Sibiiu, Sâmbătă 22 (3 Februarie) Ianuarie 1883. , Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN ABONAMENTUL Pentru Slbllo pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3fl- Apare Marția, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlstrațlunea tipografiei archldlecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la; Redacțlunea „Telegrafului Român**, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. —- Articulii nepnblicați nu se înapoiată. IUNILE IN Pentru oda ti 7 cr., două ori 12 cr., — de trei ori 15 or. rAndnl cn litere gannond — ți timbra de 30 ar. pentru fie ■ oare publicare. Vivat sequens? Nu puturăm în nrul trecut se ne estindem asupra necesității de a se convoca cluburile alegă- torilor români din toate părțile transilvane și un- gurene. Dar in privința aceasta nici că era lipsa cea mai urgentă, de oare ce noi, îndată la începutul anului, în articulul „campaniile viitoare", am atins Gestiunea. Tot ce am pute face și ce mai facem este, ca se înprospătăm lucrul, ca să nu se dea ui țârei Nu vom fi prea optimiști, dacă presupunem că Clujenilor le vor urma în curend alții și alții și ear alții din toate părțile locuite de români. Necesita- tea de a se într’uni resp. a se reorganisa cluburile electorale este evidentă; legea o admite. Nu ne stă așa dar nimica în cale de a ne esercita un drept constituțional, de cât doar indiferentismul sau ne- păsarea noastră, care dacă nu contribue singură, ajută și înăspresce posițiunea noastră. Se poate că se vor afla pe ici, pe colo, câte un fanatic hyper-„patriot", sau poate și niscai foi, cari ar timbra de agitațiune nisuința românilor de a usa de dreptul electoral, pe care nu li’l poate disputa nimenea. Este consult, ba raționabil chiar, ca în gura astor- fel de ființe se nu se uite nimenea. Ignorate ase- menea esclamațiuni eventuale, este tot odată și un mijloc de & îmblânzi pe hyper-„patrioți". Aceștia se incuragiază numai, când ved că amenințările lor au efect. Am mai ave multe de Șis în materia aceasta. Credem că de astădată va fi de ajuns și atâta. Energie dar, stăruință și asigurăm pe ori și cine că resplata nu va întârzia. Revista politică. Sibiiu, iu 21 Ianuarie 1883. în partida independenților maghiari sunt simp- to-ne de secesiune. „P. L!oyd“ scie că secesioniștii au de gând a-și crea nu numai club separat, ci a se constitui în partidă nouă. „Pești Naplo" află că secesioniștii independenților s’au pus în relațiuni cu cei, cari nu se țin nici de o partidă. Se vorbesce că partida care remâne pe basa programei inde- pendente, în Gestiuni de reformă va fi cu desevâr- șire liberală și aplecată a lua parte în delegațiuni. Conferența dunăreană se va într’uni Luni la Londra. Părerile despre reeșitul conferenței sunt diverse. Din elegiile oficioaselor dela Budapesta și Viena, șansele numai la părere sunt pentru pro- | punerea Barrere. Temerea este mare că diplomația rusească va paralisa pe sub mână propunerea. în Francia s’a petecit cum s’a putut un mi- nisteriu. Dacă va fi și trainic ministeriul, este greu a spune. Crisa ministerială delăturată pare că are se facă loc unei crise constituționale. în organe fran- cese, de altmintrea serioase, se repețesce strigătul după un apel la țeară, cărui negreșit iar premerge disolvarea camerei actuale francese. Care va fi respunsul în urma unui eventual apel, putem să ne închipuim, când cetim că în Francia apusană royaliștii depărtează emblemele republicane de prin școale. In mai multe țliare din Bucuresci cetim, că regele Carol a primit o scrisoare dela împăratul Ger- maniei. Se dice că regele aștepta cu multă nerăb- dare această scrisoare. Gestiunea Evreilor în casa depntațilbr Ungariei. în casa dep. ungară, continuându-se la 11 curent desbaterile asupra cestiunei Evreilor, a luat cuven- tul Mocsary și țlice, că cu toate resultatele atinse de agitările antisemitice aici și în străinătate, nu poate considera așa numita cestiune evreiască ca o cestiune serioasă politică, a cărei soluțiuni să se poată aștepta dela legislativă. Numai într’o privință ar pute participa camerele la soluția acestei cesti- uni și anume prin introducerea căsătoriei civile ge- nerale , dar aceasta trebue introdusă în formă obli- gatoare, ear’ nu numai, ca să se poată face căsăto- torii între Evrei și creștini. Astfel ar trebui se se complecteze emanciparea și aceasta ar fi soluția cestiunei Evreilor, cum ar trebui se se facă de cor- purile legiuitoare. Oratorul nu speră nici dela acest mijloc, că va împrăștia în curend prejudețele, căci ceea ce au stricat 2000 de ani. nu se poate îndrepta în câți-va ani. Judaismul a fes¹ persecutat și apăsat 2000 de ani; în acest timp Evreii au fost fără patrie și toată dragostea și simțul comun ce a avut, le-a întors spre religie. în această epocă de persecuție, unele din particularitățile sale s’au desvoltat mai pronun- țat și oare-cari elemente ale sale au devenit tipice, cari încep a se perde, de când soarele libertăței lu- minează și pentru această confesiune. Dep. Istoczy a țlis eri că Evreii patriei noastre au devenit mai răi, de când a fost emancipați. Esperiența ne arată | contrariul; de atunci Evreii Ungariei au încetat de a se ocupa numai cu comerciul; ei se arată deja pe toate terenele de producție; progresul este evident și creștinii vor ave în curend ocasiunea să învețe dela Evrei și pe alte terenuri aceea stăruință și perseveranță, la cari erau să’și mulțămească succe- sele de pănă acum. Sciu antisemiții o altă metodă pentru soluția cestiunii Evreilor? Ne pot ei da un alt mijloc aplicabil, fie el cât de radical, prin care să ajungă la acelaș resultat ? Istoczy a Șis eri, că să se desființeze earăși eman- ciparea. La ce să fie bun așa ceva? Evreii n’au fost emancipați de mii de ani și în stare neeman- cipată și-au câștigat acele averi mari, care fac pe Evrei așa de grozavi în ochii adversarilor lor. Cât privesce petiția din Topolcza, oratorul vede în ea numai o rătăcire socială și despre subscriitorii acestei petițiuni se poate țlice: „Doamne iartă-le lor, căci nu sciu ce fac!" Petiția cere respingerea tuturor proiectelor pri- vitoare la introducerea căsătoriei civile. Aceasta e reacția cea mai neagră, ce nu poate fi în destul combătută. (Aprobări.) Și eu fac aceasta în numele partidei mele, care și-a propus nu numai să lupte pentru independența Ungariei și progresul liberal, ci să combată ori-ce tendență de reacție. Eu pri- mesc propunerea comisiunei de petițiuni. (Aprobare generală.) Daniil Irănyi e convins că adunarea va respinge tendențeie alegătorilor din Topolcza. Cu toate ace- stea crede necesar să mai esplice unele detaliuri din aceea petiție spre a arăta celor 2100 cetățeni subscriși că măsurile cerute de ei nu sunt numai antiliberale, dar nici nu ar înlătura relele ce s’ar fi produs prin emancipare, (au^i!) Apoi Irănyi enu- meră fasele, prin care a trecut cestiunea evreilor în Ungaria voind să demonstre că emanciparea dela 1867 a fost fructul tendenței celor mai mari cuge- tători și mai nobile spirite în timp de secole. (Auțli! Ăuțli! Sgomot.) Irănyi: Rog să nu fiu întrerupt! (Uitându-se la Istoczy). Victor Istoczy : Protestez contra acestui atac. (Sgomot, mișcare.) Președintele: (sună) Rog să nu întrerupeți pe orator. Ugron: Dacă d. Istoczy nu vrea să fie liniscit, atunci se plece. Istoczy: Aceasta e o nerușinare. (Măre sgomot). Ugron: Dacă d. Istoczy vrea se fie grosolan, ătunci să se ducă de aici.; n’are ce căuta aici; se ( se ducă la aceia cu care se pbtrivesce! (Nelimsce.) FOIȚA. Cristian Waldo sau CĂILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 8). — Apoi... ai țlis da ? — Am țlis: „Da, se mergem în Dalecarlia, de oare ce îmi dai o lună de țlile se mă socotesc. Eu nu eram mânioasă a vede o țeară nouă, festivități, fețe omenești în sfârșit. Dară, de o săptămână de țlile, de când suntem în țeara aceasta, îți jur, domnule Goefle, că aflu baronul încă mai neplăcut, de cât mi se părea la început. — Dară Dta poți afla în casa baronului... de nu s’a fi întâmplat deja, vr’o persoană mai puțin neplăcută, căreia i-ai pută deschide inima, precum o faci în momentul acesta, și care îți va da spe- ranța fericirei și curagiul resistenței, mai bine de cum o pot face sfaturile unui advocat bătrân! — Nu, domnule Goefle, eu n’am să-mi deschid inima nimănui, decât Dtale și sciu bine că nu voiu ave încredere în persoanele din castelul dela Wal- demora. Eu văd prea bine, că baronul și le-a ales foarte isteț între cei obligați și cei ambițioși, cari îl tem sau îl măgulesc, și toți acești oameni, afară de unele persoane însemnate, cari nu-mi fac curte, mi se închină ca și când aș fi deja nevasta patro- nului lor. Eu simț numai despreț și ură pentru curtizanii din provincie, pe când în Dta am încre- dere, domnule Goefle. Dta ești îngrijitorul trebilor baronului, însă nu ești vasalul său. Mândria și in- dependența caracterului Dtale sunt bine cunoscute. Vețli! mătușa mea n’a isbutit să mă înșele. Ea mi-a spus că Dta îi aprobezi toate ideile, că eu voiu afla în Dta un prigonitor plin de ironie și despreț a visurilor mele romantice; dară fratele domnișoarei Potin, care este guvernor într’o familie din provincia Dtale, te cunoasce mai de aproape. Scii pe dl lacob Potin, căruia i-ai făcut serviții.., — Da, da, un minunat băiat! — Minunat nu, el este ghebos! — Minunat în privința morală! Gheaba, nu face nimic. — Adevărat, el este un bărbat distins, el ne a spus atâtea lucruri frumoase de Dta, de m’am re- solvat a te vede în dosul mătușei mele. Domni- șoara Potin, care cercetează cu istețime toate lu- crurile, a sciut. Șioa și oara pe când erai așteptat în castelul nou. Ea a pândit sosirea Dtale, ea a sciut, că aflând prea multă lume în castelul nou, ai tras la Stollborg. Ea m’a înștiințat trăgendu-mi cu ochiul, după ce isprăvisem toaleta de bal în presența mătușei mele. Mătușa mea merse apoi în odaia sa, ca să se îm- brace, ceea ce ține tot deauna cel puțin două oare. Domnișoara Potin a rămas în odaia mea spre a in- venta preteeste ce aveau să mă dispenseze de a mă înfățișa înaintea contesei în cas când ar întreba de mine. Eu m’am furișat pe o scară ascunsă, pănă la țărmul lacului, unde Potin a pus pe credinciosul Peterson să me aștepte cu sania și eată-mă! Dară, ascultă! mi se pare că fanfarele din ca- stelul nou anuncie deschiderea balului. Trebue să mă duc în grabă. Și sermannl vizitiu degeră așteptându-mă! Adio, domnule Goefle; binevoești a’mi permite să , reviu mâne pe țliuă, pănă ce doarme mătușa mea! căci ea joacă și se ostenesce mult la bal; a’și pute veni ușor preumblându-mă cu guvernanta mea. — Altcum, de s’ar mânia mătușa Dtale, răs- punse Cristiano cu un accent mai tiner, ca cum ar fi fost să fie, Dta îi poți ușor spune că eu îți vor- besc în sensul ei. — Ba nu, țlise Margareta, avertisată prin o neîncredere mai mult instinctivă decât întemeiată,. www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN 34 Irânyi: în corpus juris găsim multe date că | nale se află puțini evrei. Au mai mult posturi la " ■ stat. Nimeni n’a auȘit că ei sunt mai puțin capabili legislația ungară s’a ocupat cu cestiunea evreilor și în secolii trecuți. Deja în decretele sfântului rege Ladislau, găsim disposiții, ce poartă timbrul acelor tim- puri întunecoase. Și acest spirit se vede în toate legile ce s’au creat pănă la finele secolului trecut. Dela 1790 datează prima lege relativă la evrei, în care se arată un spirit.luminat și umanitar. Prin acea- stă lege li s’a promis evreilor se se stabilească prin orașe. Dieta dela 1790 n’a remas streină de curentul filosofic al veacului 18 a și de spiritul revoluției franceze; aceea dietă n’a putut remânea indiferentă față cu trista soarte a acelei rase nenorocite. De atunci s’a manifestat în legislațiunea noastră tendența de a întinde drepturile evreilor. Articolul 29 din legea dela 1840 dă evreilor dreptul de a se stabili prin sate și orașe și de a se ocupa liber cu arta, sciință și industria. Legea a mai dispus, că nu numai creștinii, ci și evreii se nu fie citați la judecată în sărbătorile lor și în aceste