J^r 88 Sibiiu, Marți 2/14 August 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Slblla pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 er. Pentru monarohle pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 31 Pentru abonamente și insertiuni a se adresa la Admlnlttrațlunea tipografiei archldleo ane Sibiiu, strad» Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a ae adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refusă. — Articnlii nepublicați nu se inapoiaz». INSERTIUNILK Pentru odată 7 ar., — de două ori 12 or., — de trei ori 15 or. rtadul ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentru 6e-«are publicare. Comentariu unguresc la projec- tul — acum lege — pentru scoa- lele medii. Cetitorii noștri cunosc legea pentru scoalele medii în toate amănuntele ei. Fiind că legea e lege, care trebue respectată, după cum este ea, căci e sancționată deja de Maiestatea Sa, noi încă o luăm ca fapt împlinit. Vădită este tendența ei, vedit scopul ei, și sciut este chipul și modul cum s’a adus ea. Resultatele ei încă no se pot constata, căci abia cu începutul anului scolastic următoriu se va pune în lucrare. Cu toate acestea Ziaristica ungu- rească s’a și pus pe lucru și în modul tendențios — propriu oamenilor fără consciință — mod propriu lor, se comentează această lege. începutul l’a făcut guvernamentalul „Nemzetu prin o lungă serie de de- nunciațiuni. Noi am sciut din capul locului, că începutul trebue se se facă cu denunciațiuni. Un project de lege, croit cu scop vedit — maghiarisare — un project de lege școlară contra tuturor principiilor pedagogice, îndreptat spre a 'nimici marea majoritate de cetă- • țeni ai statului, așa numit constituțional, devenind lege cu aceleși scăderi, nici că se pute inaugura altfeliu. Denunciațiunea s’a început mai întâiu cu ro- mânii. Și aceasta încă e foarte natural. Un po- por mai blând, mai supus stăpânirei, mai al lui Dum- nezeu nu este sub soare. Cu istoria in mână con- statăm ținuta noastră corectă chiar și între cele mai critice împregiurări. Escepționala lege adusă contra noastră numai prin denunciațiuni se poate justifica, numai prin de- nunciațiuni se poate pune în lucrare în toate con- secuențele ei. Un patriot modern, Teglâs cu numele, care pe românesce se tâlcuesce Cio..iu, a scris în Ziarul gu- vernamental „Nemzetu un ciclu de articoli asupra scoalelor medii nemaghiare din patrie. începutul l’a făcut cu românii. A scris multe verZi și uscate despre gimnasiul din Blaj, despre cel din Năseud, despre cel din Brașov și Brad. Beiușul l’a lăsat la o parte. A mai vorbit apoi despre crescerea ju- ■nimei noastre în streinătate și apoi a trecut la sași. Am cetit cu multă paciență aberațiunile dom- nului corespondent. Și mai ales le-am cetit și res- cetit din motivul, că redacția a atras asupra lor atențiunea deosebită a cetitorilor, ca asupra unui lucru de mare importanță. Am cetit și pe șire și printre șire, și am dat tot numai de denunciațiuni preste denunciațiuni. La adresa celor scrise asupra gimnasiului din | Blaj și Năseud nu vom Zⁱce nimica. Frații gr. cat., firesce nu toți, și în cele naționale și în cele bisericesci și șj în cele școlare merg mână în mână cu catolicii. Și, după-cum ne-a spus Zia- rul oficios și oficial al Blajului, ei în toate lucră după instrucțiunile ce le vin din Roma-Strigoniu. Inte- resele lor sfint identice cu ale romano-catolicilor. Cu durere trebue să abstragem dela ei în Gestiu- nile naționale, căci noue nu ne sunt cunoscute in- strucțiunile lor primite dela primatele Ungariei. Vom românea deci la ale noastre Prima im- putare ce se face gimnasiului nostru din Brașov este că el romanisează. S’ar pare multora paradocsă afirmarea țliarului guvernamental. în Brașov la gim- nasiul nostru de acolo, cu escepțiune a trei sau patru israeliți din România, toți studenții sunt români. Cum e posibilă așadară romanisarea cu forța aici ? Enigma ni-o desleagă corespondentele însuși. Dînsul a descoperit că locuitorii gr. or. din comitatul Treiscaunel,or sunt toți secui. Aceștia cer- cetează gimnasiul românesc din Brașov unde se ro- manisează cu forța. Eată ce Z>ce el între altele: „Locuitorii din Treiscaune de religiunea gr. or., cu puțină escepțiune, sunt toți unguri (teljesen magyar- ajkuak) și nici nu sunt de origine română, ci sunt streini. Problema gimnasiului este: se planteze în ei (în cei cu buze unguresci) ideile românismului, și el nu-și perde din vedere chemarea. Sciu însumi cașuri, că secuiuul gr. or., înșelat aici cu găini și colaci, a fugit dela scoală; așa de tare s’a scârbit de jertfa ro- manisărei cu forțai între naivitate și prostie nu va fi un mic grad de afinitate. Corespondentul din „Nemzet" le are în mare măsură pe amendoaue. Ne vine în minte vorba ceea: „pi-i mamă gușată, ca se nu-ți fiică ea.u Dacă vede dînsul că ungurii se sbuciumă pănă la nebunie numai și numai, se ne poată ma- ghiarisa, se face naiv, și ne presentează pre noi în rola lor de apăsători, și pe ei în a noastră de apă- sați. Ne mângăiem înse că nu este aceasta prima prostie a ungurilor, și dacă va vrea DumneZeu nu va fi nici cea din urmă. Le seim manevrele, le cu- noascem și armele, și seim aprețui valoarea lor. Asemenea stăm și cu gimnasiul din Brad. El e cuibul daco-romaniștilor din comitatul Uniadoa- rei, el e centrul agitatorilor români, de cari dom- nul Teglâs, ca profesor în Deva, nici noaptea nu poate odichnî. Deja la înființarea lui, gimnasiul acesta a fost botezat de dacoromanist, a la Hodoș, Frâncu, Bor- lea etc. El e causa că daco-romaniștii mai trăiesc prin acest comitat; prin urmare: Joa cu el! Răul e mare. Răul trebue delăturat. Gimna- siile românesci din Brașov și Brad sunt contra ideei de stat unguresci, căci pun pedeci maghiarisărei, și încă în mod activ romanisând cu forța. Numai două căi sunt spre mântuire: Sau se fie strămutate la alt loc, bună-oară la Dobrițin, sau trebuesc sterse de pre fața pământului. Bătucit va fi la cap românul, care nu va cu- prinde cu mintea tendența ungurilor. Ei în ma- ghiarisarea scoalelor românesci lucră cu sistem. An adus legea în parlament. Au intercalat încă dispo- sițiuni draconice, încât te ia groaza când le cetesci. Au făcut nisce definițiuni vage, încât le poți inter- preta cum vrei. Vine acum Z’arul guvernamental cu denunciațiuni mârșave, și noi seim ce pot la noi denunciațiunile. Sapienti satis. Să mergem mai departe. Ca se fie lucrul per- fect n’ajunge cu denuciațiunea gimnasiilor, trebue se fie denunciată și suprema autoritate a acestor doue gimnasii. S’a și întâmplat din mila lui DumneZeu. Și e lucnu caracteristic, că învinuirea ridicată asu- pra gimnasielor: că ele adecă romanisează pe unguri, este aruncată în fața consistoriului ortodocs român din Sibiiu în ce privesce scoalele comunale ale sta- tului. Risum teneatisi Consistoriul român ortodocs din Sibiiu persecută în scoalele comunale limba maghiară! E lucru sciut, că în sensul articolului de lege XVIII din 1879 limba maghiară e introdusă în scoalele noa- stre confesionale. Fie-care copil dela sate trebue se învețe unguresce. Acum „vine" consistoriul din Si- biiu și prin cercularie „impedecă" învățarea acesteia sau cu Ziarul „NemzeP vorbind: a întreprins resboiu de esterminare contra limbei unguresci (irto hăborut inditott ellene). Nu va fi doară fără interes a spune, că aceste încă le afirmă un ungur din Deva, tot om de scoală, însă nu la scoalele reale. înțelegem intreaga manevră, și dechiarăm săr- bătoresce, că marea luptă pentru esistența națională va afla pe fie care român ortodocs la postul seu. în ce ne privesce pre noi românii ortodocși se mai plânge Ziariul unguresc asupra junimei, care studiează în Viena, Berlin, Brusella, Paris, și nu se perfecționează, lipsindu-i sublimitatea sciinței și a culturei unguresci: Lucus a non lucendo! Da, studiem în streinătate, ca se ne cultivăm. Vrem se fim oameni moderni, europeni, și ne ținem fericiți, că nu suntem crescuți în esclusivismul in- trodus aici în Ungaria. Germanii și Francezii lucra FOIȚA. Cristian Waldo sau CAILE NOROCULUI Roman de George Sand. (Tradus din franfozesce de E. B.) (Urmare). Dl Goefle auȘi deschiZând ușa, și se presentă resolut persoanei ce eși. El să găsi în fața unui bărbat, de vre-o trei-Zeci de ani, cu față frumușică, dară de o paliditate sinistră. Advocatul și necunos- cutul își priveau în ochi, trecând foarte aproape unul de altul pe scara ângustă. Privirea fățișă, severă și scrutătoare a advocatului se întâlni cu privirea pon- cișă și fățarnică a necunoscutului, care îl saluta res- pectuos, și cobori pănă la ultima treaptă, pănă ce dl Goefle ajunse capătul scărei; dară ajunși amândoi acolo, ei se reînturnară spre a se mai privi și advocatul văZu ceva diabolic în fața aceea palidă, luminată de o mică lampă, ce era atârnată înaintea întrărei interioare a tindei. Dl Goefle întră la Sten- son și îl găsi șeZend cu capul in palmi nemișcat ca o statuă. El fu nevoit a-1 atinge cu mâna, ca să-l bage în samă. Bătrânul era așa de aduncit în gân- durile sale, de îl privea cu un aer tâmpit și avu nevoe de vr’o câteva momente pănă ce ’l recunoscu și își reculese ideile. în sfârșit părea că-și revine în fire, făcând o mare încordare a voinței și ridi- cându-se el salută pe dl. Goefle cu politeța sa obi- cinuită, întrebându-1 de sănătate și oferindu-i pro- priul seu fotei, pe care advocatul însă îl refuză. Stringendu-i mâna, dl Goefle o găsi puțin caldă și umedă de sudoare sau de lacremi, și se simți emo- ționat. El avea multă stimă și afecțiune pentru Sten, și era dedat a-i atesta respectul ce 1 datorea bătrânețelor sale și caracterului seu. El bine ve- dea, că moșneagul suferea de o criză teribilă și că o a suportat cu vrednicie: dară ce secret era acela, ce un necunoscut cu față suspectă și cu limbă ci- nică părea că-1 ține atârnat ca pe o sabie a lui Damocles asupra capului seu ? .. într’aceea Stenson își recâștigase aerul seu se- rios, cam rece și ceremonial. El n’a fost nici-o dată omul vorbei. Fi va de mândrie sau de frică, el era tot așa de reservat cu oamenii cei cunoscea de trei-zeci de ani ca și cu aceia, ce-i vedea întâ- iași-dată, și obiceiul său de a răspunde în mo- nosilabe la întrebările cele mai serioase, ca și la cele mai neînsemnate se făcură dlui Goefle foarte sur- prinzătoare; puținele frase mai lungi, ce tocmai le auZise, spunându-i le necunoscutului. www.digibuc.ro — N’am sciut, că ai sosit la Waldemora, dom- nule advocat, Z*⁸⁶ eh Dta vii pentru proces? — Pentru procesul baronului cu vecinul dela Elfdalen, care, pîresce poate cu drept cuvânt; eu am sfătuit pe baron a nu pleda. Me înțelegi, dom- nule Stenson? — Da, domnule, foarte bine. De-oare-ce moșneagul din politeță escesivă avea obiceiul a răspunde tot-de-una așa, de a priceput sau nu, dl Goefle, voind să povestească cu dânsul, se apropia de urechea sa, și se sili a articula bine fiecare silabă; dară el vă^u îndată, că grija aceasta era mai puțin de lipsă de cât în anii premergători. Nu numai că surZimea lui Stenson nu se era înră- utățit ci din contră se părea, că s’a ușuratjeu mult. Dl Goefle îi făcu în privința aceasta complimentele sale. Stenson făcu din cap și Zi⁸e = — Da, pentru momente; dară este foarte inegal. AstăZi aud toate. — Așa e după ce ai suferit vre-o emoțiune vie? replica dl Goefle. Stenson se uită la advocat cu surprindere, și, după un moment de esitare îi dădu răspunsul ur- mător, care nu era respuns: — Eu sunt nervos, foarte nervos! — Da — îmi voia a te întreba, replica dl Go- efle, cine este omul, ce tocmai l’am văZut eșind de-aici ? 352 TELEGRAFUL ROMAN. de mult numai și numai în interesul culturei gene- rale. Și ei au produs oameni epocali. Cultura maghiară, — dacă o putem numi cul- tură — este importată dela aceste doue popoare, e falsificată și pusă în servițiul maghiarisărei, încât e păcat și de numele ei. Cu denunțiațiuni mârșave, terorism draconic și gărgăuni de grandomanie nici când nu să va con- solida statul unguresc. Deocamdată atâta. Revista politică. Sibiia, în 1 August. înainte de a trece la cronica evenimentelor, comunicăm cetitorilor, că articolul reprodus de noi în fruntea numărului trecut, după o foae dinBucuresci, a apărut mai ântâiu în „Journal des Debats“, unul dintre fiarele cele mai de frunte din Francia. Aceasta pentru orientarea cetitorilor și spre sciința acestora, câ pe lângă toate fanfaronadele maghiare, cu tendința de a seduce opiniunea publică în stră- inătate, lumina începe a se face asupra stărilor noastre și așa nu credem a ne înșela, dacă vom Zice, că și în afacerile noastre politice va fi nor- mativ adevărul depus în proverbul românului: Urma va alege. în Budapesta, dacă putem da creȘăment soiri- lor respândite de biroul de corespondență, popo- rațiunea ar fi mai liniștită. Măsurile polițiane însă, care s’au luat de Sâmbătă încoace, dovedesc, că tur- burările încă nu sunt suprimate cu desăvârșire. Că- pitanatul superior din Budapesta a publicat Sâm- bătă o provocare, prin care poporațiunea este în- drumată a încuia porțile caselor la 7 oare seara, pentru ca turburătorii, fiind urmăriți, se nu se mai poată retrage prin curți dinaintea poliției și miliției. Și bărbații de încredere ai partidei sociale revolu- ționare aU publicat o declarațiune, prin care> declină dela sine ori ce amestec sau comuniune cu esce- denții din sările din urmă. „N. fr. Presse“ susține, că escesele din Budapesta sunt organisate și că acestea vor face pe Ungaria, cărei îi place a riva- lisa, în privința maturității politice cu Englitera, responsabilă de toate câte se întâmplă. Dela A gram se scrie, că directorul de fînance David a aflat cu cale a introduce tocmai acum fir- mele autorităților comune financiale cu inscripțiune maghiară. Acestea stau pregătite de trei ani. Temerea, că vor produce agitațiune în poporul croat a făcut ca să nu vadă lumina ^ilei pănă în tim- pul de față. Fiind acum banul Croației, primăriul cetăței Agram absent, ear studenții cea mai mare parte duși în vacanție, directorul de fînance a cu- getat, că acuma ar fi timpul de a deschide limbei maghiare calea la glorie și în regatul croat. Este întrebarea cât de mult vor atârna firmele din cestiune acolo unde sunt acum așezate. Comentarele oficioase despre î n tâl n i r e a îm- p era ții or nu sunt toate de o potrivă. 0 epistolă din Viena publicată în „Kreutz Ztg“. din Berlin afirmă, că pănă acum n’au avut loc nici un fel de turburare a relațiunilor dintre Germania și Austria. „Post“ din Berlin nu vrea se scie, că cu ocasiunea întâlnirei împăraților din anul acesta s’ar fi negoțiat despre înoirea alianței austro-germane. Este speranță, că alianța va remânea în valoare și după 1884. Spe- ranța aceasta înse este foarte subțirică, dacă nego- țierile nu vor mai avea loc, de oare ce nu se poate cugeta înnoirea unei alianțe fără de negoțieri. Este probabil, că Germania, veZând cele ce se întâmplă în monarchia austro ungară, va sta în chib- suri. Articolul din „Național Zrg.“ despre care amintirăm cu altă ocasiune, este semn învederat despre îndoiala sferelor normative din Berlin. Acolo, cel puțin așa afirmă, Ziare considerabile, voesc sin- cer susținerea alianței cu Austria. înse acolo se întreabă oamenii în fiecare Și, dacă este cu putință ca într’o Austrie, unde slavii sunt deasupra, poate fi alianță onestă cu Germania. în Berlin mai vor, nu numai ami- ciția Austriei, ci și pacea cu Rusia, pac ea preste tot, fiindcă pentru susținerea ei s’a încheiat alianța, în Berlin este din acelaș motiv condamnată sprigi- nirea tendențelor polone, cari prea ușor pot provoca nemulțămirea concetățenilor din monarchie și sus- ceptibilitățile împărățiilor Germaniei și Rusiei de- odată. „Morning post“ ilustrează mai bine situațiunea, dacă afirmă, că acum cu ocasiunea întâlnirei împă- raților, împăratul Wilhelm a stăruit pentru primirea Rusiei în alianță. împregiurarea, că în Berlin se publică un ordin, conform cărui se vor întări gar- nisoanele germane din vecinătatea Rusiei, nu alterează cele de mai sus, ae oare ce este sciut, că Germania, mișcările cele serioase militare din interiorul seu nici odată nu le atârnă de limba clopotului. Și Viena ș’a avut demonstrațiunea sa Vineri seara. Demonstrațiunea aceasta însă n’a fost esces antisemitic, ca cele din Ungaria. Energia poliției din Viena și a miliției luate într’ajutoriu a pus ca- pet mișcării. „Standard⁰, foaia, care de un timp încoace se află în relațiuni bune cu oficiul de es^rne din Viena, a afirmat, că conferență dunăreană se va întruni în 25 August nou pentru ca se ratifice tratul dunărean. Cu ocasiunea aceasta Șicea numitul Șiar va fi chemată și România la ratificare. „Româ- nul⁰ desminte și declară scirea de falsă. „Koln. Zeitung“ susține întrunirea conferenței; de altă parte însă primesce dela Dunărea de jos sci- rea, că între Rcmânia și Austria esistă în cestiunea Dunărei aceeași neînțelegere, care au esistat și mai- nainte. Ce vor face representanții puterilor la în- trunirea cea mai de aproape în cestiunea Dunărei nu se scie. „N. fr. Presse“ e de părere, că vor re- mânea toate cum au fost. Căsătoria între principele Petru Caraghiorghe- vici și princesa Zorea din Muntenegiu a avut loc eri în Cetinie — După cununia cea strălucită a ur- mat un prânZ sărbătoresc, cărui au premers gratu- lațiunile. După prânZ nou căsătoriții au plecat la Paris. Soirile din Spania sunt liniscitoare, cel puțin așa asigură oficioasele. Românii din Epiro - Tesalia. Cetim în „Națiunea¹¹ : Un amic din lanina, iubitor de români, bine- voind a ne scrie despre satele din munții Pindului, care s’au anecsat la Grecia, în urma tractatului dela Bșrlin, credem de folos a comunica cetitorilor no- ștri sciințele următoare estrase din această scrisoare: Pe ambele coaste ale muntelui Pindu, într’o lungime de mai bine de 150 chilometri cu începere dela orășelul românesc Samarina situat lângă Smolcu, unul din cele mai înalte vîrfuri ale acestui șir de munți pănă la hotarele greco - turcesci înainte de anecsarea Tesaliei, sunt șepte-Șeci de sate mari și orășele locuite numai de români, cari formează o o ponolațiune română de preste 150.000 suflete, populațiune compactă și omogenă; pentru că cel mai mic sat românesc dintre aceste 70 are minimum 1000 de locuitori, pe cât timp cele mari și orășe- lele, precum bună - oară sunt Samarina, Minciu (Me- țova) etc., au o populațiune esclusiv românească de 10,000 pănă la 15,000 de suflete. Afară de această populațiune compactă a po- porului român din sus Șisele 70 de sate mari și orășele, cari voibesc toți una și aceeași limbă și au același datine și moravuri, fără a esista într’ensele nici o familie măcar de altă origine ori de alt cult, mai sunt și alți români numâroși, cari locuesc târ- gurile și orășelele Epirului și ale Tesaliei, a căror populațiune este mixtă fiind compusă din musulmani, greci, români, albanezi și jidani, precum sunt orașul Larisa, capitala Tesaliei și orășelele sau târgurile Turnavu, Tricol sau Tricola, Domocu, Cardița, Fer- eala, Armiru, Veleștinu, Voiu, Macrinița, Portaria, Aghia, Alasona, Ceariciani, etc. în Tesalia; și orașul lanina. capitala Epirului cu orășelele Preveza, Arta Filiazli, Mărgăriți, Paramitia etc. în Epir. Așa dar populațiunea românească a Epirului și Tesaliei nu poate fi mai puțină de 200,000 suflete. Dar ceea ce face ca poporul român din sus fisele provincii să aibă o importanță și mai mare de cât cea nu- merică, este superioritatea românilor sub punctul de vedere moțai și material și mai ales economic, pentru că dintre toți creștinii locuitori ai satelor Tesaliei și în cea mai mare parte a Epirului, numai românii sunt proprietari (moșneni) ai pământului satului lor natal, al patriei lor și prin urmare numai dînșii dintre toată populațiunea creștină a satelor sunt adevărații locuitori și cetățeni ai țerei ce locu- esc; pe cât timp grecii din contră sunt cultivătorii unui pământ ce nu este al lor, căci satul ce locuesc este moșia, proprietatea boerului turc sau a statu- lui turcesc. Grecii prin urmare sunt clăcași, cari cultivă un pământ strein ceea ce îi face a pierde calitatea și avantagiul de cetățeni. Este un lucru cunoscut de toată lumea pe care nu’l pot nega nici grecii, că afară de orașele Epi- rului și Tesaliei, mai toate satele Epiio-Tesaliei, cum și târguri'e de pe câmpiile Tesaliei precum sunt spre esemplu Zarcul, Țioți, Pâlămăl etc. sunt moșii ale beilor și albanezilor turci, ear grecii locuitori ai acelor sate și târguri nu sunt stăpâni nici pe casele sau cabanele în care locuesc, fiindcă și ace- ste locuințe sunt proprietate a beiului turc ori al- banez, după cum sunt și pământurile ce cultivă, islazurile unde ’și pasc vitele, oile etc. Grecii în orașe formează o minoritate slabă în comparație cu musulmanii, români, albanezii și jidanii conlocuitori ai lor. Industiia locală, meseriile și artele, comer- ciul și profesiunile sunt în mâna românilor. Cei mai mari negustori, cari fac negoțul Turciei cu Eu- ropa și cei cari au micul comerciu sunt românii mai în tot Epirul și Tesalia. Fabricarea țesăturilor mai ales de lână din care ’și fac hainele mai toți locuitori țăranii din Epir și Tesalia, fără distincțiune de origine și cult este produsul manufacturei femeilor române. O îm- brăcăminte de lână, care se nu fie făcută din stofă importată din Europa, pe corpul unui grec, turc, albanez din Epiro-Tesalia, este productul industriei — Nu 1 cunosc. — Nu l’ai întrebat de nume? — Este un italian. — Cum îl chiamă? — El ^ice că-1 chiamă Giulio. — Vrea el se între în serviciul baronului? — Se poate. — El are o față suspectă... — Afli? — Altcum nu va fi singura față suspectă din giurul baronului. Stenson se feri de ori și ce afirmație și fața sa remase nemișcată. El nu era aplecat a începe o conversație delicată și intimă cu un om a cărui ati- tudine ceremonioasă părea pururea a ^ice: „Vorbe- sce-mi de ce te interesezi dta și nu, de ce me pri- vesce pe mine.⁰ într’aceea, în dl Goefle insista de- monul curiosității, care nu se lasă se-1 respingă. — Italianul acesta ți-a vorbit cu puțină poli- teță, Zi⁸® el repede. — Așa creții? replică bătrânul cu aer indi- ferent. — Am auZit suind scara dtale. Fața lui trada oare-care emoție, dară el nu o esprima prin vre-o întrebare neliniscită despre aceea ce dl Goefle a auZit. — El te a amenințat! adause acesta. — Cu ce? ^ise Stenson, făcând din umeri. Eu sunt așa bătrân... — El a amenințat, a descoperi baronului ceva ce dta ai atâta interes a ținea ascuns. Stenson râmase liniscit ca și când n’ar fi auZit. Dl Goefle insista. — Dară cine este acest Manasse, care a murit? Aceiași tăcere din partea lui Stenson, a cărui ochi impenetrabili, ficsați spre dl Goefle, păreau a Zice: „Dacă o scii, de ce me întrebi? — Și celalalt ? replică advocatul; de celalalt ți-a vorbit? — Dta ai ascultat, dle Goefle? întrebă la rân- dul seu bătrânul, pe un ton de estremă indiferență, în care dojana totuși se făcea bine simțită. Advocatul fu intimidat; dară buna sa intenție îl reanima. — Dta găsesci surprinzător, domnule Stenson, Zise el, că uimit de accentul amenințător a unui glas necunoscut, eu m’am apropiat cu intenția a-ți sări, în cas de lipsă, într’ajutor? Stenson întinse dlui Goefle mâna sa bătrână și încrețită redevenită rece. — îți mulțămesc, Zi⁸e ®1- Apoi el mișcă câteva momente buzele ca un om, puțin dedat a vorbi, care vrea se-și ușureze inima; dară el șovăi pănă ce dl Goefle îi Zise pen- tru al încuragia: — Scumpe domnule Stenson, dta ai un secret ce te apasă, și prin urmare stai sub lovitura unui pericol serios! Stenson suspină și respunse laconic: — Eu sunt om cinstit, domnule Goefle! — Și totuși, replică acesta vioiu, consciința dtale evlavioasă și timidă îți împută ceva! — Ceva? Z>⁸⁰ Stenson cu un ton de autoritate blândă, ca și când ar fi Zis’- „Aștept să mi-o spui.⁰ — Dta te temi cel puțin, replică advocatul de o resbunare a baronului? — Ba nu, răspunse Stenson repede; eu sciu ce mi-a spus medicul. — Medicul l’a abandonat? Așa a înaintat boala sa? Eu l’am veZut aȘi dimineață: mi se părea, că are încă multe Zii®- — Are câte-va luni, replică Stenson, dară eu, eu am încă câți-va ani. Eu am consultat eri... Eu consult în toți anii.. . — Dar așa... Dta aștepți moartea sa pentru a destăinui ceva însemnat? Dta scii doară, că lu- mea îl ține capabil a face se moară oamenii de care se teme? Cum gândesci în privința aceasta? Trăsăturile lui Stenson esprimau surprindere.; dară dlui Goefle i se părea de astădată, că este o www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 353 manufacturai» a poporului român din Epiro-Tesalia ori din Macedonia. Ciorapii de lâna în aceaste 3 provincii trtbue să iasă din lucrul de mână a femei române Chiar fnrnisorii, cari prin contract se anga- jează a procura ciorapi pentru oștirea și giandar- meria turcească, cumpăr numai dela români. Croi toria, zidăria, zugrăvia, fabricarea de arme și de in- strumente de fier, argintăria și o mulțime de alte meserii trebuincioase vieței sociale precum pânăria băcănia, lipscănia etc, se ecsersează în mare parte la români. Medicii, profesorii, advocații, mijlocitorii, chiar și dragomanii diferitelor consulate din Epir, Tesalia și Macedonia, cei mai mulți și mai. însem- nați sunt români de origine. Cu un cuvânt, româ- nii sunt cei cari plătesc cele mai mari imposite sta- tului și ei sunt poporul cel mai înteligent și mai productiv în aceste părți ale Turciei. Și cu toate acestea, drepturile acestui popor, care și-a păstrat naționalitatea și individualitatea atâ- tea secole de barbarie și pe care toate vicisitudinile și pericolele de desnaționalisare ale trecutului n’au putut se-l pearțlă sau se i altereze originea, caracte- rul, limba și moravurile sale de vechi coloni romani, au fost nesocotite și călcate în picioare tocmai în secolul al nouă-spre-^ecelea, țiis secol al civilisațiu- nei și al luminilor, când dreptul naționalităților este înscris în codul dreptului ginților pentru că tocmai în acest secol și după ce diplomația a fost informată, că poporul român din Epiro-Tesalia, fiind superior grecilor sub toate raporturile, merită o soarte mai bună, el a fost sacrificat în modul cel mai nedrept și mai nelogic de cruda diplomație, care pentru in- terese și calcule politice a desmembrat poporul ro- mân, deslipindu-l din această compactă și cmogenă populație românească de preste 200,000 suflete din Epiro-Tesalia, o mare parte ca se o facă olocaust causei și statului grecesc, prin faptul anecsărri la Grecia a unei părți însemnate din teritoriul ocupat de sus (lisa populațiune românească. Românii, ale căror sate și orășele s’au anecsat Greciei, sunt con- damnați la desnaționalisare și la absorbire de ele- mentul grecesc; pentru că Grecii persecuta limba și școala română chiar în statul turcesc, cu cât mai mult vor opri ei acum limba română în propriul lor stat, unde românii pe lângă pedecile ce li se vor face pentru învățarea limbei lor materne în scoală, vor fi siliți din causa posițiunei ce li s’a creat de a fi supuși și cetățeni ai statului grecesc, se învețe limba statului și se neglijeze nu numai cultivarea, ci și conservarea limbei lor străbune în sinul fami- liei, precum au conservat-o pănă acum. Eată lista celor 70 de sate și orășele române- sci, din cari cele aflate pe teritoriul Tasiliei cedat Greciei poartă semnul crucii -J- 1. Furca; 2. Armata; 3. Breaza; 4. Păzi; 5. Paliosele; 6. Samarina; 7. Smixe; 8. Abele; 9. Pir- vole; 10. Turia (Crania pe grecesce); 11. Băeasa (Vuvusa—); 12. Laca (Laista—) 13. Lesnița ; 14. Păliohore; 15. Dabrinova; 16. Macrini; 17. Cerneșu ori Șesu; 18. Floru; 19. Grebeniți; 20. Trestenicu 21. Drăgaili; 22. Doliani; 23 Minciu (Mețova); 24. Ameru (Milia pe grecesce); 26. Vutanos; 27. Siracu 28. Medie; —f—29 Călări (Calaritis pe grecesce); -4-30 Palihore; -|-31. Mațdche; -4-32 Mălăcași; -1-33 Cuțofleani; -4-34 Ciorarni; —|—35 Paltenu; —|—36 Ge- nerazi; -{-37 Sturza; -{-38. Hărziazli; —39. Hăliche; -ț-40. Sclineasa; —41. Coture; —|—42. Libența; —{—43. Viliceani; -{-44. Doliani; -{-45 Cornu (Crania pe grecesce); -{-36. Dragoviște; -|-47. Ameru (Pales- surprindere silită și de pură conveniență, căci o frică tainică urma pe ve^ute. Stenson era capabil a se reținea de nu a simula. — Stenson, îi (lise advocatul cu energia since- rității, prin^ândul de amendoue manile, eu îți repetez: un secret te apasă. încredințează-te mie, ca unui amic, și contează spre mine, dacă este vorba de a îndrepta vre-o nedreptate. Stenson șovăi câte-va momente; apoi, deschi- zând îngrabă o lădiță a biroului seu, a cărei cheie o scoase din buzunar, el aretă dlui Goefle c cutie mică pecetluită, (jicendu-i: — Parola dtale de onoare ? — Ți-o dau. — Pe sfânta biblie? — Pe sfânta Biblie!... Ei bine? — Ei bine!... dacă mor eu înaintea lui... de- schide cetesce și fă... când voiu fi mort! Dl Goefle privi cutia; el ve^u pe ea numele și adresa sa. — Dta ai gândit la mine pentru depositul acesta? ^ise el. îți mulțămesc, amice; însă dacă viața dtale este amenințată de ce nu spui tot. Ve^i, scumpe domnule Stenson, eu încep a înțelege . . . Baronul . .. Stenson făcu semn, că nu voiește să respun^ă. Goefle urmă totuși: Milia pe grecesce); -{-48. Gărdiche; —{—49. Giurgea; -{-50. Muciara; —{—51. Orgili (Tifloseli pe grecesce) 4-52. Camniani; -4-53. Pira; -{-54. Deși; -|-55. Vitri- nicu ; -{-56 Pertule; -|-57. Cuteana; -Ț58. Perniacu de jos; -{-59 Perniacu de sus; -j-60. Aivani; -{-61 Păliohore; -{-62 Drauște; -{-63 Calogreani; -{-64. Clinova; -4-65. Nevode; -{-66. Gudovasda; -{-67. Costeana (Castania pe grecesce); -{-68 Burunicu; -j-69. Cocli; —{—70 Lujesci. Precum se vede și în tabloul de mai sus, din sus fisele 70 de sate românesci 42 au trecut în Grecia sau mai bine picând un district pe deplin românesc, acela al Aspropotamului, locuit numai de români, a fost sacrificat pentru mărirea teritoriului și populațiunii statului grecesc, cu toate protestă- rile ce au făcut românii din Epiro Tesalia și din Macedonia în contra acestui jaf al averei celei mai sacre și mai prețioase a unui popor plin de viață. (Va urma.) Scrisori din Italia. Corespondența particulară a ,,TE|LEG K AFULUI*¹. Cutremurul din Casamicciola Neapol, 31 Iulie d mineața. Eri fură completate forțele militare pentru desgropa- rea victimelor cutremurului. Numerul soldaților și lucrăto- rilor trece peste 4000. Trebue sg mărturisim înse, fără a acusa pe nimeni, că ele au ajuns prea târdiu. Tocmai 12 oare după desastru de abia debarcase acolo o companie de sapeuri; astfel, că mulți vor fi murit sub ziduri din causa lipsei de ajutoare repezi. O constatăm, înse nu acusăm pe nimeni. Trupele se aflau toate la esercițiu de tir afară din Neapoli, tocmai la Bagnoli, și ceea ce s’ar fi putut face pănă la venirea lor, ca chemarea tuturor pompierilor și carabinierilor, ca cererea de lucrători și ingineri dela Societatea Meridională și Ro- mană a drumurilor nu s’a făcut și ori cine poate înțelege causa. Imensitatea desastrului a făcut pe toți se piardă ca- pul. Bunăvoința, curagiul, abnegațiunea, eroismul, nu lip- sesc și n’au lipsit; dar metodul, ordinea, direcțiunea au lip sit și lipsesc și ații. Toți lucrează pănă cad de oboseală, dar folosul nu e mare pentrueă disordinea și confesiunea domnesc pretutindeni. Am ve^ut soldați cărând fără suflare, din causa inso- lațiunei și a putoarei eșite din cadavrele în complectă pu- trefacțiune; cu toate acestea, bieții tineri luprea^ă cu ar- doare câte 15 oare pe ții. Ei merită toată lauda și victi- mele nu le pot fi decât prea recunoscătoare. Eri din nou am fost la Casamicciola ; am debarcat la 11 oare ameațli. Piața Marinei era acoperită de răniți, care se svârcoleau în durerile cele mai atroce. Doctorii trimeși din Neapoli lucrează necontenit; fie care operează în medie 10 amputațiuni pe ții. Spectacolul sfâșie ioima. Alături cu râniții stau cadavrele diforme, oribile, cari asceaptâ pe rude sau părinți pentru a fi recunoscute și înmormântate. * * * împreună cu un alt coleg, am cutrierattoată Casamic- ciola. Era un trist peregrinagiu printre groasbicele eca- tombe. Oroarea și desgustu) ne sdrobeau. Nu mai era țliua de 29 Iulie, nu se mai auțleau strigătele de ajutor ale celor de sub ruine, peste care velul morții a apesat 36 oare; nu mai erau răni ii, cari inspirau pietatea și readu ceau veselia în inima celor ce-i credeau perduți. Ații, la fie care pas se vedeau țlecimi de cadavre, și pela oțele câte 30—40 la un loc. Ele erau mutilate, diformate, sdrobite; — El a lăsat pe cumnată-sa se moară de foame! — Dară, când a iscălit o declarație relativă la graviditatea sa, fost-a ea silită? — Ea a iscălit de voie bună, nesilită de nime- nea. . . Eu am fost de față; și eu am iscălit. — Ce s’a făcut cu trupul ei? S’a lăpădat câ- nilor? —0! Doamne! N’am fost eu aci? El s’a înmor- mântat cu toată cinstea bisericească. — Prin dta? — Cu manile mele proprii!. . . Dară ciudat mai esci dta! Dă-mi cutia! — Te indoesci de jurământul meu ? — Ba nu, replică bătrânul, ține o și nu me mai întreba . . El strînse încă o dată mâna dlui Goefle, se apro- pia de sobă, și redeveni în realitate sau înadins surd cu desăvârșire. Dl Goefle, spre a-1 distrage, și în speranța de a-i mai scoate în urmă vre o câteva cuvinte, cerca a-i vorbi de procesul principal, des- pre care vorbise dimineața cu baronul. (Va urma.) erau negre și din ele curgeau picături negre, păreau unse cu păcură. Mulțime de cadavre trecuseră deja în cea mai complectă stare de putrefacțiune, aerul era totalmente in- fectat și o nouă nenorocire, o teribilă pestilență amenința sermana insulă. Și cu toate acestea bravii soldați lucrează, lucrează cu eroism. * * Pănă ații dimineață s’au scos de sub ruine aproape 300 răniți, cari dau multă speranță de vindecare. Ei sânt transportați la Neapoli, unde doctori și civili, aristocrați și burghesi, preoți și profani se întrec ale da toate îngrigirile necesare. Sfârșindu se fașele și păhărele, s’au luat din ordinul Monsignorului Lan-Felice perdelele și cupele dela biserica Pellegrini Chiar biserica s’a transformat în spital și peste 60 răniți primesc îngrigirile în acest măreț locaș. în același timp, cu o grabă esemplară s’au transfor- mat în spital giganticul Granilli și s’au deschis porțile dela Reclusorio. Dormitoriul din Porto încă primesce copii ră- niți și toate spitalele civile și militare din Neapoli. * $ Serviciul de transport îl fac peste 13 vapoare oferite gratis de societățile „Florio Bubattino", „Manzi“ și „Pro- cida-Ischia“, și patru cuirasate înarmate din ordinul mi- nistrului de resboiu pentru acest scop. Ele sânt: Washing- ton, Esploratore, Teribile și Citta di Genova. Toate vapoarele fac pe ții câte 2—3 voiagiuri, trans- portând răniți, morți, pâne, carne, ghiață, calce și acid fe- nic, etc. Serviciul, atât al vapoarelor cât și al autorităților transportate în Casamicciola, sânt acum foarte regulate; dar, încă odată, confueiunea domnesce pretutindeni, și aceasta adauge la numerul deja mare al victimelor. * * % Afară de Casamicciola, a .cărei poporațiune de 4500 locuitori adăogată la numerul străinilor veniți pentru băi, se urcă la numerul de 6000, s’au mai distrus Lacco Ameno cu 1800 locuitori, Forio d’Ischia cu 7500 locuitori, Serra- Fontona, Barano, Pansa etc. mici comune din prejurul Ca- samicciolei. î5e calculează pănă acum 500 răniți și vre-o 6000 morți; numerul celor din urmă, înse poate fi mult mai mare. Numai la Casamicciola numerul se ridică la enorma cifră de 5000; la Forio d’Ischia, apoi, s’au desgro- pat numai pănă acum peste 700. în tot cașul, e o devastațiune îngrozitoare, ne mai po- menită după Lisabona. Guvernul, comitetele județene, consiliile comunale, țliarele, persoane private din Italia, Germania, Austria, Francia, Anglia, pretutindeni deschid subscripțiuni în favoa- rea victimelor. Nu s’ar pută forma și în România nesce astfel de sfinte ajutoare? La otelul Piccola Sentinella, unul din cele mai mari șl mai aristocratice și așețlat încea mai încântătoare posițiune pe vârful dealului, erau peste 40 persoane din înalta clasă italiană și străină. în seara desastrului, cea mai splendidă din câte s’au vețlut la Casamicciola, vre-o 6 persoane erau în salonul de joc, altele în sala de fumat și vre-o 20 în salonul de musică. în cel de al doilea, contele Martorana depinge pe o fărfurie figura unui preot care vorbia cu insularii, și ceilalți priveau la lucrarea lui. In salonul de musică domnișoara Tuputti cântase un marș funebru de C h o p i n și în momentul sinistrului un pianist engles, care pănă atunci nu voise a cânta, esecută „la Rapsodie Hongroise“ de Liszt Toți fură acoperiți de ruine și printre victime se afla și frumoasa Giulia, sora lui Ludovic Legardi. El era tocmai în vale, la Marină. După desastru, în mijlocul în- tunerecului și al norilor de pulbere, printre ruinele spăi- mântătoare, printre cadavre și răniții cari strigau ajutor cu un curagiu eroic, sul muntele pănă la Piccola Sentinela. Pronunciă, urlă numele drăgălașei sale surori și respunsul fu gemetele lugubre ale celor ce stau sub Ridurile căzute. Atunci, cu activitate febrilă, cu o forță gigantică ce îi da starea de desperare în care se afla, se puse a sgăria pă- mântul cu unghiile. Căutând pe sora sa, el lucră singur pănă la țliuă și numai cu mânile salvă unspre-țlece din cei ce erau în sa- loanele de joc și de fumat. Numai pe sora sa nu o găsia. Cu ochii injectați de sânge, gura plină de spume de turbare, el ridică atunci pumnii amenințători la cer și pentru ultima oară.cu un răget de fiară sâlbatecă, strigă: „Guilietta Guilietta mia dove si tu 1“ Un suspin înăbușit, o melodie sufocată ajunse la auțlul lui. Era Giulia, care pentru ul- tima oară îi respundea de sub îngrozitoarele ruine : Ludo- vico, fratellino mio amato, addio, addio\u (Va urma.) Varietăți. * Majestatea Sa împăratul și regele va pleca în 1 Septemvre n. la Timișoara, pentru ca se fie de față la manevrele de acolo. * împăratul Germaniei a plecat dela Ischl în 9 August n. în 10 a sosit la stațiunea Gross- www.digibuc.ro TELEGRAFUL ROMAN. 354 beeren de unde a plecat îndată cu trăsura la ca- stelul Babelsberg de lângă Potsdam. * (Person alia) Dl LMC în pensiune, David Ghiurici de Vitezszokolgrada este înaintat la demnitatea de baron pe basa distincțiunei de co- mandator al ordinului împărătesc-austriac-leopoldin. * (Convocare) Domnii membri ai comitetului Reuniunei învețătoresci din districtul Sibiiului sunt prin aceasta convocați la o ședință ordinară, ce se va ținâ Marți, la 9/21 August în locuința presidiului. Sibiiu, 31 Iulie 1883. Presidiul Reuniunei. Simeon Popescu m. p. * (Provocare.) Presidenții despărțemintelor aparținătoare Reuniunei învețătoresci din districtul Sibiiului, sunt prin aceasta provocați a așterne acestui presidiu pănă cel mult în 8 August a. c. rapoartele generale despre activitatea despărțemin- telor din anul espirat, conform prescriselor § 29 din Statute. Sibiiu, 31 Iulie 1883. Presidiul Reuniunei. Simeon Popescu. m. p. * (Provocare). Comisiunile didactice alese în adunarea generală a Reuniunei învățătoresci din di- strictul Sibiiului ținută în anul trecut, și avisate des- pre alegerea lor cu datul de 22 Octobre 1882 Nr. 8. sunt provocate a presenta presidiului Reuniunei lucrările lor pănă în 8 August a. c. spre a le aș- terne adunărei generale. Sibiiu 31 Iulie 1883. Presidiul Reuniunei. Simeon Popescu m. p. * (D e 1 a Sinaia.) Cetim, că primarul din Brașov de Brennerberg în 7 August n., a fost pri- mit în audiență de regele și de regina României. — Regina adună plante pentru secțiunea botanică a museului național, ce are se se înființeze. Regina este însoțită la escursiunile aceste de profesorul in- stitolui zoologic din Neapole Dorn. * (Eserciții.) Elevii cădeți de aici au plecat eri la 5 oare dimineața, spre a se deprinde în mar- șuri, preste Cașolț la Avrig. Astăzi se vor întoarce. * (Șovinism și ignoranță) Oficiosului ce- lui de frunte al guvernului unguresc, tipărit în limba maghiară, (harului din Budapesta, „Nemzet", i se „scrie" (vorbă se fie): „Consistoriul greco-catolic din Sibiiu a declarat resboiu de esterminare scoa- lelor poporale, înființate (!!) de ministrul de culte și de instrucțiune publică cu multe jertfe și pro- voacă deadreptul ca se se elimineze dintrânsele limba maghiară ca limbă de instrucțiune. Mai importantă este organisațiunea inteligenții române cu privire la restaurațiunea funcționarilor ce are se fie. Din Deva s’au trimis provocări cu subscrierea proto- presbiterului greco-catolic Papiu și a advocaților Secula și Hosszu, în cari li se spune adresaților se nu se oblege cu votul, pănă nu vor căpăta dela comitetul central lista candidaților. Subscriitorii provocării sunt matadorii casinei române din Deva. Ignoranța și maliția „patriotică" s’au sărutat în co- loanele ₙatotsciutoriului“ oficios, care să vede a nu cunoasce referențele țerii, pe care desigur, că și el o numesce scumpa sa patrie. * (Cale ferată prin Turnu-roșu.) Săpare, că în fine totuși se va împlini și vechia și justa dorjnță a Sibiiului și a locuitorilor din întreg dis- trictul seu de a eși din această stradă înfundată, a câștiga adecă cale ferată prin Turnu-roșu. Ra- mura din linia principală pănă la Râmnicu-Vâlci în România este decisă de doi ani ca se se facă și peste 1 an va fi gata. De acolo pănă în Turnu roșu nu e vre-o distanță de spăriat. Dr-!a Sibiiu pănă la fruntărie planurile sunt gata de mai mulți ani. Du- minecă în 5 August a mai fost earăși o comisiune cu ingineri în Turnu-roșu. Resultatul noauelor ne- goțieri se va cunoasce mai târziu. „Reeboinl". Loterie. Sâmbătă 11 August 1883. Viena: 32 76 7 20 72 Timișoara: 84 69 71 81 59 Bursa de Viena și Pesta. Din 11 August n. 1883. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6°/₀..................* . . . 119.85 119.75 Renta de aur ung. de 4%................................ 88.80 88.75 Renta ung. de hârtie................................... 87.25 87.15 mprumutul drumurilor de fer ung................ 1'8— 238.— emisiune de oblig, de stat dela dramul de fer oriental ung. ... . ............. 91.80 91.60 II emisiune de obligațiuni de stat dela drumul de fer orient ung.......................................114.— 105.14 Acțiuni de bancă austro-ung . . ............. 838.— 837 — Acțiuni de bancă de credit ung...................... 296.30 296.— Acțiuni de credit austr............................... 292.50 295.— Argint..............................................—.— —•— Scrisuri fonciari ale institutului „Albina“..................... 100.— Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung...................................... 99.60 99.75 Obligațiuni urbariale transilvane................ 99.25 97.50 Obligațiun urbariale croato-slavonice............. 99.— 98.— Obligațiuni ung. de rescumpărarea pământului . . . 100.— 100.— Obligațiuni ung. cu clausulă de sorțire.......... 98.60 98.50 Obligațiuni urbariale temeșiane de................ 99.— 99.25 Obligațiuni urb. temeș. cuasulă sorțire ..... 97.50 97.50 Obligațiuni ung. de rescumpărarea Șecimei devin. . 97.75 97.75 Sorți ue regularea Tisei . . 109.90 110.— Datorie de stat autristriacă în hârtie........... 78.90 78.90 Datorie de stat ausacă în argint. . . . • ... 79.60 79.60 Galbin . . ................................... 5.65 5.66 Napoleon............................................ 9.49*/₂ 9.49 100 maree nemțesc!.. . . .............................. 58.35 58.30 London (pe polița de trei luni)..................119.75 119.70 Nr. 3024. Scol. [466] 3—3 Spre conferirea următoarelor sti- pendii din fundațiunile archidiecesei gr. or. române a Transilvaniei, anume : 1. două stipendii din fun- dațiunea Cologeană â 60 fl. v. a. anuali pentru elevi din scoalele medii; 2. un stipendiu din fundați- unea M. Peiovici â 60 fl. v. a. anuali pentru gimnasiști, se escrie concurs cu terminul pănă 15j27 August a. c. Concurenții au a proba cu acte oficioase, că sunt români de confesiunea greco-orientală; lipsiți de mijloacele materiali spre continuarea studiilor; deplin sănătoși, și că în semestrul ultim al anului scolastic 1882/3 au raportat din studii calcul general foarte bun. La conferirea stipendiilor din fun- dațiunea Cologeană se vor preferi conform literelor fundaționali — ceteris paribus — concurenții din munții apu- seni ai Transilvaniei. Cererile instruite cu documentele relative la condițiunile de mai sus sunt a se așterne direct la acest consistoriu. Cele neinstruite, sau intrate după ter- minul prefipt nu vor considera. Sibiiu, 26 Iulie 1883. Dela consistoriul archidiecesan gr. - or. Nr. 232 [462] .3—3 CONCURS. încuviințânduse așezarea unui ca pelan lângă neputinciosul preot din Berghin și filia Colibi ca parochiă de clasa a III prin preaînaltul ordin con- storial din 14 Iulie 1883 Nr. 2275 B., se escrie pentru ocuparea acestui post concurs cu termin de 30 (Iile dela prima publicare. Capelanului se asigură din veni- tul parochiei de 400 fi. v. a. la an 200 fl. v a. Doritorii la acest post de cape- lan au a’și adresa suplicile inzestrate conform legilor în vigoare cu docu- mentele recerute oficiului protopres- biteral subsemnat. Sebeș în 21 Iulie 1883. Oficiul protopresbiteral gr. or. în conțelegere cu comitetul parochia: loan Tipein m. p. protopresbiter, Nr. 632 [460] 3—3 CONCURS. Se escrie concurs pentru unul eventual două stipendii de câte 200 fl. pentru tineri din classa indrustri- așilor din fundul regiu și în locul prim pentru cei din fostele scaune Mercurea și Nocrichiu, sau și din alte locuri. Ei trebue după putință se fie absolvat un gimnasiu inferior, sau o classă reală inferioară, la tot cașul înse se fie absolvat una dintre scoalele indu- striale susținute de universitatea să- sească și încă cu bun succes, și se se oblige, că spre perfecționarea lor teo- retică și practică vor petrece un an în streinătate adecă afară de monar- chia austro-ungară. Condițiile concursului afară de cele înșirate mai sunt: a) Testimonii scolastice cu calculi buni. b) Testimoniu de sărăcie- Jumetate din stipendii se plătesce îndată la consignare. jumetate după 6 luni. Stipendiații vor avea a produce la cererea pentru a doua rată din stipendiu: Testimoniile despre lucrul lor, și un scurt raport despre timpul între- buințat, locul unde sunt aplicați și esperințele industriale câștigate. Un asemenea au a face stipendi- ații și după întoarcerea lor în patrie. Petițiunea de concurs bine instru- ită este a se ascerne cel mult pănă în 15 Septemvre, a. c. Sibiiu, 1 August. 1883. Oficiul central al universității săsesci. ’ Nr.196 ~ [453] 3-3 CONCURS. Pentru ocuparea stațiunei învăță- toresci dela școala centrală gr. or. din comuna oi an a“ protopresbiteratul Geoagiului I. se deschide concurs cu termin pănă la 15 August a. c. Emolumentele sânt 200 v. a. sa- lariu anual, cuartir gratuit și 6 orgii lemne de foc. Petițiunile concursuale, instruite conform legilor din vigoare, sunt a se adresa oficiului protopresbiteral gr. o. al tractului Geoagiului I. în Hondol. Hondol, 12 Iulie, 1883. în conțelegere cu comitetul parochial concernente. Vasiliu Pipoș m. p., protopresbiter Nr. 2947 B. [457] 3—3 CONCURS. Devenind în vacanță doue sti pendii de stat â 500 fl. destinate pentru cualificațiunea mai înaltă a clericilor din archidiecesa gr. or. română a Transilvaniei la vre-o uni- versitate, — pentru conferirea lor se escrie prin aceasta concurs cu termi- nul pănă la 18/30 August a. c. La aceste stipendii pot concurge numai elevi absoluți din cursul peda- gogico-teologic din Sibiiu, cari sunt tot deodată absoluți de gimnasiu cu esamen de maturitate. Concurenții au a substerne la consistoriul archidiecesan pănă la ter- minul aretat suplicile lor instruite cu atestat de botez, cu atestatele școlare necesare, adecă : cu atestat de matu- ritate și absolutoriu clerical, apoi cu atestat dela medic, că sunt sănătoși deplin, cu un revers, că după absol- vire vor întră în servițiul bisericei noastre, și în fine au a areta univer- sitatea, la care voiesc a’și face stu- diile. Din ședința consistoriului archi- diecesan ținută în Sibiiu la 21 Iulie 1883. Nicolau Popea m. p, vicariu archiepiscopesc. Nr. 178. [458] 3-3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei de clasa a III Hurez în protopresbite- ratul Făgărașului, devenită vacantă prin reposarea parochului, se deschide concurs cu termin de 30 de (Iile, dela publicare în „Telegraful Ro- mân". Emolumentele împreunate cu acest post sunt: venitele stolari dela 84 fa- milii, folosirea cimiteriului și de fie care familie câte una (li de lucru cu palma, care toate computate după cal- culul de mijloc a celor 5 ani din urmă dau suma de 228 fl. v. a. Doritorii de a ocupa postul acesta, vor ave ași așterne petițiunile sale subscrisului oficiu protopresbiteral in- struite cu documentele recerute de statutul organic și regulamentul pen- tru parochii pănă la terminul sus arătat. Făgăraș, 28 Iunie, 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Petru Popescu m. p., protopresbiter. Nr. 157. [464] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei de clasa a HI-a Osoiu, devenită va- cantă prin moartea parochului Vasiliu Popp, se escrie concurs cu termin de 30 de i 1 e dela prima publi- care a acestui concurs. Emolumentele împreunate cu acest post sunt: a) locuința liberă în casa paro- chială cu 2 încăperi și o tindă, pre- cum și toate edificiile economice ne- cesari unui econom, computate la an 20 fl. v. a.; b) usufructuarea porțiunei cano- nice, pe care comuna bisericească o plătesce de toate dările, constătătoare din 8 jugere 1595 Q° arătură, 6 ju- gere 480Q⁰ fânaț, 1 jugăr 1325 Q’ pășune și 2 jugere 380 Q° neproduc- tiv cu venit curat la an 100 fl. v. a.; c) birul preoțesc dela 70 familii â una merță mică (16 cupe) per 1 fl. 70 fl. v. a. ; d) tot dela atâtea familii câte 1 ^i de lucru sau 40 cr. =28 fl. v. a.; e) venitul stolar socotit după cal- culul de mijloc =32 fl. v. a. Doritorii de a ocupa această sta- țiune sunt avisați, suplicile lor de concurs instruite cu documentele pre- scrise de statutul organic și de re- gulamentul pentru parochii, ale așterne pănă în terminul memorat, subscrisu- lui oficiu protopresbiteral în Giurgești posta ultimă Reteag (Retteg). Oficiul protopresbiteral gr.-orient. al tractului Dejului. 0. Giurgești la 30 Iunie 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Constantin Bodea m. p., administr. protopresbiteral. Cursul scolastic pentru moșit. o urma emisului înaltului ministeriu reg. ung. [de culte și instrucțiune publică din a. c. Nr. 3255, prin aceasta se face cunoscut: că în semestrul de iarnă se des- chide cursul învățământului de cinci luni la institutul reg. ung. de moșit în Sibiiu în 1. Octomvre c. n. 1SS3. Primirea la acest curs va avă loc dela 1—8 Octomvre în localitatea scoalei din Strada morii (Miihlgasse) Nr. 25 pe lângă produ- cerea atestatului de Botez și de moralitate. Sibiiu, 26 Iunie nou 1883. [456] 2-3 Direcțiunea. Redactor răspunzător Nicolau Cristea. www.digibuc.ro Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.