Nr. 87 Sibiiu, Sâmbătă 30 Iulie (11 August 1888.) Anul XXXI TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marția, Joia și Sâmbăta. ABO NAMENTUL Pentru Slblll pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 50 cr„ 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru i marohlt pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 Inni 2 fl Pentrn străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl-, 3 Inni 38. Pentru Abonamente și inserțiuni a se adresa la Admlnlatrațlunea tipografiei archldleoeaane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele Băut a se adresa la: Redacțlunea „Telegrafului Român", strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refnsă. — Articnlii nepublicați nn se inapoiară. IN8ERTIUNILE Pentrn odată. 7 or., — de două ori 12 cr.. — de trei ori 15 cr. rândul ou litere garmond — ți timbru de 30 or. pentrn fie-care publicare. „Irredentismul român? Unul dintre puținele ^iare ce ne mai vin dela Bucuresci*) reproduce după un țliar francez un articol privitor la tema „irredentismulului român." După unele imputări la adresa guvernului român pentru „manifestațiuni irredentiste", ^iarul parisian se îndreaptă cătră maghiari în chipul următor: „Dacă fiarele din Viena, ear mai ales cele din Pesta, au luat cu înverșunare la răfuială pe România, cu ocasiunea incidentului sărbătorilor din Iași, este fiind-că într’însul esistă o cesțiune română, cesțiune ar^etoare, care esistă, nu în România, dar în Ungaria. „Aproape trei milioane de români locuesc poa- lele septentrionale ale Carpaților, și partea cea mai mare a acestor populațiuni de rassă și de limbă ro- mână este supusă direct dominației guvernului ma- ghiar; în unele provincii ele formează cea mai mare parte a populațiunei. „Printr’o ciudată fatalitate, problema atât de complicată, pe care diversitatea și antagonismul de rasse o impune guvernului monarchiei austriace se află tot astfel de primejdioasă în toate părțile cari compun acest mare tot, în Bohemia, în Ungaria în Galiția. Ungurii, cari au protestat atât de mult și atât de cu înverșiunare contra sistemului centralisă- tor și a tentativelor de germanisare, al căruia cel mai ilustru representant era principele Metternich, nu ’și fac nici-un scrupul acum, că sau scăpat de domi- nația nemțească, se aplice, cu asprimea și cu violența ce este în caracterul lor național, un sistem de maghiarisare cumplit asupra populațiunilor ro- mâne din Banat și din Transilvania; și se poate jjice,. că în acest imperiu austro-ungar, care intru- nesce sub sceptrul Habsburgilor atâtea naționalități deosebite, paria monarchiei sunt Românii, cari re- levă direct de coroana Sântului-Stefan. Un sistem electoral ingenios răpesce elementului român ori-ce șansă de a fi representat în Parlament, nu într’o proporțiune ecuîtabilă, dar nici întro măsură oare- care. „Guvernul representativ în Ungaria nu esistă de cât pentru elementul unguresc, care singur este representat, în vreme ce populațiunile române, per- secutate în limba lor, în scoalele lor, escluse de fapt *) „Românul^ „Telegraful" „Imparțialul" „Poporul" „Resboiul W.alte nu ne mai vin; causa necunoscută. Red. din funcțiunile publice, sunt supuse apăsărei parti- delor parlamentare, una din cele mai aspre, din cele mai tiranice, care poate fi. „Se pricepe lesne efectele, care le produce ni- sce asemenea procederi de guvernământ, și simțe- mintele ce pot nasce în sinul populațiunilor apă- sate în ceea ce au ele mai prețios, atunci mai cu seamă când aceste populațiuni văd că de cealaltă parte a Carpaților, un popor, frate prin sânge, prin limbă și prin religie, a reeșit, după secoli de sufe- rințe, se-și cucerească independența și libertatea. „Acum esistă oare în România o partidă irre- dentistă după fasonul italian ? Nici într’un chip. Situațiunea celor două țări este cu deseverșire alta. Ca se nu mai vorbim de estrema desproporțiune de forțe, care esistă între România și Italia, ori-care bărbat de stat străve^ător din România, nu se poate să nu cunoască acea veritate elementară, că esi- stența României este legată de esistența unei Au- strii puternice și prospere. în t^iua în care Austria ar fi sfermată și atât de nimicită în cât se lase a i se smulge din provinciele ce le deține de secuii, din $iua aceea calea la Constantinopole ar fi des- chisă, ear România, care are nenorocirea se se afle pe această cale, ar fi prima victimă a catastrofei ce ar fi distrus pe unica putere mare militară, care stă de pază pe acest punct al globului. Ce doresc dar românii, bărbați de stat serioși, cari au o justă idee despre condițiunile în cari poate trăi și a se desvolta junele regat latin de pe margi- nile Dnnării? 0 desmembrare a Austriei, o anecsare de provincii române ale imperiului ? Nu, tot ceea ce simpatia inăscută a comunității de rassă și de limba poate inspira locuitorilor României independente, este dorința arzătoare de a se da în fine dreptate populațiunilor române, cari trăesc sub dominația gu- vernului Ungariei, de a nu se mai violenta aceste po- pulațiuni în simțementele lor cele mai respectabili; de a nu se mai sforța prin procedări vecsatoare și tiranice, a le smulge limba și naționalitatea; într'ua cuvânt la Pesta, ear’ nu la Bucuresci este soluția cestiunii Românilor din Austria: și fantoma I r r e dentismului român, care turbură repausul băr- baților de stat unguri nu va peri de cât în ^iua justiției și a libertății. „Amintească-și Ungurii cum numai în doi se- cuii de dominațiune Francesii au reeșit se și asimileze popolațiuni de rasă și de limbă germane ast-fel, că în ^iua de separațiune, desperarea acestor po- poare a fost pentru Francia o consolare și o speranță tot-d’odată, și că dinaintea istoriei aceasta va fi eterna sa onoare, justificarea dominațiunei sale și titlul imprescriptibil al drepturilor sale pe viitor. „ Cât pentru România, ea n’ar putea, în oara aceasta, să aibe altă nobilă ambițiune, de cat a-și concentra toate forțele vii ale activității sale și ale inteligenței sale pe vastul câmp al lucrărilor ce a îndeplinit și al progreselor ce pată a realisa. „ Trebue se facă cuceriri de acestea, cari nu o vor costa nici o lacrimă, nici o picătură de sân- ge, atâta numai să fie călăuzită de o administrați- une înțeleaptă și onestă și sforțările ei se fie secun- date de o politică- într’adevăr națională." Revista politică. Sibiiu, în 29 Iulie. în Ungaria se simt și acum urmările afacerei dela Tisza - Eszlâr. Aci în loc s’au escat, în timpul cel scurt dela publicarea sentenței unele incen- dii. Poporațiunea de acolo are prepus, că jidovii ar fi ursitorii incendiilor. La unul dintre ace- ștea, un jidov fu lovit cu furca de fer; o fată de jidov, dacă nu întrevenea gendarmeria era gata se fie aruncată în foc. Un ^iar din Viena adauge la toate acestea, că țeranii, de altmintrea oameni trezi, au declarat, că mai aprin www.digibuc.ro 350 TELEGRAFUL ROMAN. Nr. 3024. Scol. [466] 2—3 Spre conferirea următoarelor sti- pendii din fundațiunile archidiecesei gr. or. române a Transilvaniei, anume*: 1. două stipendii din fun- dațiunea Cologeană â 60 fi. v. a. anuali pentru elevi din scoalele medii; 2. un stipendiu din fundați- unea M. Peiovici ă 60 fl. v. a. anuali pentru gimnasiști, se escrie concurs cu terminul pănă 15127 August a. c. Concurenții au a proba cu acte oficioase, că sunt români de confesiunea greco-orientală: lipsiți de mijloacele materiali spre continuarea studiilor; deplin sănătoși, și că în semestrul ultim al anului scolastic 1882/3 au raportat din studii calcul general foarte bun. La conferirea stipendiilor din fun- dațiunea Cologeană se vor preferi conform literelor fundaționali — ceteris paribus — concurenții din munții apu- seni ai Transilvaniei. Cererile instruite cu documentele relative la condițiunile de mai sus sunt a se așterne direct la acest consistoriu. Cele neinstruite, sau intrate după ter- minul prefipt nu se vor considera. Sibiiu, 26 Iulie 1883. Dela consistoriul archidiecesan gr. - or. Nr. 631 — 1883. [459] 3—3. CONCURS. Pentru anul scol. 1883/4 sunt a se da 4 stipendii de câte 10 fl. pe lună pentru elevii scoalei de agronomie din Mediaș. La folosirea stipendiilor pe în- treg timpul studiului pot reflecta: 1. Cei născuți în una din comu- nile din fundul regiu și cari sunt pri- miți la școala de agronomie din Mediaș. 2. Cari vor documenta viață ne- pătată. 3. Cari, dintre mai mulți egal vrednici, se va considera mai lipsit. Dela stipendiat se recere se pro- ducă testimoniu dela direcțiunea scoa- lei agronomice din Mediaș despre progresul făcut. Neproducerea ace- stui testimoniu are de urmare detra- tragerea stipendiului. După împlinirea condițiilor înși- rate stipendiile se vor distribui fără privire la religiune și naționalitate. Suplicele instruite: a) Cu carte de botez; b) Cu atestat dela directorul de- spre primirea în școala agronomică în Mediaș; c) Cu testimoniu despre absolvi- rea scoalei poporale, reale s’au medii; d) Cu atestat oficios despre să- răcie. Sunt a se trimite cel mult pănă în 15 Septemvre aici. Sibiiu, 3 August, 1883. Oficiul central al universități săsesci. Nr. -157. [464] 2-3 CONCURS. Pentru întregirea parochiei de clasa a III-a Osoiu, devenită va- cantă prin moartea parochului Vasilin Popp, se escrie concurs cu termin de 30 de ții le dela prima publi- care a acestui concurs. Emolumentele împreunate cu acest post sunt: a) locuința liberă în casa paro- chială cu 2 încăperi și o tindă, pre- cum și toate edificiile economice ne- cesari unui econom, computate la an 20 fl. v. a.; b) usufructuarea porțiunei cano- nice, pe care comuna bisericească o plătesce de toate dările, constatatoare din 8 jugere 1595 [J⁰ arătură, 6 ju- gere 480 Q° fânaț, 1 jugăr 1325 □“ pășune și 2 jugere 380 Q° neproduc- tiv c,ᵤ venit curat la an 100 fl. v. a.; CA birul preoțesc dela 70 familii â una n^ₑᵣță mică (16 cupe) per 1 fl. 70 fl. v. a... d) tot efigia atâtea familii câte 1 ₌28 fl. v. a.; e) venitul h>f,ₒlar socotit după cal- culul de mijloc --32 fl. v. a. Doritorii de ă. ocupa această sta- țiune sunt avisați, suplicile lor de concurs instruite cu documentele pre- scrise de statutul org.ₐoio de re- gulamentul pentru parocilji^ ₐ[ₑ așterne pănă in terminul memor^ subscrisu- lui oficiu protopresbiteral , jₙ Giurgești posta ultimă Reteag (Rettr^g) Oficiul protopresbiteral gr. .-orient, al tractului Dejului. ᵣ C. Giurgești la 30 Iunie 11883. în conțelegere cu comitetul parohial. Constantin Bodea m. p., administr. protopresbiteral. Nr. 170 [452] 3—3 CONCURS Pentru întregirea postului înve ■ țătoresc la școala confesională gr. or. din Vidra superioară, protopresbitera- tul Câmpeni se deschide concurs pănă la 15 August a. c. st. v. Emolumentele sunt: Salariu anual de 250 fl. v. a. cuartir și lemne de foc. Petițiunile instruite conform le- gilor din vigoare au de a se subșterne „oficiului protopresbiteral gr. or. în Abjud", pănă la terminnl mai sus in- dicat. Vidra superioară în 7 Iulie, 1883. Comitetul parochial gr. or. din Vidra superioară în conțelegere cu loan Gali m. p., ppresb. gr. or. ca adm. Nr 164. [455] 3—3 CONCURS. Pentru întregirea stațiunei de în- vețătoriu la școala confesională greco- orient. din comuna A c i 1 i u, proto- presbiteratul Săliștei, se escrie concurs cu termin pănă la 18 August st. v. Emolumentele sunt: Salariu anuale 200 fl. v. a. ce se vor plăti în rate lunare. Cuartir și lemnele necesare. AADREIU TOBOK esposițiune de mașine agricole și fabrică de mașine în Sibiiu, poarta Cisnădiei, strada dumbrăvei Nr. 1, • recomandă cu prețuri și condițiuni foarte eftine ■ mașine de îmblătit întoarse cu mâna, cu cai și cu vapor, 2 precum și £ [441] 4—6 escelente ciure de cernut, Trieure și tot feliul de mașine și recuisite care aparțin specialității acesteia. Reparaturile se esecută foarte eftin și foarte prompt. Doritorii de a ocupa acest post au a adresa cererile instruite conform legilor din vigoare la oficiul proto- presbiteral al tractului Săliștei în Sibiiu pănă la terminul sus indicat. Aciliu, 10 luliu, 1883. Oficiul protopresbiteral în conțelegere cu comitetul parochial. Nr. 232 [462] 2—3 CONCURS. încuviințânduse așezarea unui c a pelan lângă neputinciosul preot din Berghin și filia Colibi ca parochiă de clasa a III prin preaînaltul ordin con- storial din 14 Iulie 1883 Nr. 2275 B., se escrie pentru ocuparea acestui post concurs cu termin de 30 ți i 1 e dela prima publicare. Capelanului se asigură din veni- nul parochiei de 400 fi. v. a. la an ^■>00 fl. v. a. Doritorii la acest post de cape- lan a’și adresa suplicile înzestrate conform-^ legilor în vigoare cu docu- mentele x-ecerute oficiului protopres- biteral subsemnat. Sebeș 21 Iulie 1883. Oficiul protopresbiteral pr. or. în conțelegere <-,u comitetul parochia: I^an Tipeiu m. p. ' proto presei ter, ___________________r._______________ Nr. 473—1883. [454] 3-3 CONCURĂ Pentru ocuparea următoai șlor po- sturi la scoalele grănițiare, și ai ₑcă: 1. învețătoriu adjunct la scoanlo din Orlat, comitatul Sibiiului, cu sa- lariu anual de 200 fl. v. a., relut de cuartir 12 fl. 60 cr., și trei stângini lemne de foc, eventual relutul pen- tru ele. 2. învețătoriu adjunct la scoale din Voila, comitatul Făgărașului, cu salariu de 180 fl. v. a. cuartir liber și lemne de foc dela comunitate. Petenții la aceste posturi se-și aștearnă suplicile prove^ute cu di- ploma de cualificațiune și alte docu- mente necesare pănă la 20 August a. curente la: „Comitetul administrativ scolastic al fondului foștilor grănițari din regimen tul I român la Sibiiu.u Nr. 319 [461] 3-3 CONCURS Pentru întregirea parochiei va- cante de clasa III a Birtini, protopres- biteratul gr. or. al Zarandului în urma ordinațiunei Venerabduiui consistoriu archidiecesan ddto. 14 Iulie a. c. Nr. 2351 B. se escrie concurs cu terminul de 30 de d i 1 e d e 1 a p r im a p u bli- care în „Telegraful Român". Venitele împreunate cu acest post parochial sunt 325 fl. v. a. la an. cari însă cu timpul se mai pot urca. Doritorii de a competa la acea- sta parochie vor avea a’și așterne pe- tițiunile lor instruite în sensul „Sta- tutului organic" și al Regulamentului congresual pentru parochii, la subscri- sul, pănă la terminul sus indicat. Brad în 20 Iulie 1883. în conțelegere cu comitetul parochial. Georgiu Pârău m. p., adstr. ppresbiteral. Nr. 3075 1883 [4G3] 3-3 Publicațiune. în afacerea de regulare de posesie și a segregărei de pădure în comunele Boiu- mareșiBoiu mic pentru începerea lu- crărilor premergetoare, designarea plenipo- tenț:aților, alegerea ingineriului și pentru pregătirea pianului și preliminariului de spese, mai departe pentru autenticarea lu- crărilor primitive, pentru întreprinderea cla- sificărei și a estimărei, și încât lucrurile premergătoare s’ar autentica pentru pertrac- tarea meritorică se pune ții ne pertractare pe 12 Septemvre, 1883 la 3 oare după ameadi și cele următoare în lo- cuința domnului Szentkereszti Păi în comuna -tJoiul mic, la care învit părțile intere- santVp, observând, că absența lor nu v.a îm- pedeca cursul pe.<»-tractărei. în numele tribunalului.--. Elisabetopole, 13 August 1883^ Kăplăny Geza m. p., jude de tribunal esmis. [451] 3-3 Se primesce un tiner bine crescut, cu cel mai puțin patru clase elementare, ca învetăcel de neguțătorie la Antonie Bechnițz în sibiiu. Redactor răspunzător Nioolau Cristea. Editura și tipariul tipografiei archidiccesane. www.digibuc.ro