Dl Dr. Emil B r o t e este transferat dela regimentul de infanterie bar. de Schonfeld Nr. 82. la regimentul de infanterie Frie- drich Wilhelm Mare Duce de Meklenburg Strelitz, Nr. 31; dl Dr. loan Popu dela regimentul de in- fanterie Ludovic Principe de Bavaria, Nr. 62 la regimentul de infanterie conte Gondrecourt Nr. 55. Mai nou. „Wiener Allgemeine Ztg“ publică scirea, că regele Carol al României, în întoarcerea sa dela Berlin, nu va atinge Viena. „Le Danube", reflectând la întîlnirea celor doi împărați și la scopul întîlnirei: prolungirea alianței austro-germane, spune că un corespondent vienez dela „Post" din Berlin se grăbesce a desminți „su- posițiunea aceasta", adăugând, că comunitatea in- tereselor Germaniei și Austro-Ungariei, și intimi- tatea relațiunilor între cele doue familii domnitoare, face superfluă prolungirea formală a alianței. „Le Danube" comentează cuvintele farului „Post" pi- când: o astfel de dcsmințir" nu este desnnnțire. Ea confirmă din contră fondul subposițiunei în Gestiune. Dela A gram se telegrafează că acolo domne- 8ce liniscea cea mai completă; din contră dela Car- lopago și Zengg se anunță turburări din causa insignielor. în Zengg s’a requirat miliția. Conduce- torul poliției din Agram este destituit definitiv. Regele Serbiei a sosit, eri la 2 oare după ameaZi, în Viena. împăratul Germaniei, se $ice, că ar fi distins pe ministrul president din Belgrad, Pi- rocianaț cu crucea cea mare a vulturului roșu. Distincțiunei i se atribue însemnătate politică. Dl LMC bar. B e c k capul statului major gene- ral, în călătoria sa pentru inspecționarea păsurilor transilvane, a sosit în 16 1. c. la Reghin, de unde și-a continuat drumul, pe Murăș în sus spre Toplița română și Gurghiu. Loterie. Sâmbătă 6 August 1883. Buda: 42 34 39 6 53 IE ursa de Viena și Pesta. Din 18 August n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/₀...............• . . . 120.— 119.75 Renta de aur ung. de 4°/₀ ................ 88.65 88.65 Renta ung. de hârtie....................- - 87.15 87.10 mprumutul drumurilor de fer ung. ................. 139.— 138.75 emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung. ... .•••.. . . 91.80 91.75 II emisiune de obligațiuni de stat dela drumul de far orient ung.......................................114.25 114. — Datorie de stat autristriacă în hârtie ... . . 78.70 78.70 Datorie de stat ausacă în argint. . , . . • '. . . 79.50 79.60 Galbin . . .................................. 5.65 5.66 Napoleon.................. .... ... 9.49 9.49 100 maree nemțesc!. . . . ,.................... 58.35 58.40 London (pe polița de trei luni)..................... 119 80 119 90 Rr. 231 [480] 1—3 CONCURS. Pentru întregirea postului învă- țătoresc la școala confesională gr. or. din Ozun, protopresbiteratul al II. al Brașovului se escrie concurs pănă la 10 Septembre a. c. st. v. Emolumentele sunt: a) 18 H-litre secară și cucuruz computate în 90 fl. b) relutul de lemne 8 fi. c/ venitul grădinei dela școala veche 1 fl. d) venitul stolar ca cantor 10 fl. e) venitul dela sărăciume — păl- mași 10 fl. f) venitul didactrului dela 20—30 elevi câte 40 cr. 8 fl. 14 cr. g) prospecte de a eși dinarunc, sau subvențiune 23 fl. suma 150 fl. v. a. Doritorii la acest post !au a’și adresa suplicile lor înzestrate conform legilor în vigoare cu documentele re- ceruțe oficiului protopresbiteral sub- semnat. Brașov în 3 August 1883 Oficiul protopresbiteral gr. or. în conțelegere cu comitelui parochial loan Petric, m. p., protopresbiter. Nr. 284 [481] 1—3 CONCURS Pentru ocuparea stațiunilor înve- țătoresci dela scoalele confesionale gr. or. din comunele mai jos însemnate, aparțiitoare protopresbiteratului Mer- curei se escrie concurs cu termi- nul 30 August a. c. st. v. 1. Mercurea cu salariu anual de 200 fl. 4° metr, lemne de foc, din cari e a se încălzi și școala. 2. Broșceni cu salariu anual de 150 fl. Concurenții au a’și așterne cererile concursuali instruite conform legilor în vigoare, oficiului ppresbite- ral al tractului Mercurii în Mercurea pănă la terminul indicat, însemnând numele comunei unde le este ubicați- unea și posta ultimă. Dela oficiul ppresbiteral al trac- tului. Mercurea la 4 Augnst 1883. loan Droc m. p., admstr. ppresbit. Nr. 182 [477] 1—3 CONCURS. Pentru intregirea parochiei de clasa a III-a Veneția-superioară în protopresbiteratul Făgărașului, de- venită vacantă prin repausarea paro- chului lacob Moga, se dechide con- curs cu termin de 30 de Zile dela prima publicare în „Telegraful Român." Emolumentele împreunate cu acest post sunt venitele stolari dela 82 fa- milii computate după calculul de mij- loc a celor 5 ani din urmă, folosirea cimiteriului, cum și câte una ferdelă de bucate dela toată gazda, care toate computate la olaltă în bani, dau suma de 400 fl. v. a. Doritorii de a ocnpa postul ace- acesta, vor avea a’și așterne petițiunile lor sub semnatului oficiu protopresbi- teral, instruite cu documentele pres- crise de statutul organic și regula- mentul congresual pentru parochii; pănă la terminul sus arătat. Făgăraș 1 August 1883 în conțelegere cu comitetul parochial Petru Popescu m. p., protopresbiter Nr. 44 [475] 1—3 CONCURS. La școala capitală gr. or. din Săliște sunt două posturi de înve- țătoriu vacante împreunate fie care cu câte un salar anual de 350 fl. v. a. și cu dreptul de quinquenalii de câte 50 fl. v. a. cari bani se plătesc anti- cipative din fondul scoalei. Pentru ocuparea amenduror ace- stor posturi se escrie concurs cu ter- minul preclusiv pănă la 15/3 Septem- bre 1883. Cei ce doresc a ocupa aceste po- sturi, își vor îndrepta petițiunile in- struite conform statutului organic și disposițiilor sinodali relative la scoa- lele capitale, cătră prea onor, oficiu protopresbiteral al tractului Săliște. Săliște 7/19 August 1883. Comitetul parochial gr. or. din Săliște. în conțelegere cu oficiul protopres- biteral. loan Maxim m. p., președ. comit. Nr. 98. [476] 1—3~ Prelungire de concurs. Terminul pentru ocuparea paro- chiei de cl. III-aG. Cristur se pre- lungesce pănă la 29 August a. c. Emolumentele sunt tot cele pu- blicate în „Telegraful Roman" Nrii 55. 56 și 57. Agârbiciuț 4 August, 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Simeon P. Moldovan m. p. protopresbiter. Nr. 192. [472] 2-3 CONCURS. Spre întregirea postului de învă- țătoriu la școala confesională gr. or. din Orăștioara de jos, protopresbite- ratul Orăștiei, cu terminul pănă la 30 August st. v. Emolumentele: 200 fl. salariu, cuartir și lemnele necesarii de în- călzit. Cererile instruite conform pre- scriselor din vigoare sunt a se așterne la oficiul protopresbiteral gr. or. al Orăștiei. Orăștie, 2 August, 1883 în conțelegere cu comitetul parochial. Oficiul protopresbiteral gr. or. al trac- tulni Orăștiei. Nr. 83. [471] 2—3 CONCURS. Spre ocuparea vacantei stațiuni de paroch din comuna Nadeșul Săsăsc de clasa a III se escrie concurs pănă în 5 Septemvre 1883 st. v. Emolumentele sunt. 1. casa parochială corespunZe- toare, șura, grajd, cu toate edificiile necesare pentru economie. 2. dela 65 de familii câte o fer- delă de cucuruz sfârmit. 3. dela 21 de neorustici câte 40 cr. 4. porțiunea canonică 6 jugere și jumătate, cu ocasiunea segregarei pă- șunitului se va mai căpăta ca porțiune canonică 6 jugere — prin Septem- vre a. c. 5. Șase stângini de lemne de foc aduse în curtea parochială pentru preot. 6. dela tinerimea aflătoare, feciori și fete în tot anul câte 2 Z^e de lu- cru cu palma. 7, porțiunea canonică, câtă va avea parochul, comuna bisericească este datoare a o lucra în 3 ani de Zile cu tot feliul de lucru de arat, semănat, cosit, și fructele ce se vor face adunate și aduse acasă. Doritorii de a ocupa aceasta sta- țiune preoțască, vor avea ași așterne cererile lor în sensul statutului orga- nic și al regulamentului congresual pentru parochii din anul 1878 la sub- scrisul în terminul sus indicat. Alma 1 August, 1883 în conțelegere cu comitetul parochial loan Alină șan m. p. protopresbiter. Nr. 273 prot. [467] 2—3 CONCURS. Pentru întregirea postului de în- vețătoriu de clasa a II dela școala română gr. or. din Cernatul Săce 1 e 1 o r, protopresbiteratul I. al Brașo- vului, se escrie concurs cu termin pănă la 26 August a. c. st. v. Emolumentele împreunate cu acest post sunt 250 fl. v. a. cu prospect de a se ameliora după un an la 300 fl. Dela concurenți se cere a legi- tima, că au absolvat cel puțin 4 clase gimnasiale și că au depus esamenul de cualificațiune învețătoresc. Petițiunile instruate cu mențio- natele documente au a se așterne pănă la terminul indicat prea on. domn pro- topresbiter losif Barac în Brașov. Cernatu în 28 Iulie 1883. în conțelegere cu dl protopresbiter respectiv. Comitetul parochial George Urdea m. p., Nr. 158. prot. [468] 3—3 CONCURS. Spre întregirea stațiunei de în- vețătoriu la școala populară gr. or. română din Iclandul mare, proto- presbiteratul M. Oșorheiului se escrie concurs cu terminul pănă la 31 Au- gust a. c. st. v. Emolumentele sunt: 200 fl sala- riu anual, solvit în rate trilunari, cuar- tir natural și grădină de legume. Cererile instruite conform pre- scriselor din vigoare sunt a se așterne la oficiul protopresbiteral al tractului M. Oșorheiului. Sibiiu, 24 Iulie 1883. în conțelegere cu oficiul protopres- biteral. Comitetul parochial gr. or. din Iclan- dul mare. Cursul scolastic pentru moșit. în urma emisului înaltului ministeriu reg ung. de culte și instrucțiune publică din a. c. Nr. 3255, prin aceasta se face cunoscut: că în semestrul de iarnă se des- chide cursul învățământului de cinci luni la institutul reg. ung. de moșit iu Sibiiu in 1. Octomvre c. n. 1883. Primirea Ia acest curs va ave loc dela 1—8 Octomvre în localitatea scoalei din Strada morii (Mtihlgasse) Nr. 25 pe lângă produ- cerea atestatului de Botez și de moralitate. Sibiiu, 26 Iunie nou 1883. [456] s-s Direcțiunea. Anunciu. Se primesc jrecuentanți de scoale în cuartir și cost cu spălat cu tot, pe lângă condițiuni echitabile. înformațiuni dă redacțiunea acestei foi. [479] 1—3 Institut agronomic săsesc din Transilvania (școala de agronomiă, pomarit și vierit) în Mediaș. Anul nou scolariu se .începe cu 1 Septemvre 1883. Durarea învățământului 3 ani. Limba instrucțiune! cea germană. Condițiunile acceptărei. Absolut de școala poporală și etate de 15 ani. Insinuări și acceptări sânt a se așterne pănă în 1 Septemvre a. c. la Direcțiune. Cu începerea anului scolariu se dau 4 știpendii dela Universitate ă 120 fl. pe an. [478] 1-3 Direcțiunea. Nr. 3065. civil 1883. [473] 2-3 Publicațiune. Pentru segregarea locurilor și a pă- șunatului în comuna Lățcud, și adecă pentru începerea lucrurilor premergătoare, alegerea ingineriului și stabilirea prelimina- riului de spese, se pune Zi de pertractare pe 17 Septemvre, 1883 la 9 oare înainte de ameadi în comuna I<ățcud, la locuința judelui comunal ; citez deci pre toți- cei interesați pe acest termin, cu ob- servarea, că nepresentarea lor nu va împe- deca ținerea pertractării. în numele tribunalului: Elisabetopole, 14 August 1883. Kăplăny Geza m. p., jude esmis. Nr. 3076 1883 [4G9] 3-3 Publicațiune. Spre a se pută face lucrările da pre- gătire în afacerea comasărei și a segregării pășunatului și a pădurilor din Paloș și în special pentru alegerea ingineriului și pre- gătirea preliminariului de spese, se pune Zi de pertractare pe 27 Septemvre, 1883 la 3 oare după ameadi și pentru as- cultarea martorilor și oculata judecătorească și a esperților pentru segregarea pășunatu- lui și a pădurilor, conform deeisiunei tribu- nalului de sub Nr. 2351: 1883 se pune Zi de pertractare po 29 Septemvre 1883. 8 oare înainte de ameaZi 1» fața locului [în Paloș în locuința judelui comunal, la care se citează toți cei interesați, că nepresenta- rea lor nu va împtdeca pertractarea, nici ascultarea martorilor și oculata judecătorească și a asperților. îu numele tribunalului. Elisabetopole, 6 August 1883. Kăplăny Geza m. p., jude de tribunal esmis. Redactor răspunzător Nicolau Cristea www.digibuc.ro Editura și tipariul tipografiei archidieceaane.